Competenta instantelor judecatoresti

Notiunea de competen
Compeena reprezint aptitudinea recunoscut de lege unei instane judectoreti sau unui alt organ cu
activitate jurisdicional de a judeca o anumit pricin.
Competena instanelor judectoreti este reglementat n Cartea I, Titlul I din Codul de procedur
civil i de legea nr 30!"00 privind organizarea judiciar.
Clasi#icarea normelor de competen $
a.norme de competen general %norme ce sta&ilesc competena instanelor judectoreti n raport cu a
altor organe cu activitate jurisdicional'(
&.norme de competen jurisdicional %norme ce sta&ilesc competena instanelor judectoreti, unele
#a de altele'(
Competena jurisdicional se clasi#ic n $
a.competena material sau de atri&uiune %se are n vedere delimitarea pe vertical a atri&uiilor
jurisdicionale, intre instane de grad di#erit'(
&.competena teritorial %se are n vedere delimitarea pe orizontal a atri&uiilor jurisdicionale, ntre
instane de acelai grad'.
)a r*ndul ei, competena de atri&uiune poate #i$
a.#uncional % ratione o#icii', care se sta&ilete dupa #elul atri&uiilor ce revin #ecrei categorii de
instane % de e+emplu, art ,, alin , Cod.pr civ'(
&.procesual %ratione materiae', unde atri&uiile judectoreti sunt determinate dup natura, o&iectul sau
valoarea litigiului% de e+emplu, art ", alin ,,lit a Cod pr.civ'.
Competena teritorial se prezint su& urmtoarele #orme$
a.competena teritoriala de drept comun, semni#ic*nd aptitudinea jurisdicional determinat de
domiciliul, sediu sau locul unde p*r*tul i des#oar activitatea pro#esional,dupa caz(
&.competena alternativ, prezint situaia n care reclamantul are alegerea ntre dou sau mai multe
instane deopotriv competente(
c.competena e+clusiv sau e+cepional, prezint situaia n care cererea tre&uie introdus la o anumit
instan.
In #uncie de caracterul normelor care reglementeaz competena, aceasta se clasi#ic n competen
a&solut %de ordine pu&lic, reglementat de norme imperative' i competena relativ %de interes
privat, reglementat de norme dispozitive'. -in coro&orarea art ,./ Cod pr.civ. cu art ,/ Cod pr.civ, se
deduce #aptul c au caracter a&solut competena general, material i competena teritorial e+clusiv
i caracter relative, competena teritorial de drept comun i competena teritorial alternativ.
0rincipiile reglementrii competenei $
Competena instanei e aceeasi pentru toi.1cest principiu e+prim egalitatea intre ceteni,#aptul c
justiia se realizeaz n mod egal pentru toi, #r deose&ire de ras, naionalitate, origine etnic, religie,
se+, orientare se+ual,opinie, apartenen politic sau orice alte criterii discriminatorii.
Competena instanei este legal, adic este sta&ilit de lege.2+cepiile sunt aparente deoarece i
competena convenional, prin care prile aleg instana competent, se #ace tot n condiiile impuse de
lege.
Instana nu poate delega justiia.Instanele judectorei nu3i pot delega prerogativele unui alt organ ,
dec*t dac legea o permite.
Instana si e+ercit atri&uiile de judecat numai n circumscripia sa teritorial.Instanele nu pot judeca
n a#ara circumscripiei con#erite de lege dec*t dac parile au convenit alt#el i dac acest #apt a #ost
permis de lege.
Competena instanei este su&iectivat prin aciunea civil.Competena material i teritorial sunt
sta&ilite prin lege pe &aza unor criterii generale, ns prin introducerea cererii de c4emare n judecat,
instana este individualizat.
Instanele judectoreti sunt nzestrate cu plenitudine de competen, n sensul c justiia se realizeaz,
n regul, de ctre instanele judectoreti.
5udectorul aciunii este i judectorul e+cepiei.Instana sesizat prin cererea de c4emare n judecat
este competenta s se pronune i asupra mijloacelor de aparare ale p*r*tului c4iar dac aceste mijloace
privesc pro&leme care dac ar #i #cut o&iectul unei cereri principale distincte nu ar #i aparinut
competenei materiale sau teritoriale a instanei sesizate.
1ccesoriu urmeaza soarta principalului.Cererile accesorii i incidentale sunt de competena instanei
investite cu soluionarea cererii principale.
Competena revine, n regul, instanei n circumscripia creia se a#l domiciliul p*ratului.
Con#lictele de competen se realizeaz n interiorul sistemului instanelor judectoreti.
-ac instanele judectoreti nu se pot pronuna prin e+ces de putere, atunci nici alte autoriti nu dein
prerogative de a soluiona con#lictele de competen dintre acestea. 5ustiia se n#ptuiete de ctre
instanele judectoreti, iar rezolvarea con#lictelor de competen este o componenta intrisec a
justiiei.
Competena material a instanelor judectoreti %ratione materiae'
,.Competena material a 5udectoriilor
I. -e lege lata, judectoriile judec 6n prima instant, toate procesele si cererile, n a#ara de cele date
prin lege n competenta altor instante7.
0rimul articol al Codului de procedur civil consacr principiul plenitudinii de jurisdicie a
judectoriilor. 8ezult c, celelalte instane au o jurisdicie de e+cepie , ele put*nd soluiona cauze
civile numai dac legea o prevede n mod e+pres. 5udectoria este instan de drept comun n ceea ce
privete judecata n prima instan.1st#el, dac legea nu prevede n mod e+pres competena de
soluionare a unei cauze, aceasta va #i soluionat n prima instan de ctre judectorie.
-ou concluzii pot #i desprinse din te+tul de procedur civl$
a.judecatoriile dein competena de a rezolva orice procese sau cereri #r a #i necesar ca un te+t de lege
sa le con#ere competen.
&.restrangerea competenei materiale a judectoriilor tre&uie totdeauna sa #ie e+pres i limitativ.
Totodat te+tul sta&ilete nu doar competena material a judectoriei, ci i competena sa general,
deoarece e+lude din atri&uiile sale cererile date prin lege 6n competena altor instane7.
Competena n materie comercial$
In materie comercial, judectoria este competent sa judece n prima instan litigiile comerciale al
caror o&iect are o valoare de p*n la ,00 000 inclusiv.5udectoria nu este competent sa soluioneze
litigiile comerciale al caror o&iect nu este evalua&il pecuniar.
Competena n materie civil$
0lecand de la criteriul valorii o&iectului pricinii, competena de prima instan revine judectoriilor
doar in situatia n care o&iectul are o valoare de pana la .00 000 lei .
-e lege #erenda ,potrivit articolului 9/ pct , judectoriile judec n prima instant7 urmtoarele cereri
al cror o&iect este evalua&il sau, dup caz, neevalua&il n &ani ..7
5udectoriile judec, n prima instan, urmtoarele cereri$
a'cererile privitoare la nulitatea, anularea sau des#acerea cstoriei(
&'cererile privind ncredinarea copilului minor sau ncuviinarea printelui de a avea legturi personale
cu acesta, precum i cererile de napoiere a copilului minor de la persoanele care l dein #r niciun
drept(
c'cererile privind o&ligaia legal de ntreinere(
d'cererile re#eritoare la nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit legii(
e'cererile av*nd ca o&iect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaii a#late n
proprietatea e+clusiv a unor persoane di#erite, precum i cele privind raporturile juridice sta&ilite de
asociaiile de proprietari cu alte persoane #izice sau persoane juridice, dup caz(
#'cererile de evacuare(
g'cererile re#eritoare la servituile privind zidurile i anurile comune, distana construciilor i
plantaiilor, dreptul de trecere, precum i la alte servitui ori ngrdiri ale dreptului de proprietate
prevzute de lege, sta&ilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc(
4'cererile privitoare la strmutarea de 4otare i cererile n grniuire(
i'cererile posesorii(
j'cererile privind o&ligaiile de a #ace, neevalua&ile n &ani(
:'cererile de mpreal judiciar, indi#erent de valoare(
l'orice cereri evalua&ile n &ani n valoare de p*n la "00.000 lei inclusiv.
II.-e lege lata, potrivit art, pct " Cod procedur civil, judectoriile judec 6pl*ngerile
mpotriva 4otr*rilor autoritilor administraiei pu&lice cu activitate jurisdicional i ale altor organe
cu ast#el de activitate, n cazurile prevzute de lege7.
In acest mod se consacr prin legea de procedur civil, pe temeiul dispoziiilor
constituionale6controlul judectoresc7.
1rt ,, pct " al Codului de procedur civil consacr 6controlul judectoresc7 pe care3 l e+ercit
judectoriile asupra legalitii i temeiniciei 4otr*rilor pronunate de alte organe
cu activitate jurisdictional. 1t*t termenul 6 pl*ngere7 c*t i cel de 6 4otr*ri7 sunt #olosii ntr3un sens
generic, cel de 6 plangere7 desemn*nd cile de atac n genere, iar cel de 6 4otar*re7 orice dispoziie ce
eman de la alt organ de jurisdictie dec*t instanele judectoreti.1cest control intervine doar daca este
e+pres prevzut de lege.
III. Codul de procedura civila sta&ileste ca revine n competena judectoriei, c prima instan sa
judece 6 orice alte cereri date prin lege in competena lor7. Cu titlu e+empli#icative menionm$
3Cererile n anularea actelor notariale, precum i plangerile mpotriva nc4eierii prin care s3a respins
cererea de ndeplinire a unui act notarial % art ,00 din legea nr 3;!,//.'(
3Cererea de asigurare a dovezilor pe cale principal %art "3; Cod 0rocedur Civil, art
39 0roiectul Noului Cod de procedur Civil'(
3Cererea de recuzare a judectorilor de la judectorie %art 30 alin , C.proc.civ, art < din 0roiectul
Noului Cod de procedura civil'(
3Contestaia n anulare mpotriva 4otr*rilor pronunate de judectorie %art 3,/ alin , C.proc.civ, art
/0 pct , 0roiectul Noului Cod de procedur civil'
38evizuirea mpotriva unei 4otr*ri pronunate de judectorie % art 3"3 alin , C.proc.civ, art /. pct ,
0roiectul Noului Cod de procedur civil'.
".Competena material a Tri&unalelor
-e lege lata, n materie civil, tri&unalul are competen su&stanial de prim instan.
Tri&unalul este instan de drept comun n materie comercial i de contencios administrativ. 1re
competen dup valoare n materia civil i comercial$
3toate cauzele civile al cror o&iect depete .00 000 lei(
3toate cauzele comerciale al cror o&iect depete ,00 000 lei, precum i pe acelea cu o&iect
neevalua&il n &ani.
Totodat are competen de judecat, #iind instan de drept comun n unele materii$ contencios
administrativ, litigii de munc, proprietate intelectual, e+propriere, adopie %ncuviinare, nulitate i
des#acere', repararea prejudiciilor cauzate de erori judiciare i e+e=uatur.
I.Competena privind judecata n prima instan
-e lege lata, tri&unalul n ceea ce privete judecata n prima instan, este instan de e+cepie, pentru
ca judec doar litigii date e+pres n competena sa. 1st#el, tri&unalele judec n prima instan$
a 0rocesele si cererile in materie comerciala al caror o&iect are o valoare de peste ,00 000 lei, precum
si procesele si cererile in aceasta materie al caror o&iect este neevalua&il in &ani.
&.0rocesele si cererile in materie civila al caror o&iect are o valoare de peste .00 000 lei, cu e+ceptia
cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia succesorala, a cererilor neevalua&ile in &ani si a
cererilor privind materia #ondului #unciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz,
posesorii, #ormulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor in materia #ondului #unciar.
c.Con#lictele de munca, cu e+ceptia celor date prin lege in competenta altor
instante.
d.0rocesele i cererile n materie de contencios administrativ, in a#ara de cele date n competena
curilor de apel.
e.0rocesele i cererile n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial.
#.0rocesele si cererile in materie de e+propriere.
g. Cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau des#acerea adoptiei.
j.Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale.
:. Cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea e+ecutarii silite a 4otararilor date
in tari straine, dac 4otr*rea strina se #ace pe cale principal.
II.Competena privind judecata n apel
-e lege lata, portrivit codului de procedura civila, art " pct ", tri&unalul judec, ca instan de apel,
apelurile impotriva 4otr*rilor date n prim instan. 1sadar, instana de drept comun in ceea ce
priveste judecata in apel este tri&unalul. -ac o&iectul apelului n constituie 4otar*rile pronuate de
judectorii 6n prima instan7, nseamn ca nu sunt supuse apelului 4otr*rile date de judectorii 6n
ultim instan7% impotriva lor se desc4ide direct calea de atac a recursului' 4otr*rile pronunate 6n
prima i ultim instan7%#r drept de
apel'. -e asemenea, con#orm art "9" alin "33 Cod.proc.civ, nc4eierile premergtoare 4otr*rii sunt
ataca&ile cu apel, dar odata cu #ondul, a#ar de cazul c*nd prin ele s3a interupt sau suspendat cursul
judecii. 8e#eritor la competena tri&unalului de a judeca apeluri, tre&uie reinut i dispoziia nscris
n art. 33/ alin. 3 C.proc.civ., con#orm creia, apelul e+ercitat mpotriva nc4eierii necontencioase date
de preedintele judectoriei se judec de tri&unal, iar apelul e+ercitat mpotriva nc4eierii
%necontencioase' date de preedintele tri&unalului se judec de completul instanei respective.
III.Competena privind judecata n recurs
-e lege lata, potrivit art" pct 3, ca instane de recurs, tri&unalele judec recursurile declarate mpotriva
4otr*rilor pronunate de judectorii, care nu sunt supuse apelului.Tri&unalele au o competen de
e+cepie n materia cii e+traordinare de atac a recursului.%de e+emplu, art "9" C.proc.civ, care n
actuala reglementare precizeaz c nu sunt supuse apelului, 4otr*rile judectoreti date n prim
instan n cererile introduse pe cale principal privind pensii de ntreinere, o&ligaii de plat a unei
sume de &ani sau de predare a unui &un mo&il, n valoare de p*n la ,00 000 lei inclusiv, aciunile
posesorii, cele privitoare la nregistrrile n registrul de stare civil, luarea msurilor asiguratorii'.
3.Competena material a Curii de apel
0otrivit art 3 pct , C.proc civ, curile de apel judec, n prim instan cererile n materie de contencios
administrativ privind actele autoritilor i instituiilor centrale.
0otrivit art 3 pct "C.proc civ, curile de apel judec, ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva
4otr*rilor pronunate de tri&unal n prima instan. -e lege lata, curile de apel sunt instane de
e+cepie n privina judecrii apelurilor.
Con#orm art 3 pct 3 C.proc.civ, ca instane de recurs, curile de apel, judec recursurile declarate
impotriva 4otararilor pronuntate de tri&unale in apel sau impotriva 4otararilor pronuntate in prima
instanta de tri&unale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri e+pres
prevazute de lege.
Curile de apel, con#orm art 3 pct C.proc.civ i art /, pct dein o competen divers, adic judec
6orice alte cereri date prin lege n competena lor7.
.Competenta materiala a Inaltei Curi de Casaie i 5ustiie
0otrivit art C.proc.civ , ICC5, judec$
3recursurile declarate mpotriva 4otr*rilor curilor de apel i a altor 4otr*ri, n cazurile prevzute de
lege(
3recursurile n interesul legii(
3n orice alte materii date prin lege n competena sa.
-e lege lata, ICC5 are o competen de e+cepie n materia recursului. -in acest punct de vedere art.
pct. , C.proc.civ. se re#er la dou situaii distincte i care vizeaz$ soluionarea recursurilor ndreptate
mpotriva 4otr*rilor pronunate de curile de apel i soluionarea recursurilor n alte cauze prevzute de
lege. ICC5 are ns, potrivit art. pct. " C.proc.civ., plenitudine de jurisdicie n materia cii
e+traordinare de atac a recursului n interesul legii.
>n &aza unor dispoziii procedurale, altele dec*t cele din Codul de procedur civil, instana suprem
are competena de a soluiona i alte cereri sau ci de atac, dup cum urmeaz$ cererile pentru
ndreptarea propriilor 4otr*ri( contestaiile la titlu, adic cele n legtur cu nelesul, ntinderea i
aplicarea dispozitivului 4otr*rii ce se e+ecut( soluionarea cilor de atac de retractare ? contestaia n
anulare i revizuire ? e+ercitate mpotriva propriilor lor 4otr*ri( contestaiile privind modul de #ormare
i componena @iroului 2lectoral Central, n temeiul art. 3" alin. " din )egea nr. ;9!,//"( contestaiile
#ormulate de magistrai n cazul ndeprtrii din magistratur pentru motive de &oal grav sau vdit
incapacitate pro#esional, cele #ormulate mpotriva sanciunilor disciplinare aplicate de Consiliul
Auperior al Bagistraturii sau de Comisia de -isciplin a Binisterului 0u&lic, n temeiul art. /< alin., i
", art. ,"/ alin. " din )egea nr. /"!,//".
In determinarea competenei ICC5 tre&uie s inem seama i de delimitarea de atri&uii ntre di#eritele
structuri organizatorice ale acesteia. 1st#el, ICC5 are patru secii, respectiv secia civil, secia penal,
secia comercial i secia de contencios administrativ, #iecare secie av*nd propria sa competen,
Completul de / judectori i Aeciile Cnite.
0otrivit art C.proc.civ , ICC5, judec n orice alte materii date prin lege n competena sa.Cu titlu
e+empli#icativ, menionm$
3cererile privitoare la soluionarea con#lictelor de competen dintre dou curi de apel, dintre dou
tri&unale din raza teritorial a unor curi de apel di#erite, dintre un tri&unal i o curte de apel, dintre o
judectorie i o curte de apel, dintre dou judectorii din circumscripia teritorial a unor tri&unale i
curi de apel di#erite, dintre o curte de apel i un alt organ cu activitate jurisdicional(
3cererile privitoare la strmutarea procesului civil de la o curte de apel la alt curte de apel pentru
motive de rudenie sau a#initate(
3cererile de strmutare a procesului civil pe motive de legitim &nuial i de siguran pu&lic(
Competenta teritoriala % ratione personae vel loci'
Cunoasterea competentei materiale, prin delimitarea s#erei de activitate a instantelor judecatoresti de
grad di#erit, nu este su#icienta pentru ca partea interesata sa stie carei instante judecatoresti urmeaza a
se adresa cu cererea sa. -e aici necesitatea ca si pentru instantele judecatoresti de acelasi grad ? pe linie
orizontala ? sa se precizeze prin lege normele prin care se sta&ileste instanta competenta, din punct de
vedere teritorial, sa rezolve litigiul dintre parti.
8egula in materie este ca pricinile sunt de competenta instantei de drept comun din punct de vedere
teritorial. Ca prevederi de e+ceptie, sunt mentionate in te+tul codului competenta teritoriala alternativa
% sau #acultativa in viziunea unor doctrinari, opinie tagaduita dupa cum vom vedea de noile
reglementari ', caz in care reclamantul are aptitudinea de a alege intre doua ori mai multe instante
deopotriva competente, respectiv competenta e+clusiva, cand cererea tre&uie sa #ie introdusa la o
anumita instanta.
0rincipial, normele privind competenta teritoriala au un caracter dispozitiv, daca se re#era la pricini
privitoare la &unuri, cu anumite e+ceptii% art. ,3, ,, ,., ,;' si un caracter imperativ in litigiile
privitoare la persoane, in cazurile prevazute de art. ,3, ,, ,., ,; precum si in alte situatii prevazute de
norme speciale.
8egula de drept comun este ca instanta competenta este cea de la domiciliul respectv sediul paratului.
%actor se=uitur #orum rei'. 8egula se justi#ica, in cazul cererilor personale prin aceea ca pana la
solutionarea procesului paratul este &ene#iciarul prezumtiei ca nu datoreaza nimic, iar in cazul cererilor
reale, prin #aptul ca aparentele tre&uie prezumate a #i con#orme realitatii, pana la pro&a contrara.
Totodata, prevederea vine in intampinarea posi&ilelor actiuni introduse de reclamanti cu rea credinta,
caz in care paratul ar #i nevoit sa se deplaseze la instanta investita ast#el.
Competenta teritoriala alternativa
Competenta teritoriala alternativa este considerata ca #iind o te4nica de protectie a reclamantului. -aca,
urmarind protejarea paratului, legiuitorul a consacrat principiul actor se=uitur #orum rei , nu mai putin
sensi&il #ata de necesitatea de a proteja, in unele situatii, pe reclamant, el a desc4is acestuia
posi&ilitatea de optiune intre mai multe instante. -reptul de optiune al reclamantului nu este insa
nelimitat( posi&ilitatile sale de optiune sunt circumscrise, pe de3o parte, prin aratarea e+presa in lege a
situatiilor, iar, pe de alta parte, prin aratarea instantelor intre care se poate alege. In toate cazurile de
competenta alternativa, petentul are a alege intre instanta de la domiciliul paratului si cele prevazute de
lege. Intrucat actuala reglementare nu este riguros structurata, a ramas in sarcina doctrinei ca, pe calea
interpretarii, sa sta&ileasca cazurile de competenta alternativa, respectiv delimitarea acestora de
competenta de drept comun. Noua reglementare este mai precisa in distinctia dintre cazurile de
competenta alternativa respectiv cazurile de competenta de drept comun.
Competenta teritoriala e+clusiva
0entru unele categorii de pricini, legea a sta&ilit competenta teritoariala in #avoarea unei anumite
instante, #ara a mai e+ista posi&ilitatea de optiune a reclamantului ori a partilor, ceea ce inseamna ca
instanta determinata de lege are o competenta teritoriala e+clusiva.
-in interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. ,/ C. proc. civ. rezulta ca partile nu pot conveni
asupra instantei c4emate sa judece pricinile privitiare la persoane respectiv cele la &unuri cuprinse in
art. ,3, ,, ,., ,;.
Competenta #acultativa
)egea privind Codul de procedura civila introduce in capitolul re#eritor la 6-ispozitii speciale7 o
reglementare ce permite reclamantului care #ormuleaza o actiune impotriva unui judecator ce isi
des#asoara activitatea la instanta competenta sa judece cauza, sa opteze pentru o alta instanta de acelasi
grad din circumscriptia oricareia din curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei
circumscriptie se a#la instanta care ar #i #ost competenta, potrivit legii.
-in #ormularea te+tului si denominatia articolului %6 competenta #acultativa7' o&servam ca petentul are
#acultatea de a alege o alta instanta iar nu o&ligatia. Bentiunea are menirea de a ocoli eventuala
su&iectivitate respectiv impartialitate a judecatorilor c4emati sa transeze un litigiu in care #igureaza ca
parat un coleg al lor.
Consecutiv, aliniatul " al aceluiasi articol prevede posi&ilitatea de alegere in persoana paratului,
reglementare de e+ceptie intrucat de regula cel ce are prerogativa de optiune este reclamantul. Cazul
vizat este cel in care, ca si reclamant #igureaza un judecator iar competenta a solutiona cauza este
instanta unde acesta isi des#asoara activitatea, paratul avand asadar posi&ilitatea de a sesiza, pana la
primul termen de judecata la care este legal citat, o instanta din cele amintite in alin. ,. Benirea te+tului
este aceeasi, de a asigura, alaturi de prevederile privitoare la recuzare, a&tinere respectiv stramutare o
judecata impartiala petentului respectiv paratului dupa caz. 1celasi articol ,,/ prevede in alineatul #inal
ca dispozitiile mai sus indicate se aplica in mod corespunzator si in cazul procurorilor, asistentilor
judiciari si gre#ierilor.