Sunteți pe pagina 1din 10

Cursul 11 i 12

Promovarea Turismului internaional de companiile aeriene


Marile CA (companii aeriene) isi consolideaza pozitia pe piata prin strategii
tarifare si de distributie la care se adauga 3 sisteme promotionale specifice sectorului:
- Programul pentru zboruri frecvente FFP
- Frequent Fler Programmes
- !onificatii cooperative C"- Corporate "ebates
- Comisioane suplimentare pentru A# - $AC%- $ravel Agenc Commission
%verrrides
Programul pentru zboruri frecvente (FFP) - o sc&ema de reprezentare a clientelei
fidele a unei anumite CA' Pentru oricare bilet ac&izitionat pasagerul acumuleaza un
anumit numar de puncte in functie de distanta la care calatoreste (mileage)( de regiunea
spre care calatoreste si clasa calitativa a calatoriei (pentru clasa ) si !uissiness se
multiplica principiul de baza)
% data acumulate punctele ele pot fi utilizat pentru ac&izitionarea de bilete(
gratuitate a unor bilete cu tarif redus sau obtinerea unor clase de transport superioare fata
de tariful platit' *e asemenea( pasagerul poate beneficia de concesii tarifare pentru
inc&irierile auto la destinatie( pentru rezervare si c&iar plata camerei de &otel( sau poate
obtine beneficii sub forma de cadouri( servicii speciale de aeroport' *e multe ori acest
sistem garanteaza o sc&ema de derulare a distributiei asemanatoare unui club' Centrul de
greutate al luptei de concurenta este plasat in oferte de FFP( aici fiind centrate si cele mai
mari c&eltuieli de m+' $ot mai mult publicitatea clasica este sustinuta de FFP( datorita
scaderii publicitarii( ca rezultat al cresterii elasticitatii cererii la modificare pretului
transportului aerian'
,istemul FFP a fost criticat pentru avanta-ele strategice pe care le ofera acela CA
o cota mare de piata' Cu cat CA opereaza o retea mai larga de rute (cazul marilor
companii) cu atat publicul calator poate beneficia intr-o mai mare masura de avanta-ele
oferite de FFP' % CA cu o retea mai restransa de rute( va fi dublu dezavanta-ata daca se
lanseaza in FFP' ,egmentul de piata cel mai receptiv la oferta FFP este cel al oamenilor
de afaceri' .n studiu american arata ca mai mult de / din A# au raportat ca oamenii de
afaceri au recurs la serviciile lor pentru a acumula puncte de care beneficiaza in cadrul
sistemului'
Acelasi studiu remarca faptul ca publicul oamenilor de afaceri a selectionat acele
CA care opereaza prin &ub-uri( deoarece ele au si cea mai vasta retea de rute'
Pentru a face fata 0invaziei0 marilor CA( societatile de transport aerian de
dimensiuni mici si medii au creat aliante( unindu-si oferta de FFP' *e e1emplu( compania
#irgin Atlantic si !ritis& Midland care si-au asociat oferta de FFP cu cea a CA ,A, in
cadrul unui program comun 02urobonus0( formand o oferta comuna de FFP si impreuna
cu Avi 3e4 5eeland( *elta( .nited si ,out& African Air4as'
.n C" este foarte asemanator sistemului descris anterior( cu singura diferenta ca
beneficiarii punctelor acumulate nu mai este voia-orul( ci firma in contul careia se
e1ecuta voia-ul (deci mari societati comerciale si de productie)' )n ,.A apro1imativ /67
din societati sunt beneficiare de C"'
/
$AC% semnifica pentru A# ceea ce primele 8 sc&eme promotionale au
reprezentat pentru pasagerii si corporatiile beneficiare ale serviciilor de transport aerian'
CA recompenseaza pe acei agenti de voia- care le favorizeaza atunci cand e1ecuta
tic+eting-ul pentru clientela lor' $AC% se plateste agentului de voia- ca un adaos la
comisionul obisnuit si la un nivel superior celui practicat pentru comisioanele de
intermediere' 2l este ac&itat sub forma unei sume globale sau ca 7 la cifra de afaceri ( de
obicei 97 pentru o anumita ruta( un anumit grup de rute sau pentru toate rutele uneori
acest supracomision este fi1at in legatura cu indeplinirea unui anumit plafon al cifrei de
afaceri( avand ca reper cifra inregistrata de A# in anul precedent A# pot intra in relatie
de tip $AC% cu CA de la care obtin supracomisioanele cuvenite' )n acelasi timp nu e1ista
riscul ca ele sa avanta-eze in mod disproportionat o anumita CA( in detrimentul celorlalte
pentru ca in anul urmator( performantele ma1ime inregistrate se vor transforma in
obiective( de care va depinde obtinerea de $AC% curent'
.n sistem de calcul recent adoptat de CA pentru a recompensa A#( compara cifra
de afaceri realizata in costul companiei platitoare cu cifra de afaceri realizata in costul
concurentilor' % varianta a acestei metode este calibrarea $AC% in corelatie cu ponderea
pe piata a CA
Cu toate acestea( publicitatea ramane un instrument promotional puternic in
politica comerciala a CA'
Asociatia )nternationala a $ransportului Aerian ()A$A) a fost creata la 8: august
/9/9( la initiativa CA britanice( olandeze( germane( daneze( norvegiene si suedeze care
incercau sa organizeze transportul aerian( in perspectiva cooperarii' )n /93; )A$A avea
89 membrii si era organismul profesional cel mai reprezentativ in transportul aerian
international' <a Conventia de la C&icago din /9== s-au fi1at pentru prima data(
principiile generale ale cooperarii internationale veritabile' Acest acord( care trasa
elementele generale ale cooperarii urma sa fie completat de numeroase conventii
bilaterale' Cele mai importante decizii se luau insa in cadrul )A$A si %AC) (%rganizatia
Aviatiei Civile )nternationale)
Pentru un numar insemnat de ani( )A$A a e1ercitat un control efectiv asupra
tarifelor pe rutele internationale' ,copul principal al asociatiei in forma initiala era de a
promova siguranta( regularitate si eficienta in transportul aerian ( de a concepe mi-loacele
de colaborare intre CA( de a coopera cu alte organizatii internationale in vederea
realizarii efective a securitatii transportului aerian'
"olul )A$A de a fi1a tarifele de transport a fost aspectul cel mai controversata
intrucat in acest mod organizatia functiona sub forma unui cartel legal' $arifele erau
stabilite cu ocazia Conferintelor care se organizeaza o data pe an( printr-un proces de
acorduri comune( urmand ca aceste tarife convenite sa fie ratificate de guvernele tarilor
respective' )n practica ratificare devenise mai mult o formalitate'
Criticile la adresa )A$A au argumentat faptul ca tarifele devenisera prea ridicate
in mod inutil( in special pe anumite rute( iar concurenta era sufocata' Adeseori tarifele
convenite erau stabilite in baza unor consideratii politice ai o CA emblema sa
supravietuiasca prin tarife mari pentru a-si acoperi c&eltuielile foarte mari'
)A$A controla( de asemenea ( multe alte aspecte ale activitati CA- ca de e1'(
ung&iul inclinarii scaunelor in avion( meniul servit la bordul avionului' Ca rezultat( CA
erau fortate sa se concentreze asupra aspectelor nesemnificative ale produsului oferit -
8
uniforma ec&ipa-ului( punctualitatea acestuia( in loc sa se ocupe de elementele esentiale
ale activitati'
)n consecinta s-a creata o inertie( resimtita de cei mai multi membrii' Cartelul nu
asigura profitabilitatea CA membre( care erau nevoite sa faca fata concurentei CA ne-
membre )A$A( cu rezultate bune atat in privinta tarifelor cat si profitului'
)nitial CA din ,.A si apoi din alte tari( au ales sa se retraga din )A$A in special
datorita mecanismului fie de stabilire a tarifului ( deci ingradind total libertatea CA)( si in
consecinta( in /9>9 )A$A a fost restructurata si s-au creat( in cadrul ei 8 0organizatii0(
respectiv 0,ectiunea tarife0 si 0,ectiunea comerciala0'
,ectiunea tarife - se ocupa in continuare de fi1area tarifelor( la care au aderat
acele natiuni (si deci CA) care au ales sa continue aplicarea acestui mecanism'
,ectiunea comerciala- care se ocupa de aspectele generale are reprezentarii si
cooperarii in transportul aerian international'
"olul )A$A in ceea ce priveste fi1area tarifelor a devenit astfel neimportant( iar
CA au libertatea ( c&iar si cele aderate la prima sectiune) de a-ai stabili preturile(
serviciile si celelalte aspecte ale activitati'
)n prezenta rolul )A$A consta in aceea ca reprezinta o 0centrala0 a unui sistem(
care urmeaza avanta-ele financiare intre membrii'
*e asemenea biletele de avion si celelalte documente folosite in transportul aerian
sunt standardizate si pot fi sc&imbate intre membrii )A$A( prin )A$A se asigura
compatibilitatea (sau standardizarea ) costurilor din aceasta activitate( a altor proceduri
( cum ar fi recunoasterea de catre )A$A a A# care comercializeaza bilete de avion
(activitate care se numeste acreditare)( )A$A asigura o standardizare a activitati lor')
Membrii )A$A reprezinta apro1imativ :67 din totalul CA care opereaza in
activitatea de transport aerian' )A$A a impartit global in 3 zone'
5ona / cuprinde - America de 3( Centrala( de ,ud( insulele ?a4aii( !a&amas(
Caraibe( @roenlanda
5ona 8 - 2uropa pana la #est de muntii .raliA toate insulele adiacente 2uropeiA
%rientul Mi-lociu( inclusiv )ranA Africa si i-le adiacente
5ona 3 - Asia( inclusiv "usia pana la este de muntii .ralA i-le din %ceanulPacific
neincluzand zona /A Australia Corespunzator are 3 oficii principale: Montreal - zona /A
@eneva - zona 8A ,ingapore - zona 3'
Cele 3 zone( la randul lor( sunt impartite in mai multe subzone'
)n tara noastra doua companii aeriene( respectiv $arom (cod "%) si Carpatair (cod
#3) sunt membre )A$A' *aca in /9=; avea ;> de membrii din 3/ tari( cea mai mare
parte a acestora provenind din 2uropa si America de 3ord( in prezent (866B) numara 8>6
companii membre din peste /=6 tari'
Companiile aeriene low-cost
Acesti transportatori aerieni pot fi definiti ca fiind operatori aerieni de curse
regulate intr-un sistem point-to-point (rute directe( fara escale sau sc&imbari ale
aparatelor de zbor) si care ofera servicii no-frills (fara pretentii( adica lipsa oricarui alt
serviciu( e1ceptand transportul propriu-zis)( anga-atii sunt platiti sub media sectorului de
activitate al transportului aerian de pasageri'
Modelul lo4-cost si-a demonstrat eficienta( in timp ce marea ma-oritate a marilor
companii aeriene se confrunta cu probleme( segmentul lo4-cost se mentinea pe pozitii'
3
.n e1emplu e1trem de elocvent este cel al companiei americane ,out&4est Airlines
(liderul acestui segment pe piata americana)( a carei capitalizare la bursa atingea in anul
8668( apro1imativ // miliarde .,*( cifra la care toate celelalte mari companii aeriene nu
pot decat spera'
)n 2uropa( prima companie lo4-cost( "anair( cea mai mare la ora actuala pe
piata europeana( a inregistrat in 8668 o crestere a profitului brut de >/7 fata de anul
anterior si aste in conditiile lipsei semnelor de revigorare a pietei( in general' Alte
asemenea firme in 2uropa sunt eas Cet (a doua companie de profil pe piata europeana)(
#irgin !lue( s'a' care au sanse sa-si intareasca pozitiile pe piata si sa isi sporeasca
profiturile'
)n acelasi timp( companiile aeriene traditionale se confrunta cu dificultatile
sistemului &ub and spo+e care necesita o infrastructura impozanta( e1trem de costisitoare(
cu un consum mare de forta de munca( dar care ofera o gama larga de destinatii(
fle1ibilitate in sc&imbarea unei calatorii si 0frills0( respectiv servicii de alimentatie la
bordul aeronavei( dotari pentru agrementul pasagerilor( diverse servicii( etc'
Diferentele dintre cele doua sisteme de transport aerian al pasagerilor
/'rutele deservite' % companie traditionala( mai ales una nationala( deserveste o
retea ampla de rute care leaga localitati de pe intreg teritoriul unui stat( in timp ce
transportatorii lo4-cost nu pun accent pe numarul de aeroporturi spre care asigura
legaturi( cat( mai curand( pe dimensiunea aeroporturilor sau importanta lor' 2le nu sunt
interesate sa fie prezente pe cat mai multe aeroporturi( ci doar pe acelea care inregistreaza
flu1uri importante de pasageri si deci( le asigura incasari mari'
8' productivitatea muncii este masurata ca raprt intre numarul de anga-ati si
numarul aparatelor de zbor ale unei companii aeriene' )n ,.A( ,out&4est Airlines
inregistreaza in 8668 o productivitate de :; anga-atiDaeronava (etalonul pentru ,.A)( in
timp ce in acelasi an( .nited Airlines avea />3 anga-atiDaeronava' Astfel( companiile lo4-
cost reduc la minim numarul anga-atilor si corespunzator( c&eltuielile cu forta de munca'
3' comercializarea serviciilor se realizeaza in mod clasic prin: agentii de turism(
prin birouri proprii sau on-line' Aceasta ultima dintre metode este cea mai putin
costisitoare si de aceea( foarte mult utilizata de companiile lo4-cost care folosesc in acest
scop fie site-uri proprii fie site-uri specializate' ,e apreciaza ca( in medie( costurile de
vanzare prin acest canal de distributie reprezinta apro1imativ /7 din pretul propriu-zis al
biletelor de avion' )n cadrul sistemului de distributie clasic( prin intermediul agentiilor de
turism( compania aeriana cedeaza acesteia un comision de ;->7 din valoarea biletului
comercializat' Compania $arom din considerente legate de reducerea costurilor de
vanzare( a decis reducerea comisionului cedat agentiilor de turism la valoarea de /7
incepand cu luna aprilie 866B' Pentru a ramane competitive( companiile traditionale ofera
pasagerilor stimulente sub forma reducerilor tarifare si a programelor de fidelizare' % alta
modalitate de scadere a costurilor o reprezinta folosirea 0biletului electronic0 (fiecare
client are un cod unic in baza caruia se vor confirma rezervarea si accesul la bordul
avionului'
=' pont-to-point versus &ub and spo+e' )n general( companiile lo4-cost se a1eaza
pe rute directe( estimandu-se faptul ca numai /67 dintre pasagerii acestora au neoie de
zbor de legatura pentru a a-unge la destinatia dorita' Comparativ( clientii companiilor
aeriene traditionale( in procent de peste =67 sc&imba cel putin o singura data avionul pe
=
parcursul unei calatorii' *eloc de negli-at este faptul ca utilizarea sistemului &ub and
spo+e genereaza c&eltuieli suplimentare deosebit de mari' 5borurile directe( non-stop(
sunt mult mai ieftine din acest punct de vedere' 2le dureaza mai putin decat cele cu
escale si( cum anga-atii companiilor aeriene sunt platiti pe unitatea de timp( un zbor mai
lung va genera c&eltuieli mai mari cu forta de munca' <a aceste c&eltuieli se adauga si
cele de &andling (incarcare( descarcare( reancarcare baga-e( etc') pe fiecare aeroport de
legatura' 3ici costurile cu combistibilul nu sunt de negli-at( decolarile( aterizarile( rularile
pe pista( etc' 3ecesita un consum mai mare de +erosen decat daca avionul se afla in zbor'
;' costurile cu forta de munca Pilotii sunt o categorie de personal foarte (cea) mai
bine remunerata' Companiile lo4-cost isi platesc pilotii cu un salariu mediu lunar de
/6'666 - /8'666 .,*( in timp ce la o companie traditionala salariul poate depasi 886'666
.,*Dan' Companiile traditionale se mandresc cu un personal e1trem de e1perimentat( cu
o vec&ime in munca considerabila si isi platesc personalul corespunzator' Companiile
lo4-cost au aparut relativ recent pe piata( e1perienta pilotilor nu este la fel de mare( deci
salariile platite sunt mai mici'
B' parcul de avioane' Companiile lo4-cost opereaza( de regula( un singur model
de aeronava( ceea ce determina c&eltuieli mai mici( in timp ce companiile traditionale
utilizeaza mai multe tipuri de aeronave' *e e1emplu( *elta are /B tipuri de aeronave'
Companiile traditionale trebuie sa-si adapteze tipul de avion la fiecare categorie de ruta
pe care o opereaza (rute scurte( avioane scurt-curier( rute transoceanice( avioane de mare
capacitate si cu raza mare de actiune)' )n aceste conditii o companie traditionala are
c&eltuieli mari de intretinere a flotei eterogene utilizate( la care se adauga c&eltuielile de
policalificare a ec&ipa-elor'
Modelul low-cost are trei caracteristici distinctive.
/' Produsul oferit este cat se poate de simplu' Companiile se rezuma la efectuarea
transportului propriu-zis' 3u se ia masa la bordul avionului( de cele mai multe ori nici
bauturile sau snac+surile nu sunt gratuite'
3u e1ista servicii multi-class( e1ista o singura clasa( numarul locurilor disponibile
din avion fiind mai mare( ceea ce determina o utilizare intensiva a aparatelor de zbor'
Pentru zborurile lo4-cost nu se fac rezervari 0pe locuri0( ci 0in limita locurilor
disponibile0( pasagerul asezandu-se pe oricare loc liber' Aceste companii nu au o
obisnuinta in a utiliza programe de fidelizare' )n ultima perioada( datorita cresterii
concurentei pe piata de profil( sunt tot mai frecvent utilizate asemenea masuri de
fidelizare a clientelei'
8' Pozitionarea pe piata se refera la segmentul de clienti care utilizeaza servicii
lo4-cost' Cei mai multi clienti nu calatoresc in interes de seviciu si nu pun accent pe
frecventa zborurilor sau pe e1istenta unui orar strict' )n general( aceste companii
actioneaza pe distante scurte( aeroporturi secundare( regionale si ocolesc &ub-urile'
3' Costurile de operare sunt reduse prin urmatoarele cai:
- omogenizarea parcului de aeronave - costuri de intretinere si de formare a
personalului mai mici
- simplificarea si eficientizarea operatiunilor de ground-&andling
- utilizarea aeroporturilor secundare( mai ieftine( cu ta1e de aeroport mai mici
- utilizarea preponderenta a )nternet-ului ca retea de distributie'
;
"anair este prima companie europeana lo4-cost' Compania a fost infiintata in
anul /9:;( transportator regulat initial( a introdus sistemul lo4 cost in anul /996( dispune
in prezent de o flota formata e1clusiv din avioane boeing >3> seria :66( avind in 866B in
dotare /6> asemenea aeronave( cu care( in acelasi an a transportat 3; milioane pasageri(
deservind =3: rute in 8= tari europene'
)n "omania( piata lo4-cost a cunoscut o dezvoltare remarcabila in ultimii ani(
companiile de profil fiind !lue Air - companie auto&tona (3 avioane !oeing >3>( seriile
366 si ;66)( compania italiana Mair( compania spaniola Air Madrid (a dat faliment la
sfarsitul anului 866B)( compania slovaca ,+ 2urope si compania Eizzair( o companie
polonezo-mag&iara' Principalele destinatii deservite sunt )talia( ,pania si @ermania( tari
unde se afla importante comunitati de romani'
%data cu aplicarea acordului %pen ,+( ca urmare a aderarii tarii noastre la .2
(acordul este aplicat in .2 din /99B)( se liberalizeaza accesul oricarei companii aeiene
straine pe piata romaneasca( inclusiv pe rutele interne (aceasta piata fiind deservita
e1clusiv pana la 3/ decembrie 866B de catre transportatori auto&toni)( ceea ce va crea
dificultiti ma-ore firmelor de transport aerian din "omania (companiile regulate $arom(
Carpatair si compania lo4-cost !lue Air)'
Biletul de avion electronic
2ste un inlocuitor al biletului traditional( fiind un cupon care are inscris pe el doar
un cod si un itinerariu' )n sistemul electronic de emitere de bilete( rezervarea si plata se
pot face fie online( fie in mod traditional( insa linia aeriana nu emite un bilet de &artie(
toate datele zborului fiind stocate in computerele companiei'
!iletul electronic poate fi rezervat in variante diverse: online( prin intermediul
agentiei de turism( de la biroul companiei aeriene sau telefonic( dupa care plata se
efectueaza prin card de credit( prin transfer bancar sau cas&' Confirmarea de rezervare se
primeste ulterior prin fa1 sau e-mail'
<a sosirea in aeroport( opratiunea de c&ec+-in se efectueaza prin introducerea
cartii de credit intr-un automat( pentru verificarea identitatii clientului' Automatele de
inregistrare rapida au posibilitatea tiparirii tic&etului de imbarcare nu doar pentru plecare(
ci si pentru intoarcere( daca aceasta este programata in urmatoarele 8= de ore' C&ec+-in-
ul poate fi realizat si online( caz in care( automatul emite doar tic&etul de imbarcare' .n
alt avanta- oferit de automatul de inregistrare rapida este acela ca pentru un grup de ;-B
persoane( c&ec+-in-ul se poate face printr-o singura operatiune'
Motivul principal al introducerii biletelor electronoce este reducerea costurilor' )n
industria romaneasca de profil( in prezent( costul de productie al unui bilet de avion este
de ; euro( intrucat biletele sunt tiparite in strainatate pe o &artie speciala( iar apoi trebuie
inseriate si inregistrate'
*eocamdata( in nici un aeroport din "omania nu e1ista automate de inregistrare
rapida( in conditiile in care companiile aeriene traditionale au ca obiectiv inlocuirea
definitiva a biletelor traditionale' <uft&ansa( de e1emplu( urmareste( pana la sfarsitul
anului 866>( sa emita numai bilete electronice'
Avanta-ele biletului electronic:
- nu poate fi pierdut( uitat acasa sau furat
- permite modificarea detaliilor de zbor cu pana la 36 de minute inaintea orei de
c&ec+-in
B
- poate fi sc&imbat sau modificat telefonic( e-mail
- procedura de c&ec+-in este mai simpla si mai rapida'
Aliante strategice in transportul aerian
Aliantele strategice reprezinta raspunsul la necesitatea eficientitarii activitatii
companiilor aeriene care se confrunta cu o multitudine de probleme legate de costuri(
politici restrictive de acces pe anumite piete( reglementari protectioniste in numeroase
aeroporturi si scaderea traficului aerian ca urmare a conflictelor politice si recesiunii
economice'
%biectivele aliantelor strategice
/' Posibilitatea de a infiinta o retea de servicii cu acoperire globala si(
corespunzator( cresterea numarului de destinatii posibile' Calatorii pot obtine beneficii
mai mari din programele de fidelizare care se refera la toti operatorii care compun alianta'
Partenerii isi e1tind reteaua de rute' Formarea unei aliante cu parteneri din tarile care
impun restrictii permit unei companii aeriene straine sa obtina acces indirect pe piata pe
care o vizeaza'
8' 21tinderea pietei de origine a traficului' Companiile aeriene isi imbunatatesc
coeficientii de ocupare prin cresterea traficului'
3' "educerea costurilor
=' Ameliorarea calitatii serviciilor
;' Avanta-e de mar+eting
B' Posibilitatea cresterii cotei de piata printr-o politica comuna de preturi'
Categorii de aliante strategice
)n prezent nu e1ista un consens in ceea ce priveste clasificarile aliantelor
strategice'
Criteriul gradului de coordonare
- Alianta pe o singura ruta (interline alliance) - implica un nivel redus de
coordonare pe un numar redus de rute' *omeniile de coordonare includ operatiuni la sol(
e1ploatarea in comun a facilitatilor la sol( parta-area codurilor de zbor si operarea lor in
comun( parta-area spatiului de zbor( coordonarea orarelor de zbor pentru cursele legate
direct'
- Alianta comerciala - e1tinde domeniul cooperarii spre dezvoltarea in comun a
unor sisteme si activitati comune de mar+eting' .n asemenea e1emplu este realizarea
unui acord de parta- a codurilor de zbor cu utilizarea in comun a programelor de
fidelitate' Alianta %ne4orld( a fost fondata la /'68' /999 de catre American Airlines(
!ritis& Air4as( Cat&a Pacific si Fantas( ulterior alaturandu-se Finnair si )beria'
- Alianta cu detinere de actiuni - presupune detineri reciproce de pac&ete de
actiuni ale partenerilor( iar partenerii coopereaza( in general( in toate domeniile in care se
initiaza activitati comune din categoriile mentionate' Acest tip de alianta presupune
parta-area codurilor de zbor pe un numar mare de rute' 2ste alinta cea mai durabila( dar in
declin( preferandu-se aliantele comerciale' 21emple: alianta companiei American
Airlines cu Canadian Airlines )nternational( in /99=( prima investind in cea de-a doua
suma de /96 milioane .,*'
Practica in domeniu demonstreaza frecventa sporita a modificarii aliantelor( unele
dintre ele fiind durabile( altele durand doar cateva saptamani'
Criteriul continutului si al obiectivelor aliantelor
>
- Aliante cu obiective strategice comune - se constituie prin asocierea unor
companii aeriene care isi unesc o serie de active pentru a realiza in comun unul sau mai
multe obiective' Activele pot fi: facilitati necesare in terminalele aeroporturilor( baze de
intretinere( aeronave( personal( drepturi de trafic sau resurse de capital' Aceste aliante
sunt formate de obicei de catre doua sau mai multe companii aeriene ce ofera o marca
unica si standarde uniforme ale serviciilor' Asemenea aliante se pot constitui prin:
franciza( comercializarea unei marci comune( -oint venture sau fuziune deplina'
- Aliante cu obiective comerciale individuale - sunt cunoscute si sub denumirea de
aliante de mar+eting (comerciale)' ,pre deosebire de cele prezentate anterior( partenerii
raman independenti( fiecare urmarindu-si propriile obiective' )n aceasta categorie se
inscriu:
- acordurile de parta-are a spatiului de zbor
- acordurile de parta-are a codurilor de zbor
- promovarea de programe comune de fidelitate
- coordonarea orarelor de zbor
- functionarea unor birouri comune de vanzari
- operatii te&nice comune'
Criteriul acoperirii geografice
- Aliante regionale -sunt cele mai frecvent intalnite si pot fi:
a) aliante bazate pe acorduri comerciale ce acopera mai multe rute in interiorul
unei singure regiuni geografice sau c&iar numai in interiorul tarilor de unde provin
partenerii' .n e1emplu este alinta Malasian Airlines si $&ai Air4as care acopera rute
din cele 8 tari in regim code-s&aring'
b) aliante reglementate prin acordurile de franciza' )n /999( !ritis& air4as avea
noua parteneri( intre care sapte in Marea !ritanie( unul in *anemarca si unul in Africa de
,ud( impreuna aducand companiei britanice >= de destinatii noi'
- Aliante globale - au acoperire globala si sunt cele mai importante in ceea ce
priveste e1tinderea retelelor de rute' ,copul lor este obtinerea tuturor beneficiilor de
mar+eting generate de economiile de scala ce rezulta din activitatea comuna si
interconectata a mai multor companii aeriene ce actioneaza pe pieteDcontinenteDzone
geografice diferite' )nterconectarea vizeaza coordonarea orarelor de zbor( constituirea
unei retele comune de vanzari( programe combinate de fidelitate( activitati de
intra-utorare sau detinerea reciproca de actiuni'
)n septembrie 866B( aliantele globale marcante pe piata transportului aerian sunt :
,tar Alliance care este prima alianta de profil( lansata la /='6;'/99> dar si cea mai
mare( reunind /: companii aeriene: Air Canada( Air 3e4 5ealand( A3A( Asiana
Airlines( Austrian( bmi (!ritis& Midland)( <%$ Polis& Airlines( <uft&ansa( ,A,(
,ingapore Airlines( ,out& African Air4as( ,panair( ,4iss( $AP Portugal( $&ai( .nited(
., Air4as( #arig (compania nationala braziliana)( la care se adauga trei mambrii
regionali' Membrii fondatori au fost .nited Airlines( Air Canada( <uft&ansa( ,A,( $&ai
si #arig' )n prezent opereaza peste /B'666 zboruri zilnice catre :=/ de aeroporturi in /;>
de tari' 3umarul total al pasagerilor transportati in 866B a fost de =/3 milioane calatori(
cu o flota formata din 8>>= aeronave'
!eneficiile aliantei constau in:
- construirea in comun a unor facilitati in aeroporturi
- introducerea de noi te&nologii
:
- isi coordoneaza zborurile regulate
- in aeroporturi( avioanele partenerilor sunt garate in apropiere unele fata de
celelalte
- ec&ipe comune pentru asigurarea transferurilor rapide ale pasagerilor si
baga-elor'
,+team este cea de-a doua alianta globala( a fost infiintata in anul /999 si are ca
membrii: Aeroflot( Aerome1ico( Air France( Alitalia( Continental (,.A)( C,A Czec&
Airlines( *elta Air <ines( Gorean Air <ines( 3ort&4est(,.A)' Acestora li se adauga cinci
membrii asociati( intre care si $arom (companie sponsorizata de Alitalia( /(/3 milioane
pasageri transportati in 866;( =6 de destinatii deservite in 8= de tari( 3; zboruri operate
zilnic( flota formata din /B avioane)' )n anul 866B alianta ,+team a operat zilnic /='B/;
zboruri( pe >8: aeroporturi din /=9 de tari' !eneficiile calatoriilor cu membrii aliantei
sunt:
- programe comune de fidelizare
- mai multe sali de asteptare
- garantarea rezervarilor(
- mai multe zboruri
- mai multe categorii de tarife de transport
- cone1iuni facile
- c&ec+-in facil
- un singur c&ec+-in
- standarde de calitate
- retea de rezervari'
Cea de-a treia alianta ma-ora este %ne4orld( si are : membrii Air <ingus(
American Airlines( !ritis& Air4as( Cat&a Pacific( Finnair( )beria( <A3 si Fantas
(Australia)( la care se adauga /3 membrii asociati'
Conform statisticilor )A$A( pentru anul 866; ( ierar&ia acestor aliante strategice
in ceea ce priveste numarul total de pasageri transportati si veniturile operationale se
prezinta astfel:
$otal pasageri transportati
,tar =6/(8 milioane( cu o cota de piata de 8B(67
,+team 3/=(; milioane si cota de piata 86(=7
%ne4orld 889(= milioane si cota de piata /=(97
Altii cota de piata 3:(>7
#enituri operationale
,tar //3(/ mld' .,* ( cota de piata 8:7
,+team >9(8 mld'( /9(B7
%ne4orld B8(8 mld' /;(=7( altii 3>(67
)n ceea ce priveste cotele de piata in functie de capacitatea de trafic( situatia se
prezinta diferit pentru continentul european si cel nord-american'
)n 2uropa : ,tar /97
%ne4orld /37
,+team /;7
Altii ;37
)n America de 3ord: ,tar 8=7
%ne4orld /B7
9
,+team 897
Altii 3/7
Aliantele au si dezavanta-e pentru transportul aerian'
Acordurile de parta-are a spatiului de zbor sunt banuite ca ar masca aran-amente
anticoncurentiale intre companii concurente pentru impartirea pietelor( limitarea
capacitatii de transport( cresterea tarifelor sau eliminarea rivalilor' Prin eliminarea
concurentei( se poate limita cresterea capacitatii de transport si deci( preturile pot fi
mentinute la nivel ridicat' $otodata reprezinta o bariera pentru patrunderea pe piata a noi
concurenti'
/6

S-ar putea să vă placă și