Aruncarea discului Scurt istoric Aruncarea discului este considerata ca fiind una dintre cele mai vechi probe

atletice, care a aparut ca necesitate Tn viata de zi cu zi a oamenilor pusa Tn slujba procurarii hranei i apararii. Mai multi istoriografi, ce au observat si studiat viata populatiilor primitive consemneaza, uneori cu lux de amanunte pregatirea tinerilor pentru vanatoare. Dupa cum citeaza Todan, I., i lancu, ., din ,,lbidem!, ,,baietii se jucau cu sulita si discul!, Tn formatie de cate doua grupuri. ,,Tn timp ce discul se rotea azvarlit dintr"o parte Tn alta, fiecare ceata Tncerca sa nimereasca cu sulita discul Tn zbor!. Daca la Tnceput aruncarea discului era folosita ca un exercitii pentru vanatoare, prin care oamenii Tncercau sa"si formeze un ochi ager si o precizie a aruncarii, cu timpul aceasta s"a transformat Tn Tntrecere si astfel a devenit exercitiu fizic si mai apoi proba atletica. Aruncarea discului a facut parte din programul #ocurilor $limpice Antice Tnca din anul %%& T.e.n. si a fost imortalizata de catre marele sculptor al antichitatii Miron Tn vestita sculptura ,,Discobolul! din secolul ' T.e.n, ce s"a pastrat pana Tn zilele noastre. Discul avea atunci o forma lenticulara, confectionat din lemn, piatra sau bronz, cu o greutate de ( I &,) *g i un diametru de (+",& cm. Izvoarele istorice atesta ca Tn -%. Tnainte de /ristos grecul 0hazllos din /reta a aruncat cu un disc de ), ()+ *g la (&,1%m. Din Iliada, din descrierea concursurilor ce s"au organizat de greci, la Troia, Tn cinstea lui 0atrocle eel ucis de ector, reiese ca si aruncarea discului a facut parte din programul Tntrecerilor, iar din $diseea cantui ., se arata ca Tn cinstea lui 2lise aruncat de valuri pe insula 3eacilor s"a organizat Tntreceri la aruncarea discului, alergare lupte si dansuri. 2lise a participat numai la aruncarea discului pe care si a castigat"o. Aruncarea discului poate fi considerata o proba specific greceasca 4Tntrucat ea nu s" a mai Tntalnit la alte popoare5, dar executia era diferita fata de cea de azi, se arunca cu un disc de (") *g, fara pirueta de pe un loc supraTnaltat numit balbis. 6a prima editie a #ocurilor $limpice Moderne, 17.&, americanul 8obert 9aret, a aruncat ,7,1) m cu un disc de 1,7(, *g, dintr"un careu Tnaltat cu latura de ( m dupa modelul antic. /u ocazia

#ocurilor $limpice din 17+& sustinute la 6ondra, s"a definitivat forma si dimensiunile discului i instalatiilor. :l cantareste ( *g, cercul are un diametru de (,)+ m si s"a introdus aruncarea cu elan 4cu utilizarea fortei centrifuge5, cu o pirueta. 'aloarea rezultatelor a crescut de"a lungul timpului, de la -%,)& m, Tn 171( considerat ca fiind primul record mondial Tnregistrat de . Duncan, la )1,%, m Tn 17,+ de catre ;renz, la &+, )& m de catre <ilvester Tn 17&+ la %+,&& m de catre Mac =il*ins Tn 17%+. 0rintre marii aruncatori ce s"u evidential ca participanti la mai multe olimpiade face parte Al. /erter 4Melbourne 17)&, 8oma 17&+, To*io 17&- si Mexic 17&.5 si 6ia Manoliu 4To*io 17&-. Mexic 17&., Miunchen 17%(, Melbourne 17%&5. Azi recordul mondial este detinut la barbati de #urgen <chult 4>eubrandenburg +&.+&.17.&5 cu un rezultat de %-,+. m si la femei de 9abriele 8einsch 4>eubrandenburg .+7. +%.17.. 5 cu un rezultat de %&,.+ m, iar la juniori la fete de li*e =?ludda cu un rezultat de %-,-+ m 4@erlin 1,.+7.17..5 si la juniori baieti de =erner atmann 4<trasburg ().+&.17%.5 cu un rezultat de &,.&- m. Din sportivii de valoare ai 8omaniei ce au contribuit la ridicarea prestigiului atletismului romanesc amintim peA Lia Manoliu care a participat la patru olimpiade si a castigat medalia de aur la /iudat de Mexico, 17&. si doua medalii de bronz una la 8oma Tn 17&+ si alta la To*io Tn 17&-, pe Argentina Menis, medalie de argint la #$ de la Munchen Tn 17%( , Florenta Craciunescu medalie de bronz la #$ de la 6os Angeles si pe >icoleta 9rasu care a castigat medalia de bronz la /ampionatele :uropene la @udapesta din 177.. 8ecordurile 8omaniei sunt astazi detinute la barbati de losif >oghi cu un rezultat de &.,1( m 4Baragoza, ((.+).17.,5 si la femei de Daniela /ostian cu un rezultat de %,,.- m 4@ucuresti, ,+.+-.177.5. Descrierea tehnica 0entru realizarea scopului fundamental al aruncarii si proiectarea discului la o distanta cat mai mare, este necesara Tnsusirea unei tehnici compatibile, atat pentru efectuarea elanului cat si pentru aruncarea propriu"zisa, care sa rezolveA " imprimarea unei viteze cat mai mari discului Tn momentui eliberarii sale din mana aruncatoruluiC " proiectarea discului sub un unghi optim, fata de orizontalaC " discul sa se roteasca, Tn jurul axei sale transversale 4Tn timpul zborului5 si sa aiba o pozitie aerodinamica favorabila fata de directia de

zbor. Figura nr. 71

Aruncarea discului 4fig. nr. %15 cuprinde doua faze fundamentaleA elanul si efortui final. Acestora li se adauga Tnca o serie de momente deosebit de importante, fara de care lansarea discului si obtinerea de performante nu poate avea loc. Descrierea tehnicii aruncarii discului va prezenta urmatoarele momenteA D 0riza si pozitia deplecareC D Miscarile pregatitoare 4preliminare5 elanuluiC D :lanul sub forma de piruetaC D :fortui finalC D :chilibrarea 4redresarea5 D Bborul discului. Priza 4fig. nr. %(5. Discul se va sprijini cu muchia pe ultimile falange, flexate, ale celor patru degete, usor desfacute. :xceptie face policele, care se sprijina pe suprafata discului, fara a apuca marginea, rolul sau fiind doar de echilibrare a acestuia. 2na dintre fetele discului se afla Tn contact direct cu palma si cu fata interna a antebratului, iar cealalta este orientata spre coapsa piciorului de aceeasi parte.

DegetuI mijiociu se afla Tn prelungirea antebratului pe diametrul discului. Pozitia de plecare presupune ocuparea unei pozitii care sa faciliteze Tnceperea unei miscari Tn mod cat mai natural. AtletuI se aseaza cu spatele pe directia de aruncare, Tn stand departat, cu genunchi usor flexati, cu talpile paralele de o parte si de alta a

diametrului cercului de aruncare, cu trunchiul vertical relaxat, greutatea egal repartizata pe ambele picioare, bratui cu discul pe langa sold. -\ Micarile pregatitoare (preliminare). Aceste miscari Tncep din momentui Tn care aruncatorul se aseaza la marginea departata a cercului de aruncare si se Tncheie Tn momentui Tn care aruncatorul transfera greutatea corpului pe piciorul drept. Ele cuprind urmatoarele acte motriceA 1. pozitia aruncatorului 4fig. nr.%,, a5, care va ocupa eel mai favorabil loc din interiorul cercului cu spatele orientat spre directia de aruncare. Acest loc se afia Tn partea posterioara a cercului, aruncatorul avand grija ca varfurile talpilor sale sa se afle Tn imediata apropiere a ramei metalice 4ce Tnconjoara suprafata de elan5 Tntr"o pozitie Tnalta cu spatele drept. Figura nr. 73

acd

(. punerea Tn miscare a discului 4fig. nr. %,, b5. Aruncatorul Tncepe prin a duce discul Tn spate, printr"o miscare circulara cu bratui de aruncare, mai putin ampla, Tnsotita si de o usoara torsionare a trunchiului Tn aceeasi directie. @ratui opus Tnsoteste corpul Tn actiunea sa de Tntoarcere, usor flexat din articulatia cotului. /apul ramane cu privirea pe directia initiala. ,. Din aceasta pozitie 4fig. nr. %, b5, aruncatorul revine Tn pozitia de la Tnceput 4fig. nr. %, a5, ducand discul prin fata pieptului si Tl sprijina cu cealalta fata a sa pe palma bratului opus, care Tntre timp se ridica la nivelul umerilor, Tndoit din cot la aproximativ 7+ si cu palma orientata Tn sus. Din aceasta pozitie se reia miscarea si se repeta de cateva ori, pana ce atletui simte ca s"a concentrat pentru aruncarea discului.

E $biectivele acestei faze a aruncarii urmaresc punerea Tn actiune a sistemului aruncator"obiect, asezarea obiectului pe linia umerilor si rasucirea trunchiului pe bazin, obtinerea unei pozitii potrivite pentru declansarea elanului. Elanul compus dintr"o suita de miscari, se realizeaza sub forma de pirueta si consta dintr"o saltare razanta combinata cu o rotare a sistemului aruncator " disc Tn jurul unei axe ce trece prin piciorul si umarul opus bratului de aruncare, suprapusa pe fondul unei actiuni de Tnaintare de la marginea posterioara spre cea anterioara a cercului 4este de o structura specifica si complicata5. :lanul dureaza din momentui trecerii greutatii corpului deasupra piciorului de pivotare 4stang5, pana la reluarea contactului cu solul de catre piciorul de aceeasi parte a bratului de aruncare. :l cuprinde trei componente sau momenteA " momentui sprijinului bilateralC " momentui sprijinului unilateralC " momentui fara sprijin. Momentui sprijinului bilateral 4fig. nr. %- a5 corespunde cu intrarea Tn pirueta, si dureaza de la trecerea greutatii pe piciorul de pivotare, pana la Tntreruperea contactului cu solul de catre piciorul de aceeasi parte a bratului de aruncare. In acest moment se realizeaza urmatoarele actiuniA a5 greutatea corpului este Figura nr. 74 translata de pe piciorul drept 4fig. nr. %b5, unde se afia la sfarsitui actiunii de rasucire a miscarilor preliminare pe piciorul stang 4fig. nr. %-a5C

b5 piciorul stang pivoteaza spre

stanga, cu genunchiul usor Tndoit pe pingea, pe partea externa, umarul stang urmeaza aceeasi miscare de rotare spre stanga 4fig. nr. %-b5, mentinandu"se deasupra piciorului stang. mai multC + data cu miscarea de Tnaintare spre stanga, genunchiul piciorului stang se Tndoaie a5 piciorul drept se descarca progresiv de greutate concomitent cu Tndoirea si rotarea spre stanga interior 4fig. nr. %-b5C b5 miscarea de rotare spre stanga declansata de pivotarea pe piciorul stang se realizeaza Tn ,,bloc! 4Ardelean, 17.,, pag. 11-5 Tn totaxul stang al corpului si se transmite de jos Tn sus de la varful piciorului,la glezna, la genunchi, la sold, la umar 4fig. nr. %-d5. Momentui sprijinului unilateral este considerat din clipa Tn care toata partea stanga a corpului s"a Tntors spre stanga si se Tntrerupe contactui piciorul drept cu solul.Drept urmare, aruncatorul trece Tn sprijin pe un singur picior, eel pe care se produce pivotarea 4stangul5 4a5. Tn aceasta faza genunchiul piciorului stang flexat, continua miscarea de rotatie spre exterior 4stanga5 con"comitent cu miscarea de pendulare circularsF a piciorului drept, care iese Tn afara cercului.

In momentui cand genunchiul piciorului de sprijin 4stang5 ajunge pe

directia de aruncare 4b5 Tntr"o pozitie de start din picioare acesta Tncepe o miscarea de impulsie si se desprinde de pe sol. /orpul aruncatorului ramane fara sprijin pe sol, dar continua miscarea de rotatie. Momentui ara sprijin debuteaza cu desprinderea de pe sol a piciorului stang si se Tncheie o data cu reluarea contactului cu solul, cu piciorul opus. Din miscarea de pendulare laterala piciorul drept Tndoit se Tndreapta rapid spre sol si aterizeaza pe toata talpa. 0e parcursul realizarii elanului, bratui cu discul ramane permanent Tntins lateral spate, umarului stang revenindu"i sarcina de a deschide miscarea. E ortu! inal se declanseaza o data cu restabilirea contactului cu solul de catre piciorul drept si se Tncheie Tn momentui eliberarii discului din mana aruncatorului. 8ealizarea efortului final presupuneA " sprijinul unilateral 4fig. nr. %& a5 ce consta Tn punerea piciorului drept pe toata talpa, Tn par"tea opusa directiei de aruncare, la mijiocul cercului, cu trunchiul Tnclinat deasupra acestuia, cu genunchiul si soldul putin rasucite spre zona de aterizare. Figura nr. 7" # sprijinul bilateral 4fig. nr. %& b5 ,rGG,H GG. +5. G realizat prin asezarea rapida a piciorului stang blocat, mtins, pe toata talpa.

Din aceasta pozitie se transleaza greutatea de pe piciorul drept pe piciorul stang prin actiunea de rasucire spre dreapta si ridicare spre Tnainte sus, cu arcuirea trunchiului. @ratui cu discul, Tntins, departat de trunchi se deplaseaza pe un arc de cere dinapoi spre Tnainte sus. Eliberarea discului 4fig. nr. %& c5. se realizeaza cand discul ajunge pe directia de aruncare si se produce Tn urma biciuirii articulatiei mainii si transmiterii miscarii de rotatie a discului prin actiunea degetului aratator, Tn sensul acelor de ceasornic. Ec$ilibrarea sau redresarea Tncepe din momentui eliberarii discului pana ce aruncatorul se echilibreaza Tn centrul cercului. /onsta Tntr"o schimbare a picioarelor, printr"o succesiune de sarituri, ce contribute la deplasarea /99 al aruncatorului spre Tnapoi. Metodica fnsu^irii Metodica Tnsusirii aruncarii discului presupune Tnsusirea prizei si acomodarea cu discul, Tnsusirea mecanismului de baza si a efortului final si Tnsusirea aruncarii cu pirueta. 0entru msu%irea prizei %i acomodarea cu discul se folosesc urmatoarele exercitiiA

1. din stand departat, cu fata spre directia de aruncare, se fac pendulari pe langa corp si pendulari laterale, rotari i !opturi! cu discul Tn mana, cu bratui TntinsC (. din stand departat lateral, discul tinut Tn mana dreapta, se executa miscarea de balans lateral Tnainte pentru a lansa discul, bratui stang efectueaza o tractiune spre Tnapoi. ,. din stand departat lateral, discul tinut Tn mana dreapta se trece discul dintr"o mana Tn alta, cu verificarea prizeiC -. din stand departat lateral, discul tinut Tn mana dreapta .se trece discul dintr"o mana Tn alta, circular Tn jurul trunchiului. ). din stand departat cu fata spre directia de aruncare ce fac, !opturi! cu discul Tn manaC &. se arunca discul Tn sus, cu imprimarea miscarii de rotatie si se prinde, la Tnceput cu doua maini, dupa aceea cu o manaC Figura nr. 77 7. Din stand departat antero" posterior, se penduleaza pe langa coapsa bratui cu discul, mai Tntai spre Tnapoi, dupa aceea spre Tnainte si se rostogoleste pe muchie, pe o linie dreapta spre Tnainte, pe sol 4fig. nr. %%5C

GLORIA RATA_____________________________________________ .. <e arunca discul sus cu imprimarea miscarii de rotatie si la prinderea lui cu o mana se aseaza acesta, controland priza Tn palma si se reia miscareaC G/? 7. Aceeasi pozitie 4ex.,5, aruncarea discului Tn aer, Tn plan vertical, cu

imprimarea miscarii de rotatie, prin actiunea degetului aratator

Greeli frecvente & <trangerea exagerata a discului Tn mana. E 3lexarea exagerata a falangelor si pnnderea cu acestea a muchiei discului. E /risparea miscarii datorat. fricii de a scapa discul. E Imprimarea miscarii de rotatie cu ait deget decat cu eel aratator. Indicatii metodice & <e va urmari ca miscarile sa fie line si relaxate. E Miscarile vor fi la Tnceput lente, crescand viteza de executie odata cu obisnuirea purtarii discului. lnsuirea efortului final 1. Din stand departat, cu umarul stang spre directia de aruncare, se executa miscarea de ridicare"Tntoarcere 4oblic sus la stanga5, cu trecerea greutatii corpului de pe piciorul drept pe eel stang. (. <e exerseaza miscarea de balansare a bratului cu discul spre dreapta cu trecerea greutatii pe piciorul drept. ,. Din stand sau din aezat cu picioarele departate sau din stand pe genunchi, se arunca o minge medicinala la perete, printr"o miscare de rotatie, cu mana dreapta Ii cu mana stanga. -. Aruncarea mingii medicinale tinuta la nivelul soldurilor de catre un partener se face astfelA aruncatorul se Tntoarce spre Tnapoi, apuca mingea cu o mana sau cu ambele maini si o arunca Tn perete. ). Din stand departat sagital, bratui fiind Tntins se efectueaza un balans la stanga cu o extensie rapida a trunchiului spre Tn sus si o rotare a soldului drept pana cand trunchiul ajunge la axa piciorului

din fata 4pozitia verticala a corpului5. Tragerea bratului drept se face departe Tn exterior la dreapta, la nivelul umarului, pe un arc de cere cat mai lung, Tn timp ce latura stanga a corpului este &. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, lansarea unor obiecte usoare 4cercuri, bete, stinghii, cozi de matura, etc.5 prin lateral, din Tnapoi spre Tnainte sus, cu o mana catre un partener, cu si fara Tndoirea genunchilorC %. Din stand pe genunchi, se lanseaza cu o mana la un partener unele obiecte, prin lateral din Tnapoi, spre Tnainte sus. .. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se lanseaza unele obiecte usoare cat mai departe. 7. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se balanseaza bratului Tnapoi cu rasucirea trunchiului 4fig. nr. %75 si

Tntoarcerea accelerata a Tntregului corp cu fata pe directia de aruncare antrenandu"se si bratui care lanseaza discul. 1+. Din stand departat lateral cu partea neTndemanatica pe directia aruncarii, se Tndoaie genunchii si se rasuceste trunchiul cu bratui Tntins departat lateral de corp, spre Tnapoi, pe partea bratului de aruncare, apoi se revine Tn pozitia initiala cu eliberarea materialului 4usor5 la un unghi aproximativ de -)J.11. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se lanseaza discul prin lateral din Tnapoi spre Tnainte sus cu o mana sicu Tndoirea genunchilor 4fig. nr. .+5.

1(. Din stand pe genunchi, se lanseaza discul prin lateral, cu o mana spre un partener, din Tnapoi spre Tnainte sus. 1,. Din stand departat sagital cu fata pe directia de aruncare, lansarea discului cat mai departe. 1-. Din stand departat sagital, cu fata pe directia de aruncare, se lanseaza discul, fara rasucirea si cu rasucirea usoara a trunchiului. 1). Din stand departat lateral, cu partea neTndemanatica pe directia aruncarii, se Tndoaie genunchii si se rasuceste trunchiul cu bratui Tntins, departat lateral de corp, spre Tnapoi, apoi se revine si suceste spre stanga cu eliberarea discului, la un unghi de roximativ -)J. n stand spatele pe directia de aruncare, aceeasi miscare, dar isarea sa fie cat mai departe. $e// frecvente ,ratul aruncator este prea Tncordat si merge Tnaintea axei srilor. Trunchiul este Tnclinat Tnainte Tn momentui eliberarii discului. Traiectoria discului nu este ascendenta din momenluil inceperii 5lasarii de jos Tn sus. Miscarea de rotatie a discului este invers acelor de ceasomic si este suficient de energica. Discul este eliberat Tn pozitie verticala. 9enunchii nu se extind simultan cu miscarea de tractiune a itului si cu cea de rasucire spre directia de lansare a dtScuKii. indicatii metodice :xecutia globala a aruncarii, la Tnceput, se va face cu obiecte itatoare apoi, cu obiecte specifice. Invatarea sa se efectueze Tn afara sectonitm de aruncare, osind la Tnceput drept repere linii trasate pe sol <e va urmari ca aruncarile integrale sa se desfaGoare cursiv, Ea momente bruscate, fara oprire Tntre elan si eforti final. <e va urmari ca bratui sa ramana Tntins pe lot parcursul miscarii

tractiune. <e vor evita aruncarile cu obiecte foarte grete la TnceputuI tierii. :ste indicat lucrul pe perechi cu mai multe obiecte si folosirea trecerilor, dupa ce exercitiile au fost TnsuKite, pentru a se exersa i cat mai multe ori, dar se urmareste ca distanta Tntre parteneri sa L foarte mare. <e va urmarii ca bratui sa fie Tntotdeauna Tnaintea obiectului. <e va pune accent pe viteza de executie. <e va urmari Tntotdeauna ca Tn sectorul de receptie al aterialelor sa nu se afle persoane neatente.