Exerciiul fizic

mijloc de baz
al
educaiei fizice

Exercitiul fizic este mijlocul specific si in acelasi timp mijlocul de baza al E.F.si antrenamentului sportiv.
El isi are originea in actul motric general al omului in scopul intretinerii unor relatii optime cu mediul
natural si social. Este un act special si specializat denumit si gest motric, influentand atat sfera biologica
cat si cea spirituala.
Continutul exercitiului fizic cuprinde totalitatea elementelor si proceselor care compun exercitiul fizic si
care determina o anumita influenta asupra organismului. Elementele care definesc continutul sunt:
Miscarile corpului si a segmentelor sale;

Efortul fizic caracterizat prin parametrii sai : volum, intensitate si complexitate;

Efortul psihic solicitat in efectuarea exercitiilor fizice;

Finalitatile practicarii exercitiilor fizice, reprezentate de efectele aparute in organism in urma

practicarii acestora;
Forma, dupa I. Siclovan este " modul particular in care se succed miscarile componente ale fiecarui
exercitiu, precum si legaturile care se stabilesc intre acestea de-a lungul efectuarii actiunii motrice in
cauza".
Forma este data de aspectul exterior al exercitiul fizic . In aprecierea formei au existat mai multe puncte
de vedere din care am sintetizat urmatoarele elemente:

Pozitia corpului si a segmentelor sale(pozitie initiala, intermediara, finala);

Pozitia corpului fata de obiect sau aparat;

Directia miscarii;
Amplitudinea miscarii;

Tempoul miscarii;

Ritmul miscarii.
Intre continut si forma exista o stransa legatura. Forma nu poate determina esential continutul, dar
poate avea un rol activ asupra acestuia.
Un concept apropiat de forma exercitiului fizic il reprezinta tehnica, definita ca :imbinarea cea mai
rationala a structurii actiunilor motrice, in conformitate cu scopul urmarit pentru valorificarea optima a
legilor biomecanicii.
Clasificarea Exercitiilor Fizice
Exercitiile fizice sunt instrumente care prin continut si forma conduc la efecte functionale stabile.
Datorita varietatii exercitiilor fizice exista o multitudine de puncte de vedere in ceea ce priveste
clasificarea si ierarhizarea acestora, urmarind in final indeplinirea obiectivelor E.F.S. Aceste puncte de
vedere au evoluat odata cu gandirea teoretica despre fenomenul practicarii exercitiilor fizice.
Astfel, vechii greci utilizau urmatoarele categorii de exercitii: exercitii igienice, exercitii militare si
exercitii pentru dezvoltarea organismului.
Pehr Henrik Ling a creat sistemul suedez de gimnastica, constituit pe observarea structurii, functionarii
organismului, pe baza analizei miscarilor.
F.L.Jahn intemeietorul scolii germane, are la baza sistemului sau, gimnastica la aparate, utilizand
exercitii ordonate dupa forma si valoarea lor: exercitii pregatitoare, exercitii originale pentru care s-au
creat aparate noi.
Clias si Amoros doi reprezentanti ai scolii franceze, au impartit exercitiile in: exercitii pentru dezvoltarea
membrelor inferioare, superioare, exercitii complicate si exercitii pentru gimnastica feminina.
P.S. Leshaft , cel care a pus bazele sistemului rus si a considerat ca alegerea exercitiilor sa se faca in
functie sarcini anatomice, pedagogice .
Trebuie amintiti si F. Delsarte, care a sistematizat miscarile in trei grupe: incordare, relaxare si respiratie
si Elli Byorksten, care a selectionat un sistem de exercitii prin care se poate obtine plasticitate,
ritmicitate si gratie.
In prezent clasificarea exercitiilor se face nu numai dupa continut si forma dar si dupa functionalitatea
acestora si modul de indeplinirea obiectivelor.

Criterii de clasificare :
1. Dupa ponderea exercitiilor asupra dezvoltarii unor segmente sau grupe musculare :
- exercitii pentru membrele superioare;
- exercitii pentru membrele inferioare;
- exercitii pentru trunchi;
- exercitii pentru spate;
2. Dupa pozitia executantului fata de aparate :
- exercitii la aparate;
- exercitii pe aparate;
- exercitii cu aparate;
3. Dupa influentele pe care le are asupra dezvoltarii aptitudinilor motrice:
- exercitii pentru dezvoltarea/educarea vitezei;
- exercitii pentru dezvoltarea/educarea indemanarii (capacitate coordinativa);
- exercitii pentru dezvoltarea/educarea rezistentei;
- exercitii pentru dezvoltarea/educarea fortei;
4. Dupa influentele pe care le exercita asupra componentelor antrenamentului sportiv:
- exercitii fizice pentru pregatirea fizica, tehnica, tactica, psihologica;
5. Dupa caracterul succesiunii elementelor componente:
- exercitii ciclice, aciclice, mixte;
6. Dupa natura efortului, a contractiei musculare :
- exercitii statice - efort izometric;
- exercitii dinamice - efort izotonic;
- exercitii mixte;
7. Dupa intensitatea efortului :
- exercitii cu intensitate maximala;
- exercitii cu intensitate sub maximala;
- exercitii cu intensitate medie;
- exercitii cu intensitate mica;
8. Dupa tipul de deprinderi motrice care se invata:
- exercitii pentru insusirea deprinderilor de baza, aplicativ-utilitare si specifice;
Aceste clasificari sunt reale si functionale pe masura ce corespund necesitatilor pentru care au fost
create.
Clasificarea efectelor exercitiilor fizice dupa urmatoarele criterii:

Anatomo-fiziologice, efectele sunt:morfogenetice si morfoplastice; fiziologice; educative;

Medicale, efectele pot fi: profilactice; terapeutice de refacere si recuperare;
Biologice si sociale, efectele sunt: biologice; economice; etice; estetice;
Metodice, efectele pot fi: locale si generale; imediate si tardive; specifice si nespecifice;