Referat LP 1

Sistemul excitoconductor cardiac

Automatismul cardiac Activitatea contractila a inimii este generata de stimuli care porovin din sistemul excitoconductor, organizat la om in umatoarele structuri: - Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) - Nodulul atrio-ventricular (Aschoff- Tawara) - Fascicolul Hiss - Reteaua Purkinje Structurile sistemului excito-conductor pot determina activitatea inimii in absenta oricarei influente extrinseci (automatism). Stimulii de la aceste structuri destinate muschiului cardiac sunt descarcati intr-o ordine bine stabilita. Frecventa de descarcare a stimulitor este proprie fiecarei portiuni a sistemului excito-conductor. EXP: argumente: inima scoasa din organism, degrevata deci de orice influente nervoase si umorale isi continua activitatea o perioada de timp care poate ajunge la cateva zile daca i se asigura conditii adecvate de perfuzie si temperatura - Ligaturile STANIUS Principiu: se izoleaza in situ formatiunile tesutului excito-conductor pentru a putea determina efectul pe care fiecare dintre aceste structuri il au asupra activitatii cardiace. (Se realizeaza pe inima de broasca) Sist. Excito-conductor la broasca: ganglionul Remak (niv. Sinusului venos), ganglionul Ludwig (niv. septului interatrial), ganglionul Bidder (niv. ventriculului). 1. Prima ligatura: se trece un fir de ata pe sub sinusul venos la limita dintre acesta si auricul, se ligatureaza obtinand astfel izolarea totala a sinusului venos de restul inimii. CONSECINTA: sinusul venos isi mentine activitatea contractila, iar atriile si ventricolul isi opresc activitatea CONCLUZII: nodul Remak este excitator. Structurile din restulinimii sunt inhibitoare ale activittii cardiace (ambele sau numai una dintre ele). Pentru precizare se face o a doua ligatura 2. A doua ligatura: pe inima care contine ligatura dintre sinusul venos si atriu se aplica o ligatura care separa atriile de ventricol. CONSECINTA: sinusul venos isi mentine activitatea contractila, atriile NU au activitate constractila, iar ventricolul isi reia activitatea contractila cu o frecventa mai redusa comparativ cu cea a sinusului venos Concluzii: ganglionul Ludwig este inhibitor al activitatii cardiace, iar nodulul Bidder este excitator, dar frecventa sa de descarcare a stimululor este mai mica (aproape jumatate) decat cea a ganglionul Remak.

3. A treia ligatura: pentru a stabili raportul dintre ganglionii Remk si Ludwig se efectueaza o ligatura numai intre atrii si ventricul (la niv. santului atrio-ventricular). In acest scop, legatura se realizeaza pe o alta inima sau se realizeaza ca prima ligatura. CONSECINTA: atriile si sinusul venos au activitate contractila (cu ritmul sinusului venos), ventricolul are de asemenea activitate contractila, dar e cea data de ganglionul Bidder. CONCLUZII: structurile sist. excito-conductor contin: o formatiune inhibitoare (ganglionul Ludwig), doua formatiuni excitatoare (ganglionii Remak si Bidder), cel situat la niv ventricular fiind mai slab decat cel situat in sinusul venos. Influenta temperaturii asupra activitatii cardiace Principiu: temperatura este un factor fizic care actioneaza la nivelul sistemului excitoconductor influentand frecventa si forta de contractie a inimii. Efectul se datoreaza modificarii intensitatii schimburilor ionice membranare cu consecinta asupra depolarizarii membranare. Tehnica de lucru: se inregistreaza cardiograma pe un preparat in situ pentru traseul martor, se realizeaza conditii de temperatura scazuta sau crescuta prin picurare de ser fiziologic rece si respectiv incalzit direct pe cord. Se constata ca temperatura scazuta produce bradicardie iar temperatura crescuta produce tahicardie si cresterea amplitudinii contractiilor. Cardiograma Reprezinta inregistrarea grafica a activitatii contractile a inimii. Dispozitivul de inregistrare: -Kimograf -pensa cardiografica Marey este un dispozitiv care permite inregistrarea directa a activitatii contractile cardiace. Miscarea tamburului kimografului va permite etalarea unui traseu format dintr-o succesiune de deflexiuni, separate de segmentele orizontale care corespun diastolei generale. Daca se fixeaza intre valvele pensei cardiografice cordul in intregime, deflexiunea va fi precedata de o alta, de amplitudine mai mica, care semnifica contractia si relaxarea atriilor. Daca intre valvele pensei Marey este prins numai ventriculul, se obtine ventriculograma.