1. Psihodiagnosticul expresiei: exemple clinice.

Atitudine: cooperanta, indiferenta, preocupata, schimbatoare; Tinuta vestimentare: ingrijita sau nu, excentrica; Privirea: fixa, atenta, vioaie, mirata; Vocea: joasa, monotona sau cu tonalitate inalta, tare; Mimica: mobile, fixa, anxioasa, indiferenta.

2. Tulburarile cantitative ale perceptiei. Perceptia repre inta acel process sen orial elementar, care se distinge de sintetism, unitate si integritate, ea redand realitatea obiectuala in imagini de ansamblu. Tulburarile cantitative ale perceptiei: ! hipoeste ia: repre inta cresterea pragului sen orial, insotita de diminuarea intensitatii sen atiilor, cu scaderea numarului de excitanti receptati. Poate sa apara in stari reactive acute, isterie, oligofrenii, schi ofrenii, tulburari de constiinta. ! hipereste ia: este repre entata de o coborare a pragului sensorial, resimtita de subiect ca o crestere neplacuta a intensitatii sen atiilor privind un singur anali ator sau ansamblul lor " hipereste ie generala. Poate sa apara in surmenaj, debutul unor boli infecto!contagioase, afectiuni psihice, b. #asedo$. %orma de hipereste ie " cenestopatiile: sen atii penibile difu e, cu sediu variabil, care apar fara o modificare organic evidentiabila.

3. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii auditive &alucinatiile sunt stari psihopatologice definite la modul cel mai sugestiv ca perceptii fara obiect ' repre entari stagnante ce se insotesc de forma de convingere a bolnavului despre existenta reala a obiectelor si fenomenelor pe care trairea halucinatorie o exprima. &alucinatiile auditive sunt halucinatii exteroceptive. (e intalnesc in: afectiuni )*+ " otite, mastoidite, surditate, boli neurologice, stari confu ionale, deliruri toxice si infectioase, depresie " continut trist, dureros, voci care condamna, schi ofrenie " caracter bi ar intelegibil, parafrenie, aura epileptica. +ocali are: in campul auditiv sau in afara. ,ntensitatate: discrete, surde sau puternice. -omplexitate: elementare .foneme, acoasme " fosnete, pocnete, bubuituri/, comune .ciripit, scartait/ sau verbale .voci/.

-ontinuitate: episodice sau continui .impiedica pacientul sa se odihneasca/. *asunet afectiv: favorabil sau defavorabil. 0fectul asupra constiintei: indiferente sau imperative .directionea a bolnavul spre savarsire de acte periculoase/. 1esfasurarea lor: singulare sau simultane .multiple/ ' comentative sau antagoniste.

4. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii vizuale &alucinatiile sunt stari psihopatologice definite la modul cel mai sugestiv ca perceptii fara obiect ' repre entari stagnante ce se insotesc de forma de convingere a bolnavului despre existenta reala a obiectelor si fenomenelor pe care trairea halucinatorie o exprima. ,nfluentea a intotdeauna atitudinea si comportamentul bolnavului, uneori avand efecte terifiante, de puternica spaima si teama. &alucinatiile vi uale sunt halucinatii exteroceptive. Apar normal la trecerea veghe ! somn, surmenaj, neurastenie .anxiogen, terifiant/, afectiuni oftalmologice, neurologice .stari infectioase, delir alcoolic, psiho e " schi o paranoida/. Pot fi: Macroscopice ' microscopic Monocromate ' policromate ,n campul perceptiei' h. extracampine -laritate: clare ' vagi; singulare ' suprapuse perceptiilor normale -omplexitate: elementare .fosfene, fotopsii/, complexe fantasmoscopii .figuri informe/ sau h. figurate, scenice: statice .panoramice/, in miscare .cinematografice " scene de vis! onirice/ 2nice ' multiple (tatice ' dinamice Accese ' permanente.

. !alucinatiile senzoriale: clasificare" exemple clinice. &alucinatii auditive &alucinatii vi uale

&alucinatii olfactive si gustative: sub forma de mirosuri si gusturi .placute ' neplacute/. Apar in cri e uncinate de epitapsie, tumori, psiho e temporate, delirum tremens, sdr. paranoide, nevro e de tip obsesiv, fobic si isteric. &alucinatii tactile: interne .arsuri, dureri, miscari de insecte, viermi/ ' externe .arsuri, caldura, curent de aer, intepatura/. Apar in intoxicatii cu cocaina, hasis, +(1, psiho e alcoolice ac, subac, halucinatii oopatice " perceptiii de gandaci, insecte mergand pe piele sau sub piele, psiho e de involutie. &alucinatii corporate .sensibilitatii generate/: modificari organe interne .arsuri interne, modif. viscere " viscere putre ite, rupte, inlocuite cu obiecte metalice, schimbarea po itiei ! , locali ari genitale percepute ca violuri directe ' de la distanta introducere de corpuri straine in rect/, posesiunea oopatica, metamorfo are .transformare intr!un animal/. Apar in: deliruri hipocondrice, schi ofrenii paranoide, psiho e de involutie.

#. $lasificarea proceselor afective. 0motii " modalitati firesti ale trairilor subiective primare. Pot fi: po itive ' negative, stenice ' astenice, pasive ' active. 1ispo itii " stare afectiva difu a, de durata, care exprima starea de functionalitate a organismului prin fluxul stimularilor extero!, propio!, interoceptive si a semnificatiilor de ambianta. (entimente " trairi emotionale cu un inalt grad de complexitate , care reali ea a relatii mai stabile dintre persoana si ambianta ' conditia sa de existent .durabila, constanta, constienta/. Pasiunea " reactive afectiva de lunga durata, ce implica mobilitatea intregii personalitati.

%. &luziile definitie" clasificare" exemplificare clinica. 1efinitie: fenomene ale trairii psihice, care pot fi intalnite in limitele normalitatii, dar in situatii subiective dificile cand pragul de excitare specifica al anali atorilor este optimal, iar perceptia produsa este neclara si deformata privind un obiect ' fenomen al realitatii; constituie o proiectie a obiectelor si fenomenelor existente in realitate, dar fals reconstituite ca imagine subiectiva. ,n raport de modalitati sen oriale: 0xteroceptive: vizuale : metamorfopsii .reali ea a impresia deformata a obiectului si spatiului perceput/, macropsie .existenta unor obiecte marite/, micopsie .obiectele apar mai mici/, dismegalopsii .asimetri ate, largite, alungite,/, peropsii .distant poate fi modificata fata de obiecte/, pareidolie .ilu ie vi uala patologica/, falsele recunoasteri .se diferentia a de eroarea unei recunosteri obisnuite in conditii normale/, ilu ia

sosiilor.substitutii de persaone interpretate ca asemanare/; auditive, gustative si olfactive. ,nteroceptive: perceptia falsa, eronata a functionarii unor viscere resimtite ca trairi penibile. ,lu iile privind modificarea schemei corporale " dismorfofobie: autoanali a fobica a perceptiei false privind simetria corporala ' facial .schi ofrenie/. Proprioceptive

'. Tulburari de atentie evaluare" exemple clinice. )rientea a si concentrea a activitatea psihica spre un anumit grup limitat de obiecte si fenomene, cu scopul de a asigura conditiile de claritate a grupului de imagini percepute, cat si delimitarea lor neta pe campul perceptive. &iperprosexii " depresii, hipocondrici, fobici, obsesionali, stari maniacale. &ipoprosexii, Aprosexii " stari confu ionale, anxietate, surmenaj, demente.

(. )emoria definitie" tulburari cantitative" exemple clinice. 1efinitie " proces psihic de referinta retrospectiva ce se reali ea a prin fixarea, pastrarea si evocarea .reactuali area/ unor informatii cunoscute si insusite din experienta trecuta. Tulburari cantitative 3 dismne ii cantitative A. &ipoamne ia " scaderea globala a memoriei si se identifica asociata cu hipoprosexia in nevro e. #. Amne ia " pierderea memoriei, astfel incat experientele traite nu mai reapar in campul constiintei sau sunt grav deformate prin inductie sugestiva si credulitate absurd in ca urile de dementa. Perioada de instalare a boli: .4/ Amne ii anterograde " cuprind experinetele traite dupa instalarea bolii si privesc scaderea capacitatii de fixare si pastrare .de fixare/ .5/ Amne ii retrograde " tulburari de memorie progresiva in trecut, a experientelor dinaintea instalarii bolii si se evidentia a intr!o varietate a dementei senile .de evocare/. 1upa conditiile instalarii si durata lor:

(1) +acunare ! suprimarea temporara a cunostintei. Pot fi : totale sau partiale " dupa continutul si capacitatea proceselor mne ice de fixare, pastrare si evocare. (e intalnesc in T--, cri e epileptice, betia alcoolica patologica. .5/ Tardive " se instalea a nu imediat unui episode confu ional, ci mai tar iu. 6+apsusul " dificultate de evocare pasagera de aspect lacunar in cursul fra arii. -. &iperamne iile " capaciatatea exagerata a unor evocari, care prin aglomerarea si multitudinea lor distrag bolnavul de la preocuparile esentiale ale unor situatii pre ente. (e intalnesc in : psihopatie paranoida, paranoia, exitatie maniacal, epilepsie temporal, sdr. toxice.

*+. ,peratiunile gandirii. 7andirea " activitate psihica cu cel mai complex grad de organi are, este o activitate mediate si generali ata. )peratiuni: Abstracti area " proces de selectare a esentialului prin abstractia celorlalte aspecte ' insusiri ale unui obiect ' fenomen. 7enerali area " efectul de proiectare a trasaturilor comune si esentiale dintr!un obiect ' fenomen asupra unei intregi categorii de fenomene 8 obiecte care intrunesc aceste trasaturi. Anali a " operatiunea prin care se reali ea a mental ansamblul unitar9 si caracteristic al obiectelor si fenomenelor in ba a insusirilor esentiale 8 particulare ale acestora. (inte a " operatiune prin care se reali ea a mental ansamblul unitar si caracteristic al obiectelor si fenomenelor in ba a insusirilor esentiale si particulare ale acestora. -omparatia " operatiune mental prin care se stabilesc asemanarile si deosebirile dintre obiectele si fenomenele supuse cunosterii. Anticipatia " intrevederea situatiilor problematice ce vor decurge din utili area celorlalte operatiuni ale gandirii.

**. -andirea definitie" tulburari cantitative" exemple clinice. 7andirea " activitate psihica cu cel mai complex grad de organi are, este o activitate mediate si generali ata. Tulburari ale ritmului si canerentei gandirii.

 %uga de idei " ritm rapid de desfasurare al unor asociatii de idei si repre entari, intamplatoare si superficial, care se reali ea a prin asonanta, rima si contrast. (e intalneste in sdr. maniacale, schi ofrenii, intoxicatii usoare. Mentismul " desfasurare continua, intensiva, nestapanita de catre bolnav, a unor asociatii, continua si nestapanita care domina starea de constiinta .:salata de cuvinte;/. (e intalneste in demnete, schi ofrenie. ,ncetinirea ritmului ideativ " desfasurarea lenta a vorbirii, cu latenta, intar ieri si opriri ale raspunsurilor, care uneori devin incoerente .bradipsihie, vasco itate psihica/. (e intalneste in encefalite, b. Par<inson, intoxicatii exogene, schi ofrenie, digofrenie, psiho e reactive, toxice, epilepsie. 1isparitia fluxului ideativ .anideatia/ " apare in demente, cri e epileptice, stari comatoase.

*2. -andirea definitie" tulburari calitative" exemple clinice. 7andirea " activitate psihica cu cel mai complex grad de organi are, este o activitate mediata si generali ata. Tulburari ale continutului gandirii: sunt variate si anali a lor are o puternica semnificatie pentru elaborarea diagnosticului clinic. ,deea dominanta " apartine gandirii normale si se impune preferential si motivate fie prin ineditul ei, fie prin ale conditii susceptibile de a!, acorda o valoare intensive. ,deea obsedanta ,deea prevalenta " detin semnificatia unei destructurari mentale de tipul psiho ei. ,deea deliranta " se desfasoara pe fondul unei constiintei clare si se exprima clar.

*3. &deile obsessive. $ompulsia. .itualurile. ,deile obsesive au o desfasurare bifa ica de afirmare si imediat de opo itie cu privire la acelasi subiect gandit, care exprima de fapt ambivalent bolnavului fata de alegerea unor solutii posibile. %obiile: de spatiu, de obiecte, de boala, de moarte, de oameni si aglomerari ' singuratate, de animale. (e intalnesc in psihastenie, psiho e, melancolie, schi ofrenie.

)bsesiile impulsive sau actiunile obsedante instituie in comportamentul bolnavului gesturi, acte ' conduite fara explicatie logica si uneori ridicate. 1e aceea opunandu!se acestor porniri imperioase, bolnavul le reprima traind starea penibila de teama fata de impulsie 3 stare compulsiva. ) forma particulara a actiunilor impulsive sunt ritualurile " fenomene patologice insotite de anxietate care nu se epui ea a decat prin comiterea unor conduite care se succed de regula stereotip dupa o explicatie care se substituie gandirii logice. 1esfasurarea lor are loc in pre enta simtului critic, deseori bolnavul le de aproba si lupta impotriva acestor stari.

*4. &deile delirante clasificare" exemplificare clinica. A. ,dei delirante expansive ,dei de marire si bogatie care se refera la capacitatile propriei persoane ' la posesiunea acesteia; ele se pot exprima spontan si absurd fara intensitatea convingerii altor persoane progresiva si manie. ,dei delirante de reforma. ,dei delirante de filiatie. ,dei erotomaniace.

#. ,dei delirante depresive ,dei de persecutie si de relatie ,dei de revendicare ,dei de gelo ie ,dei de vinovatie si autoacu are ,dei de hipocondrie ,dei de transformare si posesiune ,dei de negatie

-. ,dei delirante mixte Tensiunea afectiva in care evoluea a interpretarea si analitismul excesiv al actiunilor, atitudinilor, intentiilor atribuite unor persoane din ambianta ' propriile stari ale bolnavului, interpretarea dominate de egocentrism.

,deile delirante in asociatie cu alte tulburari psihice se impart in : sdr. paranoide, sdr. parafrenice si sdr. paranoice.

* . /ointa definitie" clasificarea tulburarilor. *#. Tulburari de vointa clasificare" examene clinice. 1efinitie " procesul care orientea a activitatea psihica spre reali area unui scop, in mod deliberat ales si pentru obtinerea caruia se elaborea a operatiuni si activitati de depasire a unor re istente ce apartin conditiei subiective si de mediu relational. 1ominanta unor aspect cantitative: &iperbulia " exagerarea capacitatii de actiune a vointei " se refera la situatii expresive cum e hiperbulia electiva 8 unidirectional a toxicomanilor si in paranoia, cand constituie manifestarea unor grave de organi ari ale personalitatii. &ipobulia " diminuarea capacitatii voluntare prin re istenta la comutarea gandirii in actiune; este un simptom de larga semnificatie clinica intr!un context diferit de starile nevrotice, psihopatii, T--, oligrofenii, demente. Abulia " deficitul de initiative si de actiune si este identificata in catatonie, psiho e depresive endogene. 1ominanta calitativa a tulburarilor de vointa: 1isabulie " dificila trecere la actiune ' la continuarea ei asociata unui negativism si stari de perplexie, cu indispo itie afectiva, ce se manifesta in formele de debut ale schi ofreniei si neurasteniei. Parabulia " deficitul vointei, asociat unor pulsiuni, dorinte ' acte, care in manifestarea lor paralela agravea a acest deficit; se intalneste in nevro e mixte, schi ofrenii. ,mpulsivitatea " deficitul capacitatii voluntare de inhibitie si sursa actelor impulsive si deseori inadvertente unor norme sociale; este caracteristica psihopatilor, pe fondul agofob al nevroticilor. *aptusurile " reactii comportamentale violente lipsite de capacitatea unui control volitional prin limitarea starii de constiinta si pot fi, dupa motivatia si aspectul lor, anxioase " melancolie " in starile crepusculare 8 ep. delirant " halucinatorii din epilepsie, violente imprevi ibile, bi are si nemotivate existente in schi ofrenii.

*%. Dementa tablou clinic" debut. 1ementa " stare de regresie intelectuala globala, o deteriorare progresiva cu evolutie cronica.

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

Pacientul nu solicita singur ajutor medical; Tulburari de memorie; Modificari de personalitate 1ificultati de adaptare aparute in ultima vreme; Aspect general normal, dar poate exista o usoara lentoare in reactii; (emnul :capului intors;; 1ificultati in reamintirea evenimentelor recente, date actuale; +imbaj e itant, isi gaseste greu cuvintele != anxietate; Minimali ea a ' rationali ea a erorile gasind explicatii pentru acestea; 7rad de fatigabilitate; 1iagnostic po itiv " testari neuropsihice: memoria recenta, afa ia, apraxia constructive, dificultati in orientarea vi io " spatiala; (cala MM(0 != fa a incipient 5> " 5?; (cala de ischemie ! @ A.

*'. Dementa tablou clinic" faza de stare si terminala. ! ! ! ! ! ! Pacient de orientat temporo " spatial; Auto 8 allopsihic; Bu urmareste dialogul cu examinatorul; Pare perplex ' preocupat de cu totul alte lucruri daca mai are capacitatea de a vorbi; *aspunde la intamplare ' se intoxica cu cuvintele; 1aca este adus de pe strada " foarte murder, haine rupte, sumar imbracat, frapea a inatentia ' relatarile despre locuri si persoane, evenimente ce s!au intamplat cu mult timp in urma; 1iagnostic po itiv: scala MM(0 @ 5>.

*(. 0pisodul maniacal. (imptome:

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

2n mod de a se simti excesiv de bun, euforic, expansiv ' iritabil; 0uforia se poate schimba rapid la iritare ' furie; +ipsa de discernamant; ,ncredere in sine pana la delir de grandoare .legaturi speciale cu 1umne eu, celebritati, conducatori politici/; &iperactivitate si planuri excesive; -omportament sexual anormal; %uga de idei; ,nsomnia; Atentia este cu usurinta deviate catre detalii neimportante; (tima de sine exagerata; +ogoree.

1urata de pana la C luni. Tratamentul in episodul maniacal acut: +inia ,: Ac. Valproic'Valproat 8 -arbama epina 8 saruri de +i " evaluare 4 " A sapt; +inia ,,: &aloperidol 8 Antipsihotice sedative != )lan apina; +inia ,,,: +ora epam 8 -lona epam; +inia ,V: 7abapentin 8 Topiramat.

2+. 0pisodul depresiv sever. (imptome: ! ! ! ! 1ispo itie depresiva cea mai mare parte a ilei, aproape in fiecare i .relatare subiectiva sau observarea altora/; 1iminuarea evidenta a interesului ' placerii pentru toate ' aproape toate activitatile in cea mai mare parte a ilei, aproape in fiecare i; -restere ' (cadere ponderala, cresterea ' scaderea apetitului; Aproape in fiecare i insomnia ' hipersomnie;

! ! ! !

Agitatie ' lentoare psihomotorie; )boseala ' pierderea energiei; +imitarea capaciattii de a gandi; ,dei recurente de moarte.

1iagnostic diferential: tristetea normala, doliu, anxietate, panica, schi ofrenie, epilepsie, AV-, b. Par<inson, cancer. Tratament: ! ! ! ! ,nhibitori de monoamine " oxida a " Phenel ine; ,nhibitori recaptare amine " -lomipramine; ,nhibitori selective recaptare serotonina " (ertralina; Modulatori receptori serotoninergici " Befa odone.

2*. Tulburarea bipolar tablou clinic" evolutie. -uprinde un grup heterogen de tulburari, caracteri ate prin modificari ciclice ale dispo itiei, cognitiei si comportamentului. 0p. maniacale ' ep. hipomaniacale ' ep. mixte Tablou clinic: simptome: ! ! ! ! 0volutie: ! ! 1epresie: 4D E suicid, durea a aproximativ 4> luni, D> E remisiune, C> E remisiune partiala, 5> E cronici are; Manie: recurenta AD E, durea a C " F luni, 4D E remisiune, D> " F> E remisiune partiala, 5D " C> E cronici are. 1epresive: dispo itie depresiva, scaderea interesului si a placerii, scaderea ' cresterea ponderala, insomnia ' hipersomnie, dificultati de concentrare, idei suicide; (emne vegetative: depresie, pierderea libidoului, tulburari menstruale, tre iri matinale, constipatie; Maniacale: autostima, logoree, distractibilitate, agitatie psihomotorie, productivitate crescuta; Psihotice: halucinatii 8'! idei delirante. 8'! ep. depresive

22. 1obia sociala si alte fobii. ! ! ! ! ! %rica de a fi observant de alte personae, ducand la evitarea situatiilor sociale; 1eprecierea propriei persoane, frica de critica; ,nrosirea fetei, tremor al mainilor, greturi, sen atia de mictiune imperioasa; (imptomele progresea a pana la panica: antropofobia sau nevro a sociala; Alte fobii: oofobia, claustrofobia, agorafobia.

23. .eactia acuta la stress. ! ! ! ! ! ! ! Tulburare tran itorie " 5 " C ile .cateva ore/; %ara alta patologie psihiatrica aparenta; 1urea a mai mult de 4 luna; ,nitial: uluire, perplexitate, ingustarea constiintei si atentiei, de orientare; Panica != tahicardie, transpiratii; Amne ie partiala ' completa; 1aca simptomele durea a mai mult de 4 luna se reconsidera diagnosticul.

24. Tulburare de stress post traumatic. ! ! ! reactie intar iata la un stress; eveniment catrastofic, extrem de amenintator; trasaturi tipice: retraire repetitive a evenimentelor .flash bac</, cosmaruri, detasarea de alte persoane, anhedonie, evitarea activitatilor ' situatiilor care au legatura cu trauma, hipervigilenta; clinic: insomnia, anxietate ' depresie, ideatie suicidara; durea a saptamani ' luni; este reversibila de obicei.

! ! !

2 . 2indromul de sevra3 etanolic. ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 1elirum tremens; -omplicatie a intoxicatiei alcoolice cronice; Apare dupa 5 " A ile de la abstinenta; Transpiratii; Tremuraturi accentuate, neliniste, insomnie, inapetenta, momente tran itorii de confu ie; Transpiratii generali ate; &ipertermie A>G-; Tulburarea de constiinta devine totala si fara intrerupere; &alucinatii dominant vi uale ; Patognomonice oopsiile; #olnavul se apara agitat, gomotos.

Tratamentul: ! ! ! ! ! #en odia epine; 1e echilibrul acido " ba ic; 1e echilibrul hidro " electrolitic; sustinerea functiilor vitale; Beuroleptice sedative, incisive; (ulfat de Mg, -arbama epina.

2#. Tulburarea de somatizare si hipocondrica. (omati are: ! ! ! ! ! (imptome fi ice schimbatoare, recurente; 1urata de aprox. 5 ani; Bumeroase solicitari la medicul de familie ' specialist; )rice organ ' sistem este afectat in vi iunea lui; Poate sa fie cronica sau fluctuanta.

 &ipocondrica: ! ! ! ! ! Preocupare persistenta " o boala grava progresiva; Acu e somatic persistente; Preocupare fata de aspectul fi ic; (en atiile normale sunt interpretate; Poate sa duca la depresie 8 anxietate.

2%. Tulburarea de conversie 4nevroza isterica5 forme clinice. ! ! Pierderea partiala ' totala a integrarii normale dintre amintiri, constiinta intensitatii, a propriilor sen atii, a controlului miscarilor; )rigine psihogena, asociata cu psihotrauma;

Amne ie disociativa: partial sau selective ; pierderea memoriei; %uga disociativa: amne ie disociativa 8 aparenta dromomanie; (tupor disociativ: scaderea profunda sau lipsa miscarilor voluntare si a raspunsului la stimuli externi; psihotrauma recenta; nu exista cau a somatic.

2'. 2chizofrenia forme de debut. ! ! ! ! ! Abrupt ' insidious; #ufeu delirant halucinator " delir polimorf, afect violent, stari confu iv " oniroide, depersonali are, dereali are, automatism mental, perplexiatate anxioasa; (tari distimice " alternante de aspect mixt excitomotor si depresiv; (cade interesul si activitatea, indiferentism afectiv, comportamnet imprevi ibil, mutism, i olare progresiva, fixare in preocupari abstracte; 1ebut medico " legal, pseudonevrotic: obsesivo " fobica, hipocondrica sau conversiva.

2(. 2chizofrenia paranoida tablou clinic. ! ! Preocupari si convingeri delirante; (i ' sau halucinatii auditive;

! ! ! ! ! ! !

-omportamnetul si discursul de organi at, tocirea afectiva sunt mai putin pregnante; 1ebut mai tardiv, functionare premorbida mai buna si prognostic mai favorabil; ,dei delirante de persecutie, referinta, nastere ilustra, misiune speciala, schimbare corporala, gelo ie; &alucinatii auditive; &alucinatii olfactive ' gustative; 1eliruri stabile insotite de halucinatii .auditive 8 tulburari de perceptie/; Tulburarile afectivitatii, vointei si vorbirii.

3+. 2chizofrenia hebefrenica. ! ! ! ! ! ! 0ste de organi ata; 1iscurs si comportamnet de organi at; Afecte tocite ' neadecvate; Absenta sdr. catatonic; ,dei delirante si halucinatiile, daca sunt pre ente sunt fragmentare; 1ebut in adolescenta, de v. insidioasa a unei simptomatologii caract. prin abulie, tocire afectiva, deteriorarea habitudinilor 8 modificari comportamentale, afectare cognitive, delir, halucinatii; 1ispo itia este superficiala 8 inadecvata 8 ambete si chicote :auto satisfacute; , :auto " repliate;, grimase, manierisme, po e, acu e hipocondrice si fra e repetate; Tendinta de a ramane solitar si comporatamenul pare lipsit de scop si angajare.

! !