Efectul placebo sau puterea

autoconvingerii
Frecventa cu care se intrebuinteaza placebo este direct proportionala cu
suma capacitatilor intelectuale ale medicului si pacientului (R. Platt)
Trei din patru medicamente dintre cele mai indicate nu vindeca nici o boala
concreta (G. Holman)
Placebo este definit cel mai adesea in sens restrins ca o substanta
inofensiva care actioneaza datorita asteptarilor pacientului si care nu
poate actiona in mod spontan in cazurile pentru care este prescrisa.
Cum apare placebo
Dupa cum o sa vedeti mai departe, placebo poate fi o 23323s186x
substanta, un procedeu sau chiar o expresie orala. Placebo este o pilula din
zahar care indeplineste rolul unui medicament. Un medic si-a vindecat
pacientii care sufereau de depresii cu gluconat de calciu care, dupa cum se
stie, nu poate avea nici un fel de influenta asupra starii psihice. Durata
acestui tratament a fost putin mai lunga decit a celui cu antidepresive.
Cercetarile americanilor arata ca eficienta placebo in tratarea depresiilor
constituie 59 la suta din randamentul mijloacelor psihotropice.
Placebo este un extraordinar anesteziant cu actiune destul de constanta.
Au fost facute multe experimente pentru studierea eficientei placebo
folosit pentru usurarea senzatiilor de durere. Scaderea durerii cu ajutorul
placebo este de fapt 55 la suta din scaderea care se poate obtine cu
ajutorul morfinei. Noi ridem de multe ori cind vorbim despre unele metode
de tratament din trecut: singe de liliac, dinte de crocodil, fire de par.
Aceste metode actionau, chiar daca nu aveau niste proprietati deosebite.
Teama in fata preparatelor psihotropice
Pacientii nu vor adesea sa ia preparate psihotropice din cauza efectelor
secundare si de teama dependentei, pe care acestea le pot trezi. Daca
medicul i-a dat pacientului medicamentele fara nici un comentariu, fara sa
scoata de acolo instructiunile de folosire, teama pacientului creste rapid,
atunci cind vede efectele secundare descrise in instructiuni. Daca medicul
i-a explicat care este efectul si dupa cit timp acesta trebuie sa apara, i-a
aratat unele statistici cu bolnavii care deja folosesc acest preparat, i-a
descris efectele secundare minimale sau i-a vorbit in general despre
absenta lor, atunci dupa perioada de timp indicata pentru administrarea
medicamentelor bonavul simte chiar ceea ce i-a povestit medicul, iara nu
ceea ce este scris in instructiuni. Iata un exemplu: sub actiunea unui
tranchilizant o femeie nu se mai putea concentra, i se invirtea capul,
aparea senzatia de moliciune, se simtea slabita. Dupa citva timp medicul i-
a recomandat un alt tranchilizant, spunindu-i insa ca este o simpla tableta
calmanta. Aceasta a luat acest medicament o perioada destul de
indelungata de timp fara sa mai apara vreun efect secundar.
Citeva mituri despre placebo
Numai medicamentele pot juca rolul de placebo. Fals: Tot ceea ce
mobilizeaza asteptarile si convingerile persoanei despre sanatate poate
actiona ca placebo, in egala masura acest lucru putind fi si o operatie
chirurgicala.
Placebo actioneaza numai asupra simptomelor fizice. Fals: El actioneaza
asupra celor mai diverse afectiuni, incluzind aici si artrita, astmul,
dereglari ale circulatiei singelui si obezitatea. Cind placebo slabeste
durerea, medicii emit adesea concluzia ca boala a fost imaginara, insa nu
exista boli imaginare. Pentru pacientul care simte durerea aceasta este
intotdeauna reala.
Reactia la placebo este foarte slaba. Fals: Placebo stimuleaza
endorfinele (hormoni naturali, secretati de diverse glande ale corpului si
care ajung la creier prin intermediul singelui). Acestea sint niste
anesteziante naturale de o suta de ori mai puternice decit morfina. In afara
de aceasta, placebo poate neutraliza actiunea multor medicamente cu
actiune puternica.
Actiunea placebo este totdeauna folositoare. Fals: Actiunea placebo
depinde de asteptari si convingeri. Atunci cind pacientii cred ca li se da un
medicament cu efecte secundare daunatoare, ei pot primi aceste efecte
secundare o data cu medicamentul.
Numai persoanele isterice, superficiale si sensibile reactioneaza la
placebo. Fals: Nu exista nici un fel de dovezi ca unii oameni reactioneaza
mai puternic decit altii. Placebo actioneaza asupra tuturor oamenilor.
In placebo exista totdeauna o minciuna. Fals: Efectul placebo se poate
manifesta chiar si atunci cind pacientii stiu ca li se da o tableta din zahar.
In cercetarile intreprinse de Scoala Medicala John Hopkins, 15 pacienti
care au urmat un tratament ambulatoriu impotriva unei stari patologice de
agitatie au primit cite o tableta de zahar o data pe saptamina. Li s-a spus
deschis ca acestea sint pilule din zahar si ca ele le ajuta multor oameni. 14
dintre cei 15 pacienti au spus ca agitatia lor a scazut considerabil. Noua
dintre ei au legat rezultatele obtinute de administrarea tabletelor. Sase
dintre ei erau siguri ca in tablete erau continute si niste substante active.
Trei s-au plins de efecte secundare: au inceput sa vada mai slab, sa-si
simta gura uscata (asemenea efecte secundare se observa la administrarea
unor preparate psihotropice).
Operatia chirurgicala in calitate de placebo
Orice tip de tratament poate determina efectul placebo. In anii '50,
tratarea chirurgicala obisnuita a unei boli cronice consta in obturarea
arterei interne pectorale care se gaseste alaturi de inima. Medicii credeau
ca vor schimba astfel cursul circulatiei singelui in afara inimii si vor usura
durerea chinuitoare. S-au facut unele cercetari ca sa se determine a cita
parte din imbunatatirile observate au fost obtinute datorita efectului
placebo. Pacientilor li s-a spus ca vor participa la aceste experiente, insa
nu li s-a spus ca unii dintre ei nu vor fi operati. In niste plicuri inchise se
gaseau instructiunile pentru chirurgi: la unii trebuia obturata artera, la altii
nu. La mijlocul operatiei chirurgul deschidea plicul si urma instructiunile.
La acest experiment au luat parte 17 pacienti. Cinci dintre cei opt operati
au spus ca au inceput sa se simta mai bine dupa interventia chirurgicala.
Iar cinci dintre cei noua operati doar fictiv au sustinut acelasi lucru.
In Danemarca 15 pacienti au fost supusi unei operatii in legatura cu
afectiuni ale urechii interne care provoaca surzenie si ameteli. Alti 15 au
suferit o operatie placebo. Dupa trei ani din fiecare grupa cite 10 persoane
scapasera aproape in intregime de simptome.
Chiar si in cele mai simple operatii cu urmari probate, un rezultat pozitiv
este determinat nu numai de arta chirurgului de a stapini bisturiul.
Pacientii care in seara ce a precedat operatia au fost vizitati de anestezist
care i-a incurajat si le-a povestit despre ce se va intimpla a doua zi au
suportat mai usor operatia, nu au avut dureri dupa aceea, iar substanta
anestezianta s-a folosit in cantitati mai mici. Chirurgul american John
Finney, care a fost multi ani profesor de chirurgie la Scoala medicala John
Hopkins, le spunea studentilor ca nu a operat niciodata un pacient care se
temea ca nu va supravietui in timpul operatiei.
In afara de aceasta, exista marturii ca pacientii sub anestezie pot auzi ceea
ce vorbesc medicii despre ei. In starea de hipnoza pacientii si-au amintit
acele comentarii despre ei care s-au facut auzite in sala de operatii si care
au fost confirmate de catre cei care au participat la operatie. Atunci cind
comentariile sint negative si exprima indoiala in ceea ce priveste
insanatosirea, pacientii incep sa se teama. Unii medici propun ca in sala de
operatii sa fie un afis pe care sa scrie: Fii atent, pacientul aude tot!
Write a fost tratat de cancer cu apa chioara
Este deja confirmat faptul ca ideile omului in ceea ce priveste sanatatea,
convingerile lui, posibilitatile lui limitate, metoda de tratament pe care o
alege au o mare influenta asupra procesului de insanatosire. Astfel,
cercetatorii au stabilit ca dintre pacientii care sufera de cancer se
restabilesc si se simt mai bine aceia care cred ca tratamentul prescris le
ajuta. Acei pacienti care se indoiesc in privinta terapiei isi revin mai greu si
cad foarte repede prada depresiilor. De aceea nu este important ce tip de
tratament se foloseste. Poate fi o operatie, terapia prin raze sau
chimioterapia.
Oncologul american Phillip West a povestit o intimplare despre un pacient
al sau, un anume Write. Acesta suferea de cancer al ganglionilor limfatici in
ultima faza. Pe git, in cavitatile de sub muschi, in stomac avea niste tumori
de marimea unei portocale. El a murit si tot ceea ce au putut sa faca
medicii a fost sa ii dea niste calmante. Acestia nu mai aveau nici o
speranta, insa tocmai speranta era tot ceea ce ii mai ramasese lui Write. El
era foarte increzator ca in curind se va descoperi un nou medicament. Cind
noul medicament denumit krebiozen a inceput sa fie experimentat la
clinica unde a murit Write, el le-a cerut medicilor permisiunea sa participe
la experiente. A reusit sa fie acceptat, chiar daca la experiente erau primiti
doar cei carora li se daduse diagnosticul de trei luni.
Lui Write i s-au facut trei injectii in prima saptamina. Imobilizat pe patul
de spital de citeva saptamini, la doua zile dupa prima injectie a inceput
deodata sa se plimbe prin salon si sa discute cu asistentele. Tumorile au
scazut de doua ori. Dupa zece zile s-a externat din spital si daca cu doua
saptamini inainte respira cu ajutorul unei masti de oxigen, acum zbura cu
propriul aeroplan. Nici unul dintre cei care au luat acest medicament nu a
obtinut rezultate atit de uimitoare.
Experientele clinice cu krebiozen au continuat, insa rezultatele nu au fost
cele asteptate. Astfel incit medicamentul a fost declarat oficial inutil. Write
a suferit o depresie cind a auzit despre acest lucru si, dupa doua luni in
care s-a simtit bine, tumorile au crescut din nou, iar moartea a fost din ce
in ce mai aproape. Medicul lui a incercat sa-i dea sperante. I-a spus ca
experientele clinice au avut rezultate negative pentru ca primul
medicament s-a alterat fiind pastrat prea mult, insa un nou mijloc de
tratament trebuie sa apara de pe o zi pe alta. Era o minciuna, dar lui Write
i-a mai aparut o raza de speranta si a inceput sa astepte acest nou mijloc.
Creind intentionat o ambianta speciala, doctorul i-a facut o prima injectie
cu un preparat proaspat, de doua ori mai eficient, care nu era altceva decit
apa. De aceasta data, Write si-a revenit chiar mai repede. S-a intors in
curind la viata sa normala, a zburat din nou cu aeroplanul. Injectiile cu apa
au continuat. Balonul de sapun al krebiozenului s-a spart insa. In presa s-a
anuntat ca Asociatia americana de medicina a studiat rezultatele
experientelor si a ajuns la concluzia ca krebiozenul nu are nici o valoare in
tratarea cancerului. La citeva zile dupa aceea, Write a fost adus la clinica in
stare grava. I-au aparut din nou tumorile si a murit dupa doua zile.
Probabil ca aceasta este singura experienta placebo efectuata asupra unui
bolnav de cancer.
Cum a putut sa se intimple insa acest lucru? Sistemul imunitar al lui Write
functiona normal, iar un sistem imunitar normal poate face minuni. Fiecare
dintre noi are asemenea capacitati de autotratare, insa nu toata lumea stie
sa se foloseasca de acest lucru.
Atitudinea fata de tratament este vitala
Medicul care nu stie sa aiba o influenta pozitiva asupra pacientilor sai
trebuie sa devina anatomo-patolog sau anestezist. Daca pacientul nu se
simte mai bine dupa discutia cu medicul inseamna ca acesta a jucat un rol
negativ. (G. Blo)
Increderea in relatia cu medicul este esentiala pentru actiunea placebo.
Tabletele, mixturile si operatiile actioneaza ca placebo, insa unde este
puterea lor? La medic. Multi dintre noi merg la medic doar pentru a discuta,
nu pentru a li se prescrie o reteta, ci pentru a primi o doza de relatii
interumane. In acest caz medicul il ajuta pe pacient sa se simta mai bine,
acordindu-i atentie si grija.
Noi reactionam la tratament in intregime, nu numai la medicamente.
Reactionam la felul cum doctorul vorbeste cu noi, la acele semnale pe care
el le transmite prin cuvinte si prin miscarile corpului. Cind ne temem de
ceva sau cind ne doare ceva, sentimentele noastre sint foarte incordate.
Incercam sa gasim un sens in fiecare aluzie. Cautam increderea, pentru ca
ea ne este indispensabila. Ne dovedim astfel mai bine protejati de orice
lovitura din afara. Diagnosticul cancerului anuntat intr-o forma dura poate
suna fatal, ca o condamnare la moarte. Poate avea aceeasi actiune ca si un
blestem.
Cele mai reusite metode de tratament au patru aspecte:
convingerea si sinceritatea medicului;
convingerea pacientului;
un contract bazat pe incredere intre medic si pacient;
efectul fiziologic nemijlocit al tratamentului.
Ultimul insa nu este niciodata suficient singur. Placebo are efect in acel
domeniu unde fiziologia si convingerile actioneaza impreuna, de aceea este
si greu sa determinam unde se termina tratamentul prescris si unde incepe
forta tamaduitoare a corpului uman, a mintii si spiritului. Noi reactionam la
sensul, dar si la forma de tratament. Fiecare dintre noi are o forta
extraordinara de vindecare, dar nu stie cum sa faca acest lucru; nici chiar
medicina nu are o explicatie logica pentru aceasta. Increderea si
convingerea in timpul tratamentului, ca si doctorul care vi-l prescrie se
dovedesc la fel de importante ca tratamentul in sine. Atitudinea fiecaruia
fata de tratament poate sa ii creasca acestuia efectul sau sa i-l scada.
Nu trebuie sa credeti ca insanatosirea va fi un proces lung si greu si ca
poate niciodata nu va veti restabili in intregime. Incercati sa va faceti
numai propuneri pozitive atit dumneavoastra insiva, cit si celorlalti
oameni.
Fiti pe deplin increzatori in metoda de tratament pe care ati ales-o. Dati-va
singuri incredere, iar insanatosirea va veni de la sine.