RECOMANDARI PRIVIND STRUCTURA SI CONTINUTUL UNEI

LUCRARI DE LICENTA (CERCETARE)

Cu mici deosebiri, care se refera ! ese!"a #a !"i!derea ca$i"o#e#or, aces"e recoma!dari su!"
%a#abi#e $e!"ru orice #ucrare, care are #a ba&a o cerce"are, u! s"udiu, i!difere!" ca es"e %orba de o
"e&a de mas"era", de doc"ora", sau de o #ucrare s"ii!"ifica ce urmea&a sa fie $ub#ica"a !"r'o re%is"a(
In mod normal lucrarea de licenta trebuie sa aiba urmatoarea structura. Aceasta
structura va constitui de fapt cuprinsul lucrarii, n forma sa finala. Ba mai mult, atunci
cnd se va scrie cuprinsul, se recomanda a se folosi exact aceleasi litere, si a se pastra
raportul dintre ele conform modelului de fata.
)( I!"roducere (se mai $oa"e s$u!e si *Preambu#+ )
,( Par"ea I - Da"e di! #i"era"ura (.u!dame!"area s"ii!"ifica)
/( Par"ea a II'a - Co!"ribu"ii $erso!a#e
/()( Ma"eria# si me"oda
/()()( Subiec"ii
/()(,( Pro"oco#u# cerce"arii
/()(/( Tra"ame!"u# s"a"is"ic a# da"e#or
/(,( Re&u#"a"e
/(/( Discu"ii
/(0( Co!c#u&ii
0( 1ib#io2rafie

Tinnd cont ca orice lucrare de licenta va trebui sa aiba de aici ncolo cuprinsul
de mai sus, am ncercat sa dezvoltam acest material (deci aceste R!"#A$%ARI&
pastrnd spiritul si cuprinsul pe care ni le impun partile, capitolele si subcapitolele ce
urmeaza sa le aiba lucrarea. %rept urmare, cuprinsul acestor 'R!"#A$%ARI
(RI)I$% *TR+!T+RA *I !"$TI$+T+, +$I ,+!RARI % ,I!$TA
(!R!TAR&' va fi cel de mai -os.
)( I!"roducerea #ucrarii
.... /ustificarea ale0erii temei
..1. 2ormularea ipotezei
..3. (rezentarea lucrarii pe scurt
,( Par"ea I - Da"e di! #i"era"ura (.u!dame!"area s"ii!"ifica)
1... *istematizarea materialului retinut din literatura, si redactarea propriu4
zisa
1..... !olectarea materialului din literatura si fisarea lui
1...1. ,ecturarea repetata a materialului retinut si fisat
1...3. laborarea primei variante a '%atelor din literatura
1...5. 2inisarea '%atelor din literatura
1.1. Te6nica citarii surselor biblio0rafice din care se preia informatia
/( Par"ea a II'a - Co!"ribu"ii $erso!a#e
/()( Ma"eria# si me"oda
/()()( Subiec"i
/()(,( Pro"oco#u# cerce"arii
3...1... (rotocolul cercetarii n cazul studiilor de tip constatativ
3...1.1. (rotocolul cercetarii n cazul cercetarilor de tip experimental
/()(/( Tra"ame!"u# s"a"is"ic a# da"e#or
/(,( Re&u#"a"e
3.1... Alcatuirea tabelelor
3.1.1. Alcatuirea 0raficelor
3.1.1... 7raficele sub forma de curbe
3.1.1.1. 7raficele sub forma de coloane
/(/( Discu"ii
/(0( Co!c#u&ii
0( 1ib#io2rafia
5... #odalitati de cautare a surselor biblio0rafice
5..... Investi0area cataloa0elor sistematice din biblioteci
5...1. !ercetarea cuprinsului revistelor din domeniul stiintelor sportului
5...3. !onsultarea periodicelor biblio0rafice si de rezumate
5...3... (eriodicele biblio0rafice
5...3.1. Revistele de rezumate
5...5. *tudierea biblio0rafiei lucrarilor avute la dispozitie
5...8. "btinerea biblio0rafiei prin corespondenta
5...8... !um se alcatuieste un fisier de autori si adrese, utilizabil
pentru obtinerea de biblio0rafie, prin corespondenta
5...8.1. !um se concepe o scrisoare de solicitare a unor lucrari
stiintifice
5...9. !autarea biblio0rafiei pe Internet
5.1. !onditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca biblio0rafia
5.3. Re0ulile de scriere a biblio0rafiei
8. #etodolo0ia supervizarii si ndrumarii studentilor pe parcursul elaborarii lucrarilor
de licenta
)( I!"roducerea #ucrarii
In cazul unei lucrari de licenta obisnuite ca ntindere, introducerea nu poate fi mai
mare de 1, cel mult 3 pa0ini, si ea va ncerca sa4l puna pe cititor n tema cu
problematica lucrarii, fara a intra n aspectele propriu4zise, specializate.
%esi din punct de vedere secvential se plaseaza la nceput, este clar ca o buna
introducere nu poate fi scrisa dect ultima, dupa ce redactarea a fost nc6eiata iar
lucrarea a fost recitita de catre autor de cateva ori, pentru ca numai dupa ce are o
asemenea perspectiva cuprinzatoare si ex6austiva asupra ntre0ului demers stiintific, si
asupra rezultatelor la obiect, care, n acelasi timp, sa si trezeasca interesul pentru
lucrare.
(e ln0a aceasta sarcina implicita 4 de a stimula interesul pentru lucrare 4
introducerea are de fapt trei obiective foarte precise, obiective care trebuie sa fie usor
de identificat n textul ei:
sa -ustifice ale0erea temei;
sa spuna clar ce si4a propus lucrarea (ipoteza&;
sa prezinte, n linii mari, lucrarea.
)()( 3us"ificarea a#e2erii "emei
3us"ificarea a#e2erii temei va ocupa spatiul cel mai mare n introducere. %e
exemplu, din o introducere de 1 pa0ini, ea va ocupa o pa0ina si -umatate, iar din una de
3 pa0ini, 1 pa0ini si .<3.
Aceasta -ustificare ncepe de obicei cu un istoric al preocuparilor pentru tema
respectiva. *au 4 cand ea nu a mai fost cercetata, ceea ce este practic foarte, foarte
0reu sa se ntmple (numai la noi, n Romnia, datorita lipsei de informare, lucrurile
sunt prezentate ca si cnd nimeni pna atunci n4ar mai fi abordat obiectul respectiv& 4
se ncepe cu un istoric al preocuparilor si cunostintelor privind teme apropiate, nrudite,
strict necesare ntele0erii celor continute de lucrare.
(rezentarea aceasta se apropie din ce n ce mai mult de zilele noastre, si ea va
contine date c4" mai s$ecifice "emei, nu banalitati despre sportul respectiv 4 cum se
ntampla adesea. a, prezentarea, se va nc6eia cu ca"e%a fra&e, foar"e c#ar si
eco!omic scrise, prin care se scoate n evidenta ac"ua#i"a"ea si i!"eresu# "emei, deci
necesitatea clarificarii aspectelor respective.
A"e!"ie !sa 555 aceasta 6us"ificare, deci formularea necesitatii de clarificare n
problema respectiva, nu trebuie aruncata '6odoronc4tronc', ea trebuie sa rezulte din
toata 'pre0atirea' facuta n para0rafele anterioare ale introducerii. %ar pentru asta
istoricul, si mai ales prezentarea evolutiei din ultimele 1 4 3 decenii, trebuie sa se
bazeze pe informatii foarte precise si la obiect. Iar acest lucru nu este posibil fara
parcur0erea unei biblio0rafii foarte bo0ate, si foar"e s$ecifice "emei(
Ar0umentele prin care se poate 6us"ifica a#e2erea "emei pot fi de trei feluri:
a& ca ceva (un aspect, o problema& !u es"e, !ca, cu!oscu"(
b& sau, ca o problema este i!com$#e" s"udia"a; de exemplu, problema respectiva
este studiata la elevii claselor I 4 )III, dar nu si la elevii claselor I= 4 =II. *au, ca
ceva a fost studiat la -uniori, dar nu si la -unioare;
c& sau, ca ceva este ! dis$u"a: adica unii spun ca este asa, altii ca este altfel, si
de aceea problema nu este transata.
A"e!"ie deci 555 Indiferent din ce domeniu este lucrarea, totdeauna nu ne putem
afla dect ntr4una dintre cele trei situatii, iar noi va trebui sa recunoastem n care dintre
situatii ne aflam.
ste necesar sa ne dam seama n care dintre situatii ne aflam, deoarece acele
ultime fraze, prin care se nc6eie -ustificarea, vor trebui sa arate foar"e c#ar daca ne
aflam n situatia a&, b& sau c&.
Astfel, daca ne aflam n situatia a&, cand un anumit lucru nu este, nca cunoscut,
vom spune:
*Pri! urmare, cerce"ari#e de $4!a acum au c#arifica"(((((((((((((((((((((, dar deocamda"a !u se
s"ie(((((((((((+
*i spunem ce nu se stie. Iar acest lucru, care nu se stie nca "rebuie sa fie
"ocmai ceea ce %rem !oi sa cerce"am(
%aca ne aflam n situatia b&, cand o problema este incomplet studiata, vom spune:
*Di! ce#e de mai sus se %ede ca((((((((((((((((((( a fos" cerce"a"a $e(((((((((((((((((((((( dar !u s'a
s"udia" si #a(((((((((((((((((+
*i spunem la cine nu s4a studiat. Iar populatia pe care nu s4au facut studii nca, %a
fi "ocmai $o$u#a"ia $e care %rem !oi sa facem cerce"area(
In sfrsit, cand ne aflam n situatia c&, nseamna ca la problema pe care
intentionam noi s4o cercetam studiile de pana acum au oferit rezultate contradictorii,
evident diferite. In acest caz vom spune:
*Se %ede asadar ca, cu $ri%ire #a(((((((((((((( u!e#e s"udii au 2asi" ca(((((((((((((, ! "im$ ce a#"e#e au
co!s"a"a" ca((((((((((((( Dre$" urmare co!sideram ca subiec"u# es"e !ca ! dis$u"a, si de aceea !e
$ro$u!em sa'# cerce"am si !oi(*
*au alta formulare, dar din care sa razbata aceasta intentie, de a contribui la
clarificarea problemei aflate n disputa.
)(,( .ormu#area i$o"e&ei
.ormu#area i$o"e&ei ocupa de obicei un spatiu redus n economia introducerii. a
se intinde de re0ula pe un aliniat >cateva 4 1, maxim 5 4 fraze, nedepasind dect rareori
.<3 de pa0ina?, si trebuie sa decur0a automat, natural, din ultimele rnduri ale
subcapitolului .....
Astfel, daca n subcapitolul .... semnalam o situatie de fapt, nesatisfacatoare din
punct de vedere stiintific, care s4ar impune a fi nlaturata >situatie care reprezinta de
fapt cauza, e7$#ica"ia pentru care am ales tema respectiva?, n subcapitolul de care ne
ocupam acum >..1.? noi trebuie sa formulam clar, concret, tema de cercetare, care dusa
la bun sfarsit urmeaza sa conduca la nlaturarea acelei situatii. *au, altfel spus, daca n
subcapitolul precedent noi am identificat ceea ce 'nu se cunoaste', sau 'se cunoaste
incomplet', sau 'se afla n disputa', acum facem precizarea expresa ca n lucrare ne4am
propus sa rezolvam respectiva situatie de fapt; adica, sa clarificam acel aspect 'care nu
se cunoaste nca', sa completam ceea ce 'se cunoaste incomplet', sau sa transam
'disputa stiintifica' semnalata, prin faptul ca ceea ce urmeaza sa constatam noi, va
nclina balanta adevarului catre una sau alta dintre opiniile formulate de-a n literatura.
Textul propriu4zis prin care se formuleaza ipoteza, trebuie sa se caracterizeze prin
acribie; adica printr4o claritate deosebita, totul n conditiile unei economii maxime de
cuvinte, deci reducnd textul la minimum ca ntindere. In asa fel nct cititorul sa se
poata edifica, printr4o sin0ura lectura atenta, asupra a ceea ce si propune lucrarea.
ste ceea ce nu se prea ntmpla n cazul lucrarilor stiintifice din Romnia, si (sau mai
ales& n cazul lucrarilor de licenta, la care, de cele mai multe ori, ntmpini foarte mari
dificultati n a ntele0e ce4si propune lucrarea, din cauza exprimarii bombastice,
abundente, nclcite, lipsita de ri0oare stiintifica si de precizie lin0vistica.
Inainte de a exemplifica modul cum se redacteaza ipoteza, vom insista asupra
faptului ca ea "rebuie sa decur2a di! u#"ime#e fra&e si cu%i!"e a#e subca$i"o#u#ui
)()( %e exemplu, daca ne aflam n prima situatie (vezi exemplificarea de mai sus&,
lucrurile vor sta n felul urmator:
+ltima fraza de la subcapitolul .... era:
*Pri! urmare, cerce"ari#e de $4!a acum au c#arifica"((((((((((((((, dar deocamda"a !u se
s"ie((((((((((+
In continuare vom ncepe formularea ipotezei n felul urmator:
*De aceea i! #ucrarea de fa"a !e $ro$u!em sa(((((((((((((((((((((( e"c(, e"c(+
A"e!"ie 555 *a nu se ntelea0a ca daca n cadrul acestor 'R!"#A$%ARI noi am
sistematizat materialul pe subcapitole >...., ..1., ..3.?, va trebui ca si n textul
introducerii la lucrarea noastra, sa punem indicativele respective si sa fra0mentam
introducerea. Atfel spus, nu trebuie ca nainte de dezvoltarea fiecarei parti a introducerii
sa plasam subtitlurile respsctive, adica: '-ustificarea ale0erii temei', 'formularea
ipotezei', 'prezentarea lucrarii pe scurt'.
$u, i!"roducerea %a fi u! "e7" co!"i!uu, nefra0mentat de substituiri, n care nsa
trebuie sa fie clar formulate cele trei parti.
A#"a $reci&are 555 Indiferent n care dintre cele trei situatii exemplificate ne aflam
(a, b, c&, nceputul ' formularii ipotezei ' poate fi aproximativ acelasi. %e exemplu:
*De aceea ! #ucrarea de fa"a !e $ro$u!em sa(((((((((((((((( e"c(, e"c(* Sau
*Dre$" urmare #ucrarea $re&e!"a si $ro$u!e sa((((((((((((((( e"c(, e"c(* Sau
*I! co!seci!"a !e'am $ro$us ca ! cadru# aces"ui s"udiu sa(((((((((((( e"c(, e"c(*
*au alte formulari, dar care sa exprime cam acelasi lucru.
)(/( Pre&e!"area #ucrarii $e scur"
ste ultimul se0ment al introducerii, n care dupa ceea ce am scris mai nainte
>deci dupa ce am -ustificat ale0erea temei, si dupa ce am prezentat ipoteza 4 adica am
spus ce ne4am propus sa cercetam?, descriem, pe scurt, continutul lucrarii. ventual
-ustificam de ce n fundamentarea teoretica >deci n partea I, intitulata '%ate din
literatura'? ne4am oprit asupra (am dezvoltat& unor anumite probleme.
)om spune de exemplu:
*Di! #i"era"ura co!su#"a"a de !oi cu $ri%ire #a((((((((((>si spunem tema?.(((((((((, a re&u#"a"
$ar"ea I- *Da"e di! #i"era"ura*, care s'a s"ruc"ura" du$a cum se %ede ! cu$ri!s( As"fe# ! ca$i"o#u#
) es"e aborda"(((((((((((((((((((((, deoarece(((((((((((>si -ustificam de ce?. I! ca$i"o#u# , se %orbes"e
des$re((((((( e"c(*
*i asa mai departe, daca avem 3 4 5 capitole. "ricum, mai mult de patru nu prea
este cazul sa avem.
In continuare scriem despre partea a II 4a:
*Par"ea a II 'a, *Co!"ribu"ii $erso!a#e*, es"e s"ruc"ura"a c#asic, co!"i!4!d subca$i"o#e#e
bi!ecu!oscu"e 8*Ma"eria# si me"oda*, *Re&u#"a"e* si *Discu"ii*9, si i!c:ei!du'se cu *Co!c#u&ii+(
!u aceasta fraza prezentarea poate fi nc6eiata. In situatiile n care, totusi, avem
ceva particular de scos n evidenta, deci ceva care este strict specific lucrarii noastre
(la vreunul dintre capitole, sau la toate&, putem sa scriem mai mult dect aceasta ultima
fraza. $u mai mult nsa de nca 3 4 5 fraze, nu foarte lun0i, si deosebit de clare, de
explicite.
!u precizarile de mai sus am terminat 'sfaturile ' referitoare la modul cum trebuie
scrisa introducerea. Acum mer0em mai departe, si vorbim despre felul cum trebuie sa
redactam asanumita 'fundamentare teoretica', pe care ncepnd de acum, o vom numi
'(artea I: %ate din literatura'. *ub aceasta formulare stricta va trebui sa apara ea att
n cuprins, ct si n textul propriu4zis al lucrarii.
,( Par"ea I - Da"e di! #i"era"ura
Aceasta parte, care %a aco$eri cca( /;< ma7im /=< di! "o"a#u# de $a2i!i a#
#ucrarii, se constituie pe baza sistematizarii tuturor datelor retinute din biblio0rafie.
Biblio0rafie care, am mai spus4o, trebuie sa fie ct mai specifica, adica sa aiba o
le0atura ct mai strnsa cu tema lucrarii.
%in pacate, tocmai datorita insuficientei si inactualei informari biblio0rafice,
lucrarile de licenta concepute pna acum n cadrul facultatii >dar nu numai ele, ci si n
0eneral toate lucrarile din domeniul stiintei sportului din Romnia?, prezinta n aceasta
parte:
date care au putina le0atura cu tema,
date nvec6ite, si<sau
date foarte 0enerale. Adica date nespecifice, care pot fi valabile n cazul mai multor
teme (de aceea se si aseamana 'fundamentarile teoretice' ale diverselor lucrari&.
Asemenea date >prea 0enerale, nele0ate de tema si nvec6ite? nu pot fi suficiente,
pentru ca nu intra n amanuntele problemei, nu abordeaza aspectele sale specifice, ci
se multumesc sa etaleze aspecte fundamentale, de 0enul celor pe care le 0asesti n
tratate.
(e de alta parte, redactarea '%atelor din literatura' presupune nu numai o
informare biblio0rafica cvasiex6austiva, ci si o buna cunoastere a limbii romne (alta
slabiciune a studentilor&. a mai presupune nsa si un efort prelun0it si sustinut, pentru
ca trebuie scrisa si rescrisa de mai multe ori, pna sa a-un0i la o forma satisfacatoare.
In acest scop, dupa ce a fost redactata prima varianta, ea trebuie data spre a fi
lecturata de cole0i si ndrumator, iar de observatiile facute de acestia trebuie sa se tina
cont (daca sunt ndreptatite& variantelor urmatoare.
Aceasta activitate din ultima clipa de redactare, corectare reformulare si
perfectionare a textului, se continua pna n dinaintea tiparirii. +neori se mai intervine
c6iar si cu ocazia corectarilor ce se fac la forma tiparita (bineinteles ca asemenea
recomandari sunt valabile si pentru celelalte parti componente ale lucrarii, nu numai
pentru '%ate din literatura'&.
%in pacate pna acum aproape nimeni nu a facut asa. %e obicei, studentul a
copiat pa0ini ntre0i (uneori zeci de pa0ini& din 1 4 3 carti, sau din lucrari de licenta cu
tema nrudita, pe care le4a dat pur si simplu la tiparit, fara sa4si puna alta problema
dect aceea de a umple niste pa0ini cu ceva ct de ct apropiat de tema cercetata. "
explicatie pentru aceasta atitudine poate fi si criza de timp n care se intra de obicei, n
situatia n care tema de licenta se stabileste n anul I). Tocmai de aceea s4a 6otart ca
ale0erea temei sa se faca la nceputul anului III, iar o prima varianta a '%atelor din
literatura' sa fie de-a 0ata la sfrsitul anului III, aceasta urmnd c6iar a fi citita, n cadrul
cursului de '#etodolo0ia cercetarii stiintifice, si acordndu4i4se o nota. Recomandarile
pe care le facem cu privire la redactarea '%atelor din literatura' se refera la:
sistematizarea materialului si redactarea propriu4zisa, si
te6nica citarii surselor biblio0rafice din care se preia informatia.
,()( Sis"ema"i&area ma"eria#u#ui re"i!u" di! #i"era"ura, si redac"area $ro$riu'
&isa
*istematizarea materialului ce intra n alcatuirea acestei parti a lucrarii de licenta,
trebuie sa se faca pe 1 4 3 4 5 capitole. Titlurile acestor capitole si continutul lor 0eneral
(adica despre ceea ce urmeaza ele sa trateze& se stabilesc de obicei de #a !ce$u", n
principal de catre ndrumator, desi nu ar fi rau sa fie si capacitat studentul la aceasta. In
cazul unor teme mai speciale, dar nu numai, este posibil ca aceste titluri de capitole sa
se contureze $e $arcursu# s"r4!2erii si #ec"urarii i!forma"iei bib#io2rafice. %e altfel
este posibil ca si unele titluri de capitole care au fost stabilite nca de la nceput, sa fie
reformulate ulterior, mai bine, mai adecvat, odata cu familiarizarea studentului cu
problematica studiata.
%aca cu privire la ca$i"o#e#e ce vor fi abordate n '%ate din literatura' putem sa
luam o decizie nca de la nceput (decizie, care, de fapt, urmeaza sa ne si 06ideze n
cautarea si ale0erea biblio0rafiei&, ! ca&u# s"ruc"urarii co!"i!u"u#ui ca$i"o#e#or !u
$u"em ado$"a dec4" so#u"ia *%a&4!d si fac4!d*. Adica, nu vom mai putea spune, de
#a !ce$u", care su!" subca$i"o#e#e (si subdi%i&iu!i#e #or de diferi"e 2rade), ce intra
n alcatuirea fiecarui capitol, ci acestea vor reiesi, se %or s"ruc"ura pe baza
materialului biblio0rafic parcurs si retinut. Altfel spus, nu vom concepe nti planul
capitolului, pentru a forta materialul sa intre n el, ci vom lasa cumva capitolul sa se
construiasca si sa se structureze sin0ur, planul fiindu4ne su0erat tocmai de ideile si
problemele pe care le 0asim n literatura consultata.
Important este nsa sa nu uitam n nici un moment urmatoarele doua lucruri:
ca ceea ce retinem si includem n capitolele respective "rebuie sa aiba #e2a"ura cu
"ema, si
ca ceea ce va rezulta, n ultima instanta ntrea0a 'fundamentare teoretica', desi va
contine practic numai lucruri preluate de la altii, din alte lucrari, %a "rebui sa fie c4"
mai $erso!a#a, deci sa se aseme!e c4" mai $u"i! cu surse#e bib#io2rafice
co!su#"a"e si e7$#oa"a"e(
(entru a fi clara si usor de urmarit, aceasta parte I a lucrarii va avea deci un plan,
cu indicatori cifrici pentru capitolele si subcapitolele de diferite 0rade. !a atare, la
cuprins structura ei va arata cam asa:
,( Par"ea I - Da"e di! #i"era"ura
,()((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,()()(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,()()()((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,()()(,((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,()()(/((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,()(,((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,()(,()(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,()(,(,((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,()((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,()()(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,()(,(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(,(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(,()(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(,(,(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(/(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(/()(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(/()()((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(/()(,((((((((((((((((((((((((((((((((
,(,(/(,(((((((((((((((((((((((((((((e"c(,e"c((
*i0ur ca 0radul de submpartire al capitolelor nu trbuie neaparat sa mear0a pna
la patru cifre, daca nu este cazul. %in contra, se poate a-un0e si pna la @ 4 A cifre daca
acest lucru se impune. Important este doar ca: a& structurarea sa fie #o2ica, b& sa
existe o 2radare a $re&e!"arii i!forma"iei >mer0ndu4se de la ideea principala, catre
amanunt si catre detaliul de finete?, iar c& forma de e7$rimare sa fie c#ara, nct sa nu
fie nevoie de mari eforturi din partea celui ce lectureaza textul.
Asa cum am mai spus, pentru a putea atin0e aceste trei conditii de calitate (a, b,
c& este nevoie de un efort considerabil, continuu si prelun0it, concretizat n parcur0erea
urmatoarelor faze:
colectarea materialului din literatura si fisarea lui;
lecturarea repetata a materialului retinut si fisat, att pe parcursul desfasurarii
activitatii de strn0ere a lui >care poate dura luni si luni de zile?, ct si dupa
terminarea respectivei activitati;
elaborarea primei variante a '%atelor din literatura';
finisarea '%atelor din literatura'.
*a vorbim mai n detaliu, despre fiecare dintre aceste faze.
,()()( Co#ec"area ma"eria#u#ui di! #i"era"ura, si fisarea #ui

In momentul n care studentul primeste tema lucrarii de licenta, ndrumatorul i va
recomanda neaparat si un numar de carti, lucrari de licenta (masterat, doctorat&,
articole de reviste si lucrari prezentate la diverse sesiuni si con0rese stiintifice. Acestea
vor constitui punctul de pornire, n activitatea de informare biblio0rafica, si de redare a
'%atelor din literatura.
2oarte repede dupa aceea, $rac"ic !ca de #a !ce$u"u# a!u#ui III, studentul va
ncepe sa lectureze c4" se $oa"e de a"e!", cu creio!u# ! m4!a si cu foaia de :4r"ie
a#a"uri, aceste surse biblio0rafice, n scopul de a identifica acele cunostinte care au
le0atura directa cu tema sa. (entru aceasta, n timpul lecturii el nu trebuie sa
memoreze nimic, ci doar sa !"e#ea2a foar"e bi!e ce ci"es"e( $umai n acest fel, deci
ntele0nd perfect si complet tot ce citeste, este posibil ca el sa identifice, sa deceleze,
ceea ce are u"i#i"a"e ! ca&u# sau, deci ceea ce "rebuie sa re"i!a pentru a4i folosi la
redactarea '%atelor din literatura'.
(entru a redacta si o 'fundamentare teoretica' pertinenta, este nevoie desi0ur ca
studentul sa preia din sursele biblio0rafice consultate o serie de idei, fra&e, $asa6e,
sc:eme, c#asificari, "abe#e, fi2uri e"c(, pe care, pe parcursul lecturii, e# si #e scoa"e
$e fise, 0rupndu4le deci, si sistematizndu4le, n functie de capitolele >subcapitolele, si
subdiviziuni ale acestora de diferite 0rade? daca ele se contureaza nca din acesta faza
a lucrului la 'fundamentarea teoretica.
A"e!"ie !sa 555 !oncomitent cu aceasta preocupare de a fisa lucruri ce vor fi
utilizate la redactarea '%atelor din literatura, va trebui sa retinem si alte date, idei si
concluzii, $e care #e %om u"i#i&a a"u!ci c4!d %om redac"a ca$i"o#u# *Discu"ii+(
Aceasta cate0orie de date le 0asim n special n lucrarile de cercetare propriu4zisa, deci
n lucrarile de licenta<masterat<doctorat, precum si n articole sau lucrari prezentate la
sesiuni si con0rese.
Di! !ou a"e!"ie 555 Tot n timpul acestei lecturari a surselor biblio0rafice mai este
necesar sa a!a#i&am, sa remarcam si sa !%a"am cum se redac"ea&a o #ucrare
s"ii!"ifica( Adica sa fim atenti cum se structureaza ea n 0eneral si pe ce componente
ale sale, cum se scrie fiecare capitol, cum este descris protocolul >'#aterial si metoda?,
ce prelucrari statistice se fac, ce fel se prezinta rezultatele >adica modul de redactare al
tabelelor si 0raficelor?, cum se abordeaza si dezvolta capitolul '%iscutii, cum se
formuleaza concluziile etc., etc..
Aceasta preocupare de a nvata din lucrarile altora, deci de a analiza modele
efective de lucrare, si de a prelua tot ce4i bun de la ele, se dovedeste foarte eficienta.
Aproape c6iar mai eficienta dect ma-oritatea sfaturilor si re0ulilor ce se pot transmite
prin niste recomandari precum cele din acest material. !u conditia nsa, de a ne ale0e
niste adevarate modele >lucrari de calitate?, iar pe de alta parte, ca n timpul lecturii sa
ne preocupam si de acest tip de analiza. "r, ca sa ne putem preocupa de aceste
aspecte 'de forma a lucrarii, se recoma!da sa ci"im o #ucrare de ce# $u"i! , ori;
prima data pentru continutul sau (deci pentru a extra0e datele ce ne intereseaza, iar a
doua oara pentru forma sa, pentru stilul de redactare.
In sfrsit, $e!"ru u#"ima da"a a"e!"ie 555 Tot cu aceeasi ocazie, a lecturarii
biblio0rafiei recomandate de ndrumator, studentul trebuie sa4si aminteasca si faptul ca
e# "rebuie sa'si de&%o#"e, sa'si am$#ifice co!"i!uu aceas"a bib#io2rafie, in asa fel
nct pna la sfrsitul anului I) macar sa o dubleze. i bine, o buna ocazie de a 0asi
noi titluri le0ate de tema lucrarii de licenta, ne4o ofera tocmai lucrarile indicate de
ndrumator. (entru aceasta, dupa ce am terminat de citit, de fisat si de analizat o
lucrare, i vom citi foarte atent biblio0rafia, si vom retine toate lucrarile care consideram
ca ne intereseaza, pentru a le cauta si a le citi ulterior >vom mai discuta aceste
probleme 4 vezi 5...5.?
No"a 5 .acem $reci&area ca daca !e im$u!em sa re"i!em !umai #ucruri#e #e2a"e de "ema
!oas"ra, es"e $osibi# ca, ! ciuda se#ec"iei facu"e de !druma"or, di! u!e#e #ucrari sa !u $u"em sa
re"i!em dec4" des"u# de $u"i!e da"e> u!eori doar c4"e%a fra&e, iar a#"eori !ici a"4"( Pe de a#"a $ar"e,
es"e $osibi# sa co!s"a"am ca ! mai mu#"e #ucrari 2asim cam ace#easi #ucruri, ceea ce $oa"e face
sa !i se $ara ca efor"u# de a #e $arcur2e !u !e aduce !imic ! $#us( As"a !u "rebuie sa !e
!2ri6ore&e, si !ici sa !e de"ermi!e sa !u mai ci"im cu a"e!"ie si r4!d cu r4!d cu r4!d fiecare
di!"re #ucrari#e i!dica"e( Sim$#u# fa$" de a #e $arcur2e cu ma7ima a"e!"ie, si a #e !"e#e2e $erfec",
!e %a mbo2a"i e!orm ' desi $e !esim"i"e ' ba2a6u# de cu!os"i!"e, si !e %a ci&e#a $e!"ru "o"deau!a
di! $u!c" de %edere i!"e#ec"ua# si $rofesio!a#( I! $#us, de mu#"e ori es"e $osibi# ca o idee deosebi"
de im$or"a!"a, care !e #umi!ea&a com$#e" asu$ra u!ei $rob#eme, sa fie ascu!sa ! %reu! co#" de
$a2i!a, iar #ec"ura su$erficia#a, !ea"e!"a, !e'ar $u"ea face sa !u #uam cu!os"i!"a de ea(
,()(,( Lec"urarea re$e"a"a a ma"eria#u#ui re"i!u" si fisa"
Activitatile si preocuparile descrise mai sus presupun un efort considerabil din
partea studentului, care %a "rebui $res"a" si esa#o!a" $e $arcursu# $rimu#ui
semes"ru a# a!u#ui III( In asa fel nct la nceputul semestrului II, cnd ncepe si cursul
de '#etodolo0ia cercetarii stiintifice, toata biblio0rafia indicata de ndrumator (eventual
si cea n plus& sa fie lecturata si fisata. Aceasta deoarece pna la sfrsitul anului III
studentul va trebui sa definitiveze si sa predea o prima forma a '%atelor din literatura.
2orma care, lecturata si analizata de catre titularul de curs, va fi evaluata printr4o nota,
contribuind efectiv la nota pe care studentul o va primi la cursul respectiv.
Asadar, le0at de '%atele din literatura, la nceputul semestrului II al anului III
studentul detine o cantitate de informatii specifice temei, nma0azinata pe niste fise, si
o sc6ita de plan al acestei parti a lucrarii. *c6ita n care cele mai clare sunt titlurile
capitolelor (pentru ca au fost stabilite de ndrumator nca de la nceput&, si cam ceea ce
trebuie sa contina ele.
Restul, adica structura interna si detaliata a capitolelor, titlurile subcapitolelor si
ale subdiviziunilor acestora, sunt, n aceasta faza, mai putin clare. %e aceea primul pas
pe care trebuie sa4l facem, este tocmai acesta: sa !e c#arificam, desi2ur a"4" c4" se
$oa"e #a aces" mome!", $#a!u# de"a#ia" a# *Da"e#or di! #i"era"ura+(
!um am spus de-a si mai nainte, structurarea capitolelor trebuia sa se faca de la
sine: asta nseamna ca materialul pe care l4am strns pe fise, si !umai e#, ne va
su0era ce subcapitole sa constituim, ce titluri sa le dam, si cum sa mpartim mai departe
informatia, n cadrul fiecarui subcapitol. (entru aceasta este nsa necesar sa ndeplinim
dezideratul indicat de titlul prezentului subcapitol, adica sa #ec"uram de mai mu#"e ori
ma"eria#u# re"i!u" si fisa"(
In ciuda faptului ca acesta recomandare, aceasta faza a lucrului la '%atele din
literatura poate sa para banala, ea are o im$or"a!"a e7"raordi!ara $e!"ru ca#i"a"ea
"e7"u#ui ce %a re&u#"a ! fi!a#( *punem acest lucru deoarece redactarea '%atelor din
literatura reprezinta o activitate de creatie, iar pentru a crea "rebuie s"a$4!es"i
e7"raordi!ar ma"eria#u# cu care %rei sa co!s"ruies"i, lucru imposibil de realizat, fara
lecturarea repetata a materialului retinut si finisat.
!u si0uranta ca n anii anteriori studentii nu au procedat asa, probabil n primul
rnd pentru ca nu au stiut. Acum nsa este recomandabil ca un numar ct mai mare
dintre voi sa o faceti. A citi de cteva ori (3 4 5 ori& foarte atent, si ncercnd sa identifici
ce subcapitole se contureaza, cum se ierar6izeaza si se lea0a materialul, ideile, nu
constituie o munca prea 0rea. In sc6imb ea va va conduce la rezultate deosebite
(adica la niste '%ate din literatura cu adevarat personale&, si va va produce cu
si0uranta mari satisfactii.
!teva sfaturi foarte practice, valabile si pentru celelalte faze ale ale elaborarii
lucrarii, ar suna cam asa:
faceti acest lucru atunci cnd aveti capul limpede, cu rabdare, ncet, trecnd totul
prin minte, si 0ndind tot timpul la felul cum va trebui sa sistematizati materialul;
puneti4va n permanenta ntrebari: 'unde mer0e astaB, dar astaB; 'cum este mai
bine sa intitulez acest capitolB, 'asa sau asaB etc., etc.;
notati4va toate ideile care va vin, nu le lasati sa zboare;
clarificati4va toate conceptele, expresiile, termenii; nu se poate sa lucrati cu ele daca
nu stiti foarte bine ce nseamna;
este posibil ca dupa ce ati structurat un capitol sa dati peste o sursa mai 'la obiect
si mai recenta, pe care pentru a o utiliza ar fi necesar sa restructurati totul. $u ezitati
sa o faceti, daca aveti convin0erea ca n noua forma totul va fi mai bine, mai
adecvat, mai de valoare. !u si0uranta rezultatul efortului respectiv va va
recompensa, printr4o senzatie de deplina satisfactie;
nu luati aceasta sarcina de redactare a '%atelor din literatura (ca de altfel tot ce tine
de lucrarea de licenta& ca pe o corvoada; cautati sa o faceti cu placere, relaxat, sa
va repartizati munca n asa fel nct sa nu intrati n criza de timp, pentru ca atunci,
sub presiunea timpului, intr4adevar munca devine foarte neplacuta.
,()(/( E#aborarea $rimei %aria!"e a *Da"e#or di! #i"era"ura+
" data depasita faza descrisa mai sus, vom trece la elaborarea primei variante a
'%atelor din literatura. Activitate care urmeaza sa se ntinda pe parcursul ntre0ului
semestru II al anului III. 2ata de recomandarile facute pna acum, ar mai trebui sa
adau0am faptul ca tot timpul va trebui sa fim preocupati de exactitatea citarilor, adica
de mentionarea corecta a paternitatii ideilor, a tabelelor, a 0raficelor etc., practic a
surselor biblio0rafice de unde am preluat aceste lucruri (vezi mai departe&.
*i0ur ca fiind vorba de o prima varianta a '%atelor din literatura, redactarea nu va
mer0e de loc usor. !autati nsa sa va ambitionati n permanenta spre a face un lucru
bun, sa asamblati ct mai natural, ct mai cursiv materialele preluate din surse diferite,
folosind un limba- de specialitate dar trecnd totul prin filtrul personalitatii si
cunostintelor voastre.
Binenteles ca este recomandabil ca aceasta prima varianta a '%atelor din
literatura, sa nu se bazeze exclusiv pe biblio0rafia initiala, recomandata de ndrumator,
ci sa includa cunostinte din ct mai multe surse bib#io2rafice !oi, ide!"ifica"e de
ca"re s"ude!" $e $arcursu# !"re2u#ui a! III( !u ct biblio0rafia descoperita si utilizata
de catre student va fi mai abundenta, cu att:
calitatea textului redactat va fi mai buna,
nota obtinuta va fi mai mare, iar forma rezultata va fi mai apropiata de cea definitiva
si, n consecinta, va fi necesar sa se intervina ulterior mai putin asupra ei.
Reamintim si sfatul dat de-a mai sus, ca n permanenta textul redactat trebuie dat
spre lecturare cole0ilor si ndrumatorului, care vor face observatii, su0estii si
completari, de care studentul va tine cont, atunci cnd sunt ndreptatite.
,()(0( .i!isarea *Da"e#or di! #i"era"ura+
%aca la sfrsitul anului III studentul prezinta de-a o prima varianta a acestei parti a
lucrarii si, mai ales, daca acest text a fost redactat potrivit normelor si recomandarilor
de mai sus, si pe baza unei biblio0rafii consistent mbo0atite fata de cea recomandata
initial de ndrumator, rezultatul nu poate sa fie dect unul de buna calitate. Intr4o
asemenea situatie am putea spune ca prima patre a lucrarii 4%atele din literatura, este
de-a 0ata n proportie de @84AC4A8D.
Asta nu nseamna ca pe parcursul anului I) studentul nu mai trebuie sa se
preocupe deloc de 'fundamentarea teoretica. !a va nceta cautarile de noi surse
biblio0rafice, ori le va i0nora pur si simplu pe cele de care afla, 'pentru ca nu mai vrea,
sau considera ca nu mai are rost sa modifice ceea ce a facut de-a.
%in contra, aceste cautari nu vor nceta nici un moment. In plus, n situatia ca n
anul III a scris la diversi autori, pentru a4i trimite lucrarile lor, este posibil ca acestea sa4
i parvina n anul I), si de aceea va trebui neaparat 'sa le prelucreze, si sa insereze
ceea ce considera nou si interesant n textul de-a redactat.
Nu ui"a"i !ici u! mome!" 555 " lucrare este cu att mai valoroasa cu ct
biblio0rafia la care face referire este mai actuala, daca se $oa"e cu bib#io2rafie
$ub#ica"a c:iar ! a!u# a$ari"iei #ucrarii(
Reluarea lucrului la '%ate din literatura pe parcursul anului I), va fi deci prile-uita
n primul rnd de lecturarea de noi surse biblio0rafice, dar ea poate fi 0enerata si de
alte motive:
de exemplu, pentru 'a rezerva toate observatiile titularului cursului de '#etodolo0ia
cercetarii stiintifice, facute cu ocazia lecturarii si notarii de la sfrsitul anului III. >%e
altfel, n momentul evaluarii lucrarii de licenta, oricum, re0ula va fi ca se va urmari n
mod special daca observatiile facute la sfrsitul anului III, au fost 'rezolvate pe
parcursul anului I)?;
sau, pentru a ncerca sa se obtina o nota mai buna la lucrarea de licenta, n situatia
ca prima varianta a fost notata cu mai putin dact si4ar fi dorit studentul;
sau, pentru a tine cont de observatiile facute de cole0i (sau alte persoane&, carora
le4a fost dat textul spre lecturare, n cursul anului I) (a propos EEE este deosebit de
recomandabil sa se faca acest lucru, adica s"ude!"ii sa'si ci"easca #ucrari#e !"re
ei&;
sau, n sfrsit, pentru a revizui, corecta, completa lucruri pe care studentul nsusi le
constata, la o noua lectura a textului.
%e altfel toate aceste interventii facute asupra primei variante a '%atelor din
literatura, se vor concretiza n numeroase pa0ini scrise de student (ntr4un cuvnt
'ciorne&, care vor constitui dovada unei munci sustinute si, drept urmare, vor pleda
pentru o nota mai mare, acordata de comisie cu ocazia sustinerii lucrarii de licenta.
No"a 5 Reami!"im ca abso#u" "oa"e cior!e#e re&u#"a"e ! urma mu!cii #a #ucrare, $e $arcursu#
ce#or doi a!i (a!u# III si IV), "rebuie $as"ra"e si $re&e!"a"e $eriodic #a co!"ro#, a"u!ci c4!d se %a
cere aces" #ucru(
,(,( Te:!ica ci"arii surse#or bib#io2rafice di! care se $reia i!forma"ia
(e tot parcursul scrierii unei lucrari, dar mai ales atunci cnd redactam '%atele din
literatura, suntem nevoiti sa apelam la cunostinte ce nu ne apartin, si pe care le
preluam din diferite surse biblio0rafice. Aceasta face sa fim nevoiti a cita destul de
frecvent sursele biblio0rafice respective.
#etoda citarii se impune cel putin din urmatoarele motive:
pentru a respecta paternitatea unor afirmatii, constatari, descoperiri, concluzii etc.,
adica pentru a indica clar cine a spus sau a aratat $e!"ru $rima da"a lucrul
respectiv, si
pentru a dovedi ca n vederea scrierii textului respectiv !oi !e'am docume!"a" ct
mai mu#" si, ca atare, ceea ce a rezultat n urma efortului nostru are valoare, este
actual si demn de ncredere.
(roblema este ca n Romnia nu se prea folosesc citarile >cea mai importanta
cauza fiind lipsa de informare?, ceea ce face ca lucrarile noastre sa dea senzatia ca tot
ce scrie n ele apartine doar autorului respectiv. %ar c6iar atunci cnd se apeleaza la
citari, acest lucru se face 0resit, sau oricum dupa o metodolo0ie depasita, perimata.
Inainte de orice vom spune ca cel mai modern este ca citarea sa se faca printr4o cifra
sau printr4un numar, puse n paranteze si plasate la sfrsitul frazei sau pasa-ului preluat
dintr4o anumita sursa. %e exemplu:
*Es"e do%edi" ca !i%e#u# i!i"ia# a# 2#ico2e!u#ui muscu#ar i!f#ue!"ea&a ! mod :o"ar4"or
$erforma!"a ob"i!u"a ! efor"u# de re&is"e!"a 8,09*(
15 reprezinta numarul de ordine pe care4l are n biblio0rafia noastra, articolul din
care am preluat fraza respectiva >vom mai reveni asupra acestor lucruri?.
!e observam din cele de mai sus B !a pentru a folosi cum trebuie te6nica citarilor,
este necesar neaparat sa avem de-a biblio0rafia scrisa n ordine alfabetica. %ar
deoarece n permanenta putem 0asi noi lucrari pe care dorim sa le folosim, biblio0rafia
nu poate fi scrisa definitiv dect dupa ce 'am nc6is efectiv lucrarea, adica dupa ce am
6otart sa nu mai intervenim deloc asupra ei, si ca ea va fi tiparita exact n forma
respectiva.
%e aceea pe tot parcursul redactarii lucrarii (indiferent la ce capitol al ei lucram&,
pentru a nu da posibilitatea aparitiei unor ncurcaturi ulterioare, n parantezele prin care
facem citarea vom scrie ct mai multe indicii, pentru ca n final, la momentul redactarii
definitive a lucrarii, sa ne putem identifica foarte precis sursa respectiva. #entinndu4
ne la exemplul anterior, vom scrie:
*Es"e do%edi" ca !i%e#u# i!i"ia# a# 2#ico2e!u#ui muscu#ar i!f#ue!"ea&a ! mod :o"ar4"or
$erforma!"a ob"i!u"a ! efor"u# de re&is"e!"a 8?ULTMAN, e" a#(, @0, /, )AB0- ,,0 ' ,/;9+(
(rin urmare, n paranteza am scris nu un numar (pentru ca nu stim, nca, ce numar
de ordine va avea n biblio0rafia finala articolul n cauza&, ci indicativele prin care sa
putem recunoaste oricnd lucrarea din care am citat. !6iar daca, n final, vom avea mai
multe lucruri ale aceluiasi autor, si c6iar daca 1 4 3 dintre ele vor fi din anul .FA5, nu
avem cum sa le ncurcam, pentru ca stim pa0inile.
,a fel vom proceda si cu cartile, si cu lucrarile de licenta, de masterat sau de
doctorat.
A"e!"ie !sa 555 In prima varianta a '%atelor din literatura, $e care o %e"i $reda #a
sf4rsi"u# a!u#ui III, citarea va trebui facuta corect, adica punnd n paranteza un numar
de ordine. (entru aceasta veti scrie biblio0rafia pe care ati utilizat4o pna n acel
moment, ! ordi!e a#fabe"ica, si pe baza ei, veti scrie n paranteze numerele
corespunzatoare. Aceasta numai n cazul exemplarului pe care4l veti preda, deoarece
n exemplarul pe care4l veti opri pentru voi (!u ui"a"i as"a, sa %a o$ri"i si %oi u!
e7em$#ar&, citarile vor fi facute dupa metoda extensiva; adica punnd n paranteza
toate indiciile care sa va a-ute la recunoasterea articolului respectiv.
%aca acestea sunt recomandari standard, care ar trebui sa fie suficiente, vom face
n continuare cteva precizari despre cum !u "rebuie sa se utilizeze citarile. In acest
demers vom porni de la un exemplu concret: '%atele din literatura scrise de un student,
la sfrsitul anului III, n .FFA. 7reselile respective nu sunt nsa numai ale lui, ci ale
ma-oritatii autorilor romni de lucrari stiintifice; pentru ca el a preluat respectivele
0reseli tocmai din biblio0rafia lecturata.
Asadar, desi am spus ca este preferabil ca citarile sa se faca prin numere de
ordine puse n paranteza, putem sa citam unele lucrari si prin scrierea numelui
autorului, sau primului lor autor; dar ca mai rar posibil. Atunci cnd totusi o facem, va
trebui sa respectam o serie de re0uli.
a& "rice nume care apare n text (de la care s4a preluat o idee, un enunt&, trebuie
sa apara si la biblio0rafie. In caz ca o idee a cuiva o preluam prin intermediul
altcuiva, atunci vom preciza acest lucru n mod foarte clar. %e exemplu:
* A!"re!area for"ei se recoma!da a se $ro2rama #a !ce$u"u# sedi!"ei de $re2a"ire+ 8?ARE,
ci"a" de @9(
*criind n felul acesta, oricine va ntele0e ca noi nu am citit lucrarea n care
GAR a afirmat asa ceva, dar ca am preluat ideea lui de la autorul lucrarii de la
pozitia @, autor care a citit lucrarea lui GAR.
b& $umele pe care le citam se scriu de re0ula cu litere mari; deci GAR, nu Gare.
c& $umele autorilor citati nu sunt nsotite de titlurile lor stiintifice si universitare.
%eci nu vom scrie '%r. GAR, si nici '(rof. %r. GAR. Acest mod de referire la
autorii citati, este unul semistiintific, care se foloseste n ziare, sau n reviste de
mna a III4a, nu n lucrarile sau revistele serioase.
d& $u se scrie nici tara si nici universitatea, din aceleasi considerente ca mai sus.
e& *e scrie numai numele, nu si prenumele: deci nu zic %ITRI!G GAR, ci doar
GAR.
f& %aca sunt mai mult de 1 autori nu4i nsiram pe toti, ci scriem doar numele
primului dintre ei, folosind exprimarea 'si colab.; de exemplu 'GAR si colab..
0& %aca sunt doi autori i scriem pe amndoi; de exemplu 'GAR si B,+#.
6& !nd se citeaza dintr4o lucrare nu se scrie nici titlul ei, si nici unde a aparut, sau
la ce con0res a fost prezentat. %e exemplu, nu vom scrie:
*Lucrarea #ui LUNDIN si SALTIN- O7C2e! dema!ds of sDimmi!2, $re&e!"a"a #a a doua
co!feri!"a medicos"ii!"ifica .INA, ara"a ca(((((+, ci vom formula cel mult aprecieri
despre ct de recenta este lucrarea respectiva. %e exemplu:
*I!"r'o #ucrare rece!"a (desi2ur daca es"e rece!"a) LUNDIN si SALTIN afirma ca(((((((( 8)=9(+
A"e!"ie 555 Toate aceste precizari au destul de mare importanta pentru forma si
valoarea stiintifica a lucrarii de licenta. le vor fi remarcate cu si0uranta de catre
comisie, si vor puncta pozitiv sau ne0ativ (dupa caz& n aprecierea 0lobala a lucrarii.
/( Par"ea a II'a- CONTRI1UTII PERSONALE
Am aratat de-a mai nainte ca n esenta o lucrare are doua parti:
una nepersonala, bazata pe date preluate de la altii >'%atele din literatura?, si
alta personala, intitulata c6iar '!ontributii personale, care trebuie sa reprezinte
minimum 98D din totalul de pa0ini al lucrarii. Aceasta a doua parte are patru
capitole: #aterial si metoda, Rezultate, %iscutii si !oncluzii.
/()( Ma"eria# si me"oda
ste capitolul n care se descrie efectiv n ce a constat studiul<cercetarea, altfel
spus ce s4a facut pentru a se verifica ipoteza lucrarii. ,a rndul sau, acest capitol are
de obicei 3 sectiuni:
3..... *ubiecti
3...1. (rotocolul cercetarii
3...3. Tratamentul statistic al datelor
ATENTIE 555 Inainte de a spune cum se redacteaza acest capitol, vom arata cum
NU "rebuie sa scriem, ce !u "rebuie sa i!c#udem aici( Astfel, exista un model, utilizat
pna acum de catre toti studentii, si nu numai de catre cei din !onstanta, care consta n
a prezenta, "eore"ic, metodele folosite de student cu ocazia ntocmirii lucrarii. Adica, n
fiecare lucrare se 0aseau cteva pa0ini care nu se deosebeau aproape cu nimic de la
o lucrare la alta, si n care se scria cam asa:
*Pe!"ru !"ocmirea aces"ei #ucrari s'au fo#osi" urma"oare#e me"ode-
' me"oda i!formarii bib#io2rafice>
' me"oda !re2is"rari#or>
' me"oda !"abe#arii>
' me"oda s"a"is"ica>
' e"c(, e"c((
%upa care ncepea sa se descrie n ce consta fiecare dintre metode. %e exemplu,
despre metoda informarii biblio0rafice se scria:
*Me"oda i!formarii bib#io2rafice( Es"e o me"oda foar"e im$or"a!"a, deoarece ea "i da
$osibi#i"a"ea sa "e i!forme&i cu $ri%ire #a((((((((( Ea co!s"a ! s"r4!2erea de #ucrari s"ii!"ifice, e"c(,
e"c((((( *
Sa fie foar"e c#ar 555 Asa ce%a !u "rebuie sa a$ara ! #ucrare( Aceste metode !u
se descriu, nu trebuie sa ni se spuna n ce constau, si nici ca s4au utilizat. le se
utilizeaza pur si simplu, iar dovada ca le4ai utilizat o constituie continutul lucrarii.
Adica, de ce sa ne spui ca ai utilizat 'metoda informarii biblio0rafieiB $u se vede
asta daca ai biblio0rafieB *au, ca ai utilizat 'metoda ntabelariiB %aca lucrarea are
tabele nseamna ca ai utilizat respectiva metoda, si cu asta totul este "H.
Revenind la felul cum trebuie redactat capitolul '#aterial si metoda, vom preciza
ca nsusi titlul ne spune ce trebuie sa contina el:
a& materialul cu care s4a lucrat, si
b& metodele ce s4au folosit.
!nd vorbim de ma"eria#, trebuie sa ne 0ndim la toate fiintele si lucrurile de care
ne4am folosit: subiectii testati si urmariti, animalele de laborator (daca este cazul&,
instrumentele, aparatele, pro0ramele de computer etc.. ,a fel trebuie sa procedam si cu
me"ode#e, care pot fi: metode de antrenare, de masurare, de testare, de prelevare de
produsi biolo0ici (de exemplu, recoltarea de sn0e, recoltarea unui fra0ment de musc6i
44 n cazul biopsiei musculare&, de analiza bioc6imica si 6istoc6imica, de tratament
statistic al datelor etc., etc..
Asadar, n acest capitol noi trebuie sa prezentam practic toate ma"eria#e#e si toate
me"ode#e, ct mai exact si mai n detaliu, pentru ca cel ce citeste lucrarea sa ntelea0a
foarte bine ce am facut noi.
%e ce este totusi nevoie sa fim att de exacti n descrierea materialelor si
metodelorB %in mai multe motive, care n esenta pot fi reduse la doua.
Astfel, asa cum se va vedea si mai departe, la capitolul '%iscutii printre altele
trebuie sa facem si comparatii ntre rezultatele noastre si rezultatele altor cercetari care
s4au ocupat de aceleasi probleme. Iar uneori pot aparea diferente ntre ceea ce am
constatat noi si ceea ce au constatat altii, diferente care trebuie explicate. i bine, nu
de putine ori aceste diferente pot sa se explice tocmai prin diferentele ce tin de material
si metoda.
De e7em$#u, sa &icem ca !oi am s"udia" e%o#u"ia 2#icemiei $e $arcursu# u!ui 6oc de fo"ba# #a
6u!iori, si co!s"a"am a!umi"e difere!"e fa"a de ceea ce am 2asi" ! #i"era"ura( Es"e $osibi# ca
aces"e difere!"e sa se e7$#ice $ri! fa$"u#-
' ca ! s"udiu# !os"ru au fos" cerce"a"i 6u!iori de )@')B a!i, iar a#"ii au s"udia" fe!ome!u# $e
se!iori>
' sau, ca ai !os"ri se af#au ! $erioada $recom$e"i"io!a#a, iar ai #or ! $erioada com$e"i"io!a#a>
' sau, ca #a ei 6ocu# se dis$u"a du$a'amia&a, iar #a !oi dimi!ea"a>
' sau, ca !"re u#"ima, asa si 6oc, #a !oi "recusera / ore, iar #a ei 0 ore>
' sau, ca u#"ima #or masa co!"i!use @;< 2#ucide, iar #a !oi E;<>
' sau, ca ei reco#"asera s4!2e #a = mi!u"e du$a !c:eierea 6ocu#ui, iar !oi reco#"asem #a / mi!u"e,
s(a(m(d((
%eci iata cte lucruri, aparent minore, pot sa explice diferentele dintre ceea ce au
constatat cele doua studii. "ri noi nu am putea sa luam n consideratie aceste posibile
cauze, daca autorii respectivi nu au scris toate detaliile acestea la capitolul '#aterial si
metoda, si daca noi nsine nu am proceda la fel.
Alteori se pune nsa si alta problema. *a spunem ca tema pe care noi vrem sa o
studiem este una ce se afla n disputa: pna acum unele cercetari au 0asit ceva, iar
altele altceva. $oi vrem sa re$e"am una dintre cercetari, deci sa o reproducem identic.
%e aceea !e "rebuie sa s"im foar"e, foar"e $recis $ro"oco#u# de cerce"are res$ec"i%(
Iar daca el nu este descris foarte exact si n detaliu, nu avem cum sa facem asta. Iata
deci cum revenim la problema de unde am plecat: fidelitatea si exactitatea maxima a
descrierii '#aterialului si metodei.
Revenind la continutul capitolului '#aterial si metoda, vom vorbi mai nti despre
subiectii pe care i4am studiat<cercetat.
/()()( Subiec"i
!nd prezentam subiectii trebuie sa spunem despre ei tot ceea ce este necesar
pentru a4i caracteriza. In lucrarilor din domeniul educatiei fizice si sportului, se prezinta
de obicei urmatoarele date:
4 vrsta 4 naltime
4 sex 4 0reutate
4 antrenati<neantrenati 4 )"1 max.
4 vec6ime n sport (la sportivi& 4 adipozitate
%e obicei )"1 max. nu trebuie sa lipseasca din datele despre subiecti, dar
adipozitatea nu este c6iar asa de obli0atorie. %esi0ur pot fi retinute si alte tipuri de
date, daca noi consideram ca ele sunt necesare pentru caracterizarea subiectilor cu
care lucram.
Aceste rezultate ale masuratorilor si testelor efectuate doar pentru a caracteriza
subiectii cuprinsi n cercetare, se numesc da"e !es$ecifice "emei. Aceasta pentru a le
diferentia de da"e#e s$ecifice "emei, adica de rezultatele acelor masuratori si testari
care au le0atura directa cu tema, care se constituie n variabile dependente si ne a-uta
sa verificam ipoteza cercetarii.
Tocmai pentru ca nu au le0atura directa cu tema, si nu ne pot folosi la verificarea
ipotezei, ci doar pentru a caracteriza subiectii, da"e#e !es$ecifice "emei su!"
$re&e!"a"e #a ca$i"o#u# *Ma"eria# si me"oda+, !u #a *Re&u#"a"e *(
ATENTIE 555 Toate aceste date nespecifice temei >ca de altfel si cele specifice?, !u
se $re&i!"a dec4" ca medii si aba"eri s"a!dard( ste 0resit deci modul cum se
procedeaza de obicei, adica faptul ca se fac tabele nominale, cu toti subiectii, pentru
fiecare parametru evaluat, adica un tabel pentru vrste, unul pentru vec6imea n sport,
unul pentru naltime, etc.. +neori nu se alcatuiesc mai multe tabele (cte unul pentru
fiecare parametru&, ci unul sin0ur, centralizator, n care pentru fiecare subiect sunt
trecute valorile diferitilor parametri (vezi tabelul ce urmeaza&, iar -os, pe ultimul rnd,
sunt trecute mediile si abaterile standard. Trebuie sa retinem ca nici macar asa nu este
bine, tocmai deoarece s4au trecut si valorile individuale, care nu ne intereseaza,
ntruct mediile si abaterile standard sunt cele care ne intereseaza, care caracterizeaza
esantionul de subiecti.
Asadar, sub nici o forma n lucrarile de licenta nu vor mai fi acceptate tabele de
0enul:
$r. $ume )rsta Inaltime 7reutate .....etc
crt.
. I.B.
1 !.A.
3 *.).
.
.
.
n !.$
= I %*
Asemenea tabele, detaliate pe fiecare subiect, se construiesc intr4adevar, dar
!umai ca cior!e, deci pentru a colecta datele si pentru a face calculele. %ar noi n
lucrare nu vom prezenta dect mediile si abaterile standard, c6iar daca prezentarea va
fi tot sub forma de tabel. %e exemplu:
(arametrul )arsta Inaltimea 7reutatea ....etc
( ani & ( cm & ( H0 & ......
= I %* .@,..I.,1 .99,8I5,. 85,@I5,9 ......
#ai este posibil de asemenea ca aceste valori medii, prin care caracterizam
subiectii, sa fie prezentate si sub forma de text. %e exemplu:
*Subiec"ii cu$ri!si ! cerce"area de fa"a au fos" )@ 6u!iori, ! %4rs"a de )@,)) F ),, a!i, a%4!d
o !a#"ime medie de )EE,= F 0,) cm(, o 2reu"a"e de =0,@ F 0,E G2(, e"c(, e"c((+
Aceasta re0ula, ca trebuie sa prezentam numai mediile si abaterile standard, este
valabila si pentru capitolul 'Rezultate (o s4o amintim si acolo&.
xista totusi si anumite situatii cnd ne putem abate de la ea, n cazul prezentarii
rezultatelor. " situatie este atunci cnd avem putini subiecti (pna la 849&, iar alta
situatie este atunci cnd, printre altele, cercetarea evidentiaza marea variabilitate ce se
constata ntre subiecti, variabilitate care poate sa -ustifice comportamentul unora dintre
parametri studiati. %ar acest lucru, adica influentarea comportamentului unor parametri
de catre marea variabilitate dintre indivizi, nu este posibil practic dect tot atunci cnd
avem subiecti putini. (entru ca atunci cnd avem subiecti mai multi (peste 94A&
variabilitatea tinde sa se atenueze.
(e ln0a datele pe care le4am amintit mai sus, n anumite situatii pot fi prezentate
si alte date nespecifice temei (desi0ur tot ca medii&, prin care noi consideram ca putem
caracteriza mai bine esantionul de subiecti. %e exemplu, media notelor obtinute de
subiecti la educatie fizica (daca sunt elevi&, sau media notelor de la ultimul concurs, n
cazul unor 0imnaste, sau a timpului record personal pe o distanta standard de aler0are
(de exemplu maraton&, etc., etc..
/()(,( Pro"oco#u# cerce"arii
A doua sectiune a capitolului '#aterial si metoda are drept sarcina sa4l
lamureasca pe cititor, asupra a ceea ce s4a facut efectiv cu ocazia derularii
studiului<cercetarii, n scopul verificarii ipotezei. !a atare, n aceasta sectiune se va
vorbi numai despre masuratorile si testarile specifice temei si, respectiv, despre
conditiile n care ele au fost efectuate.
/()(,()( Pro"oco#u# cerce"arii ! ca&u# s"udii#or de "i$ co!s"a"a"i%
In cazul studiilor de tip constatativ, deci atunci cnd doar vrem sa constatam o
stare de fapt, si nu sa actionam printr4unul sau mai multe sisteme de actionare (este
vorba n 0eneral de studii de tip transversal&, n aceasta sectiune vor fi descrise:
a& !umai metodele de masurare si testare utilizate,
b& si conditiile n care s4au efectuat masuratorile<testarile.
a& Descrierea me"ode#or de masurare si "es"are u"i#i&a"e pentru realizarea
investi0atiei, se va face ncercndu4se sa se respecte doua cerinte de redactare:
sa fie clara, complet edificatoare pentru cititor, iar n acelasi timp,
sa faca si economie de spatiu tipo0rafic.
Aceasta ultima cerinta, de a face economie de spatiu, se impune ca urmare a
faptului ca, datorita acumularii unei foarte mari cantitati de literatura n domeniu, riscam
ca specialistii sa nu o mai poata lectura. %e aceea este necesar sa se evite
redundanta, iar atunci cnd redactam o lucrare stiintifica sa ncercam sa nu scriem n
ea dect doua cate0orii de lucruri:
cele absolut necesare ntele0erii problemelor, si<sau
cele cu adevarat nescrise si n alte lucrari adica efectiv noi.
!a atare, atunci cnd descriem metodele de masurare si testare utilizate, vom
ncerca sa fim ct mai economicosi n redactarea textului, dar n acelasi timp si
maximum de clari. (entru aceasta, nainte de a descrie fiecare dintre metodele de
masurare<testare utilizate, va trebui sa ne 0ndim n care dintre cele trei cate0orii de
mai -os, se ncadreaza:
a.& este o metoda binecunoscuta, descrisa clar de altiiB
a1& este o metoda cunoscuta, dar careia noi i4am adus modificariB
a3& sau este o metoda ori0inala, conceputa de noiB
In cazul primei situatii, cnd metoda utilizata de noi este bine cunoscuta, nu o vom
mai descrie, ci pur si simplu vom indica sursa biblio0rafica n care ea este prezentata n
forma utilizata de noi. *pre exemplu, daca vrem sa vorbim despre faptul ca am utilizat
metoda A*TRA$% de masurare a )"14ului maxim, ntruct ea este ar6icunoscuta vom
formula fraza n felul urmator:
* VO,'u# ma7im s'a masura" $ri! me"oda i!direc"a, $usa #a $u!c" de ASTRAND 809+
!ifra 5 din paranteza, ne indica pozitia pe care se afla, ! bib#io2rafia !oas"ra,
cartea sau articolul n care metoda respectiva este descrisa exact n forma n care am
utilizat4o noi.
In situatia 'a1 nu vom mai putea fi nsa att de lapidari, de expeditivi, pentru ca
va trebui sa descriem ce modificari am adus noi metodei de masurare<testare utilizate.
%rept urmare vom scrie cam asa (ne mentinem n cadrul aceluiasi exemplu&:
*VO,'u# ma7im s'a masura" $ri! me"oda i!direc"a ASTRAND 809, cu $reci&area ca(((((((+(
*i spunem n ce consta modificarea fata de descrierea facuta n sursa plasata pe
pozitia 5 n biblio0rafia noastra.
Aceasta modificare poate fi propusa de noi, sau poate fi si ea de-a descrisa ntr4o
carte sau lucrare. *ituatie n care scriem:
*VO,'u# ma7im s'a masura" $ri! me"oda i!direc"a ASTRAND 809, modifica"a de SHULL 8,A9(+
In felul acesta se face mare economie de spatiu tipo0rafic, iar lucrarea este foarte
densa, 'strnsa, adica nu contine dect lucruri noi, personale.
In sfrsit situatia 'a3 se refera la circumstanta n care metoda de
masurare<testare ne apartine, adica a fost conceputa de noi. *i aici pot exista doua
situatii:
una, n care metoda respectiva nu a mai fost prezentata pna acum si, drept urmare,
o vom descrie n detaliu,
si alta, n care metoda respectiva desi ne apartine, a fost de-a descrisa ntr4o lucrare
anterioara. ventualitate n care prezentarea o formulam de maniera urmatoare:
*I!dem4!area s$ecifica a fos" e%a#ua"a $ri!"r'o me"oda $erso!a#a, descrisa cu a#"a oca&ie
8,09+, 15 fiind, desi0ur, pozitia pe care se afla lucrarea noastra mai vec6e, n care a fost
descrisa metoda n cauza.
A"e!"ie deci 555 In spiritul cerintei de economie de spatiu tipo0rafic, si al ri0orii
stiintifice, vom ncerca sa renuntam la a descrie toate lucrurile care nu sunt noi, sau nu
ne apartin. xista nsa si posibilitatea ca, desi metoda de masurare<testare a fost
descrisa n literatura, sa o prezentam si noi in extenso. %e exemplu, atunci cnd ea a
fost descrisa ntr4o lucrare straina, netradusa la noi. *au cnd a fost descrisa n urma
cu foarte multi ani, iar cititorului i4ar fi foarte 0reu sa 0aseasca sursa biblio0rafica
respectiva. *au, n sfrsit, cnd metoda respectiva este mprumutata din alt domeniu, si
exista certitudinea ca ma-oritatea specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului
nu o cunosc.
%in pacate n lucrarile de licenta de pna acum, dar si n 0eneral n lucrarile din
domeniul educatiei fizice si sportului din Romnia, aceasta re0ula nu este respectata.
*e descriu de aceea metode de masurare<testare uzuale, banale c6iar, numai din
dorinta de a umple pa0inile cu ceva, $a2i!i $e care cu si2ura!"a !u #e %a ci"i !ime!i
$e!"ru ca #ucruri#e co!"i!u"e de e#e su!" ar:icu!oscu"e(
b& Preci&area co!di"ii#or ! care s'au efec"ua" masura"ori#eI"es"ari#e
Aceste elemente care pot constitui asanumite variabile independente pot fi ntr4
adevar strict specifice lucrarii noastre, si de aceea ele trebuie foarte bine inventariate.
!ititorul va trebui sa stie:
daca evaluarea respectiva a fost efectuata dimineata, dupa4amiaza, seara (cu
precizarea orei&;
daca subiectii erau odi6niti sau obositi (si ce facusera n prealabil&;
daca erau mncati<nemncati (n unele cazuri&;
daca n ziua precedenta facusera efort sau nu, si ce efort;
ce temperatura era (afara, n laborator 4 dupa caz&;
ce umiditate;
n ce perioada se aflau (pre0atitoare, precompetitionala, competitionala&;
etc., etc. (orice alte conditii care pot influenta rezultatele, si pe care cel ce citeste
lucrarea trebuie sa le cunoasca&.
/()(,(,( Pro"oco#u# cerce"arii ! ca&u# cerce"ari#or de "i$ e7$erime!"a#
(e ln0a cele precizate mai sus, n cazul lucrarilor ce au la baza un experiment,
se vor inventaria toate elementele ce tin de or0anizarea si derularea experimentului
respectiv.
Adica, se vor descrie foarte detaliat sistemele de actionare, si se vor face precizari
privind modul lor de administrare >numarul de repetari, sau timpul de lucru, n cadrul
fiecarei sedinte de antrenament, numarul de antrenamente pe saptamna n care s4au
administrat, durata totala de adminiustrare etc.?.
A"e!"ie 555 Intruct de obicei aceste experimente se ntind pe o perioada relativ
lun0a de timp >luni, uneori ani?, se poate a-un0e ca n final subiectii sa se deosebeasca
ntre ei, n ce priveste cantitatea de lucru specific sistemelor de actionare n cauza. %e
aceea, se impune tinerea unei evidente foarte precise si i!di%idua#e a administrarii
sistemelor de actionare utilizate. Adica, vor trebui cuantificate si, ulterior, interpretate,
pentru fiecare subiect n parte, numarul total de repetari realizate pe parcursul
perioadei de experiment, si<sau timpul total de lucru.
2oarte important este de asemenea ca n cadrul descrierii protocolului de
cercetare, datele testarilor initiale (dinaintea nceperii administrarii sistemelor de
actionare& si, respectiv, finale (dupa administrarea sistemelor de actionare&, sa fie clar
precizate.
In sfrsit, vor fi facute precizari si cu privire la conditiile testarilor initiale si finale,
conditii care n mod normal trebuie sa fie identice. Iar daca nu sunt identice, din
prezentarea facuta va trebui sa se ntelea0a foarte clar acest lucru, dupa cum va trebui
sa fie precizat si n ce au constat diferentele.
No"a 555 P4!a acum s'a obis!ui" ca, a#a"uri de "es"ari#e i!i"ia#e si fi!a#e, sa se efec"ue&e si
"es"ari i!"ermediare( Prob#ema es"e ca :o"ar4rea de a face si aseme!ea "es"ari !u a fos" !icioda"a
6us"ifica"a (adica, !u s'a s$us de ce s'a decis aces" #ucru), iar $e de a#"a $ar"e ca, ! fi!a#,
modificari#e $use ! e%ide!"a cu oca&ia "es"ari#or i!"ermediare (sau #i$sa u!or as"fe# de modificari
' %orbim desi2ur de modificari sem!ifica"i%e s"a"is"ic), !u au fos" i!"er$re"a"e, si !u s'a e7$#ica" de
ce au a$aru"(
De aceea se recoma!da ca, de aici ! co#o !u "oa"e #ucrari#e de #ice!"a sa aiba si "es"ari
i!"ermediare, ci !umai c4!d aces" #ucru se im$u!e( Va fi deci !e%oie de o 6us"ificare e7$#ici"a a
deci&iei de a efec"ua si "es"ari i!"ermediare( Iar daca "o" se efec"uea&a asame!ea "es"ari,
re&u#"a"e#e #or sa fie i!"r$re"a"e si e7$#ica"e, deci discu"a"e #a fe# ca si ce#e fi!a#e(
/()(/( Tra"ame!"u# s"a"is"ic a# da"e#or
%e obicei aceasta ultima sectiune a capitolului '#aterial si metoda, nu trebuie sa
depaseasca .<1 pa0ina. a nu va face apolo0ia statisticii (adica nu ne va lauda virtutile
acestor metode de prelucrare a datelor&, ci se va referi strict la te6nicile statistice
utilizate. Iar referirea va consta strict n enumerarea acestor te6nici, fara !sa a se
$re&e!"a formu#e#e, sau a #e descrie ! de"a#iu(
A"e!"ie deci 555 Aceasta descriere a te6nicilor statistice, sau prezentarea
formulelor, este o alta 0reseala, ntlnita practic n toate lucrarile de licenta de pna
acum. ste considerata 0resala deoarece constituie abatere de la normele unanim
admise, de redactare a unor lucrari de 0enul celor de care vorbim, iar cauza ei, mai
mult sau mai putin constientizata, este probabil tot dorinta de a acoperi un spatiu
tipo0rafic ct mai mare, deci de a face o lucrare ct mai voluminoasa.
ste clar nsa ca de re0ula nimeni nu citeste aceasta sectiune. $u o citeste
pentru ca aplicarea te6nicilor statistice trebuie sa se vada n prezentarea rezultatelor:
faptul ca am facut media unor indici l dovedim prin prezentarea mediei respective,
dupa cum orice persoana care lectureaza lucrarea si va da seama ca am calculat
coeficientul de corelatie, atunci cnd va 0asi mentionata valoarea lui n text.
*patiul de cca. .<1 pa0ina, pe care aceasta sectiune trebuie sa4l ocupe de obicei
n economia unei lucrari de licenta, va fi deci umplut cu enumerarea te6nicilor folosite,
si, eventual, cu -ustificarea ale0erii unei anumite te6nici, atunci cnd exista mai multe
alternative. $e putem nsa abate de la aceasta recomandare privind spatiul dedicat,
permitndu4ne sa4i dam o amploare mai mare, n urmatoarele doua situatii:
a& !nd am apelat la o te6nica statistica foarte rar utilizata, practic necunoscuta
specialistilor n domeniu. %ar pentru a spune asta, este nevoie de o 'cultura de
specialitate deosebit de vasta, ceea ce este mai putin probabil n cazul studentilor.
%aca nsa ndrumatorul spune ca asa stau lucrurile, vom proceda n consecinta,
descriind te6nica respectiva si, eventual, exemplificnd modul cum am aplicat4o, n
cazul unor date concrete din lucrarea noastra.
b& " alta situatie poate fi aceea cnd, datorita complexitatii protocolului de
cercetare, am efectuat multe comparatii statistice, iar diferentele respective au fost
semnificative la mai multe pra0uri statistice >pJC,C8; pJC,C.; pJC,CC8; pJC,CC. etc. 4
vezi recomandarile privind metodele statistice utilizate n educatie fizica si sport?.
Intr4o asemenea situatie, atunci cnd vom prezenta rezultatele sub forma de
tabele si<sau 0rafice, va trebui sa utilizam numeroase simboluri, prin care sa desemnam
fiecare diferenta semnificativa statistic. Iar pentru a nu repeta la fiecare tabel si<sau
0rafic lista cu simbolurile respective, o vom prezenta o sin0ura data, n cadrul acestei
sectiuni (3...3.&.
(entru a ntele0e mai bine despre ce este vorba, vom lua urmatorul exemplu.
*a spunem ca am alcatuit un tabel, n care sunt trecute mediile numarului de
flotari realizate de subiectii investi0ati, pe clase si pe sexe.
! , A * A
*exul a )4a a )I4a a )II4a a )III4a
Baieti 8,. I 1,5 @,3 I 1,@ F,A I 3,. ..,F I 5,3
2ete 3,5 I .,A 5,F I 1,. 9,C I 1,F @,. I 3,3
!omparatiile statistice pe care a trebuit sa le efectuam n acest caz, au fost pe
orizontala (ntre clase, n cadrul aceluiasi sex: de exemplu, baietii de clasa a )4a cu cei
de a )I4a; a )4a cu a )II4a; a )4a cu a )III4a etc.&, si, respectiv pe verticala ( ntre sexe,
n cadrul fiecarei clase: de exemplu, fetele de clasa a )4a cu baietii de clasa a )4a
s.a.m.d.&.
(ractic fiecare dintre aceste comparatii puteau conduce la concluzia ca diferenta
dintre mediile respective este semnificativa la un anumit pra0 de semnificatie. %e
aceea, fiecare dintre comparatiile posibil de facut va fi denominata printr4un indice
specific, prin care noi o vom recunoaste atunci cnd apare precizata n tabel si<sau
0rafic. %e exemplu:
a K diferenta semnificativa statistic, ntre clasele a )4a si a )I4a; pJC,C8;
b K diferenta semnificativa statistic, ntre clasele a )4a si a )I4a; pJC,C.;
c K diferenta semnificativa statistic, ntre clasele a )4a si a )I4a; pJC,CC8;
d K diferenta semnificativa statistic, ntre clasele a )4a si a )III4a; pJC,C8;
.
.
.
m K diferenta semnificativa statistic ntre baieti si fete; pJC,C8;
n K diferenta semnificativa statistic ntre baieti si fete; pJC,C.;
o K diferenta semnificativa statistic ntre baieti si fete; pJ C,CC8;
p K diferenta semnificativa statistic ntre baietii de clasa a)I4a si fetele de clasa
a )I4a; pJC.C8;
.
.
etc..
i bine, n tabelul nostru pot sa apara mai multi dintre acesti indici, iar noi, pentru
a fi expliciti, ar trebui sa scriem sub tabel le0enda pentru fiecare indice. Aceasta
le0enda ar putea acoperi si .<1 de pa0ina.
%e exemplu, scriem din nou tabelul asa cum ar putea el sa apara, daca includem
si le0endele:
! , A * A
*exul a )4a a )I4a a )II4a a )III4a
ad s" f!
Baieti 8,. I 1,5 @,3 I 1,@ F,A I 3,. ..,F I 5,3
2ete 3,5 I .,A 5,F I 1,. 9,C I 1,F @,. I 3,3
,e0enda: a K diferenta semnificativa statistic, ntre clasa a )4a si a)I4a;
pJC,C8p;
.
.
etc..
*ub acest tabel ar trebui sa scriem le0enda corespunzatoare unor litere (a acelor
litere care apar n el&. %ar sub alt tabel ar trebui sa nsiruim alte litere s.a.m.d..
%e aceea, re%e!i!d de u!de am $#eca" (vezi nceputul punctului 'b&, pentru a nu
mai scrie la fiecare tabel le0endele corespunzatoare literelor ce apar n el, vom scrie
doar o sin0ura data #is"a "u"uror #e2e!de#or, la sectiunea 3...3.. In aceasta
eventualitate, deci pentru a scrie lista tuturor le0endelor, ne putem permite sa depasim
-umatatea de pa0ina care se aloca de obicei sectiunii despre care vorbim: 'Tratamentul
statistic al datelor.
/(,( Re&u#"a"e
!apitolul 'Rezultate, precum si cel care urmeaza, adica '%iscutiile, reprezinta
partea esentiala a '!ontributiilor personale, si n fapt cele mai importante ale unei
lucrari stiintifice. !um nsa '%iscutiile se dezvolta numai dupa ce avem niste
'Rezultate >deci nu putem avea '%iscutii fara 'Rezultate?, putem spune ca, de fapt,
capitolul despre care vorbim acum reprezinta 'inima oricarei lucrari ce sre la baza un
studiu<cercetare. !atre el (deci catre capitolul 'Rezultate& conver0 toate eforturile
autorului<autorilor, pentru ca n ultima instanta asta ne intereseaza cel mai mult: ce
rezultate, ce valori au obtinut subiectii nostri, cu ocazia investi0arii lor conform
protocolului conceput.
2iind strns le0ate ntre ele, capitolul 'Rezultate si cel intitulat '%iscutii $o" fi
$re&e!"a"e si m$reu!a, sub titulatura 'Rezultate si discutii. Acest lucru este posibil
mai ales n cazul unor lucrari de mai mica ntindere (articole de revista&. In lucrarile mai
mari, cum este si lucrarea de licenta, es"e mai recoma!dabi# ca e#e sa fie $re&e!"a"e
se$ara"(
Atunci cnd este constituit ca si parte de sine statatoare, capitolul 'Rezultate va
trebui sa contina exclusiv tabele si 0rafice >desi0ur cu titlurile si le0endele
corespunzatoare?, fara nici un fel de comentariu al comportamentului cifrelor. %aca
respectam aceste re0uli, si daca tabelele prezinta 4 asa cum se impune 4 doar mediile si
abaterile standard, capitolul 'Rezultate va acoperi maxim 1C418D din numarul de
pa0ini al lucrarii.
(rin urmare, la capitolul 'Rezultate sunt prezentate, ct mai sintetic si explicit,
datele nre0istrate, practic cifrele. %e aceea, totdeauna cnd se concepe un protocol de
cercetare, trebuie sa4l concepem n asa fel nct ceea ce studiem noi sa conduca la
niste re&u#"a"e care sa fie e7$rimabi#e ! cifre( (e care sa le tratam statistic, si sa le
etalam sub forma de tabele si<sau 0rafice.
(entru redactarea corecta a capitolului 'Rezultate este necesar sa tinem cont de
urmatoarele trei re0uli:
a& !nd prezentam rezultatele nu prezentam de re2u#a rezultatele individuale ale
subiectilor, ci doar medii#e si aba"eri#e s"a!dard (vezi si 3.....&. $umai n situatiile
n care avem subiecti putini, putem sa prezentam si rezultatele individuale
>incluznd deci n tabele numele sau initialele numelui subiectilor, precum si rubrici
corespunzatoare fiecarui subiect?, dar asta este bine s4o evitam prin cooptarea unui
numar de cel putin A 4 .C subiecti n fiecare esantion.
b& Rezultatele >mediile I abaterile standard? se prezinta fie n tabele, fie sub forma de
0rafic. %eci ace#easi %a#ori !u se %or $re&e!"a si ! "abe#e si ! 2rafic( %ar n
cadrul aceleiasi lucrari, la capitolul 'Rezultate, este posibil ca unele valori sa fie
prezentate n tabel, iar altele ca 0rafice. *i0ur, daca prezentam aceleasi valori att
ca tabele ct si ca 0rafice nu este o 0reseala foarte mare. Ba, dintr4un anumit punct
de vedere, se usureaza efortul cititorului, care va putea urmari mai usor 0raficele.
Asta scade nsa din tinuta stiintifica a lucrarii, iar daca este vorba de un articol,
practic nici o revista nu accepta doua prezentari (tabel si 0rafic& pentru aceleasi
cifre.
c& $eaparat n cazul reprezentarii 0rafice a datelor, va trebui sa prezentam att media
ct si abaterea standard. Nu doar media, cum se procedeaza de obicei la noi.
d& (e 0rafice valorile medii se reprezinta doar, nu se si scriu cu cifre.
;
=
);
)=
,;
,=
/;
/=
/;,E
,0
;
=
);
)=
,;
,=
/;
/=
%eci nu asa ci asa
/(,()( A#ca"uirea "abe#e#or
Tabelele pe care le alcatuim trebuie sa fie clare, su0estive, dar complete, nct e#e
sa $oa"a fi *ci"i"e+ fara sa a%em "e7"u# a#a"uri( Titlul tabelelor trebuie sa fie explicit
>adica din el trebuie sa ne dam seama usor ce date cuprinde?. %in pacate de prea
putine ori titlurile tabelelor din lucrarile de licenta, ndeplinesc aceasta conditie.
'!apul de tabel >adica rubricile? trebuie sa ndeplineasca si ele aceleasi conditii,
iar #a fiecare rubrica es"e ob#i2a"oriu sa se me!"io!e&e u!i"a"i#e de masura ! care
su!" e7$rima"e re&u#"a"e#e( %e exemplu, daca avem urmatorul tabel, pe care4l
intitulam '(arametrii fizici ai subiectilor studiati, el trebuie sa arate cam asa:

Se7u# VARSTA
(a!i si #u!i )
INALTIME
( cm )
JREUTATE
( H2 )
ADIPOKITATE
( < )
VO, ma7
( m# O,IH2Imi! )
1aie"i ),
@
F )
/
)=,) F E,@ 0,,0 F /,B )),, F ),) 0@,0 F E,A
.e"e )/
)
F )
@
)0A,) F =,0 0E,) F 0,; ),,0 F ;,A 0A,B F @,/
)edem deci, ca dupa fiecare parametru >vrsta, naltime, 0reutate, etc.?, este
trecuta unitatea de masura, nct noi ntele0em foarte usor ce reprezinta cifrele din
tabel. %e exemplu, daca luam adipozitatea >care nseamna procentul de 0rasime din
corp?, vom citi n felul urmator: corpul baietilor contine n medie ..,1 I .,.D 0rasime,
iar al fetelor .1,5 I C,FD.
%eci un asemenea tabel este foarte su0estiv si clar, nct nu mai este nevoie sa
spunem, sub forma de text: *ubiectii studiati au fost 'n baieti, n vrsta de....., avnd o
naltime de....., o 0reutate de....., etc., etc..
Tabelele se folosesc mai ales la prezentarea rezultatelor ce ne arata cum s4au
comportat $arame"ri s$ecifici (adica parametri strict le0ati de tema lucrarii, sau altfel
spus, variabilele dependente&. %e exemplu, n cazul unei cercetari n care s4a studiat
cum se modifica 2orta )oluntara #aximala >2)#? a flexorilor pumnului, atunci cnd se
executa (deci se induce 'oboseala& .C contractii reprezentnd 18D din 2)#, si cnd
se executa .C contractii la 8CD din 2)#, unul dintre tabele ar putea arata astfel:
#ana dreapta
2)# ( H0f &
#ana stan0a
2)# ( H0f &
*exul Initial
%upa .C
contractii
la 18D 2)#
%upa .C
contractii
la 8CD 2)#
Initial
%upa .C
contractii
la 18D 2)#
%upa .C
contractii
la 8CD 2)#
2ete
nKA
1F,3 I 3,9
abc
1A,1 I 3,. 19,C I 1,A
Baieti 3@,1 I 8,.
d
38,. I 8,1 31,3 I 3,9
nK@
Le2e!da- a L sem!ifica"i% diferi" fa"a de baie"i ($M;,;=)
b L sem!ifica"i% diferi" fa"a de .VM du$a ); co!"rac"ii #a ,=< ($M;,;=)
c L sem!ifica"i% diferi" fa"a de .VM du$a ); co!"rac"ii #a =;< ($M;,;))
d L sem!ifica"i% diferi" fa"a de .VM du$a ); co!"rac"ii #a =;< ($M;,;))
$u mai completam pentru mna stn0a.
(roblema este deci ca pe tabele noi trebuie sa facem mentiuni precise despre
diferentele semnificative pe care le4am constatat, atunci cnd am facut comparatiile
>vezi tabelul 't, la statistica, precum si 3...3., n acest material?.
(entru aceasta concepem o le0enda, dupa modelul de la 3...3. care sa4l a-ute pe
cel ce citeste lucrarea, sa 'citeasca tabelul foarte usor. )om avea attea elemente
(indici& de le0enda, cte tipuri de diferente semnificative am 0asit noi pentru datele din
tabel. In exemplul constituit de tabelul de mai sus avem:
diferenta semnificativa am 0asit4o ntre 2)# initiala a fetelor si, respectiv, a
baietilor. Am notat4o cu *a+ iar n paranteza am trecut pra0ul de semnificatie
>pJC,C8? la care diferenta n cauza a fost semnificativa;
alta diferenta semnificativa am 0asit ntre 2)# dupa .C contractii la 18D si,
respectiv, 2)# initial. Am notat4o cu *b+, pra0ul fiind de asemenea de C,C8;
diferiti semnificativ fata de 2)# initial >tot la pJC,C8? a fost si 2)# nre0istrata dupa
.C contractii la 8CD, n cazul fetelor; de aceea i4am pus tot indicativul *b+;
la baieti lucrurile au stat un pic diferit. Astfel:
la ei 2)# dupa .C contractii la 18D nu a mai fost semnificativ diferita
fata de 2)# initial;
n sc6imb 2)# dupa .C contractii la 8CD a fost semnificativ diferita
fata de 2)# initial, la pJC,C.. %e aceea am notat4o cu *c+.
*e vede asadar cum un tabel bine facut poate fi 'citit foarte usor. %e aceea, asa4
numita *!"abe#are+, despre care se vorbeste n toate lucrarile de licenta, nu este deloc
un lucru simplu, care sa poata fi facut de fiecare dupa cum l taie capul. Asa se si
explica poate de ce practic nimeni pna acum nu a facut niste tabele care sa
ndeplineasca toate conditiile. *e impune nsa ca de aici ncolo toate tabelele sa se
conformeze acestor re0uli stiintifice.
%in pacate problemele pe care le ridica 'ntabelarea, nu se rezuma doar la ceea
ce am prezentat noi mai sus. %eci cele de mai sus reprezinta doar lucrurile esentiale,
de care se lovesc cel mai frecvent cei ce trebuie sa prezinte rezultatele lor sub forma de
tabele. A#"e #ucruri se !%a"a de ca"re fiecare, fii!d foar"e a"e!" a"u!ci c4!d ci"es"e
#ucrari s"ii!"ifice de %a#oare (adica articole aparute n reviste internationale de mare
presti0iu&.
/(,(,( A#ca"uirea 2rafice#or
#ulte dintre recomandarile facute pentru tabele, sunt valabile si pentru 0rafice,
deoarece 0raficele nu constituie altceva dect un mod diferit de prezentare a
rezultatelor. %e fapt o diferenta esentiala ntre tabele si 0rafice exista totusi, si anume
faptul ca "abe#e#e su!" i!dis$e!sabi#e >ele fiind si instrumentele de lucru?, n timp ce
0raficele nu sunt obli0atorii, ele fiindu4ne utile doar $e!"ru $re&e!"area re&u#"a"e#or(
!e vrem sa spunem prin fraza de mai susB )rem sa spunem ca nu este posibil sa
facem o lucrare, sa adunam niste rezultate, niste date, si sa le prelucram, fara sa
alcatuim niste tabele cu ele. %e fapt uneori c6iar n timpul efectuarii propriu4zise a
lucrarii, pentru 'a cule0e rezultatele este necesar sa ne facem n prealabil anumite
tabele.
%ar mai ales atunci cnd urmeaza sa prelucram statistic rezultatele, devine
absolut necesar sa ne alcatuim niste tabele ad46oc. Iar dupa aceea, cnd prelucram
rezultatele (c6iar daca o facem sub forma de 0rafic&, nu se poate sa nu apelam la
tabele.
I! sc:imb, #a 2rafice !u su!"em ob#i2a"i sa a$e#am; deci putem sa facem
0rafice sau nu. %ar n 0eneral se recomanda. Aceasta deoarece 0raficele sunt mai
expresive, mai usor de nteles de catre cel ce citeste lucrarea. In 0rafice
comportamentul rezultatelor, adica modificarile ce se produc, sunt mai usor de
vizualizat. $u trebuie sa citim cifrele pentru asta, sa le comparam ntre ele; de la prima
vedere ne dam seama ca un parametru s4a mbunatatit sau s4a nrautatit, sau a ramas
nemodificat.
Binenteles nsa ca, la fel ca si n cazul tabelelor, un parametru se poate modifica
ntr4un sens sau altul, dar se pune totdeauna problema: es"e modificarea res$ec"i%a
sem!ifica"i%a s"a"is"ic, sau !uN %e aceea, la fel ca si n cazul tabelelor, modificari#e
sem!ifica"i%e "rebuie sa fie sem!a#a"e ! 2rafice $ri! ce%a, printr4un asterisc, printr4
un indicativ cifric, sau printr4o litera.
Acest lucru constituie un alt defect ma-or al lucrarilor publicate n Romnia: se fac
0rafice, unele frumoase si adecvate la datele pe care le reprezinta, dar nu se indica
prin nimic modificarile semnificative, astfel nct daca nu citim textul nu putem sa ne
dam seama care modificari sunt semnificative si care nu.
%e aceea, n timpul redactarii lucrarilor de licenta, si n 0eneral a oricarei lucrari,
va trebui sa ne preocupam nu numai de prezentarea 0rafica a rezultatelor, ci si de
modul cum vom semnala (indica& care evolutii (modificari& au fost semnificative, si la ce
pra0 de semnificatie. Aceasta deoarece cititorul trebuie sa poata sa4si dea seama usor,
de la o simpla privire, ce modificari au fost reale (adica semnificative statistic&, si care
modificari au fost ntmplatoare (nesemnificative&, si nu s4ar mai repeta daca am repeta
cercetarea.
xista mai multe modalitati de reprezentare 0rafica a rezultatelor. !el mai frecvent
se utilizeaza reprezentarea sub forma 'curbelor si, reprezentarea sub forma
'coloanelor.
/(,(,()( Jrafice#e sub forma de curbe
!urbele 0rafice constituie o modalitate accesibila si frecvent utilizata, de
reprezentare a datelor unor lucrari stiintifice. In limitele binecunoscutei perec6i de axe
'x si 'L (abscisa si ordonata&, se va nscrie evolutia rezultatelor obtinute de subiectii
studiati. %e re0ula pe axa 'x se nscriu datele care tin de variabila independenta, iar pe
axa 'L cele care tin de variabila sau variabilele dependente.
!um am spus de-a si mai sus, 0raficele pornesc de la tabelele respective. (ractic
deci, pentru a putea construi un 0rafic, avem mai nti nevoie de un tabel; tabelul este
de fapt cel care ne si su0ereaza cum va arata reprezentarea 0rafica, si ce tip de
reprezentare 0rafica sa ale0em.
*pre exemplu, daca vrem sa reprezentam sub forma de curba datele din tabelul
de mai sus vom obtine urmatoarea ima0ine:
initial dupa .Cc la 18D dupa .Cc la 8CD
baieti 3A 39 33
fete 3C 1A 19
initial dupa .Cc la 18D dupa .Cc la 8CD
baieti
fete
MANA DREAPTA
C
8
.C
.8
1C
18
3C
38
5C
initial dupa
.Cc la
18D
dupa
.Cc la
8CD
baieti
f ete
MANA STANJA
C
C.1
C.5
C.9
C.A
.
initial dupa
.Cc la
18D
dupa
.Cc la
8CD
baieti
f ete
,e0enda: idem ca la tabelul de la pa0ina 15
Asa ar arata 0raficul daca vrem sa reprezentam strict sistematizarea datelor, asa
cum apare ea n tabelul respectiv. Ar mai fi nsa posibil sa nu facem doua 0rafice (unul
pentru mna dreapta, si altul pentru mna stn0a&, ci sa reprezentam toate datele din
tabel pe acelasi 0rafic, pe care vor trebui sa apara 5 curbe. In acest caz va trebui sa
0asim un mod de reprezentare diferit pentru fiecare sir de valori: baieti 4 mna dreapta,
baieti 4 mna stn0a; fete 4 mna dreapta, fete 4 mna stn0a.
(e 0raficul respectiv se vede ca au fost reprezentate si abaterile standard
corespunzatoare fiecarei medii. Abaterile standard se reprezinta prin linii verticale, care
pornesc n sus si n -os din centrul punctului ce reprezinta media respectiva. ste drept
nsa ca atunci cnd 0raficul este prea a0lomerat, n sistemul acesta de reprezentare
abaterile standard ar a0lomera si mai mult ima0inea. %e exemplu, daca noi am fi avut
toate cele patru siruri de valori pe acelasi 0rafic, unele abateri standard s4ar fi suprapus
ntre ele, ceea ce ar fi complicat lucrurile.
Aceeasi problema se pune si n ce priveste indicarea (mentionarea& pe 0rafic a
diferentelor semnificative. (entru ca, am spus4o de-a, ideal este ca 0raficul sa fie ct
mai complet, nct daca4l 'citesti bine sa4ti faca cunoscute toate aspectele ce tin de
comportamentul rezultatelor pe care le analizezi.
(e 0raficul nostru nu am reprezentat si diferentele semnificative, asa cum apar ele
n tabelul de la pa0ina 15. Reprezentarea acestor diferente semnificative ar fi fost
posibila tocmai datorita faptului ca 0raficul contine putine date, iar punctele
corespunzatoare diverselor valori sunt plasate la distante convenabile pe verticala. Ar fi
rezultat un 0rafic 'aerisit, clar si complet, deoarece n el puteau fi prezentate att
abaterile standard ct si diferentele semnificative. %ar uneori, asa cum am mai spus, nu
este posibil sa reprezinti pe 0rafic toate aceste detalii, daca 0raficul este sub forma de
'curba. *i atunci devine mai avanta-oasa reprezentarea sub forma de coloane.
/(,(,(,( Jrafice#e sub forma de co#oa!e
Acest tip de reprezentare 0rafica este cel mai avanta-os din punctul de vedere al
problemelor despre care am vorbit mai sus. Adica, totdeauna cnd ne folosim de
coloane, reprezentarea deviatiilor standard si mentionarea diferentelor semnificative,
devine posibila, deci nu mai pune probleme.
)om reprezenta valorile din acelasi tabel sub forma de coloane, pentru a
exemplifica acest lucru. Reprezentarea va pastra aceeasi departa-are pe mini >n
functie de mna: dreapta 4 stn0a?, dar este clar ca 4 la fel ca si la 0raficul anterior 4
toate cele patru siruri de valori >baieti 4 mna dreapta, baieti 4 mna stn0a; fete 4 mna
dreapta, fete 4 mna stn0a? pot fi reprezentate la un loc (pe un sin0ur 0rafic&.
initial dupa .Cc la 18D dupa .Cc la 8CD
baieti 3A 39 33
fete 3C 1A 19
initial dupa .Cc la 18D dupa .Cc la 8CD
baieti
fete
MANA DREAPTA
C
8
.C
.8
1C
18
3C
38
5C
initial dupa
.Cc la
18D
dupa
.Cc la
8CD
baieti
fete
MANA STANJA
C
C.1
C.5
C.9
C.A
.
initial dupa
.Cc la
18D
dupa
.Cc la
8CD
baieti
fete
,e0enda: idem ca la tabelul de la pa0. 15

!u exemplificarea acestui model de reprezentare 0rafica, nc6eiem scurta
expunere privind prezentarea rezultatelor.
A !u se ui"a !sa !ici u! mome!" 555 Tot ce este scris aici 4 indiferent ca unora li
se va parea mult 4 este totusi departe de a reprezenta totul. In plus, nu este valabil n
toate situatiile cu care ne putem ntlni, atunci cnd redactam capitolul 'Rezultate.
" mentiune se impune si pentru te6nica reprezentarii 0rafice a rezultatelor. Astazi,
n conditiile utilizarii computerului, si ale existentei unor pro0rame foarte sofisticate, se
pot obtine ima0ini deosebit de su0estive. Totusi, n 0eneral, principiile si spiritul acestor
reprezentari 0rafice sunt cele pe care le4a retinut si prezentul material.
/(/( Discu"ii
%aca despre capitolul 'Rezultate am spus ca reprezinta 'inima unei lucrari
stiintifice bazata pe cercetare, '%iscutiile reprezinta capitolul de care depinde n ultima
instanta valoarea ei, capitolul care ne vorbeste despre personalitatea stiintifica a
autorului (autorilor&, si care sta la baza formularii concluziilor, deci a acelor idei care
reprezinta n ultima instanta scopul oricarei cercetari, si care pot intra n patrimoniul de
cunostinte al domeniului. *punem asta ntruct tratarea statistica a datelor si
reprezentarea lor 0rafica pot fi facute si de computer, iar ntabelarea o poate realiza si
o persoana care nu prea are 6abar de continutul lucrarii, pe cnd '%iscutiile nu pot fi
elaborate dect de cel ce a formulat ipoteza, a conceput protocolul de cercetare si l4a
executat, avnd n permanenta n minte toata biblio0rafia aferenta, deci de cel care n
mod normal stie cel mai mult n acel moment despre tema cercetata, si despre ceea ce
au evidentiat rezultatele lucrarii, pentru ca, de0eaba s4a formulat o ipoteza interesanta
si s4au recoltat n mod ri0uros datele, de0eaba au fost ele corect prelucrate statistic si
bine reprezentate 0rafic, daca toate aceste eforturi nu se concretizeaza ntr4o explicare
si interpretare corecta si ex6austiva a comportamentului rezultatelor; deci daca
'%iscutiile nu sunt pertinente, 'la obiect, lucrarea nu poate avea valoare, si este
practic inutila.
No"a 555 I!ai!"e de a "rece #a descrierea "e:!o#o2iei $ro$riu'&ise de redac"are a *Discu"ii#or+,
%om reami!"i fa$"u# ca da"e#e $e care #e reco#"am !oi ! cadru# efec"uarii u!ei cerce"ari (deci
re&u#"a"e#e masura"ori#or si "es"ari#or) su!" ! ese!"a de doua fe#uri- da"e !es$ecifice "emei si da"e
s$ecifice "emei( I! mod !orma#, deci daca es"e sa res$ec"am re2u#i#e de redac"are a #ucrari#or
s"ii!"ifice, #a ca$i"o#u# *Discu"ii+ !u a!a#i&am si !u come!"am dec4" da"e#e s$ecifice "emei( Ce#e
!es$ecifice, am s$us'o, su!" reco#"a"e doar $e!"ru a carac"eri&a subiec"ii, si dre$" urmare e#e !u
%or fi $re&e!"a"e dec4" ! subca$i"o#u# /()()(, deci aco#o u!de se %orbes"e des$re subiec"ii $e care
s'a efec"ua" cerce"area(
!nd redactam capitolul '%iscutii, trebuie sa realizam n esenta doua lucruri:
a& sa descriem, sa interpretam si sa explicam comportamentul rezultatelor testelor si
masuratorilor specifice >deci al variabilelor dependente?, iar pe de alta parte,
b& sa semnalam asemanarile si deosebirile dintre comportamentul rezultatelor noastre
si, respectiv, comportamentul rezultatelor altor cercetari similare, si sa ncercam a
explica aceste asemanari sau deosebiri.
%iscutiile ncep, de obicei, cu prezentarea sub forma de text, si sintetic, a
constatarii principale care s4a impus n urma efectuarii cerecetarii. %esi0ur, constatarea
respectiva trebuie sa porneasca de la ipoteza, ea neputndu4se referi la altceva dect
la ceea ce si propune lucrarea. %eci prima sau primele fraze trebuie sa se constituie
ntr4un raspuns clar, neec6ivoc, la ntrebarea (ntrebarile& implicita(e& pe care o(le&
ridica ipoteza. In mod normal aces" ras$u!s %a s"a #a ba&a formu#arii $ri!ci$a#ei
co!c#u&ii a #ucrarii(
*pre exemplu, un model de nceput al capitolului '%iscutii, poate fi urmatorul:
*Pri!ci$a#a co!s"a"are a #ucrarii de fa"a, es"e ca(((((((((((((, ceea ce co!firma (sau !u co!firma
'daca nu confirma& i$o"e&a #ucrarii, $o"ri%i" careia(((((((((*
%upa care se prezinta acele modificari (comportamente& ale rezultatelor, pe baza
carora s4a formulat enuntul de mai sus. %e exemplu, continund ideile de mai sus,
putem spune:
*Aces" #ucru es"e do%edi" de(((((((((, #ucru ce se %ede ! "abe#u# *O+ (sau ! 2raficu# *P+)*
*i0ur ca ar0umentarea aceasta este mai extinsa, nu doar o fraza. a ncearca sa
adune n spri-inul ideii enuntate, ct mai multe ar0umente, deci ct mai multe dovezi ce
pornesc de la felul cum s4au completat rezultatele testelor si masuratorilor specifice.
In continuare dezvoltam si explicam comportamentul rezultatelor la care ne
referim, si ncercam sa epuizam toate aspectele importante, si c6iar nuantele
problemei. (entru aceasta facem apel la ct mai multe ar0umente dintre cele care ne
sunt oferite de alte lucrari >iata un nou moment, n care avem neaparat nevoie de o
biblio0rafie ct mai completa, daca se poate ex6austiva?, care au dovedit un lucru sau
altul dintre cele ce ne sunt necesare noua pentru construirea unui adevarat esafoda-
explicativ. %e exemplu, putem spune:
*Prob#ema aceas"a se e7$#ica $ri! fa$"u# ca(((((((((((, do%edi" !"r'o #ucrare rece!"a 8/09+ sau
*do%edi" de mai mu#"e #ucrari ( )/, //, 0B)*
Invocarea acestor ar0umente biblio0rafice, prin care noi ncercam sa aducem
dovezi obiective n spri-inul celor su0erate de rezultatele noastre, va selecta deci din
literatura specifica tocmai acele constatari care se aseamana cu ceea ce am constatat
si noi >vezi mai sus punctul 'b, unde se spune ca trebuie 'sa semnalam asemanarile?.
Acesta este de fapt idealul; sa putem aduce n spri-inul explicarii celor constatate de
noi, date ct mai multe si mai irefutabile, colectate din literatura. +neori nsa acest lucru
nu este posibil, pentru ca n ciuda cautarilor noastre nu am 0asit nimic n sensul dorit.
In asemenea situatii $u"em a%a!sa !oi $ro$ria !oas"ra i$o"e&a e7$#ica"i%a, utiliznd
spre exemplu urmatoarea formulare:
*I! #i"era"ura co!su#"a"a de !oi !u am 2asi" o e7$#ica"ie $e!"ru(((((((((((((( Noi credem !sa ca
aces" com$or"ame!" s'ar $u"ea da"ora fa$"u#ui ca(((((((((*
Alteori ne putem nsa afla n urmatoarea situatie: nu am 0asit n literatura
consultata nimic care sa ne spri-ine, si nici noi nu putem avansa vreo ipoteza
explicativa. In asemenea conditii nu tacem 'mlc, nu ne facem 'ca ploua, ca si cnd
nimic neclar n4ar exista. !i 'apucam taurul de coarne si spunem:
*Du$a cu!os"i!"a !oas"ra aceas"a $rob#ema !u es"e, !ca, c#arifica"a ! #i"era"ura, iar $e!"ru
mome!" !ici !oi !u 2asim %reo e7$#ica"ie c4" de c4" sa"isfaca"oare+(
In sfrsit, exista si posibilitatea >de asemenea neplacuta, dar pe care de
asemenea nu trebuie sa ne facem ca n4o observam? ca rezultatele noastre sa se
comporte diferit (c6iar invers&, fata de cele ale uneia sau mai multora dintre lucrarile
stiintifice lecturate (vezi mai sus ultima parte a punctului 'b&. In asemenea situatii
trebuie din nou sa ncercam a ne explica discordanta respectiva, iar pentru aceasta
trebuie sa recitim foarte atent protocolul de cercetare al lucrarii (lucrarilor& respective,
avndu4l desi0ur si pe cel al nostru n minte. ste posibil ca din aceasta comparatie a
protocoalelor sa 0asim o explicatie, care sa tina de diferente privind subiectii
investi0ati, de nivelul lor de antrenament, de aparatele folosite la testari, de momentul
efectuarii testarilor, etc., etc. (vezi nceputul capitolului 3...&.
*i0ur, nu orice mica diferenta dintre doua protocoale poate constitui o explicatie
pertinenta a unor discordante n ce priveste comportamentul rezultatelor. )om mai
avansa de aceea drept explicatie doar ace#e as$ec"e care $o" co!s"i"ui, #o2ic
%orbi!d, o e7$#ica"ie sau, si mai bi!e, ace#e as$ec"e care su!" su2era"e de a#"e
#ucrari, ca $o" co!s"i"ui o e7$#ica"ie (iata din nou cum putem folosi biblio0rafia
consultata&.
%aca nici n acest fel nu ne putem explica discordanta constatata, vom face din
nou apel la o formula prin care ne exprimam neputinta n a 0asi explicatia cautata. %e
exemplu:
*I! ce $ri%es"e discorda!"a di!"re ce#e co!s"a"a"e de a#"ii (/)) si, res$ec"i%, re&u#"a"e#e
cerce"arii de fa"a, facem $reci&area ca #i"era"ura co!su#"a"a !u !e'a su2era" !ici o $osibi#a
e7$#ica"ie, iar $e!"ru mome!" !ici !oi !u $u"em a%a!sa u!a $er"i!e!"a(+
Iata prin urmare n ce directii si n cte feluri putem dezvolta '%iscutiile, $or!i!d
de #a cea mai im$or"a!"a co!s"a"are a #ucrarii, cu care am !ce$u" de fa$" aces"
ca$i"o#( %e mentionat ca acest apel continuu la biblio0rafie, la cunostintele si
concluziile lansate de o lucrare sau alta, trebuie sa fie ct mai amplu, ct mai ex6austiv,
nct sa putem epuiza toate dezvoltarile posibile pe care ni le prile-uieste (sau la care
ne obli0a& comportamentul rezultatelor noastre. >Aceasta invocare a biblio0rafiei trebuie
nsa sa fie ct se poate de naturala, de lo0ica, de corecta, nefiind permis sa fortam
datele si evidentele, pentru a ni se confirma ipoteza?.
*pre exemplu, unori este posibil ca pentru un comportament al rezultatelor
noastre, sa poata fi invocate mai multe explicatii din literatura. Intr4o asemenea
eventualitate avem obli0atia sa optam pentru una, cel mult doua dintre acele posibile
explicatii. Adica sa ne exprimam clar catre care dintre ele se ndreapta 'preferinta
noastra, deci n care credem cel mai mult. %e exemplu, putem spune asa:
*Pe ba&a cu!os"i!"e#or acumu#a"e $4!a ! $re&e!" (se ntele0e ca este vorba de
constintele din literatura de specialitate& re&u#"a ca mbu!a"a"irea(((((((((((((( s'ar $u"ea e7$#ica
$ri!(((((((((, $ri!(((((( sau $ri!(((((( To"usi, ! co!di"ii#e cerce"arii de fa"a, ce# mai $#au&ibi# di!"re ce#e
"rei meca!isme e7$#ica"i%e i!%oca"e ar fi $rimu#, deoarece((((((((+
xplicatia pe care noi o vom formula ncepnd cu cuvntul 'deoarece, va trebui si
ea sa se bazeze pe date luate din alte lucrari. %eci 'preferinta noastra, optiunea
noastra pentru una sau alta dintre explicatiile posibile, nu este subiectiva, ea trebuie
ar0umentata, iar ar0umentele nu pot veni dect tot din alte lucrari. Ia"a !ca u! mo"i%
$e!"ru care se im$u!e sa a%em u! ori&o!" c4" mai #ar2, $e "ema de care !e
ocu$am(
%e fapt, pentru a concretiza si a scoate mai bine n evidenta importanta
biblio0rafiei, si ponderea pe care datele oferite trebuie s4o aiba n redactarea
'%iscutiilor, vom spune ca din spatiul tipo0rafic (deci din numarul de pa0ini& al acestui
capitol, PESTE E;< TRE1UIE SA .IE ACOPERIT CU TEOT CARE SE 1AKEAKA PE
1I1LIOJRA.IE, SI NUMAI, RESTUL, DE CEL MULT 0;< VA CONSTA IN
COMENTAREA PROPRIILOR NOASTRE REKULTATE(
A"e!"ie 555 (na acum, de cnd am nceput sa prezentam capitolul '%I*!+TII,
am vorbit numai despre ceea ce trebuie sa facem dupa ce am enuntat constatarea
principala, concluzia principala.
i bine, orict de simpla ar fi o lucrare, ea tot masoara (testeaza& 143 pa0ini
specifice temei, iar modificarile fiecaruia dintre acesti parametri ne dau ocazia sa facem
asemenea dezvoltari, asemenea discutii >conditia este ca sa avem fondul informational,
sa s"a$4!im $erfec" "o" ce es"e #e2a" de "ema !oas"ra, si de $arame"ri $e care !oi
i'am e%a#ua" ! cadru# cerce"arii?. !a atare, dupa ce am epuizat prima idee su0erata
de comportamentul rezultatelor noastre, trecem la a doua. *i procedam n acelasi mod,
adica ncercam s4o epuizam. *i tot asa, pna terminam tot ce avut de analizat,
interpretat si explicat.
In nc6eierea acestui capitol, cteva cuvinte despre problemele de te6nica a
sarcinii, cu care ne ntlnim pe parcursul redactarii '%iscutiilor.
" prima c6estiune este cea a ci"ari#or la care, asa cum am aratat mai sus, trebuie
sa apelam destul de frecvent. %in punct de vedere al te6nicii citarilor redactarea
'%iscutiilor nu pune probleme speciale, asa ca si aici este valabil ce am precizat cnd
am vorbit despre (artea I: '%atele din literatura.
In sc6imb, se impune sa facem cteva precizari cu privire la "e:!ica de redac"are
a come!"arii#or asu$ra re&u#"a"e#or $ro$rii, adica a rezultatelor din tabele si<sau
0rafice.
a& (entru a fi ct mai explicit, n redactarea textului ce comenteaza
comportamentul rezultatelor noastre vom utiliza si cifrele (media si abaterea standard&
pe care le analizam, precum si pra0ul la care o modificare a fost semnificativa. %e
exemplu:
*Asa cum se %ede ! Tabe#u# !r((((((, du$a ce#e "rei #u!i de a$#icare a((((((((((, for"a f#e7ori#or
$a#mari a crescu" a"4" #a fe"e c4" si #a baie"i 8 /0,) F 0,A du$a "rei #u!i, fa"a de ,A,@ F /,E i!i"ia#>
$M;,;= ' ! ca&u# baie"i#or, res$ec"i% ,=,) F /,, du$a "rei #u!i, fa"a de ,;,A F ,,A i!i"ia#> $M;,;) ' !
ca&u# fe"e#or9(
A"e!"ie deosebi"a #a "e7"u# aces"ui e7em$#u 555 ste foarte important sa ne
nsusim cu ma7ima fide#i"a"e acest mod de redactare, iar pentru asta vom fece o
scurta analiza a textului acestuia. Astfel:
totdeauna ncepem prin a preciza unde sunt prezentate cifrele pe care le comentam.
%e aceea spunem: 'Asa cum se vede n Tabelul nr....' cuvintele *a crescu"+ trebuie
ntelese ca *a crescu" sem!ifica"i% s"a"is"ic+. %eci, n mod normal noi !u a%em
%oie sa s$u!em ca u! $arame"ru s'a modifica" (adica a crescut sau a scazut, s4a
mbunatatit, nu s4a mbunatatit&, dect daca modificarea respectiva este
semnificativa statistic la minimum pJC,C8. !a atare, daca modificarea respectiva nu
a atins pra0ul de samnificatie cel mai mic (adica pJC,C8&, noi nu o consideram
modificare, ci "e!di!"a. %e exemplu:
'Tabe#u# !rQ !e ara"a ca #a doua #u!i for"a f#e7ori#or $a#mari a a%u" doar "e!di!"a sa se
mbu!a"a"easca, fara sa $u"em %orbi de o mbu!a"a"ire $ro$riu'&isa 8 ,,,0 F /,; du$a doua
#u!i, fa"a de ,;,A F ,,A i!i"ia#> $R;,;= 9+(
totusi, pentru a fi mai clari, si mai ales n Romnia, unde lumea nu prea este
nvatata cu asemenea re0uli de finete, putem spune 'a crescu" sem!ifica"i%, si nu
doar 'a crescut;
ceea ce afirmam n text trebuie sa fie foarte usor de urmarit de catre cel ce4l citeste,
iar succesiunea cifrelor si raportarea lor unele la altele >dupa doua luni fata de cel
initial? trebuie sa serveasca, sa urmareasca textul.
b& xemplificarea prin cifrele propriu4zise (rezultatele, sub forma de medie I
abatere standard&, se face att atunci cnd comentam datele prezentate n tabele, dar
mai a#es a"u!ci c4!d come!"am da"e#e $re&e!"a"e sub forma de 2rafic. %e ceB
(entru ca daca spunem ca 'forta flexorilor palmari a crescut att la baieti ct si la fete
si re&u#"a"e#e res$ec"i%e se af#a ! Tabe#u# !rQ, c:iar daca ! $ara!"e&a !u scriem
cifre#e res$ec"i%e, ci"i"oru# $oa"e sa seduca #a "abe# si sa se co!%i!2a ca asa s'au
!"4m$#a" #ucruri#e, adica *for"a f#e7ori#or $a#mari a crescu" a"4" #a baie"i c4" si #a
fe"e+. In sc6imb, daca rezultatele sunt prezentate doar 0rafic, el nu mai poate verifica
cifrele, si de aceea este obli0atoriu sa le punem noi n paranteze.
c& (ra0ul de semnificatie trebuie scris n paranteza nu numai atunci cnd
modificarea este semnificativa, ci si atunci cnd ea nu este semnificativa, dar n aceest
caz, n loc sa scriem 'pJ' scriem 'pM'. +n exemplu n acest sens este textul de mai sus,
unde am vorbit de *"e!di!"a de mbu!a"a"ire a for"ei f#e7ori#or $a#mari #a fe"e+. %ar
sa mai dam si alt exemplu:
'Pe 2raficu# !rQ se %ede ca du$a o #u!a de a!"re!ame!" for"a f#e7ori#or $a#mari !u se
modificase 8/;,= F /,, du$a o #u!a, fa"a de ,A,@ F /,E i!i"ia#> $R;,;= ' ! ca&u# baie"i#or, res$ec"i%
,),A F /,/ du$a o #u!a, fa"a de ,;,A F ,,A i!i"ia#> $R;,;= ' ! ca&u# fe"e#or9+(
!u ocazia acestui ultim exemplu vrem sa atra0em atentia si asupra exactitatii
(ri0orii& cu care noi trebuie sa ne exprimam ntr4o lucrare stiintifica. Astfel, am spus ca
*du$a o #u!a de a!"re!ame!" for"a f#e7ori#or $a#mari !u se modificase+. *i totusi,
daca ne uitam n paranteza, att la baieti ct si la fete, cifrele sunt mai mari dupa o luna
dect initial. %a, dar ele nu sunt sem!ifica"i% mai mari, si de aceea nu avem voie sa
spunem ca n luna respectiva s4a produs modificarea.
/(0( Co!c#u&ii
!oncluziile constituie ultimul capitol al '!ontributiilor personale, si trebuie sa
reprezinte c6intesenta lucrarii. Acestea vor fi n asa fel redactate n ct daca cineva nu
le citeste dect pe ele, si titlul, sa se poata lamuri asupra lucrarii, si sa retina ceea ce a
demonstrat<clarificat ea, practic ce a adus ea nou. !oncluziile sunt de fapt acele idei
care pot >daca sunt valoroase? sa ramna peste ani, sa fie preluate si citate de altii >cum
facem si noi cu ale altora?, si sa intre n patrimoniul de cunostinte al domeniului, practic
sa fie amintite n cartile si tratatele de baza ale domeniului.
(entru a putea ndeplini aceste conditii, este necesar ca atunci cnd se
redacteaza concluziile sa se tina cont de urmatoarele trei recomandari:
a& Co!c#u&ii#e ce se %or formu#a "rebuie !ea$ara" sa $or!easca de #a
i$o"e&a( (ractic, ele trebuie sa se constituie n raspunsuri la ntrebarile si dilemele mai
mult sau mai putin explicate, pa care le contine ipoteza. $u este posibil ca lucrarea sa4
si fi propus ceva, iar concluziile sa se refere la altceva.
b& Co!c#u&ii#e !u $o" fi !umeroase (peste 345 cel mult 8&, dect n cazul unor
cercetari foarte complexe, ceea ce nu poate fi cazul cu o lucrare de licenta.
c& Co!c#u&ii#e "rebuie formu#a"e foar"e c#ar, ntr4un limba- adecvat temei
lucrarii, n asa fel nct sa poata fi ntelese, si retinute, c6iar dupa o sin0ura lectura.
%aca se respecta aceste cerinte, n mod normal concluziile unei lucrari de licenta
nu se pot ntinde pe mai mult de 3<5 de pa0ina.
0( 1ib#io2rafia
%at fiind faptul ca n cele de pna acum am invocat de nenumarate ori biblio0rafia,
si am exemplificat de tot attea ori ct de indispensabila ne poate fi aceasta,
consideram ca nu mai este cazul sa pledam n favoarea necesitatii ei, si a obli0ativitatii
studentului de a4si fundamenta lucrarea de licenta pe o informare stiintifica maximum
de bo0ata si actuala. !a atare, n continuare vom aborda aceasta problematica doar
din urmatoarele trei perspective, a caror utilitate practica este evidenta:
4 ce modalitati de cautare a biblio0rafiei ne sunt la ndemnaB
4 ce conditii trebuie sa ndeplineasca biblio0rafiaB
4 care sunt re0ulile de scriere a biblio0rafieiB
0()( Moda#i"a"i de cau"are a surse#or bib#io2rafice
%e la nceput vom spune ca n acest subcapitol nu ne propunem sa epuizam
subiectul definit de titlu, ci doar sa nominalizam, si sa explicam, strict acele modalitati
care ne sunt la ndemna, din postura de student la 2acultatea de ducatie 2izica si
*port din !onstanta. %eci sa aratam ce poate si trebuie sa ntreprinda studentul, din
momentul n care si4a ales tema de licenta, si a primit >de la viitorul ndrumator? fisa
"emei, pentru a4si completa si aduce la zi biblio0rafia.
Reamintim ca n fisa respectiva este de-a indicata o biblio0rafie de catre
ndrumator, pe care n cei doi ani ce urmeaza >anul III si I)? studentul va trebui s4o tina
la zi, si sa o dezvolte ct mai mult. Iar posibilitatile pe care el le are n acest sens, sunt:
4 investi0area cataloa0elor sistematice din biblioteci;
4 cercetarea cuprinsului revistelor din domeniu;
4 consultarea periodicelor biblio0rafice si de rezumate;
4 studierea biblio0rafiei lucrarilor avute la dispozitie;
4 corespondenta.
0()()( I!%es"i2area ca"a#oa2e#or sis"ema"ice di! bib#io"eci
*e stie ca orice biblioteca are o sala a cataloa0elor, unde fondul de carte de care
dispune este fisat, cel putin dupa doua criterii: pe domenii (medicina, filozofie, arta,
sport, etc.&, si pe autori (n ordine alfabetica&. %eci studentul nu are dect sa mear0a la
Biblioteca +niversitara si la cea /udeteana din !onstanta (sau la oricare alta biblioteca
din tara&, si sa lectureze titlurile tuturor cartilor de la sectiunea 'sport, sau de la alte
sectiuni, daca este cazul: 'fiziolo0ie, 'biomecanica, 'psi6olo0ie, 'peda0o0ie,
'sociolo0ie, etc.. Insistnd pe aceasta linie si fiind foarte metodic si consecvent (n
sensul de a nu trece cu superficialitate peste fisierele respective ci, din contra, carnd
spre lecturare, pentru a se lamuri, orice carte al carei titlu l lasa sa ntelea0a ca ar
putea 0asi ceva interesant n ea&, poate sa aiba surpriza sa descopere lucrari foarte
interesante, pe care ndrumatorul nu i le su0erase n fisa "emei(
A"e!"ie !sa 555 Acest prim mod de investi0are biblio0rafica este cel mai accesibil
si cel mai usor de exploatat, dar are si marele dezavanta- ca prin intermediul lui nu
putem 0asi dect #i"era"ura edi"a"a sub forma de car"i( "ri noi stim de-a, ca pentru
redactarea unei lucrari de licenta cartile nu ne pot fi de mare a-utor, ntruct ele contin
date prea 0enerale si, n multe situatii, nvec6ite.
%e aceea va trebui sa insistam n a explora si a exploata ct mai consecvent si
avizat, celelalte modalitati de obtinere a biblio0rafiei de specialitate.
0()(,( Cerce"area cu$ri!su#ui re%is"e#or di! dome!iu# s"ii!"e#or s$or"u#ui
Intruct cartile, ca surse biblio0rafice, prezinta dezavanta-ele despre care am
vorbit mai sus, se considera ca o adevarata biblio0rafie a unei lucrari ce are la baza o
cercetare trebuie sa fie clar dominata de articole din reviste. Att de evidenta ar trebui
sa fie dominatia articolelor, nct daca ponderile diferitelor tipuri de surse biblio0rafice
s4ar exprima procentual, ar trebui ca cel putin @CD din lucrarile consultate sa fie
reprezentate de ele, si doar cel mult 3CD sa constea n carti, tratate, lucrari de
licenta<masterat<doctorat, si lucrari comunicate la simpozioane si con0rese. Iata de ce
cautarile studentului trebuie sa se concentreze asupra acelor piste, care4l pot a-uta sa
ia cunostinta de articolele de revista ce se ocupa de tema sa, sau de teme conexe. "
asemenea pista, destul de eficienta si la ndemna, este tocmai cea din titlul acestui
subcapitol: 'cerece"area cu$ri!su#ui re%is"e#or di! dome!iu+
(entru aceasta trebuie sa mer0em la biblioteca, si sa consultam ca"a#o2u#
sis"ema"ic a# $eriodice#or( Adica acel catalo0 n care sunt trecute, pe domenii, toate
revistele existente n biblioteca. $e ducem la domeniul care ne intereseaza (sport,
filozofie, bioc6imie, psi6olo0ie, etc.&, si ncepem sa citim titlurile revistelor, care sunt
plasate n ordine alfabetica. (e fiecare fisa de revista scrie cota, anii (pentru ca uneori
biblioteca nu a avut abonament tot timpul& si numerele primite n fiecare an (pentru ca,
uneori, desi biblioteca a avut abonament, din anumite motive unele numere din acel an
nu sunt n biblioteca&.
%upa ce am reperat revista care ne intereseaza, solicitam spre consultare toate
numerele din primul an n care revista a intrat n biblioteca, si cepem sa citim atent,
metodic fiecare titlu de articol, retinnd desi0ur articolele care ne intereseaza. !nd am
terminat anul respectiv cerem anul urmator, s.a.m.d..
%oua recomandari sunt de facut, cu privire la aceasta activitate de cautare:
sa luam revistele #a r4!d >de la primul an n care biblioteca a avut abonament, catre
anul n care ne aflam?, pentru ca daca sarim vreun numar, este posibil ca tocmai n
acela sa fi aparut ceva care ne intereseaza n mod deosebit. Iar daca lipseste vreun
numar din biblioteca, sa ni4l notam, si la prima ocazie sa4l cautam n alta biblioteca
pentru a4i cerceta continutul;
pentru a ne usura munca este foarte recomandat sa ne asociem cu alti ctiva cole0i
(849&, si sa ne mpartim anii pe care4i consultam. In aceasta situatie fiecare va retine
si articolele care i4ar putea interesa pe ceilalti din 0rup.
0()(/( Co!su#"area $eriodice#or bib#io2rafice si de re&uma"e
Tocmai pentru ca se stie, si s4a stiut dintotdeauna, ca nu este usor sa cauti
biblio0rafie, s4a ncercat sa se realizeze niste instrumente specializate, prin care sa se
usureze si sa se eficientizeze acest efort de cautare. Au aparut asa4numitele $eriodice
bib#io2rafice si re%is"e de re&uma"e(
0()(/()( Periodice#e bib#io2rafice
Periodice#e bib#io2rafice sunt niste reviste sau brosuri, n care sunt publicate
doar titlurile lucrarilor aparute ntr4o anumita perioada (luna anterioara, trimestrul
precedent&. %esi0ur aceste periodice sunt specifice unui domeniu dat, iar continutul lor
(adica lista, uneori imensa, de titluri& este sistematizat pe teme, pe cu%i!"e c:eie, sau
pe co!ce$"e c:eie si, eventual, n ordinea alfabetica a autorilor.
+n exemplu de publicatie de acest tip este un periodic intitulat: (GI*I!A,
2IT$**<*("RT* #%I!I$ elaborat trimestrial de catre '!onsiliul Presedi!"e#ui
*+A pentru 2itness 2izic. Aceasta carticica de cca. .CC de pa0ini, aparea deci de 5 ori
pe an, n ea fiind trecute "i"#uri#e "u"uror ar"ico#e#or care se ocupau de domeniul
sportului, si care aparusera n trimestrul precedent n diferitele tari ale lumii.
De re"i!u" deci 555 Nu !umai di! SUA si !ca o serie de "ari mari, ci de oriu!de di! #ume,
i!c#usi% di! Rom4!ia(
!artea avea doua parti:
a& In prima parte articolele erau sistematizate pe cuvinte c6eie sau concepte
c6eie. Adica toate articolele (indiferent de tara, limba, revista& care se ocupau de o
tema, erau 0rupate la un loc, iar temele respective (cuvintele<conceptele c6eie& erau
prezentate n ordine alfabetica. Iata cteva exemple de cuvinte<concepte c6eie de la
litera 'A:
*Ac#ima"i&a"io!+> *Ac:i#es "e!do!+> *Adi$ose "issue+> *A2i!2+> *A#"i"ude+ e"c(+
%eci daca pe noi ne intereseaza subiectul 'Aclimatizare ne ducem la capitolul
respectiv, si acolo 0asim toate articolele care se ocupa de asta, si au aparut n cele 3
luni precedente. ,uam de acolo toate datele (adica: autori, titlu, reviste, volumul de
revista, numarul ei, pa0inile&, si dupa aceea mer0em la revista respectiva (vezi 5...1.&
si 0asim foarte repede ceea ce ne intereseaza.
b& In partea a doua a cartii, aceleasi articole (care au aparut n cele 3 luni
precedente& sunt prezentate n ordinea alfabetica a numelui primului autor. Aceasta
prezentare poate fi si ea foarte utilizata, dar n alt fel. %e exemplu, cu un anumit timp n
urma am citit un articol foarte interesant, despre tema la care lucram si noi, si vrem sa
mai citim si alte articole scrise de acelasi autor. >Asta pentru ca stim ca n 0eneral
cercetatorii lucreaza la aceeasi tema, sau o sc6imba foarte 0reu. $4ai sa prea ntlnesti
om de stiinta care azi sa lucreze la o tema, peste 8 luni la alta tema, iar la anul alta.?
(rin urmare vrem sa aflam daca n ultimele trei luni, autorul (sau autorii& care ne
intereseaza a (au& mai publicat vreun articol pe tema respectiva. (entru aceasta ne
ducem la lista corespunzatoare, si cautam numele n cauza. In caz ca 0asim ceva,
automat vom afla si titlul articolului, revista, volumul, numarul, pa0inile >date care sunt
trecute imediat dupa nume?, ceea ce ne da posibilitatea sa mer0em direct la tinta, daca
revista respectiva exista n biblioteca.
No"a 555 )( Ne'am e7$rima" mai sus #a "im$u# "recu" des$re aces" $eriodic bib#io2rafic,
deoarece !ce$4!d di! )AA,')AA/ e# !u mai a$are sub forma "i$ari"a, ci $oa"e fi co!su#"a" doar $e
I!"er!e"(
,( Numere#e a$aru"e sub forma "i$ari"a !"re a!ii )AB@ si )AA) e7is"a si !
Co!s"a!"a, ! bib#io"eca $erso!a#a a Dr( Dumi"ru, care #e $u!e #a dis$o&i"ia oricui #e so#ici"a(
xista si alte periodice biblio0rafice straine, dar care !u su!" dedica"e strict
stiintei sportului. Asta nu nseamna nsa ca nu putem 0asi n ele si titluri care sa ne
intereseze, daca investi0am fiecare numar cu extrem de mare atentie. #ai apropiate de
domeniul nostru de interes sunt: 1u##e"i! Si2!a#ec"iSue, I!de7, Medicus si Curre!"
Co!"e!"s( %espre ultimul vom vorbi ceva mai pe lar0 n subcapitolul 5...8.
Toate periodicele biblio0rafice enumerate pna acum sunt s"rai!e si, ca atare, n
ele 0asim n principal articole straine (desi, am spus4o, putem 0asi si titluri aparute n
cele mai valoroase reviste din Romnia&. %ar exista si $ub#ica"ii bib#io2rafica
rom4!es"i att pentru articole (deci n care sunt trecute titlurile tutror articolelor aparute
n Romnia, n ziare si reviste&, ct si pentru carti (unde sunt trecute titlurile tuturor
cartilor aparute n Romnia&. Totul este sa mer0em la Biblioteca /udeteana, si c6iar la
Biblioteca +niversitara, (despre cele mari, din Bucuresti, nu mai vorbim&, si sa ntrebam
de aceste brosuri care ne pot fi de mare folos.
Tot n scopul de a cauta noi titluri le0ate de tema noastra, putem utiliza si alte
tipuri de surse de informare biblio0rafica, cum ar fi publicatiile:
'Buletin Biblio0rafic #edical;
'!arti intrate n Romnia >un periodic n care sunt inventariate toate cartile straine
care au intrat n Romnia ntr4o anumita perioada data, si n care ni se spune si la
ce biblioteci se 0aseste cartea care ne intereseaza?.
'Revistele intrate n Romnia, care face acelasi lucru, pentru revistele straine.
'Buletinul I$I% >Institutul $ational de Informare si %ocumentare?.
A"e!"ie 555 !ele spuse mai sus nu au pretentia de a epuiza aceasta problematica a
periodicelor biblio0rafice deoarece si n acest domeniu, dupa .FAF s4a nre0istrat o
explozie informationala, att sub forma tiparita ct si sub forma de informatie la care se
accede prin conectare la Internet.
Ar fi minunat nsa ca studentii sa le consulte macar pe acestea. !ei care sunt
nesatisfacuti de ele si vor sa mear0a mai departe, nu au dect sa solicite informatii n
plus de la cele doua biblioteci mari din orasul !onstanta.
0()(/(,( Re%is"e#e de re&uma"e
Toate periodicele biblio0rafice despre care am vorbit mai sus, au dezavanta-ul
ca4ti ofera numai titlul cartii sau articolului. Iar daca ne 06idam doar dupa titlu, exista
riscul ca citindu4l sa credem ca ne4ar putea interesa, iar cnd mer0em si citim cartea
sau articolul sa constatam ca se refera la lucruri care nu intra, cel putin deocamdata, n
sfera noastra de interes.
%e aceea s4au conceput 'revistele de rezumate. Acestea sunt niste reviste pe
domenii de activitate, n care sunt fisate toate rezumatele >stim ca fiecare articol are un
rezumat? articolelor aparute n domeniu, pe o perioada anterioara data; sa spunem pe
ultima luna (de fapt n 0eneral fiecare publicatie de acest 0en mentioneaza la sfrsit
att revistele pe care le4au fisat, ca titluri, ct si numerele respective&. Rezumatele
respective sunt de asemenea sistematizate pe cuvinte<concepte c6eie, nct ne este
usor sa le reperam pe cele care ne4ar putea interesa.
%omeniul stiintelor sportului nu beneficiaza, dupa cunostinta noastra, de o revista
propriu4zisa de rezumate, care sa4i fie dedicata exclusiv. Asa ca n 0eneral suntem
nevoiti sa apelam la revistele de rezumate dedicate unor domenii conexe: medicina,
biolo0ie, psi6olo0ie, fizica (pentru biomecanica&.
Totusi, S$or"s Docume!"a"io! Ce!"re >centrul de documentare asupra
sporturilor? de pe ln0a 2acultatea de ducatie 2izica dim Birmin06am (An0lia&,
editeaza n fiecare luna un periodic de informare biblio0rafica intitulat ' S$or"s
Docume!"a"io! Mo!":#C 1u##e"i!+ (Buletinul lunar de documentare asupra sporturilor&.
In el sunt fisate articolele aparute ntr4un numar foarte mare de reviste, iar aceste
articole sunt sistematizate n doua feluri:
4 (e subdomenii, ca de exemplu:
*1ioc:emisrC (bioc:imie)> 1iomec:a!ics (biomeca!ica)> Coac:i!2 (a!"re!ora") e"c(+
' (e activitati sportive, cum ar fi:
*America! .oo"ba##, 1admi!"o!, SGii!2 e"c(+
In plus fata de aceste sistematizari, fiecare numar al buletinului are la sfrsit un
*I!de7 a# au"ori#or+ tuturor articolelor cuprinse n el, si un *I!de7 a# subiec"e#or+ (sau,
cum am zis mai sus, al cuvintelor si conceptelor c6eie&. %e retinut totusi faptul ca doar
o $ar"e di!"re ar"ico#e#e fisa"e >si anume acelea pentru care s4a obtinut permisiunea?
au si rezumatul, n timp ce restul, din pacate ma-oritatea, nu4l au.
No"a 555 I! mome!"u# de fa"a, ! bib#io"eca $erso!a#a a Dr( Dumi"ru e7is"a doar doua !umere
a#e aces"ui 1u#e"i! di! a!u# )AA)( Suficie!" $e!"ru ca ci!e%a sa'si dea seama *cum #ucrea&a+ e#, si
daca es"e !"r'ade%ar u"i#( I! ca& ca s"ude!"ii # %or cau"a si'# %or co!sidera !ecesar, !u credem ca
%a fi o $rob#ema ca 1ib#io"eca U!i%ersi"ara sa faca u! abo!ame!", $e!"ru a'# $rimi cu re2u#ari"a"e(
0()(0( S"udierea bib#io2rafiei #ucrari#or a%u"e #a dis$o&i"ie
In eforturile de a cauta noi si noi surse biblio0rafice pe tema despre care ne
ocupam, putem apela si la metoda cunoscuta sub numele de *me"oda bu#2aru#ui de
&a$ada+(
*e stie de catre toata lumea ca daca facem un bul0are de zapada, iar dupa aceea
l rosto0olim prin zapada proaspata, nebatatorita, acesta cerste continuu n dimensiuni,
putnd a-un0e la un volum impresionant. ,a fel se poate ntmpla si cu biblio0rafia pe o
tema data, daca avem cu adevarat vointa de a o amplifica. In acest scop vom citi cu
mare atentie biblio0rafia oricarei lucrari la care avem de-a acces, si vom ncerca sa
identificam acele titluri (carti sau articole& care sunt cele mai apropiate de tema noastra.
)om retine cu mare precizie datele respectivelor lucrari lucrari (autori, titlu, editura, an 4
n cazul cartilor, respectiv autori, titlu, revista, volum, numar, pa0ini 4 n cazul
articolelor&, iar ulterior vom cauta sa le 0asim n diferite biblioteci, pe Internet, sau c6iar
sa le obtinem prin corespondenta (vezi 5...8.&.
Actionnd consecvent pe aceasta linie, vom constata ca destul de repede dupa ce
am nceput cautarile biblio0rafice, lista titlurilor ce ne intereseaza a a-uns la dimensiuni
cel putin multumitoare. Iar daca si n continuare vom proceda de aceeasi maniera si cu
articolele si<sau cartile pe care le4am obtinut ntre timp, vom putea ca ntr4un interval
rezonabil de timp sa listam o biblio0rafie cvasiex6austiva pe tema de care ne
preocupam.
A"e!"ie 555 %in pacate aceasta metoda poate fi aplicata mai putin n cazul
articolelor si cartilor romnesti, deoarece, asa cum am mai spus pna acum, autorii din
tara noastra nu se preocupa de scrierea corecta a biblio0rafiei. %e aceea se poate
ntmpla ca citind biblio0rafia unei carti romnesti voluminoase si recente, sa 0asesti
doar cteva carti si articole, multe dintre ele vec6i. Iar daca totusi dai de un titlu care te4
ar putea interesa, s4ar putea sa constati ca nu ai toate datele care sa te duca direct la
el: revista, volum, numar, pa0ini. Aceleasi nea-unsuri caracterizeaza si biblio0rafia
articolelor publicate in revistele romnesti.
In sc6imb, aceasta metoda 'lucreaza foarte bine si eficient n cazul surselor
straine de specialitate. Totul este ca noi sa avem tenacitatea de a lectura atent
biblio0rafia bo0ata (cel putin .841C de titluri& a fiecarui articol 'pe care am pus mna, si
sa ne facem un fisier ri0uros, n asa fel nct sa putem recunoaste repede un titlu pe
care l4am retinut de-a, din biblio0rafia unei lucrari anterioare. Aceasta deoarece nu
rareori se ntmpla ca o aceeasi carte, sau nu acelasi articol, sa fie nominalizate n
biblio0rafia mai multor lucrari pe tema respectiva >acest lucru poate constitui de fapt si
un ar0ument n favoarea lucrarii respective, care este citata de ma-oritatea autorilor
tocmai pentru ca este deosebit de valoroasa, fundamentala poate, pentru abordarea
temei?.
%espre alcatuirea fisierului biblio0rafic vom vorbi si n continuare ( vezi 5...8.&.
0()(=( Ob"i!erea bib#io2rafiei $ri! cores$o!de!"a
!u ocazia acestei prime ncercari stiintifice >din pacate, pentru ma-oritatea, si
ultima?, studentul trebuie sa ntelea0a ca, daca doreste si insista, el se poate face
cunoscut *comu!i"a"ii s"ii!"ifice mo!dia#e ! dome!iu+, desi0ur pentru nceput din
postura de *co!suma"or de #i"era"ura de s$ecia#i"a"e+( In acelasi timp, studentul
trebuie sa mai ntelea0a ca aceasta 'comunitate stiintifica are niste re0uli nescrise de
ntr4a-utorare pe linia informarii de specialitate, si ca ea dispune si de instrumentele prin
care poate sa realizeze aceasta ntr4a-utorare.
!ele mai cunoscute si utilizete instrumente sunt *re$ri!"u#+ si *co$ia 7ero7+.
Re$ri!"u# reprezinta un fascicol dintr4o revista, care contine strict, si inte0ral, un
articol. In momentul cnd ti apare un articol ntr4o revista, aceasta ti ofera automat si
un numar de reprinturi ale respectivului articol, pentru ca tu ca autor, ulterior, sa le poti
oferi, desi0ur 0ratuit, celor interesati.
Co$ia 7ero7 nu este altceva dect o copie banala, realizata cu a-utorul unui
copiator. ,a ea apeleaza autorul atunci cnd a terminat reprinturile, sau n cazul cnd
cineva i solicita un capitol dintr4o carte.
Asadar oricine, inclusiv studentul n educatie fizica si sport din !onstanta, $oa"e
a$e#a #a au"oru# u!ui ar"ico# sau a# u!ei car"i, solicitndu4i un reprint sau o copie
xerox a unui capitol >este nepoliticos sa4i ceri ntrea0a carte; desi, daca o faci, poti sa ai
surpriza sa o primesti, mai ales daca ea nu este foarte recenta?. (roblema principala
este sa ai adresa autorului respectiv iar acesta sa fie nca cea valabila, pentru ca destul
de frecvent se ntmpla ca un cercetator sa4si sc6imbe adresele.
0()(=()( Cum se a#ca"uies"e u! fisier de au"ori si adrese, u"i#i&abi# $e!"ru
ob"i!erea de bib#io2rafie $ri! cores$o!de!"a
In 0eneral a obtine adresa unui autor nu este o problema, deoarece spre
deosebire de revistele romnesti, n revistele straine la fiecare articol se scriu si
adresele autorilor sau, cel putin adresa celui caruia te poti adresa n vederea obtinerii
unui reprint. In cazul cartilor adresa este mai putin exacta din punct de vedere postal
>fiind mentionata de obicei doar universitatea unde lucreaza autorul?, nct trebuie sa ai
oarecare sansa ca o scrisoare trimisa pe adresa respectiva sa a-un0a acolo unde ti4ai
dori. %ar este posibil ca tu sa ai adresa autorului respectiv dintr4un articol recent,
pentru ca nici un cercetator nu publica doar o carte.
%e aceea, celor care au de 0nd sa faca o treaba serioasa din cautarea
biblio0rafiei pentru lucrarea de licenta, si mai ales celor care intentioneaza sa se ocupe
de aceeasi tema si la masterat si<sau doctorat >lucru care este bine sa se ntmple?, le
recomandam sa4si faca un *fisier $e!"ru ob"i!erea #i"era"urii s"ii!"ifice $ri!
cores$o!de!"a+( Aceasta deoarece concentrarea eforturilor pe problema obtinerii
biblio0rafiei prin corespondenta, este pentru conditiile din Romnia o ale0ere nca de
actualitate, care se va dovedi cu si0uranta eficienta si profitabila pe termen lun0.
%e ce spunem noi ca obtinerea biblio0rafiei prin corespondenta este eficienta si
profitabilaB %in cel putin cteva motive:
a& *istemul acesta functioneaza de mult timp (deci este rodat&, si nu numai n Romnia
ci pretutindeni n lume, si are la dispozitie instrumentele despre care am vorbit:
'reprintul si 'copia xerox.
b& *istemul este ieftin, cel mai ieftin c6iar. Aceasta deoarece cu banii pe care4i dam
pentru a copia la xerox un sin0ur articol dintr4o revista, scriem o scrisoare, n urma
careia putem sa primim mai multe reprinturi, uneori peste .C, sau c6iar mai mult.
c& *istemul este destul de prompt, deoarece n mod normal la o scrisoare ti se
raspunde n cteva saptamni, n timp ce n situatia ca revista respectiva nu este
dect la Bucuresti, poate fi necesar sa lasi sa treaca mai multe luni, pna ti se ofera
ocazia si te duci la biblioteca respectiva.
d& +neori corespondenta reprezinta sin0ura cale prin care poti sa obtii un articol sau o
parte dintr4o carte (si totul apoape 0ratuit&. *a nu uitam ca n Romnia intra n
momentul de fata extrem de putine reviste si carti din domeniul 'stiintei sportului,
ceea ce face ca oricte eforturi ai depune, si nu ai nici o sansa de a obtine ceea ce
te intereseaza, daca nu apelezi direct la autor.
%e unde putem obtine adresele autorilorB
xista mai multe posibilitati n acst sens, dar cele mai accesibile sunt:
din reprinturi, sau din revistele unde sunt publicate articolele;
din revistele de rezumate;
din carti;
din unele periodice biblio0rafice, cum ar fi Curre!" Co!"e!"s, despre care am vorbit.
Acest periodic, !urrent !ontents, se 2ases"e si #a 1ib#io"eca U!i%ersi"ara di!
Co!s"a!"a, si el ne ofera att informatie biblio0rafica propriu4zisa >la fel ca orice alt
periodic biblio0rafic?, ct si adresele autorilor articolelor ale caror titluri le contine.
!um sa realizam un fisierB
*i0ur ca n momentul de fata un astfel de fisier se poate realiza pe calculator, dar
si ntr4o asemenea eventualitate datele tot vor trebui sa fie trecute mai nti pe 6rtie.
#entionam de asemenea ca modelul de fisier descris mai -os reprezinta doar una dintre
posibilitati, si ca oricine si poate concepe unul ad46oc. *in0ura conditie este ca el sa
ne fie util macar n tot attea situatii n cte ne poate a-uta acesta, despre care vom
vorbi n continuare, si care este de-a verificat n timp.
Recomandabil este sa folosim fise de 6rtie, care sa aiba latimea ct .<3 din
lun0imea unei coli A5 (de altfel n felul acesta ne putem confectiona sin0uri fisele
respective 4 mpartind o coala normala n trei?. (e fiecare fisa nu se trece dect numele
unui sin0ur autor, si titlurile articolelor sau cartilor #a care e# es"e $rimu# au"or( %e
exemplu:
BURKE Leonard R.
1995 : adresa...............................
In fisa de mai sus vedem ca numele este deocamdata incomplet; nu stiu ce
nseamna 'R. +neori putem avea doar B+RH, ,.R., dar noi este bine sa lasam spatiu
dupa fiecare initiala, pentru ca nu se stie din ce sursa viitoare vom afla si ce reprezinta
'R.
Imediat sub nume lasam un spatiu (cam 94@ cm.& pentru adrese, daca avem
adresa n momentul n care i desc6idem fisa lui B+RH, atunci i4o scriem, mentionnd
n fata ei anul n care aparuse revista sau cartea de unde i4am luat adresa; n cazul
nostru .FF8. ste posibil nsa ca n .FF@ sa 0asim un articol al lui B+RH,,.R., unde
sa fie mentionata o alta adresa a acestuia. *ituatie n care o taiem pe cea din .FF8, si o
scriem pe cea din .FF@. (entru asta este nsa necesar sa fim si0uri ca este acelasi cu
cel din .FF8, si de aceea trebuie sa fim foarte exacti tot timpul, si sa trecem toate
initialele, iar acolo unde avem numele ntre0, sa trecem numele ntre0. Toate aceste
precautii se impun deoarece se ntmpla sa existe doi B+RH,,.R.. $umai ca pe unul
sa4l c6eme B+RH, ,eonard, Ron, iar pe altul B+RH, ,eonard Ric6ard, sau c6iar
B+RH, ,eonard, Ron /r. Iar noi, daca nu mentionam toare aceste mici detalii >cum ar fi
acest indicativ '/r.?, putem a-un0e sa4l adresam unuia solicitari privind lucrarile altuia.
In continuare, dupa spatiul lasat pentru adrese, ncepem sa scriem lucrarile la
care B+RH,,.R. este prim autor sau co4autor. %ar datele lucrarilor >titlu, revista etc.?
nu le trecem dec4" a"u!ci c4!d e# es"e $rimu# au"or >n exemplul nostru de fisa,
lucrarea de la punctul .?. ,a lucrarea de la punctul 1 trecem doar numele celui care
este primul autor >*I#"$,).!.?, si pozitia pe care se afla scrisa lucrarea respectiva n
fisa lui *I#"$,).!.; n cazul nostru pozitia .. Asta nseamna ca, daca ne ducem la fisa
lui *I#"$,).!., vom 0asi toate datele lucrarii respective, la care B+RH,,.R. nu este
prim autor, ci doar co4autor.
(rocedam asa cu orice alta lucrare a lui B+RH,,.R., la care el nu poate fi dect
prim autor sau co4autor.
(entru a ntele0e mai bine cum alcatuim acest fisier, vom trece din nou n revista
modul de a proceda. *a spunem ca avem un articol dintr4o revista, scris de altcineva
(nu de unul dintre cei patru autori din fisa de mai sus&, si ncepem sa4i lecturam
biblio0rafia. *a spunem ca n biblio0rafia acestui articol 0asim un articol care ne
intereseaza n mod deosebit, ale carui date sunt tocmai cele despre care am vorbit mai
sus:
*1URHE,L(R(, DONALD,C(V( Effec" of e7ercise i!"e!si"C o! VO, INT( 3( SPORTS MED( =B, @,
)AA@- ),=')/)(+
1. BURKE, L.R., DONALD,C.V., SIMON, V.C., Effect
of exercise intensity on VO2. INERNAIO!
NAL ". S#ORS MED $%,&,1''&(12$!1)1.
2. SIMON, V.C. *************** 1.
%aca ne intereseaza acest articol decidem sa ni4l trecem n fisier, c:iar daca !
mome!"u# res$ec"i% cei "rei au"ori !u au !ici fisa, si !ici !u #e cu!oas"em adrese#e,
Ie vom desc6ide deci fisa lui B+RH,,.R., lasam loc 0ol pentru adrese, iar la pozitia .
scriem toate datele articolului.
Apoi le desc6idem fise si celorlalti doi autori, lasam de asemenea loc pentru
adrese, iar la pozitia . nu vom mai scrie datele articolului, ci doar:
B+RH,,.R.4444444444444444444444444.
$otatie prin care semnalam faptul ca datele articolului n cauza, sunt trecute pe pozitia
. n fisa lui B+RH,,.R.
In continuare ne preocupam desi0ur sa obtinem articolul respectiv. *a spunem ca
revista se 0aseste la Biblioteca +niversitara din !onstanta >ceea ce n exemplul de fata
este c6iar adevarat: deoarece revista aceasta, I$TR$ATI"$A, /"+R$A, "2
*("RT* #%I!I$, se 2ases"e #a bib#io"eca !oas"ra u!i%ersi"ara?. #er0em la ea,
reperam articolul, iar primul lucru pe care4l facem (nainte de a citi articolul& este sa
trecem n fisele respective adresele lui B+RH,,.R. si ale celorlalti doi.
Apoi, citim biblio0rafia articolului lor, din aceasta revista de la biblioteca, si n caz
ca 0asim alte lucrari ale lui B+RH,,.R., si<sau ale celorlalti, le trecem n fisele
corespunzatoare, si imediat le trimitem scrisori prin care li le cerem.
(rocedam n felul acesta cu orice lucrare interesanta despre care aflam; nu
conteaza de unde aflam de ea, nu conteaza daca avem sau nu adresa autorilor n acel
moment, nu conteaza daca adresa respectiva se afla sau nu n biblioteca. $u tinem
cont de nimic, si notam toate datele cu exactitate. $u se stie n viitor cum se va
ntmpla, si vom rezolva toate aceste necunoscute. Important este nsa sa stim ce sa
cautam, si unde, iar noi pentru asta ne alcatuim fisierul. In felul acesta functioneaza
*me"oda bu#2are#ui de &a$ada+ si n alcatuirea fisierului.
Inca de la nceput, dar mai ales pe masura ce numarul acestor fise nominale se
mareste, ele vor fi asezate strict n ordine alfabetica, nct n momentul n care dam de
un nume de autor, sa putem verifica imediat daca el are fisa sau nu, si sa nu4i facem
alta fisa.
0()(=(,( Cum se co!ce$e o scrisoare de so#ici"are a u!or #ucrari s"ii!"ifice
" data ce avem numele si adresa unui autor, si titlul a cel putin o lucrare stiintifica
pe care acesta a publicat4o, i putem trimite o scrisoare. Ideal este desi0ur ca
scrisoarea sa4i fie adresata n limba tarii sale, dar nu se ntmpla nimic daca unui
francez sau 0erman i scrii n en0lezeste; practic toata lumea stiintifica de un anumit
nivel, stie atta en0leza ct sa se poata folosi de ea n corespondente.
!ontinutul scrisorii este n 0eneral unul standard:
o scurta autoprezentare;
solicitarea care face obiectul scrisorii;
multumiri anticipate.
*i0ur ca n momentul cnd redactam scrisoarea facem apel la datele pe care le
avem trecute n fisa autorului respectiv. !u ct aceste date sunt mai numeroase si mai
exacte, cu att cresc sansele ca respectivul sa se simta flatat de interesul pe care4l
avem fata de lucrarile lui si, n consecinta, ne cresc sansele de a primi un raspuns
pozitiv. )om scrie deci n scrisoare datele tuturor lucrarilor ce sunt trecute n fisa, ct
mai exact sau, daca scriem pe o carte postala vom scrie doar revista, volumul, numarul,
anul si pa0inile. +n model de scrisoare poate fi urmatorul:
Dear Dr 1URHE,
I am a s"ude!" a" ":e .acu#"C of P:Csica# Educa"io! from Co!s"a!"a ' Roma!ia, curre!"#C
i!%o#%ed i! $re$ari!2 #ice!"e ":esis( 8E%e!"ua# $u"em sa'i s$u!em subiec"u# "e&ei9
As i! Roma!ia ":e scie!"ific #i"era"ure co!cer!i!2 s$or"s scie!ce is %erC $oor, a## mC
effor"s of #ooGi!2 for suc: #i"era"ure resu#"ed i! "oo #i""#e a!d !o" %erC rece!" bib#io2ra$:C( T:is is
D:C I Dou#d be muc: ob#i2ed if Cou Di## se!d me ":e re$ri!" of ":e DorG 8DorGs9
((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (aici scriem datele referitoare la articolele pe
care I le cerem: titlu, revista, volum, numar, an pa0ini &, a!d of a!C o":ers more rece!"
a!dIor o#der co!cer!i!2 ":e same sub6ec"(
T:a!Gi!2 Cou %erC muc: i! ad%a!ce
I am si!cere#C Cours
semnatura
Traducerea ar fi cam asa:
Su!" u! s"ude!" #a .acu#"a"ea de Educa"ie .i&ica di! Co!s"a!"a ' Rom4!ia, ! $re&e!"
im$#ica" ! $re2a"irea "e&ei de #ice!"a(
I!"ruc4" ! Rom4!ia #i"era"ura s"ii!"ifica dedica"a s"ii!"ei s$or"u#ui es"e foar"e saraca, "oa"e
efor"uri#e me#e de a cau"a o as"fe# de #i"era"ura au a%u" dre$" re&u#"a" o bib#io2rafie $rea redusa si
!u foar"e rece!"a( Ia"a de ce %'as fi foar"e !da"ora" daca mi'a"i "rimi"e re$ri!"u# (re$ri!"uri#e)
#ucrarii (#ucrari#or)((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (aici scriem datele articolelor&, $recum si
re$ri!"uri#e oricaror a#"e #ucrari ce se ocu$a de ace#asi subiec", mai rece!"e siIsau mai %ec:i(
Mu#"umi!du'%a foar"e mu#" si a!"ici$a",
ram4! a (a#) dum!ea%oas"ra,
semnatura
%esi0ur, continutul scrisorii va fi cam acelasi si n cazul n care i solicitam
autorului respectiv o copie xerox a unui capitol >a xerox copL of a c6apter? dintr4o carte.
In nc6eierea acestui subcapitol vom spune ca atunci cnd ne intereseaza foarte
mult adresa unui autor, si nu avem sub nici o forma de unde s4o obtinem, putem sa o
solicitam de la revista n care a aparut lucrarea n cauza, respectiv de la editura care i4a
publicat cartea ce ne intereseaza. %e obicei se raspunde cu amabilitate si
promptitudine, si n felul acesta putem sa a-un0em, n sfrsit, la autorul pe care l4am
cautat att de insistent.
%e precizat ca numarul revistelor n care putem 0asi articole din domeniul
educatiei fizice si sportului este n prezent co!siderabi#, daca ne referim doar la cele n
limba en0leza, si ime!s, daca le inventariem si pe cele ce apar n 0ermana, franceza,
spaniola, rusa etc.. *pre exemplu, o lista a celor mai importante reviste ce apar n
en0leza si franceza, ar arata n felul urmator:
PRINCIPALELE REVISTE DIN DOMENIUL EDUCATIEI .IKICE SI SPORTULUI
Ac"a P:Csio#o2ica Scabdi!a%ic 3our!a# of S$or"s Scie!ces
ACSMTs ?ea#": U .i"!ess 3our!a# 3our!a# of SDimmi!2 Researc:
Ada$"ed P:Csic# Ac"i%i"C Vuar"er#C 3our!a# of Teac:i!2 i! P:Csica#
Educa"io!
America! Correc"i%e T:era$C 3our!a# Medici!e a!d Scie!ce i! S$or" a!d E7ercise
America! Educa"io!a# Researc: 3our!a# Medici!e du S$or"
America! 3our!a# of ?ea#": Promo"io! Medici!e a!d S$or" Scie!ce
A":#e"ic Admi!is"ra"io! T:e O#Cm$ia!
A":#e"ic Trai!i!2 Pedia"ric E7ercise Scie!ce
Aus"ra#ia! 3our!a# of S$or"s Medici!e Perce$"ua# a!d Mo"or SGi##s
1ri"is: 3our!a# of P:Csica# Educa"io! P:Csica# Educa"io! Re%ieD
1ri"is: 3our!a# of S$or"s Medici!e P:Csica# Educa"or
Ca!adia! 3our!a# of ":e ?is"orC of S$or"s a!d P:Csica# Tera$C
P:Csica# Educa"i! P:isicia! a!d S$or"smedici!e
C:i#d De%e#o$me!" P:Csio#o2ica# Re%ieDs
Ci!esio#o2ie P#aC a!d Cu#"ure
C#i!ica# Hi!esio#o2C PsCc:o#o2ica# Re%ieDs
Educa"io!a# a!d PsCc:o#o2ica# Measureme!" PsCc:o#o2C i! ":e Sc:oo#s
Er2o!omics Vues"
Euro$ea! 3our!a# of A$$#ied P:Csio#o2C a!d Researc: Vuar"er#C for E7ercise a!d
S$or"
Occu$a"io!a# P:Csio#o2C Scie!ce a!d S$or"s
.i"!ess Ma!a2eme!" Socio#o2ica# Abs"rac"s
?uma! .ac"ors Socio#o2C of S$or" 3our!a#
?uma! $erforma!ce S$or" PsCc:o#o2is"
I!"er!a"io!a# 3our!a# of 1iomec:a!ics S$or"s Medici!e
I!"er!a"io!a# 3our!a# of S$or" 1iomec:a!ics STAPS 8Re%ue des Scie!ces e" Te:!iSues
des
I!"re!a"io!a# 3our!a# of S$or" PsCc:o#o2C Ac"i%i"ies P:CsiSues e"
S$or"i%es9
I!"er!a"io!a# 3our!a# of S$or" Socio#o2C S"ra"e2ies> A 3our!a# of S$or" a!d P:Csica#
I!"er!a"io!a# 3our!a# of S$or"s Medici!e Educa"or
3our!a# of A$$#ied P:Csio#o2C
3our!a# of A$$#ied Researc: i! Coac:i!2 a!d
A":#e"ics
3our!a# of A$$#ied S$or" PsCc:o#o2C
3our!a# of A$$#ied S$or"s Scie!ce Researc:
3our!a# of 1iomec:a!ics
3our!a# of Com$ara"i%e a!d P:Csio#o2ica#
PsCc:o#o2C
3our!a# of E7$erime!"a# C:i#d PsCc:o#o2C
3our!a# of E7$erime!"a# PsCc:o#o2C
3our!a# of Lear!i!2 Disabi#i"ies
3our!a# of Leisure Researc:
3our!a# of Mo"or 1e:a%ior
3our!a# of ":e P:i#oso$:C of S$or"
3our!a# of P:Csica# Educa"io!
3our!a# of P:Csica# Educa"io!, Recrea"io!
a!d Da!ce
3our!a# of P:Csio#o2C
3our!a# of S$or" 1e:a%ior
3our!a# of S$or" ?is"orC
3our!a# of S$or" Ma!a2eme!"
3our!a# of S$or" a!d E7ercise PsCc:o#o2C
3our!a# of S$or"s Medici!e
3our!a# of S$or"s Medici!e a!d P:Csica# .i"!ess
In continuare vom transcrie si adresele ctorva dintre revistele mentionate:
ACSMTs ?ea#": a!d .i"!ess 3our!a#: A!*# >American !olle0e of *ports #edicine
4 !ole0iul american de medicina sportiva?, 5C. Nest #ic6i0an *treet, Indianapolis,
I$ 591C1 4 3133 4 +*A; sau: ("Box .55C, Indianapolis, I$ 591C9 4 .55C +*A.
A!*# reprezinta cel mai important or0anism din lume al tuturor profesionistilor din
domeniul educatiei fizice si sportului (atentie deci EEE nu numai al medicilor, cum o
arata titulatura&. (oate deveni de asemenea membru orice specialist n domeniu,
indiferent de tara. (entru asta, dar si pentru alte informatii, putem scrie la adresele
de mai sus, sau putem cauta pe Internet la adresa: 6ttp:<<OOO.acsm.or0<sportsmed
(vezi si capitolul urmator: 5...9.&.
America! 3our!a# of S$or"s Medici!e: ("Box A3C18F, Birmin06am, Al 381A34
C18F +*A;
1ri"is: 3our!a# of P:isica# Educa"io!: (6Lsical ducation Association of t6e
+nited Hin0dom, 2rancis Gouse, 2rancis *treet, ,ondon *N.( .%, n0land;
Ci!esio#o2ie: %r. AndrP #onroc6e, .4rue dQAlsace, 5F.CC An0ers42RA$!. Adresa
pe Internet: 6ttp:<<OOO. action4net4services.fr<cinesiolo0ie;
I!"er!a"io!a# 3our!a# of S$or"s Medici!e: 7eor0 T6ieme )erla0, RRdi0erstraSe
.5, (ostfac6 .C5A83, @CCC *tutt0art .C47R#A$T;
3our!a# of A$$#ied P:Csio#o2C: F98C RoeUville (iUe, Bet6esda, #%1CA.543FF.
+*A;
3our!a# of P:Csica# Educa"io!, Recrea"io! Da!ce: AAG(R% (ublications,
("Box @C5 Naldorf, #% 1C9C54+*A. %e retinut ca AAG(R% nseamna American
Alliance for Gealt6, (6Lsical ducation, Recreation and %ance (Alianta americana
pentru sanatate, educatie fizica, recreere si dans&, un or0anism profesional al
tuturor specialistilor din domeniile specificate, care nu este doar american deoarece
oricine poate deveni membrul sau. Acest or0anism are mai multe publicatii si ofera
numeroase informatii si servicii membrilor sai, de care puteti afla scriind la adresa
de mai sus.
Medici!eUScie!ce i! S$or"s E7ercise: A!*#, 5C. Nest #ic6i0an *treet,
Indianapolis, I$ 591C1431334+*A, sau ("Box .55C, Indianapolis, I$ 591C94.55C4
+*A;
Medici!e du S$or": (rinceps ditions, 914Rue Amelot, @8C.. (aris42RA$!;
P:Csicia! a!d S$or"smedici!e: 583C N@@t6 st., #inneapolis #$885384+*A;
STAPS 4 revue des sciences et tec6niVues des activites p6LsiVues et sportives:
+R4(*4(aris ); ., rue ,acratelle, @8C.8, (aris42RA$!.
In ce priveste editurile si ele sunt destul de numeroase, dar cele mai importante
din lume sunt urmatoarele trei:
?uma!UHi!e"ics: ("Box 8C@9, !6ampai0n, Illinois, 9.A1848C@94+*A, sau, pe
Internet: 6ttp:<<OOO.6umanUinetics.com<;
Wi##iams Wi#Gi!s: 38. Nest !amden *treet, Baltimore, #arLland 1.1C.415394
+*A;
1#acGDe## Scie!ce: "sneL #ead, "xford "=1 ",, n0land.
0()(E( Cau"area bib#io2rafiei $e I!"er!e"
*i0ur ca, asa cum am su0erat de-a si mai sus, si n domeniul stiintelor sportului
viitorul informational (si asta nu numai n ce priveste literatura stiintifica propriu4zisa,
deci biblio0rafia de specialitate, ci si n ce priveste diverse or0anisme, asociatii, firme
producatoare de ec6ipament etc.& va apartine I!"er!e"u#ui, precum si altor posibile
te6nici cu raspndire la nivelul ntre0ului 0lob pamntesc. %e aceea, c6iar daca pentru
situatia noastra din Romnia, n momentul actual, si cu si0uranta nca un numar bunicel
de ani de aici n colo, cele mai la ndemna ne vor fi tot modalitatile clasice de obtinere
a biblio0rafiei, descrise de-a mai sus, vom prezenta si cteva dintre adresele de
specialitate pe I!"er!e", la care putem apele atunci cnd vrem ca efortul nostru de
cautare si informare sa fie ex6austiv. Aceste adrese apartin de obicei unor institutii
care, desi americane, au o anver0ura realmente 0lobalizanta. Inct nimic din ceea ce
este important n domeniu nu poate scapa nesemnalat, c6iar daca respectiva informatie
(articol, carte, produs, etc.& si are sor0intea n alta tara dect *+A.
*u0eram deci ca, nelasndu4se derutati de cuvntul :ea#":Lsa!a"a"e >care intra
frecvent n titulatura respectivelor institutii 4 pentru ca, se stie, n esenta activitatea
fizica<sportul reprezinta un factor de sanatate, iar n tarile civilizate acest lucru se
respecta efectiv?, studentii care vor sa se informeze la zi n domeniu, si<sau pe o tema
anume >tema lucrarii de licenta n speta?, sa apeleze si la urmatoarele adrese de pe
Internet:
T:e De$ar"ame!" of ?ea#": a!d ?uma! Ser%ices (%epartamentul serviciilor de
sanatate si umane&, a carui adresa este: 6ttp:<<OOO.os.d66s.0ov;
Preside!"Ts Cou!ci# o! P:Csica# .i"!ess (!onsiliul prezidential pentru fitness4ul
fizic&, de care am mai amintit atunci cnd am vorbit despre periodicele biblio0rafice
(vezi 5...3...&. Adresa lui este 6ttp.:<<OOO.Oite6ouse.0ov<NG<(!(2*<6tml<finet.6tml;
.ood a!d Nu"ri"io! I!forma"io! Ce!"er of Na"io!a# A2ricu#"ura# LibrarC (!entrul
de informare privind alimentele si nutritia, al Bibliotecii $ationale de A0ricultura&.
Aici 0asim informatii despre alimentatia n sport si alimentatia sanatoasa. Adresa
este 6ttp:<<OOO.nal.usda.0ov<fnic;
T:e Na"io!a# I!s"i"u"es of ?ea#": (Institutele nationale de sanatate&, la adresa:
6ttp:<<OOO.ni6.0ov<6ealt6< consumer<conicd.6tm;
Na"io!a# Coa#i"io! for Promo"i!2 P:Csica# .i"!es (!oalitia nationala pentru
promovarea fitness4ului fizic&: 6ttp:<<OOO<ncppz.or0;
America! Co##e2e of S$or"s Medici!e (!ole0iul american de medicina sportiva&.
%esi i zice 'american el este absolut mondial, iar pe de alta parte, desi i zice 'de
medicina sportiva el nu este doar de medicina sportiva, ci practic de stiinta
sportului. ste cea mai puternica institutie privind stiintele sportului si are adresa:
6ttp:<<OOO.acsm.or0<sportsmed;
Euro$ea! Co##e2e of S$or" Scie!ce (!ole0iul european de stiinta a sportului&, este
replica europeana, mult mai tnara a '!ole0iului american. Adresa:
6ttp:<<OOO.ds6s4Uoeln.de<ecss;
?u!am Hi!e"ics Pub#is:ers. ste cea mai mare editura (din lume& care publica
informatii si literatura din domeniul activitatilor fizice si sportive sub forma de carti,
reviste, casete audio, casete video, !%4uri. Adresa: 6ttp:<<OOO.6umanUinetics.com.
*i0ur ca informatiile prezentate mai sus sunt actuale si destul de complete n anul
redactarii prezentului material, practic n toamna lui WFA. In timp ele vor trebui
completate si actualizate de fiecare, dupa propriile sale puteri si n functie de
tenacitatea si interesul manifestat. %e un mare a-utor n aceste cautari ne poate fi un
specialist n materie, iar pna a se forma unul n Romnia, si respectiv n 2acultatea de
ducatie 2izica din !onstanta, putem ncerca la prof. %onald /. ToroU, de la 2lorida
Atlantic +niversitL din *+A (e4mail: toroUXacc.fau.edu& care, daca avem noroc si4l
facem sa ne raspunda, ne va clarifica si mai mult si, poate, ne va ndruma mai tintit
catre ceea ce ne intereseaza.
0(,( Co!di"ii#e $e care "rebuie sa #e !de$#i!easca bib#io2rafia
Importanta deosebita pe care o are, si numeroasele probleme ce se pot ridica n
le0atura cu ea, fac ca depre biblio0rafie sa se poata discuta foarte mult. In consecinta
este usor de nteles ca vis4a4vis de ea se pot formula mai multe cerinte, dar noi ne vom
opri n continuare doar asupra urmatoarelor trei:
biblio0rafia trebuie sa fie ct mai specifica temei;
biblio0rafia trebuie sa fie maximala;
biblio0rafia trebuie sa fie variata, practic completa, ca tipuri de surse.
(rin a fi s$ecifica "emei, se ntele0e ca biblio0rafia trebuie sa aiba o le0atura
directa, evidenta cu tema respectiva. %e aceea este necesar sa nu se mai procedeze
ca pna acum, cnd biblio0rafia unei lucrari de licenta consta de re0ula numai n carti
(tratate& foarte 0enerale despre sportul respectiv n care de multe ori despre subiectele
tezei nu se vorbeste dect n cteva rnduri, sau c6iar deloc. %ovada ca nu se tine cont
de cerinta s$ecifici"a"ii bib#io2rafiei este faptul ca la toate lucrarile de licenta dintr4un
sport dat, indiferent de tema, biblio0rafia nre0istra cam aceleasi carti. *au, alta
0reseala, faptul ca indiferent de tema, se treceau la biblio0rafie cartile si cursurile lui
A,B+, %+#ITR+, etc. (desi ele nu aveau nici n clin nici n mneca cu tema lucrarii&,
c6ipurile, pentru ca asa se procedeaza, 'sa nu se supere profesorii.
" alta conditie a biblio0rafiei este ca ea sa fie ma7ima#a, la momentul elaborarii
lucrarii. Altfel spus, ca n momentul cnd se redacteaza si se tipareste lucrarea, ea
"rebuie sa se ba&e&e $e ce#e mai !oi i!forma"ii $ri%i!d "e&a res$ec"i%a. %e aceea,
ncepnd din momentul nceperii temei (n prima luna a anului al III4lea&, si pna la
sfrsitul anului al I)4lea (luna aprilie4mai&, studentul se va folosi de toate metodele
descrise la subcapitolul 5..., pentru a4si mbo0ati si actualiza biblio0rafia. $u este
posibil ca noi sa elaboram o lucrare n anul 1CCC, iar biblio0rafia sa contina doar cteva
carti din anul .FFA, iar restul de lucrari sa fie c6iar mai vec6i de ct acestea. %e altfel,
pe parcursul celor doi ani (al III4lea si al I)4lea& n care studentul si pre0ateste lucrarea
de licenta, el trebuie sa amplifice ct mai mult (cel putin sa o dubleze& biblio0rafia
initiala pe care a primit4o de la ndrumator o data cu primirea fisei temei de licenta.
In sfrsit, biblio0rafia trebuie sa fie %aria"a, $rac"ic com$#e"a, ca tipuri de surse.
Adica sa nu cuprinda doar carti sau doar articole, ci si lucrari de licenta<masterat<
doctorat, respectiv lucrari comunicate la simpozioane si con0rese stiintifice.
*i0ur ca, asa cum am mai spus4o de-a, valoarea unei biblio0rafii creste, cu ct
ponderea articolelor de revista este mai mare. %e aceea se recomanda ca articolele de
revista sa reprezinte macar 1<3 din totalul indicilor biblio0rafici >ideal, n -ur de @CD?, iar
restul, de cel mult .<3 sa fie reprezentat de celelalte tipuri de surse biblio0rafice >la un
loc?: carti, lucrari de licenta<masterat<doctorat si la simpozioane si con0rese.
0(/( Re2u#i#e de scriere a bib#io2rafiei
Binteles ca, la fel ca si alte probleme de redactare, si modul de scriere a
biblio0rafiei nu poate fi lasat la ntmplare; el trebuie sa se conformeze unor re0uli
acceptate pe plan mondial. Aceste tipuri difera n functie de tipul sursei biblio0rafice
(carti, articole, etc.& si vor fi prezentate n continuare:
a& Pe!"ru car"i( (utem avea doua situatii: una n care cartea este scrisa de unul
sau mai multi autori, fara ca unul dintre ei sa fie coordonator (coordonatorul se numeste
editor, n cazul cartilor straine&, si o alta situatie n care avem unul sau mai multi editori,
si un numar 4 de obicei mult mai mare 4 de autori.
In primul caz se va scrie, n ordine: autorul (autorii&, titlul, editura, orasul, anul,
fara sa se scrie si numarul total de pa0ini al cartii, si nici pa0inile unde se vorbeste
despre ceea ce ne intereseaza pe noi. %e exemplu:
POPESCU, A(, NAUM, J( .o"ba# #a co$ii si 6u!iori( Ed( S"adio!, 1ucures"i, )AA@(
In al doilea caz se va scrie n ordine: autorul (autorii& capitolului care ne
intereseaza (pentru ca este posibil sa nu ne intereseze dect un capitol din cartea
respectiva, vom proceda la fel pentru fiecare capitol&, titlul capitolului, numele editorilor,
titlul cartii (cel de pe coperta&, editura, orasul, anul, pa0inile (deci n acest caz se scriu
pa0inile&. %e exemplu:
DAVID, S(, COR1ALIS, N(, JLENN, R(3( Musc#e :i$er"ro$:C i! bodC'bui#ders( I!- M( JRIEJ U
P( SAC?S ( edi"ori ) - SGe#c"a# musc#e i! s$or"( O7ford U!i%ersi"C Press, O7ford, )AAE-
,0) X ,B;(
A"e!"ie 555
dupa ce am scris autorii capitolului si titlul capitolului punem punct, iar n continuare
scriem cuvntul 'I!, urmat de doua puncte;
dupa care scriem toate indicatiile ce se afla pe coperta cartii;
de notat ca, daca de re0ula se scrie nti numele si apoi initiala prenumelui, n cazul
editorilor se scrie invers: deci nu se scrie 7RI7, #. ci #. 7rie0;
dupa numele editorilor se scrie, n paranteza, cuvntul 'editor (editori 4 daca sunt
mai multi&;
dupa ce se nc6ide paranteza n care am scris cuvntul 'editor se pun doua puncte
nainte de a se scrie titlul de pe coperta.
b& Pe!"ru #ucrari de #ice!"aImas"era"Idoc"ora" se va scrie: autorul, tipul lucrarii
(care dintre cele trei tipuri&, universitatea anul. %e exemplu:
RADULESCU, A( S"udiu $ri%i!d co!"raa"acu# ! :a!dba#u# femi!i! ' se!ioare( Te&a de #ice!"a(
U!i%ersi"a"ea *OVIDIUS+ Co!s"a!"a, )AAE(
c& Pe!"ru ar"ico#e#e de re%is"a se va scrie: autorul (autorii&, titlul, revista,
volumul, anul, pa0inile. %e exemplu:
CIUPITU, P(, ANDREI, S(, CORNEA, T( si co#ab( Re#a"ia di!"re %i"e&a de reac"ie si $ro$or"ia
$#o!6oa!e#or, #a $or"arii di! fo"ba#( EDUCATIE FIZICA SI SPORT ,A,),)A@0- 0, X 0E(
A"e!"ie 555 $umele revistei (n exemplul nostru '%+!ATI 2IYI!A *I *("RT& se
scrie cu alte litere, care sa nu semene nici cu cele cu care se scriu numele, si nici cu
cele cu care se scrie titlul articolului.
d& Pe!"ru #ucrari#e $re&e!"a"e #a sesiu!iIsim$o&ioa!eIco!2rese, se va scrie:
autorul, titlul, sesiunea<simpozionul<con0resul, orasul, data. %e exemplu:
MARIN, T(, MIU, C( Co!"ribu"ii #a $erfec"io!area su"u#ui cu e7"erioru# ! fo"ba#u# femi!i!(
Sesiu!ea s"ii!"ifica a cadre#or didac"ice di! ANE.S, 1ucures"i, ),())()AA=(
Accentuam asupra faptului ca este foarte, foarte important sa ne conformam
acestor re0uli internationale. *crierea biblio0rafiei reprezinta un criteriu foarte ri0uros n
aprecierea unei lucrari trimise spre publicare la o revista, si nu de putine ori o revista
serioasa ti respin0e articolul numai pentru ca nu ai respectat aceste re0uli. In acelasi
timp 4 am vazut de-a 4 biblio0rafia scrisa corect i permite celui ce citeste lucrarea, sa se
informeze si, uneori, c6iar sa te verifice daca ai citat sau ai preluat exact diverse idei si
rezultate.
%e aceea, pentru a fi si mai precisi, atra0em atentia asupra ctorva 0reseli care se
ntlnesc frecvent la noi, atunci cnd se redacteaza biblio0rafia. Astfel:
autorii trebuie sa se scrie unul dupa altul, nu unul sub altul;
cnd sunt mai multi autori esti obli0at sa4i scrii cel putin pe primii trei (nu numai
unul&. %aca nu4i scrii pe toti (desi corect asa ar trebui, dar din lipsa de spatiu te poti
rezuma la primii trei&, dupa primii trei scrii cuvintele 'si colab.. *au, ntr4o
terminolo0ie internationala (pe care nu 0resim daca o folosim si n Romnia&, putem
scrie n loc de 'si colab., cuvintele 'et al., care nseamna 'si altii;
de la prenume nu se va retine dect s"ric" prima litera: deci nu se va scrie
("(*!+, 7G., ci ("(*!+, 7. si nici A$%R*!+, A,. ci A$%R*!+, A.;
totdeauna la primul autor se va scrie nti numele si apoi prenumele. %eci nu vom
scrie A. BRAT+ ci BRAT+, A. ,a ceilalti autori (al doilea, al treilea, etc.& putem scrie
att A. BRAT+ ct si BRAT+, A., dar important este ca la toate articolele din
biblio0rafie sa procedam la fel;
de re0ula numele autorilor se scriu cu litere mari, iar restul cu litere mici. In cazul
articolelor nsa, numele revistei se va scrie si el cu alte litere dect cele folosite la
scrierea numelor, respectiv dect cele folosite la scrierea titlului articolelor (am spus
asta si ceva mai sus&;
la fiecare indice biblio0rafic rndul al doilea va ncepe ceva mai la dreapta, dect
prima litera a numelui primului autor. )om scrie deci:
RADULESCU, A( S"udiu $ri%i!d co!"raa"acu# ! :a!dba#u# femi!i! ' se!ioare( Te&a de #ice!"a(
U!i%ersi"a"ea *OVIDIUS+ Co!s"a!"a, )AAE(
si nu
RADULESCU, A( S"udiu $ri%i!d co!"raa"acu# ! :a!dba#u# femi!i! ' se!ioare( Te&a de #ice!"a(
U!i%ersi"a"ea *OVIDIUS+ Co!s"a!"a, )AAE(
=( Me"odo#o2ia su$er%i&arii si !drumarii s"ude!"i#or $e $arcursu# e#aborarii
#ucrari#or de #ice!"a
No"a 555 Pe!"ru mome!" $re&e!"u# ma"eria# %a cu$ri!de doar c4"e%a di!"re e#eme!"e#e
ese!"ia#e a#e res$ec"i%ei me"odo#o2ii, ea fii!d susce$"ibi#a de u#"erioare $reci&ari(
Asadar, activitatea de executare si redactare a lucrarii de licenta, nu va mai fi
lasata la ntmplare 4 ca pna acum, ci va fi supervizata si ndrumata continuu, pe
parcursul anilor III si I). In esenta, aceasta supervizare si ndrumare se va concretiza
att n activitati realizate de catre ndrumator sin0ur, ct si n activitati realizate de catre
titularul cursului de '#etodolo0ia cercetarii stiintifice, si c6iar de ntrea0a catedra.
(ractic, #a mome!"e bi!e s"abi#i"e si a!u!"a"e di! "im$, studentii vor fi verificati
n ce priveste mersul lucrarii de licenta, mers care va fi apreciat n functie de tot ce ea
ce s4a stipulat n 'R!"#A$%ARI, (RI)I$% *TR+!T+RA *I !"$TI$+T+, +$I
,+!RARI % ,I!$TA (!R!TAR&. Asupra acestor stipulari nu vom mai insista
aici, deoarece de ele ne4am ocupat pe lar0 n materialul respectiv.
)om face nsa cteva precizari asupra felului cum se va controla efectiv
co!"i!ui"a"ea $reocu$arii s"ude!"u#ui, si %o#umu# de mu!ca de$us $e $arcursu#
ce#or doi a!i (anul III si I)&. In acest sens reamintim ca, ncepnd c6iar din momentul
ale0erii temei, s"ude!"u# !u %a mai aru!ca !ici o buca"a de :4r"ie pe care a acoprit4o
cu lucruri le0ate de lucrare. l va pastra orice extras din literatura, orice foaie pe care a
recoltat datele, orice calcul, orice varianta de redactare a unui capitol etc., pentru a le
prezenta cu ocazia controlului, si a dovedi ca de la ultimul control a pro0resat si s4a
preocupat de lucrare. Aceste ciorne vor fi semnate si datate de catre cei ce realizeaza
controlul, nct la urmatorul control studentul sa nu prezinte aceleasi lucruri.
*e adopta aceasta masura si sistem de control, deoarece din experienta de pna
acum s4a constatat ca de re0ula studentii nu se preocupa de lucrare dect cnd se
apropie termenul de predare, iar munca lor consta n *a co$ia $ur si sim$#u, r4!d cu
r4!d+, pa0ini ntre0i dintr4o carte, sau n cel mai bun caz n *a redac"a di! $rima+ un
capitol, asa cum au ei inspiratie n acel moment, fara a mai reveni, relua, corecta,
reformula etc..
"ri o lucrare stiintifica nu se redacteaza asa usor nici de catre cei mai mari
academicieni. Ea $resu$u!e, du$a cum am %a&u", mu#"a, mu#"a mu!ca si
$reocu$are, mai ales n cazul 'lucrarii de licenta, cnd studentul nu are nici o
experienta n acest sens. Iar aceasta munca imensa, care "rebuie sa se !"i!da $e "o"
$arcursu# ce#or doi a!i de s"udiu, se concretizeaza n sute si sute de pa0ini scrise, de
ciorne, care pot constitui sin0ura proba ca studentul s4a preocupat continuu, si a muncit
efectiv la lucrare. Altfel, daca nu este capabil sa ne arate aceste ciorne, ci ne prezinta
doar forma finala a lucrarii, este posibil sa fie banuit ca 4 cel putin unele parti ale lucrarii
4 au fost pur si simplu copiate din alta parte, din alta teza, ceea ce s4a si ntmplat de
mai multe ori pna acum.
In vederea usurarii realizarii acestui control, cior!e#e res$ec"i%e %or fi
!dosaria"e, ! dosare s$ecia#e,pe copertile carora se vor scrie problemele
(capitolele& la care se refera ciornele continute. Aceasta sistematizare (ndosariere&
urmareste n esenta structura lucrarii.
Astfel:
primul dosar va contine toate extrasele (fisele& pe care studentul si le4a facut, cu
ocazia lecturarii surselor biblio0rafice: pe coperta lui va fi scris: +E7"rase di!
#i"era"ura+>
al doilea dosar va purta numele *Da"e (Re&u#"a"e) $ro$rii+, si el va contine toate
rezultatele masuratorilor si testarilor efectuate de student;
al treilea dosar va purta inscriptia *Pre#ucrarea s"a"is"ica a da"e#or+, si el va
contine toate ciornele, toate calculele facute cu ocazia efectuarii prelucrarii statistice
a rezultatelor;
al patrulea dosar va fi cel mai voluminos, si va purta pe coperta inscriptia
*Redac"are #ucrare+. In el vom ndosaria toate ciornele, toate foile de 6rtie scrise
cu ocazia diferitelor ncercari de redactare a unuia sau altuia dintre capitole. Acest
dosar va contine deci urmatoarele subdosare:
' +I!"roducere si Da"e di! #i"era"ura+, unde vom strn0e tot ce am scris >toate
variantele, formularile etc.? cu ocazia redactarii 'introducerii si a 'datelor din literatura;
' +Ma"eria# si me"oda+, unde strn0em tot ce am scris cnd am vrut sa
redactam capitolul respectiv;
4 +Re&u#"a"e+, unde strn0em toate ncercarile, toate ciornele rezultate atunci
cnd am lucrat la redactarea 'discutiilor si a 'concluziilor.
4 al cincilea dosar va fi intitulat *1ib#io2rafie+si n el vom aduna tot ce se refera
la aceasta: extrase din biblio0rafiile altor lucrari, adrese de autori, fisierul, ciorne de
scrisori, variante de redactare a 'biblio0rafiei etc., etc..
A"e!"ie 555 In cadrul fiecarui dosar si subdosar, $a2i!i#e %or fi !umero"a"e cu
rosu, sus ! drea$"a, n asa fel nct sa se poata constata usor si clar, cte pa0ini n
plus au aparut n intervalul ce se scur0e ntre doua controale.