Sunteți pe pagina 1din 16

SITUATIA PIETELOR SI FUNCTIONAREA PRINCIPALELOR ORGANIZATII COMUNE DE PIATA PENTRU CARNEA DE PASARE

Privire de ansamblu ; r!ani"area si #un$%i narea &r &riu "isa a &ie%ei la $arnea de &asare' Ca multe alte activitati economice din Romania, si avicultura a regresat in primul deceniu dupa revolutia din 1989, de aceea il si numim deceniul pierdut. In prima jumatate a acestui deceniu s-a ajuns sa se produca doar o treime din productia de carne si o patrime din productia de oua, fata de perioada anterioara, de evolutie a intreprinderilor avicole de stat si cooperatiste. Desfiintarea Centralei pentru roductie !vicola, care coordona aceasta activitate, a determinat o decadere atat cantitativa, cat si calitativa a acestei activitati. ractic, tre"uia ca privati#area intreprinderilor avicole sa se faca fara ca acestea sa fie distruse, pentru ca in ele se investise mult, erau foarte "ine structurate, cu flu$uri te%nologice foarte "ine gandite si reali#ate, nu numai pentru gaini, dar si pentru rate, gaste, curci, iepuri, animale de "lana si alte specii mai putin repre#entative. Dintre acestea, doar gainile au fost salvate &pui de carne si gaini ouatoare'. !cesta a fost si scopul pentru care, e$act cu () de ani in urma, a luat fiinta *niunea Crescatorilor de asari din Romania. !ceasta perioada de () de ani poate fi +mpartita in trei fa#e , prima, derulata pe parcursul a cinci ani, care a cuprins privati#area si constituirea unei noi "a#e te%nicomateriale- a doua fa#a, de circa 1) ani, de de#voltare considera"ila, intrecand cu mult productiile si performantele de dinainte de 1989- iar in ultimii cinci ani avut loc fa#a a treia, cea de consolidare a activitatii avicole, datorita cri#ei economice. .ituatia actuala din acest sector, comparativ cu cea din competitoarele noastre din */, este mai mult decat favora"ila. e perioada de e$istenta a *C R, productia de carne de pasare a crescut de peste patru ori, iar cea de oua s-a du"lat. 0-au e$istat insa doar cresteri cantitative. erformantele te%nice , in special la puii de carne , sunt acum la nivelul si c%iar peste cele din tarile cele mai de#voltate din */ si din lume. In ultimii doi ani, "alanta noastra comerciala e$terna este net e$cedentara valoric, atat la carne de pasare, cat si la oua. !vem costuri de productie mai mici decat competitorii nostri, dar puterea sca#uta de cumparare a populatiei auto%tone ne-a

determinat sa vindem la e$port transate si preparate din carne de pasare cu mare valoare adaugata. !vicultura romaneasca are un specific aparte, care n-a fost utili#at in celelalte tari1 este complet integrata. /a isi produce singura furajele com"inate in fa"rici de nutreturi foarte performante, iar unele societati isi produc, prin activitati agricole proprii, c%iar si ingredientele furajere necesare. 2otodata, detine intregul lant de productie, de la ferma de reproductie si statii de incu"atie pentru producerea puilor de o #i pana la cresterea foarte performanta a puilor de carne, dar are parte 3i de o implicare majora in activitatea de industriali#are, in a"atoare si capacitati de prelucrare superioara a carnii, precum si in retele de distri"utie si de comerciali#are prin maga#ine proprii. 4ai mult, e$porta e$cedentul la preturi foarte "une, fata de consumul intern. !nul ()15 a consemnat livr6ri importante la principalele produse , carne de pasare in viu si oua de consum. !stfel, facand un calcul preliminar, la carnea de pasare in viu se estimea#a o livrare de 7() mii tone, cu 1,89 mai mult decat s-a reali#at in ()1(, iar la oua de consum avem 1.8)) milioane de "ucati, in crestere cu 1),89 fata de anul trecut. !ceste cantitati au fost reali#ate in conditiile unor performante foarte "une, cu mult peste media europeana, la costuri de productie si preturi de van#are competitive pe piata comuna europeana. De e$emplu, pretul de van#are la producator la carnea de pasare este de 889 fata de media */ si ne afl6m, pe locul :, cu pret sca#ut, din cele (8 tari ale *niunii. ;a oua de consum situatia este si mai critica , ne aflam pe locul 7 printre tarile cu pret foarte sca#ut, fiind la 8)-819 fata de pretul mediu european. Cu toate acestea, importurile la carne de pasare depasesc cantitativ cu 589 e$porturile &<1: mii tone', c%iar daca valoric "alanta comerciala este e$cedentara cu 1:9. opulatia interna a Romaniei nu are capacitatea de a consuma, alaturi de productia interna, si marile cantitati din import, producatorii interni nereusind sa-si valorifice productia si avand mari stocuri nevanda"ile. Iar desele campanii de de#informare a consumatorilor, cum au fost recent cele cu privire la .almonella sau %ormonii din carnea de pasare, determina o presiune negativa asupra consumului si pretului. .unt preva#ute in programul de de#voltare intocmit de comisia pre#identiala mari cresteri de productie pana in anul ()()-()5). !vem forta de a le reali#a cantitativ, dar nu si de a le valorifica. De aceea, in conditiile +n care unele societati avicole au intrat +n insolventa, va tre"ui sa ne redimension6m evolutia viitoare, pentru ca altfel riscam sa compromitem o activitate pe care o consideram , inca , de mari perspective.
(

Adoptarea si implementarea acquis-ului. 4inisterul !griculturii, !limentatiei si adurilor va ela"ora legislatia necesara privind standardele de comerciali#are si o"ligativitatea acestora1 In ())(, armoni#are standarde comerciali#are pentru carnea de pasare- introducerea o"ligativitatii conform R C// nr. 19)=>9)- 1858>91 In ())5, armoni#are standarde comerciali#are pentru ouaintroducerea o"ligativitatii, conform R C// nr. (:8(>:8- 18=8>::- 19):>9)1(:7>91. Incepand cu anul ())5 se va organi#a sistemul de monitori#are a preturilor, conform R C/ nr. 1787>98- 15:1>98 In perioada ())7 , ())=, !gentia de lati si Interventie va intreprinde, in domeniul carne pasare si oua, masurile necesare pentru administrarea1 a. .istemului de plata a restitutiilor pentru carne de pasare e$portata". ;icentelor de import - e$port ;a carnea de pasare ?C functionea#a pe "a#a Regulamentului Consiliului nr. (:::>19:8 si a Regulamentelor Comisiei C././. nr. 19)= si 19): din 199) si cuprinde1 pasarile vii &gaini, rate, gaste, curcani, "i"ilici', cu o greutate de peste 188 grame. .e acorda ajutoare de depo#itare si in ca#uri e$ceptionale interventii prin cumparare. Reforma !C din ())5 a sta"ilit masuri de decuplare a platilor directe de roductie pentru "ovine, ovine si caprine, la pasari si porcine piata fiind li"erali#ata. In perioada 2004-2010 perspectivele pietei carnii , in cadrul U.E.sunt: La carnea de pasare, consumul este previ#i"il sa creasca lent la (7 @g. pe locuitor. roductia totala stagnea#a, pe termen scurt importurile cresc, iar pe termen lung se asteapta o intensificare a lor, ca urmare a solicitarilor pietei. /$porturile se mentin la acelasi nivel. Comertul cu carne este redictionat spre statele mem"re deficitare, mai ales din *./-18, acesta depin#and si de gradul de competivitatea a statelor mem"re. roductia de carne de pasare va creste moderat de la 1),:7 mil. tone in ())7 la 1),95 mil. tone in ()1). e termen lung se asteapta o crestere a consumului. Or ani!area "omuna de #iata a "arnii.
5

In acest domeniu este necesara adaptarea sectorului #oote%nic la evolutia pietei concurentiale interne si e$terne, pe fondul asigurarii competitivitatii cu standardele comunitare. In acest sens, se impun masuri de reglare a pietei carnii prin facilitati la aprovi#ionarea cu inputuri, formarea si consolidarea grupurilor de producatori,ela"orarea criteriilor de standardi#are de calitate a produselor, sistemul de preturi, acordarea de ajutoare directe. In acest sens, in centrul politicii acestui sector agricol tre"uie postate pro"lemele stringente, cum sunt1 A definitivarea procesului de adaptare a legislatiei romanesti in domeniu la acBuis-ul comunitarA consolidarea structurilor institutionale in domeniul carnii pentru a asigura transpunerea in practica a procedurilor acBuis-ului comunitarA promovarea si controlul calitatii carnii si a produselor din carne. In domeniul cresterii animalelor s-au legiferat o multitudine de aspecte care privesc productia, prelucrarea, distri"utia si desfacerea. e "a#a lor, in anul ())7 au fost sta"ilita o prima transa de a"atoare autori#ate, care corespund e$igentelor *./. pentru demararea sistemului de calsificare, sta"ilite pe "a#a Recomandarilor 1()8>1981, (95)>1981 si 118=>199). In perioada ())8 , ())= preocuparile s-au orientat si spre autori#area persoanelor care sa organi#e#e si sa coordone#e activitatea de control privind aplicarea acestui sistem In vederea implementarii legislatiei europene, transpusa in legislatia natioanla, !0.*.! a infiintat Directia de .anatate a !nimalelor, ca departament speciali#at, prin care se asigura instruirea medicilor veterinari si a in legislatia natioanla, !0.*.! a infiintat Directia de .anatate a !nimalelor, ca departament speciali#at, prin care se asigura instruirea medicilor veterinari si aplicarea prevederilor legislative in domeniu, desfasurarea relatiilor de cola"orare cu asociatiile pentru protectia si sanatatea animalelor din tara si strainatate. In toate activitatile din cadrul filierei carnii au fost si sunt implicate organi#atiile profesionale si interprofesionale, infiintate pe "a#a ;egii nr. :88>())1, cu rol important in formarea si consolidarea relatiilor de piata. In cadrul acestei filiere, o importanta pre#inta !sociatia Romana a Carnii atronatul Carnii', care constituie o organi#atiei profesionala menita sa perfectione#e activitatea industriei carnii, repre#inta interesele a peste :) societati comerciale al caror principal o"iect de cativitate este prelucrarea carnii si care real#ea#a circa =)9 din productia nationala de me#eluri.
7

Le!isla%ia UE in d meniul &ie%ei $arnii de &asare' $ratatul privind %unctionarea Uniunii Europene, !vCnd +n vedere Regulamentul &C/' nr. 1(57>()): al Consiliului din (( octom"rie ()): de instituire a unei organi#ari comune a pietelor agricole si privind dispo#itii specifice referitoare la anumite produse agricole &Regulamentul unic ?C ' , in special articolul 1(1 litera &e' coro"orat cu articolul 7, +ntrucCt1 1 !rticolul 18 alineatul &1' si articolul () alineatul &1' din Regulamentul &C/' nr. 875>())8 al Comisiei prevad ca puii congelati si congelati rapid si anumite "ucati de carne de pasare pot fi comerciali#ate pe teritoriul *niunii numai in ca#ul +n care continutul de apa nu depaseste valorile te%nic inevita"ile determinate prin metodele de anali#a descrise +n ane$ele DI, DII si, respectiv, DIII la regulament. ( !rticolul 1= alineatul &1' din Regulamentul &C/' nr. 875>())8 prevede c6 efectuarea controalelor periodice privind apa a"sor"ita, in conformitate cu ane$a IE la respectivul regulament sau a controalelor in conformitate cu ane$a DI la regulamentul mentionat tre"uie sa se desfasoare in a"atoare. 5 !ne$ele DI i DII la Regulamentul &C/' nr. 875>())8 prevad valori limita pentru continutul de apa al carcaselor de pui congelate si congelate rapid, ane$a DIII la regulamentul mentionat prevede valori limita pentru continutul de apa al anumitor "ucati de carne de pasare si ane$a IE la acelasi regulament prevede valori limita pentru continutul de apa al carnii proaspete de pasare la verificarea a"sor"tiei de apa in unitatile de productie. 2oate aceste valori limita sunt sta"ilite pe "a#a a trei metode de racire definite la articolul 1) din regulamentul respectiv, si anume racirea la aer, racirea prin dusare cu aer si racirea prin imersiune. $ratatul de instituire a "omunit&ii Europene. !vand in vedere Regulamentul &C/' nr. 1(57>()): al Consiliului din (( octom"rie ()): de instituire a unei organi#ari comune a pietelor agricole si privind dispo#itii specifice referitoare la anumite produse agricole &Regulamentul unic ?C ', in special articolul 1(1 litera &e' coro"orat cu articolul 7, intrucat1 1. Incepand cu 1 iulie ())8, Regulamentul &C//' nr. 19)=>9) al Consiliului din (= iunie 199) privind unele standarde de comerciali#are a carnii de pasare se a"roga prin Regulamentul &C/' nr. 1(57>()):. (. !numite dispo#itii si o"ligatii preva#ute de Regulamentul &C//' nr. 19)=>9) nu au fost reluate de Regulamentul &C/' nr. 1(57>()):.
8

5. rin urmare, anumite dispo#iii si o"ligatii necesare tre"uie adoptate in cadrul unui regulament de sta"ilire a normelor de aplicare a Regulamentului &C/' nr. 1(57>()):, pentru a asigura continuitatea si "una functionare a organi#arii comune a pietei si, in special, a standardelor de comerciali#are. 7. Regulamentul &C/' nr. 1(57>()): a sta"ilit standarde de comerciali#are pentru carnea de pasare, a caror aplicare necesita adoptarea de dispo#itii referitoare, in special, la lista carcaselor, a partilor de carcase si a organelor interne de pasare pentru care regulamentul respectiv este aplica"il, clasificarea in functie de conformatie, aspect si greutate, modalitatile de pre#entare, indicarea denumirii su" care produsele in cau#a tre"uie comerciali#ate, indicarea optionala a metodei de refrigerare si a modului de crestere, conditiile de depo#itare si de transport a anumitor tipuri de carne de pasare, precum si verificarile regulate pentru a garanta aplicarea uniforma, in cadrul Comunitatii, a dispo#itiilor respective. Avand in vedere $ratatul privind %unctionarea Uniunii Europene, !vand in cedere Regulamentul & */' nr 1)58>()15 al arlamentului /uropean si al Consiliului din 1: decem"rie ()15 de instituire a unei organi#6ri comune a pieFelor produselor agricole 3i de a"rogare a Regulamentelor &C//' nr. 9((>:(, &C//' nr. (57>:9, &C/' nr. 1)5:>())1 3i &C/' nr. 1(57>()): ale Consiliului, +n special articolul 188, avCnd +n vedere Regulamentul &C/' nr. 15)1>())= al Comisiei din 51 august ())= de sta"ilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licenFe de import, +n special articolul : alineatul &(', +ntrucCt1 1. Regulamentul &C/' nr. =1=>()): al Comisiei a desc%is contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul c6rnii de pas6re originare din Gra#ilia, 2%ailanda 3i alte F6ri terFe. Regulamentul &*/' nr. 1)8=>()11 de modificare a ane$ei II la Regulamentul &C/' nr. (1=)>())5 i a ane$ei I la Regulamentul &C/' nr. ():5>())8 +n ceea ce privete .almonella din carnea proasp6t6 de pas6re precum i a ane$ei I la Regulamentul &C/' nr. ():5>())8 privind criteriile micro"iologice pentru produsele alimentare. Regulamentul C/ 1(5(>())= administrarea cotelor tarifare +n sectorul carnii de pasare alocat .tatelor *nite ale !mericii, garantia este de () euro>1))@g. Regulamentul C/ :)1>())5 , regimul aplica"il importului de anumite produse din sectorul carnii de pasare si oua, originare din tarile din !frica, #ona Carai"elor si acific &!C ', garantia este de () euro>1))@g.
=

Re!imul in%ern' Hirmele din industria avicola locala sunt performante si produc la costuri compara"ile cu cele din Dest, insa produsele se vand la preturi romanesti. Crescatorii se plang cel mai mult de nivelul 2D!. Companiile din avicultura deja au tras un semnal de alarma foarte serios in legatura cu soarta lor1 desi sunt performante si produc la costuri compara"ile cu acelea ale companiilor europene, isi vand produsele la Ipreturi romanestiJ care mai includ si 2D! de (79. In ()1(, pretul materiilor prime cerealiere a crescut cu 8) , :)9 fata de anul ()11 si cu 11)9 fata de anul ())9, in timp ce pretul produselor avicole la poarta fermei a crescut doar cu 1:9 in ()1( fata de ())9, acoperind doar rata inflatiei din acest interval. entru carnea de pasare, e$ista un numar de pro"leme comune privind comerciali#area, inclu#and, pe partea inputurilor, o calitate sla"a a materialului genetic si o calitate sla"a a furajelor. !ctivitatile de prelucrare sunt o"structionate de lipsa de pregatire si instruire a fortei de munca care lucrea#a in unitatile de procesare. *n studiu recent al Gancii 4ondiale confirma principalele ipote#e conform carora costurile de tran#actie si constrangerile legate de investitii repre#inta o pro"lema serioasa si e$ista preferinta din partea companiilor de a lucra cu furni#ori mai putini,mai mari si moderni. 2otusi o"servatiile initiale indica, de asemenea, o imagine amestecata a activitatii de contractare curente, cu un numar mult mai mare de ferme mici contractate decat s-ar progno#a pe "a#a argumentelor de mai sus. 4icii fermieri nu sunt e$clusi in totalitate de la filierele ofertei si multe companii majore inc%eie, de asemenea, contracte cu micii fermieri. 2otusi programele mai sofisticate de asistenta a furni#orilor tind sa fie mai disponi"ile pentru fermele mai mari. !desea, programele furni#orilor difera, pentru a se plia caracteristicilor acestor ferme diferite. In general, structura carcasei de pasari este urmatoarea1 - piept ()-(89, - pulpe 5(-589, - spate 5)-5(9 - aripi 15-189 din greutatea carcasei, repre#entand :8-8)9 din greutatea vie a pasarii.
:

!vicola comerciali#ea#a carne de pasare si isi desfasoara activitatea numai cu respectarea reglementarilor in vigoare si a prevederilor pre#entelor norme. Definirea si descrierea produselor o"tinute de societatile avicole din Romania1 1.carnea de pasare - carnea destinata consumului uman, provenita din sacrificarea puilor de carne care nu a fost supusa nici unui tratament, e$ceptand tratamentul de racire - refrigerare, congelareA carcasa de pasare ,repre#inta intregul corp al unei pasari dupa sangerare, deplumare si eviscerare- indepartarea inimii, ficatului, plamanilor, pipotei, rinic%ilor, picioarelor si a capului nu este o"ligatorieA jumatatile de carcasa o"tinute prin taierea longitudinala in planul alaturat sternului si coloanei verte"raleA sferturi1 partile o"tinute prin sectionarea longitudinala si transversala a carcaselor, avand ca re#ultat sferturi anterioare si>sau posterioare &cu sau fara glanda uropigena'A sferturi posterioare neseparate1 am"ele sferturi posterioare unite printr-o portiune a spatelui, cu sau fara tartitaA piept1 sternul si coastele sau o parte a acestora, distri"uite pe am"ele parti, impreuna cu musculatura in aderenta naturala. ieptul poate fi intreg sau portionat in jumatatiA pulpa1 femurul, ti"ia si fi"ula cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor- se admite sectionarea mai jos de articulatia ti"io-tarso- metatarsiana cu ma$imum 1 cmA pulpa de pui cu o portiune din spate atasata1 greutatea portiunii atasate, respectiv oasele sacrum, co$al cu musculatura aferenta nu tre"uie sa depaseasca (89 din greutatea totala a pieseiA pulpa superioara1 femurul impreuna cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilorA pulpa inferioara1 ti"ia si fi"ula cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilorA aripi1 %umerus, radius si ulna cu musculatura in aderenta naturala. A aripi neseparate1 aripi in aderenta naturala cu o portiune toracica a carei greutate nu tre"uie sa depaseasca 789 din greutatea totala a pieseiA piept de#osat1 piept intreg sau portionat in jumatati, fara os, re#ultat din indepartarea sternului, claviculei, coastelor si a partii cartilaginoase a sternului-

A piept de#osat cu osul iades1 piept de#osat, fara piele, cu clavicula si partea cartilaginoasa a sternului- greutatea claviculei si a cartilajului nu tre"uie sa depaseasca 59 din greutatea totala a pieseiA tacam de pasare1 partile anatomice re#ultate dupa detasarea pulpei cu os si a pieptului cu os, formate din regiunea dorsolom"osacrala, aripi, gat, regiunea costala ramasa de la detasarea pieptuluiA spinari de pasare1 portiunea anatomica re#ultata dupa detasarea jumatatilor posterioare, a aripilor si a pieptului. Cuprinde gatul, spatele pana la regiunea lom"ara, coastele, stratul muscular, grasimea si pielea in aderenta naturala(. organe de pasare - inima &cu sau fara sacul pericardic', pipota &fara cuticula si fara continut' si ficatul &fara ve#ica "iliara'. ipotele si inimile nu tre"uie sa pre#inte grasime aderenta. 5. alte parti comestibile1 grasime de pasare-

Re!im e(%ern' .ectorul carnii de pui a fost unul dintre domeniile care au reusit sa isi revina mai repede decat alte segmente din industria carnii. Desi greu afectat de gripa aviara de la sfarsitul anului ())8 si prima jumatate a anului ())=, sectorul , care a cunoscut investitii masive pentru moderni#are , a reusit sa treaca peste cri#a cu "ine. 0atura acestui tip de afacere &ciclul scurt de productie', organi#area sectorului &caracteri#at prin companii integrate, de mari dimensiuni', utili#area fondurilor europene disponi"ile, precum si cresterea cererii pentru carnea de pui &mai ieftina, comparativ cu alte sortimente de carne' au f6cut posi"ila refacerea si de#voltarea domeniului. De asemenea, multe a"atoare au fost moderni#ate, cu te%nologii de ultima ora. Conform studiului Impactul !der6rii la */ asupra Industriei Carnii din Romania, reali#at de /leonora 0istor, Dasileios Gampidis, ;enuta et si Daleria Ciolac sectoorul carnii de pui din Romania dispune de un important avantaj competitive. ;antul de productie al carnii de pui din
9

Romania este similar cu cele intalnite in alte tari europene, dar mai scurt, dovedind integrarea procesatorilor +n cadrul acestui lant. !cest lucru intareste po#itia produc6torilor de carne de pui in cadrul lantului de productie prin scurtarea drumului dintre productie si farfuria consumatorului. 0umarul de pasari sacrificate a crescut in perioada ()):-()1( cu circa ((,89 de la 187.5=8 mii capete la ((=.7:( mii capete, in vreme ce greutatea in carcasa a pasarilor sacrificate a crescut cu (8,=89 de la (:5.5)8 mii tone la 581.:)7 mii tone in acelasi interval de timp. Remarca"il este insa faptul ca cea mai mare crestere a fost inregistrata in ceea ce priveste greutatea totala in carcasa a pasarilor sacrificate in unitati industriale speciali#ate, unde avansul a fost de :)9, in intervalul ()):-()1(, de la 187.578 mii tone, la 51(.:(= mii tone, ceea ce face ca unitatile industriale speciali#ate sa ai"a in pre#ent o pondere de 88,99 in totalul cantitatii de carne al pasarilor sacrificate, fata de =:,89 la momentul aderarii. Romania a e'portat in primele opt luni ale anului ()1( carne 3i organe de pasare +n valoare de 198 de milioane de euro, cu multe peste urm6toarele categorii de carne din top, potrivit datelor estimative ale 4inisterului !griculturii si De#voltarii Rurale. /$porturile totale de carne ale Romaniei s-au ridicat in perioda mentionata la 5)9 milioane de euro din care =79 repre#inta numai carnea si organele de pasare. Romania importa circa 8).))) de tone de carne de pui din strainatate si e$porta 8).))) , =).))) de tone. Romanii si-au triplat consumul de carne de pui din ())( si pana in pre#ent, dar cantitatea consumata ramane la jum6tate din nivelul mediu al consumului din */. In Romania, in pre#ent se consuma apro$imativ (1 de @ilograme de carne de pui pe locuitor. entru urmatorul deceniu, este estimata o micsorare a comertului cu carne, su" efectele conjugate ale incetinirii productiei si mentinerii preturilor mondiale la un nivel ridicat, care vor descuraja importurile. De#voltarea fermelor de pasari va duce la marirea e$porturilor mondiale de carne cu 1=9 la ori#ontul anilor ()() fata de ())). 4ajorarea va fi determinata in special de cresterea sc%im"urilor de carne din partea tarilor din !merica de 0ord si .ud, care vor acoperi circa 879 in majorarea totala a e$porturilor la nivelul anului ()(). /$porturile de carne ale */ ar tre"ui, conform previ#iunilor, sa se reduca in viitor din cau#a micsorarii productiei interne ca urmare a reformelor !C, cuplate cu consumul intern in crestere determinat de largirea */. Kaponia va ramane cel mai mare importator de carne in ()(), urmata de 4e$ic si Coreea. Hederatia Rusa este in continuare unul dintre cei

1)

mai mari importatori de carne, dar contingentele tarifare vor limita importurile. In primele sapte luni din acest an s-a e$portat o cantitate de 71.7=( de tone de carne de pasare, la un pret mediu de (.11( euro pe tona, iar 57.9:= tone, adica peste 879 din cantitatea total6 a mers in tarile */ si restul +n afara spatiului comunitar, insa in tarile in care se platesc aceste restituiri la e$port au fost duse cantitati foarte mici, doar cateva sute de tone, iar su"ventia a fost de (:) de euro pe tona de carcasa si nu pe carnea transata. In ceea ce priveste importurile, producatorii de carne pasare tre"uie sa faca fata unei presiuni considera"ile din partea surplusului de producatori din */, .*! si din regiune. Deoarece e posi"il ca aceste presiuni sa continue, ele tre"uie sa fie contracarate de eforturile de comasare si de crestere a eficientei producatorilor si procesatorilor de carne de porc si pasare. !cest lucru e posi"il sa necesite inlaturarea "arierelor din calea investitiilor straine si transferului de te%nologie, cu scopul de a im"unatati productivitatea si eficienta in aceste su"sectoare. Pers&e$%ive &e %ermen mediu' /$porturile de carne ale */ se vor micsora pana in anul ()(), pe fondul reducerii productiei odata cu aplicarea noii !C, dar si a cresterii consumului intern ca urmare a procesului de largire a *niunii, potrivit studiului erspective !gricole ()11-()(), reali#at de ?/CD-H!? &?rganisation for /conomic Cooperation and Development , Hood and !griculture ?rgani#ation'. returile se vor mentine in continuare ridicate, tendinta sustinuta in special de cererea din partea tarilor in curs de de#voltare. erspectivele pentru piata carnii in urmatorul deceniu tin cont de costul ridicat al furajelor in conte$tul mentinerii cererii, mai ales din partea tarilor in curs de de#voltare. returile ridicate in prima jumatate a perioadei acoperite de perspectivele ?/CD si H!? ar tre"ui sa conduca la cresterea numarului de animale, fenomen urmat de de#voltarea comertului in a doua jumatate a decadei. /ste de asteptat ca majorarea productiei de carne la nivel mondial, temperata de costuri de productie tot mai mari in cursul perioadei anali#ate, sa scada pana la 1,89 pe an, fata de (,19 in ultimul deceniu. 4arirea productivitatii reali#ate prin reducerea costurilor si im"unatatirea eficientei te%nologice constituie principalul motor al cresterii, in special la productia de carne de pasare de curte in tarile in curs de de#voltare. Raportat la deceniul precedent, majorarea consumului de carne va fi mai lenta in
11

perioada anali#ata, din cau#a costurilor ridicate de productie, dar si a incetinirii procesului de crestere a populatiei. 4ajorarea cererii se datorea#a in mare parte economiilor din !sia si !merica ;atina, dar si ale tarilor e$portatoare de petrol. /$porturile mondiale de carne se vor majora cu 1,:9 pe an, cererea fiind orientata in principal catre carnea de pasare dar si de vita. in ultimul deceniu, avansul era de 7,79 pe an. incetinirea ritmului este in mare parte e$plicata prin reducerea cererii de import din partea Hederatiei Ruse. .-au marit in sc%im" solicitarile din partea statelor din !merica de .ud si de 0ord, cele doua regiuni acoperind impreuna 879 din cresterea glo"ala a e$porturilor.

1(

E%ective si productia de carne

())1 /fective totale de pasari roductia totala de carne de pasare in viu Lreutatea medie la sacrificare Lreutatea minima pentru acordare su"ventii Cantitatea totala de carne su"ventionata 4ii cap 4ii tone Mg>cap Mg>cap

())(

())5

())7

())8 1400432 516 4,5 5

())= 1438574 512 5 6.6

()): 1499325 545 5.5 6.2

1200543 1178909 432 4 4.3 495 4,5 -

1312376 1327856 512 5,5 5.9 534 6 5.5

4ii tone

23.2

54,7

21.2

13.7

14.8

45.8

15

#erspectivele carnii de pasare

17

(peci%icare

())1

())(

())5

())7

())8

())=

()):

())8

())9

()1)

roductie Import animale vii /$port animale vii roductie&neta' roductie&neta disponi"ila' Conusm Importuri &carne' /$porturi &carne' .tocuri initiale .tocuri finale lanul de ac%i#itii speciale 1depo#ite' Consum&@g>loc2

1:879 8) :8 1:571 158== =:1) 71( 878 (1 578 := 18,57

15=8: 8: 8( 157:8 157=7 :781 7(1 8=8 (57 (55 87 (),89

1=5(7 := 8( 1=:87 18899 :=)8 75( 8:= 57( =: 57 (8,91

18999 89 88 1:==7 189:: :=): 711 87( :8 8= 57 19,7=

1=875 =: 88 1(58= 18:=8 :=)5 7(5 889 8 (15 77 (5,9:

188:= :8 85 178=( 1587( :=)1 757 89= 1( ( =8 (8,:8

19878 =5 89 19:88 1785= :=)) 78: 8:8 87 = ( 18,57

17:=8 8: 89 1(578 1578= :=)) 78= 88: 57 ) (5 1:,8)

17587 8: 89 1:7=5 1:=78 :899 788 85( (5 ) (1 (8,=:

1:578 79 89( 1:8=8 1:887 :899 79( 8== 78 ) 1 (7,::

(u)ventii alocate din )u etul comunitar in perioada 200*-201+ (peci%icare asari&mii capete>an' 200* ,0877 2010 ,.8(5 2011 4087( 2012 .081( 201, +08(5 2014 /08(5 201. 00- 201+ *0- 201/ 100857 81( 875

18

lati directe&euro>cap' 2otal platidirecte&mii de euro' asari outoare&mii de capete>an' lati directe&euro>cap' 2otal platidirecte&mii de euro' !"atori#are pasari adulte&mii de capete>an' lati directe&euro>cap' 2otal platidirecte&mii de euro' !"atori#are pui&mii de capete>an' lati directe &euro>cap' 2otal platidirecte&mii de euro'

1(,) (=.7=: 8))) 1),) 97)) 58)) 1( 185(7 =))) =,) 157),)

1),) 5(.1(5 8))) 1).8 118)) 58)) 1( (8899 =))) 8.8 18=),)

9,) 55.::8 8))) 1).8 1(1)) 58)) 8 5178= =))) 9,) 189),)

8,) 58.(5) 8))) 1) 178)) 58)) 11 718:: =))) 9,) 19:=,)

8,8 7=.88= 8))) 1).8 1::)) 58)) 1) 889() =))) 9,) (51),)

9,8 88.755 8))) 1) ()8)) 58)) 1( =57=: =))) 9,5 (78=,)

1),) =5.:== 8))) 1).8 (81)) 58)) 11 :1988 =))) 9,8 (999,)

15,) :7.578 8))) 1) (8()) 58)) 1( 885(7 =))) 9,) 5(7=,)

1(.8 8(.578 8))) 1).8 5)))) 58)) 1( 91()( =))) 1),) 71)(,)

1=