Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Administrarea Afacerilor Internaionale

EFICIEN A I EVALUAREA
INVESTI IILOR
Negoi
Anamaria

Investitiile in viata social- economica
!ag "
#olul investiiilor $n asigurarea com!etitivit%ii
economice !ag &
Investitiile de ca!ital in conditii de risc
!ag '
(ficiena economic% )i !rocesele investiionale
!ag *
Bibliografie
!ag +,
2
Investitiile in viata social- economica

Investitiile sunt ca vinul rosu, cu cat "mai vechi", cu atat sunt
mai bune. Timpul este poate unul dintre cele mai importante
ingrediente care fac ca vinul sa fie mai bun si investitia mai profitabila.
Atentie insa, nu orice vin si nu orice investitie. In urma cu zece ani,
investitiile se coagulau cel mai adesea in jurul achizitiei de valute
straine (dolari sau marci germane), al Bursei de alori aflate in frageda
pruncie si al fondurilor de investitii.
!e parcursul ultimilor zece ani pietele bancare, valutare si de
capital s"au diversificat foarte mult, astfel a crescut si gradul de
comple#itate a oportunitatilor de investire. $u toate acestea, regulile
raman aceleasi% inainte de a porni la drum (indiferent de cat de lung va
fi acesta), investitorul trebuie sa isi cunoasca bine profilul de risc, si
in functie de acest criteriu sa isi ghideze investitia. &ai mult, pentru
suma de bani pe care vrea sa o investeasca'economiseasca
investitorul nu trebuie sa isi faca planuri imediate, si cu atat mai putin
sa se crediteze.
cresterea si dezvoltarea economiilor statelor lumii sunt puternic
influentate de volumul si dinamica investitiilor realizate sau aflate in curs de
derulare. In activitatea economica investitiile ocupa un loc central, cu rol
dinamizator, atat pentru sfera productiei de bunuri si servicii cat si pentru
sfera consumului. Investitiile reprezinta un concept complex, cu multiple
abordari si implicatii, a caror problematica este destul de dificil de abordat.
Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop
folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In
sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent
pentru un consum viitor, posibil si incert.
Sacrificiul are loc in prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai
tarziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. In unele cazuri
elementul care predomina este timpul (exemplu: investitia in bonurile de
tezaur guvernamentale), in altele riscul este atributul dominant ( investitia
S!I), iar alteori, ambele aspecte sunt importante (ex.: ac"izitionarea
actiunilor intreprinderilor care se privatizeaza).
#rebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire.
$conomisirea poate fi definita mai curand ca un simplu consum amanat, in
timp ce, in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in
prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are in
plus si un caracter real, in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a
productiei nationale.
In opinia unor specialisti, cum ar fi -ierre .osse, investitiile reprezinta
%schimbarea unei satisfacii imediate i sigure, la care se renun, n
&
schimbul unei sperane viitoare ce s-ar obine i al crei suport sunt tocmai
bunurile investite', pe scurt (o c"eltuial) incert) pentru un viitor incert'. lti
specialisti, cum ar fi .argerin I Si Ausset / sunt de parere ca notiunea
de investitii implica trei elemente definitorii : durata, risc, eficienta.
0urata* orice proiect de investi+ii are un ciclu de via+) propriu,
caracterizat prin etape ,i momente-.aloane bine definite ,i pe parcursul
c)reia parametrii economici ai proiectului au o evolu+ie proprie descris) /n
tabloul de flux de numerar 0
#iscul care decurge din evolu+ia parametrilor proiectului ,i dac)
c"eltuielile au un grad de certitudine rezonabil efectele sunt numai
speran+e 0
(ficienta -conform c)reia, promotorul de proiect (agentul economic
declansator) accept) sc"imbarea unor disponibilit)ti prezente de resurse, /n
sc"imbul unei serii de efecte-/ncas)ri viitoare care,/n sum) total) absolut)
s) fie superioare c"eltuielilor ini+iale.
nalizand, recapituland, sintetizand aceste opinii si completandu*le,
putem formula urmatoarea definitie generala a investitiei : Investitia este
efortul financiar actual facut pentru un viitor mai bun, creat prin
dezvoltare si modernizare, avand ca sursa de finantare renuntarea la
consumuri actuale sigure, dar mici si neperformante, in favoarea unor
consumuri viitoare mai mari si intr"o structura moderna, mai aproape
de optiunile utilizatorilor, dar probabile(.
1in aceasta definitie se dezvolta o serie de concluzii si consecinte in
plan managerial, dintre care ne limitam la sublinierea unor pe care le
consideram mai semnificative :
2. Investitia este un efort actual, care, ca orice efort, trebuie dimensionat,
previzionat si argumentat pentru a fi sustinut de catre cei care trebuie sa*l
faca.
2. Investitia vizeaza un viitor mai bun, care trebuie evidentiat stiintific si
realist, prin studii complexe, adecvate.
&. Sursa de finantare a investitiilor o reprezinta renuntarea la consumuri
actuale posibile si sigure, in favoarea unor consumuri viitoare, mai mari, mai
performante dar probabile.
Rolul investiiilor n asigurarea competitivitii economice
!unc+ionarea sistemelor economico*sociale /n condi+iile economiei de
pia+) ,i a unui mediu /ncon.ur)tor /n continu) sc"imbare, /n perspectiva
globaliz)rii necesit) adoptarea unui management anticipativ ,i luarea /n
considerare a tuturor aspectelor legate de derularea activit)+ii,
comportamentul pe pia+), rela+iile cu clien+ii, furnizorii, statul ,i institu+iile
3
financiare. Rezult) c) firmele trebuie s) fie competitive ,i flexibile pentru a
supravie+ui /n economia de pia+). $le trebuie s) desf),oare activit)+i de
modernizare, /nlocuire, extindere pe noi pie+e, de dezvoltate a noi produse
sau servicii etc., adic) s) fac) investi+ii. ceasta confer) investi+iei un rol
principal /n creterea economic, at4t la nivel microeconomic c4t ,i la nivel
macroeconomic.
Investi+iile se dovedesc a avea un profund caracter novator /n cadrul
economiei na+ionale. 5rin proiectele de investi+ii se asigur) implementarea
/n practic) a solu+iilor oferite de cercetarea ,tiin+ific) ,i dezvoltarea
te"nologic), a te"nicii ,i te"nologiilor de performan+) pe plan mondial, ceea
ce conduce la ridicarea nivelului te"nic al produc+iei, la /mbun)t)+irea ,i
diversificarea calit)+ii produselor ,i serviciilor, la cre,terea eficien+ei
economice.
#otodat), prin intermediul efectelor de antrenare, investi+iile /,i difuzeaz)
,i amplific) influen+a /n /ntreaga structur) a economiei na+ionale. $le
genereaz) ample efecte /n structura ,i calitatea factorilor de cre,tere
economic), deoarece au at4t un efect de ad)ugare (de noi mi.loace de
munc) la cele existente), c4t mai ales unul de antrenare prin care noile
capacit)+i determin), /n mod continuu, proiectarea ,i realizarea altora, dar ,i
eliminarea celor ce au suferit uzura moral) ,i care devin incompatibile din
punct de vedere economic ,i te"nic.
6n rol important al investi+iilor /n cadrul circuitului economic este acela
de regulator (compensator) al ocup)rii for+ei de munc).
1ezvoltarea produc+iei de bunuri ,i servicii, prin construirea de noi
capacit)+i ,i prin extinderea celor /n func+iune, se finalizeaz), de cele mai
multe ori, cu crearea de noi locuri de munc), cu efecte benefice asupra
popula+iei ,i nivelului de trai.
7egat de acest rol al investi+iilor, de suport material /n crearea de noi
locuri de munca, 5ierre 8asse atribuie investi+ilor func+ia economic) ,i
social) de: mijloc activ contra omajului i a demoralizrii care l nsoete
Realizarea de investi+ii, /n general, nu numai cu caracter productiv,
atenueaz) presiunea ,oma.ului /n societate.
In economie exista mai multe tipuri de investitii. 6nele dintre acestea
presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun
implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile,
ec"ipamentele industriale mi.loacele de transport etc. In primul caz,
investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni,
certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate
au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, "oteluri sau magazine.
In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de
investitii reale. 1e cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa,
deoarece cele doua tipuri coexista.
9
#rebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste ma.oritatea investitiilor
reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare.
In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta
latura financiara. 1e la cel mai mic magazin pana la marile corporatii
internationale, activitatea de investitii se spri.ina pe credit, actiuni, obligatiuni
etc.
Investiia financiar% desemneaz) o form) de plasament a capitalului.
6n investitor financiar nu se ocup) cu problematica conceperii, realiz)rii ,i
exploat)rii unui proiect prin folosirea capitalului propriu, ci doar cu formele
de plasament ale acestuia (ac+iuni, obliga+iuni, alte forme de /mprumut),
pun4nd la dispozi+ia /ntreprinz)torului capitalul necesar pentru realizarea
proiectului.
:n economia socialist) a trecutului, /n Rom4nia, prin investi+ii s*au /n+eles
doar a,a*numitele investi+ii reale (concretizate /n proiecte), f)r) a fi
abordate aspectele investi+iilor financiare, pentru ca, /n fapt, nu au existat
capitaluri financiare ,i o pia+) a acestora.
Investiiile de capital n condiii de risc. Modelul de decizie pentru investiiile
de capital
1eciziile de capital sunt deciziile de management financiar care implic)
plasarea
sau investirea unui anumit capital la un moment dat, ,i ob+inerea unui flux
de beneficii /n viitor. Investi+iile de capital pot fi pe termen scurt (sub un
an) sau pe termen lung, cele pe mai mul+i ani.
6n aspect important al deciziilor asupra investi+iilor de capital /l constituie
nivelul de risc. $xista investi+ii de capital f)r) risc sau cu risc sc)zut, dar
care conduc la un beneficiu mai redus, /ns) exist) ,i investi+ii de capital cu
risc ridicat, de la care se a,teapt) beneficii mult mai mari.
5entru a /n+elege mai bine deciziile de investi+ii de capital /n condi+ii de
risc, s) analiz)m modul /n care acestea pot fi integrate unei probleme
generale de teoria deciziilor manageriale financiare.
;om examina /n continuare mai detaliat fiecare din etapele acestui
model de decizie pentru investi+iile de capital :
Etapa 1 indic) faptul c) de la /nceput trebuie stabilite obiectivele, adic)
+intele pe care investitorul dore,te s) le ating). <uantificarea obiectivelor va
duce la stabilirea unei func+ii obiectiv, care de cele mai multe ori const) din
maximizarea profitului ca urmare a investi+iei de capital.
Etapa 2 const) din c)utarea oportunit)+ilor de investi+ii. ceasta este o
activitate creativ) pentru g)sirea proiectelor de investi+ii poten+iale, iar
acestei etape trebuie s) i se acorde aten+ia necesar).
=
Etapa 3 a procesului de decizie se refer) la culegerea datelor privind
posibilele st)ri ale naturii care pot s) afecteze rezultatele proiectelor de
investi+ii.
Etapa 4 /ncepe dup) ce au fost identificate st)rile naturii /n etapa
anterioar) ,i const) din analizarea ,i listarea tuturor rezultatelor posibile,
pentru fiecare stare a naturii.
Etapa 5 se refer) la evaluarea efortului ,i a pierderii (sau a c4,tigului)
pentru fiecare rezultat posibil.
Etapa 6 a procesului este destinat) select)rii proiectelor de investi+ii, prin
care s) asigure profitul maxim.
Etapa 7 const) din planificarea implement)rii proiectelor de investi+ii
selectate /n etapa anterioar).
Etapa 8 , care este ultima etap) a acestui proces, const) din analiza
deciziilor de capital ,i revizuirea proiectelor de investi+ii.
5ot avea loc /ns) ,i alte itera+ii secundare /ntre etapele acestui model
de decizie. stfel, etapa de analiz) ,i revizuire a proiectelor de investi+ii are
loc /n mod constant, la intervale bine stabilite, pentru a evalua rezultatele
curente fa+) de cele planificate.
>biectivul principal al unui proiect de investi+ie de capital (se cuvine s)
subliniem
acest lucru legat de managementul riscului financiar) este compararea
dintre veniturile ob+inute ca urmare a acestei investi+ii ,i alternativele ?
av4nd acela,i risc ? de a investi /n ac+iuni sau alte modalit)+i similare de
tranzac+ii pe pie+ele financiare.
<"iar daca nu este un domeniu foarte mediatizat in tara noastra,
specialistii spun ca investitia in piata de capital se potriveste tinerilor, care
prezinta un apetit ridicat la risc. @roAerii consultati de Ball*Street au explicat
ca tinerii clienti au cel mai ridicat apetit la risc, desi numarul lor este vizibil
mai mic, comparativ cu alte categorii.
!a o asemenea varsta esti dispus sa-ti asumi riscuri ridicate deoarece
sumele investite nu sunt mari iar perceptia asupra unei pierderi potentiale
este una mult mai rela"ata #n timp, investitiile la bursa cresc, iar apetitul
pentru risc scade usor $e de alta parte, e"perienta adunata in timp reduce
din riscuri deoarece ca si investitor cu ani de bursa, poti anticipa mult mai
usor directia pietei, e"plica %di !upsan
Riscul de a investi la bursa la maturitate profesionala (&9*99 ani), fara
experienta adunata in timp, este mult mai mare deoarece, la o asemenea
varsta, sunt investite sume mari inca de la inceput, iar experinta (se aduna'
cu sacrificii financiare proprii mult mai mari.
In acest moment, procentul investitorilor tineri este relativ mic,
comparativ cu celelalte categorii, probabil din cauza unei culturi financiare
slabe. Insa, comportamentul lor este usor diferit, c"iar surprinzator, in opinia
oficialului Interca!ital
C
%cestia sunt genul de clienti foarte bine informati despre perpectivele
bursiere, urmaresc toate flu"urile de stiri financiare, iau decizii investitionale
e"trem de rapid, prefera sa vanda in pierdere imediat pentru a evita alte
pierderi potentiale si cred ca vor fi printre primii care vor cumpara atunci
cand criza bursiera va atinge apogeul, a mai spus %di !upsan
Eficien+a economic) ,i procesele investi+ionale
:n ,tiin+a economic), conceptul de eficien+) a fost introdus, /ndeosebi /n
secolul nostru, de,i anumite referiri indirecte pot fi /nt4lnite /nc) de la dam
Smit", ce aborda, la vremea aceea, problema maximiz)rii rezultatelor, f)r)
/ns) a se face referiri la minimizarea c"eltuielilor.
$timologic no+iunea de eficient) provine din limba latina din cuv4ntul
(efficere, ceea ce /n traducere libera, /nseamn) a efectua o activitate cu
efecte pozitive.
-rofesorul (ugeniu Niculescu .i1il2 definea eficien+a ca fiind calitatea
unei activiti de a obine rezultate ma"ime cu eforturi minime n orice
domeniu de activitate
<onceptul de eficient) a fost introdus practic /n toate laturile activit)+ii
socio ? umane, se poate vorbi astfel despre o eficien+) economic), eficien+)
social) sau eficien+) ecologic). 1in perspectiva social), un sistem se
consider) eficient, dac) este capabil s) atrag) /n circuitul social ? economic
toate resursele necesare, s) le repartizeze optim pe diferite domenii ,i
ramuri, s) le utilizeze cu randamente maxime, /n a,a fel /nc4t nevoia
social) s) fie satisf)cuta la cel mai /nalt nivel.
:ntre toate abord)rile specifice conceptului prezentat, eficien+a
economic) s*a bucurat practic de cea mai mare aplicabilitate, at4t din
perspectiva sferei de abordare, c4t ,i din necesitatea desf),ur)rii unor
activit)+i ale c)ror rezultate s) fie benefice pentru /ntreprinz)tori.
$ficien+a economic) reprezint) un concept complex ce reflect), /n mod
cuprinz)tor, rezultatele ce se ob+in /ntr*o activitate economic), evaluate prin
prisma resurselor consumate pentru desf),urarea acelei activit)+i.
Nivelul eficien+ei economice este dependent de volumul, structura ,i
calitatea resurselor consumate dar ,i a rezultatelor ob+inute.
-rofesorul Ion #om3nu, /n lucrarea 4(conometrie cu a!licaii la
eficiena investiiilor a definit eficien+a economic) ca fiind corelarea
rezultatelor obinute pe multiple planuri, ca urmare a efecturii unei
investiii, cu cantitatea total a resurselor consumate pentru punerea n
funciune a acesteia, stabilirea unei cone"iuni dintre cauz i efect
- 5ica atribuie eficien+ei economice patru sensuri diferite, dup) cum
urmeaz): sens foarte larg, ca ,i /nsu,ire a unei activit)+i de a genera efecte
pozitive0 sens larg, prin includere /n calcul ,i a altor elemente conexe, sens
restr&ns, ce implica compara+ii /ntre rapoarte alternative ,i sens foarte
D
restr&ns, caz /n care se impune ec"ivalarea dup) natur) ,i timp a eforturilor
,i efectelor.
> alta abordare a conceptului de eficien+a se reg)se,te ,i la !rofesorul
6istelecan La1%r2 ce apreciaz) ca (eficiena economic nu constituie
numai o calitate a proceselor economice, ci i o categorie comple" care
pune ntr-un raport cauzal efortul economic implicat cu efectele
corespunztoare, ce permite realizarea judeci de valoare pertinente
asupra oportunitii i necesitii diferitelor aciuni sau procese
<onceptul de eficien+) economic) este str4ns legat, at4t din punct de
vedere teoretic c4t ,i practic, de procesul investi+ional al unei organiza+ii. :n
orice societate, economiile ,i investi+iile .oac) un rol deosebit de important,
at4t la nivel macroeconomic c4t ,i la nivelul fiec)rei persoane sau
organiza+ii (microeconomic).
1esigur, pentru fiecare situa+ie, exist) un ansamblu de factori care
influen+eaz) deciziile fiec)rei persoane sau agent economic de a renun+a la
un c&tig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri
disponibile /n prezent) /n favoarea unui avantaj viitor (determinat de
economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate /n viitor).
$ficien+a economic) trebuie abordat difereniat pentru procesul de
economisire i pentru cel al investiiei. $conomisirea presupune Ep)strareaE
/n siguran+) a sumelor de+inute, /n timp ce prin investirea acelora,i sume se
a,teapt) o EmultiplicareE a acestora.
:n practica curent) de proiectare a unor procese investi+ionale se face
adesea o gre,eal) c4nd se consider) c) no+iunea de eficien+) economic) a
investi+iilor este reflectat) de rezultatele utile ale acestora, (exemplu:
comercializarea unor produse de un nivel calitativ superior sau care
/nglobeaz) puternic progresul te"nologic, se apreciaz) ca fiind /ntotdeauna
o activitate eficient)).
:n realitate, realizarea unui nivel superior de calitate poate fi rezultatul
unui consum de resurse exagerat care face ca activitatea s) se desf),oare
/n mod ineficient.
$ficien+a unei activit)+i poate fi analizat) /n dubl) ipostaz) clasic) ,i
sistemic), aceasta din urma fiind cel mai des utilizat).
;iziunea clasica 8ultitudinea extrem de divers) de satisfacere a
cerin+elor individuale sau colective ale societ)+ii a impus g)sirea unor
metode diferite de apreciere a eficien+ei activit)+ilor socio ? umane.
8etoda unanim acceptat), at4t /n teorie, c4t ,i /n activitatea practic),
pentru determinarea eficien+ei economice face referire la raportul dintre
m)rimea efectelor ,i a eforturilor, dup) cum urmeaz):
e F $-G 8HI8 eIF G-$ 8INI8
unde: e ,i e' sunt eficien+a economic) a activit)+ilor0
G * eforturile necesare (consumul de resurse, indiferent de natura lor)0
J
( * efectele ob+inute (se includ toate efectele, indiferent de natura ,i
destinatarul lor).
5rima formul) prezentat) reflect) efectul ce se ob+ine la o unitate de
efort ,i care trebuie s) fie maxim, iar cea de a doua vizeaz) efortul ce se
face pentru ob+inerea unei unit)+i de efect ,i care trebuie s) fie minim.
$valuarea eficien+ei economice trebuie s) +in) seama /ns) de
particularit)+ile ac+iunilor, perspectiv) din care se face evaluarea eficien+ei,
scopul analizei, tipul de decizie influen+at de eficien+a economic) etc.
5roblematica analizei eficien+ei economice a devenit din ce /n ce mai
stringent) odat) cu evolu+ia societ)+ii umane, a progresului te"nologic, a
consumului din ce /n ce mai mare de resurse ,i a complexit)+ii activit)+ilor.
;iziunea sistemic) a eficien+ei economice presupune o analiz)
comparativ) a ac+iunilor propuse /n raport cu o variant) de baz) existent)
sau predefinit).
naliza se poate realiza ,i prin compara+ia rezultatelor estimate a se
ob+ine cu rezultatele /nregistrate /n alte proiecte similare, din acela,i
domeniu sau domenii conexe.
$xperien+a ,i rezultatele altor proiecte precum ,i cazurile de (best
practices' pot constitui elemente de fundamentare a ac+iunilor propuse. 5rin
aceasta se pot elimina, o mare parte din incoerentele ,i erorile posibil a se
produce /n procesele investi+ionale.
:n figura de mai .os este prezentat) situa+ia unui proiect de investi+ie ce
dispune de mai multe variante de realizare, asociate cu capacit)+ile de
produc+ie dezvoltate.
$ficien+a moderniz)rii sistemelor te"nico ? economice beneficiile
asociate variantelor sunt reprezentate prin func+iile @(K) ,i <(K). @eneficiile
proiectului cresc la valori mai mari ale dimensiunii proiectelor, dar numai
/ntr*o mic) m)sur), iar costurile proiectului cresc exponen+ial. 7a dimensiuni
2L
relativ mici ale proiectelor ,i profiturile asociate sunt comparabile cu starea
ini+ial), reprezentat) prin capacitatea K
L
.
5rofitul maxim se /nregistreaz) la dimensiunea K
p
, dup) care aceasta
/nregistreaz) o evolu+ie descresc)toare.
5rofiturile nete exist) at4t timp c4t curba beneficiilor se afl) deasupra
curbei costurilor ,i sunt negative /n momentul /n care cele dou) curbe se
intersecteaz).
1in perspectiva graficului prezentat poate concluziona c) orice decizie
de investiie trebuie nsoit de o analiz riguroas a tuturor variantelor
propuse, /n vederea identific)rii acelor variante eficiente (la care efectele
estimate sunt superioare eforturilor necesare pentrexecu+ie). 6lterior,
analiza se completeaz) cu un studiu de evaluare, ce are drept scop
eviden+ierea variantei optime, din cele eficiente, variant) care s) fie
convenabil) din punctul de vedere al criteriilor /ntreprinz)torului, la un
anumit moment de timp.
precierea eficien+ei economice trebuie /n+eleas) din perspectiva a trei
dimensiuni:
* o variant) optim) pentru investi+ie este determinat) /n relaie direct cu
mediul ,i conte"tul investiional, aspect ce impune utilizarea unui set de
criterii de corela+ie /ntre interesele investitorilor (ac+ionarilor) ,i tendin+ele
actuale ,i de perspectiv) ale domeniului ,i mediului extern al organiza+iei0
* /ntotdeauna volumul ,i dinamica variantelor de investiii depete
nivelul resurselor ,i din acest punct de vedere, problema central) este de a
alege proiectele cele mai bune, /n condi+iile necesit)+ilor ,i a disponibilit)+ii
resurselor0
* orice proces investiional este nsoit de risc i vulnerabilitate, acest
aspect fiind cunoscut ,i luat /n considerare, /nc) din faza de proiectare0
dac) eforturile sunt certe ,i pe o perioad) relativ scurt), efectele sunt
estimate pe o perioada mult mai mare ,i mai /ndep)rtat).
8odalit)+ile de estimare precum ,i calitatea acestora sunt determinante
pentru viabilitatea unui proiect pe termen mediu ,i lung.
:n concluzie, orice variant) de investi+ie trebuie analizat) din perspectiv)
multipl), astfel /nc4t odat) aleas) aceasta s) asigure investitorul sau
ac+ionarul de un risc c4t mai mic ,i un beneficiu c4t mai mare.
Procesul investitional
22
1ac) sub aspectul conceptului de investiii /n+elegem un mod de
folosire a capitalului, prin utilizarea sa /n anumite scopuri viitoare, /n
sc"imb, prin analiza procesului investiional se urm)re,te o analiz) a
modului /n care se desf),oar) activitatea de investi+ii, ca activitate de sine
st)t)toare, ,i modul cum trebuie organizat) ,i condus) astfel, /nc4t s)
aib) o eficien+) de /nalt nivel, at4t /n desf),urarea propriu zis) a ei, c4t ,i
/n exploatarea ulterioar), ca obiectiv de produc+ie.
-rocesul investiional reprezint) o consecutivitate de etape, ac+iuni
,i opera+iuni de desf),urare a activit)+ii investi+ionale. 1ecurgerea
procesului investi+ional depinde de obiectul investirii. Nici un investitor nu
poate investi capital /ntr*un obiectiv anume, f)r) a de+ine suficiente
informa+ii ce anume /i preg)te,te viitorul /n exploatarea obiectivului
respectiv. 5entru aceasta, /nainte de a trece la luarea deciziei de
investire, investitorul desf),oar) prin intermediul organelor specializate o
important) ac+iune de prognoz), /n baza c)reia, acesta va putea ob+ine
toate informa+iile cu privire la posibilit)+ile pe care i le ofer) viitorul /n
exploatarea obiectivului /n care investe,te.
1e asemenea orice proces investi+ional se desf),oar), mai ales, pe
fiecare obiectiv, /n mod distinct, deoarece fiecare asemenea obiectiv
necesit) executarea unor opera+ii bine determinate, cu parametrii ce nu
pot fi modifica+i. Respectiv ,i delimitarea etapelor procesului investi+ional
deseori sunt predeterminate de tipurile de investi+ii.
5entru ca procesul investi+ional s) deruleze /ntr*un mod adecvat este
necesar de a crea anumite condi+ii economice, politice, sociale, financiare
,i de alt) natur) prielnice activit)+ii investi+ionale at4t la nivel
microeconomic, c4t ,i la nivel macroeconomic.
Un -roces Investitional are trei fa1e7
* faza preinvesti+ional) (de preg)tire a investi+iei)
* faza investi+ional) (realizarea investi+iei)
* faza de exploatare (opera+ional))
a) 8a1a !reinvestiional% este faza de concep+ie cuprins) /ntre
identificarea ideii de proiect de investi+ii ,i p4n) la adoptarea deciziei
finale de realizare a proiectului ,i desc"idere a finan+)rii.
b) 8a1a investiional% este cuprins) /ntre adoptarea deciziei finale de
realizare a proiectului de investi+ii ,i /nceputul perioadei de via+) economic)
(punerea /n func+iune a obiectivului). 5erioada de via+) economic) este
perioada caracterizat) prin venituri relativ stabile ca urmare a exploat)rii
proiectului.
!aza investi+ional) cuprinde un ansamblu de activit)+i foarte diverse,
printre care se pot men+iona:
* elaborarea proiectului te"nologic0
* organizarea de licita+ii0
22
* evaluarea te"nic) ,i economic) a ofertelor0
* /nc"eierea contractelor0
* ob+inerea terenului0
* organizarea de ,antier0
* executarea lucr)rilor de construc+ie monta.0
* recrutarea ,i preg)tirea personalului de exploatare0
* efectuarea probelor ,i 5I!0
* /nceperea func+ion)rii economice.
c) 8a1a de e9!loatare :o!eraional%; este faza cuprins) /ntre intrarea /n
func+ionare economic) ,i dezafectarea final) a instala+iei care fac obiectul
proiectului de investi+ii.
6n proiect este unic. 1e obicei urmareste rezolvarea unei probleme
cronice, inovarea sau sc"imbarea unui mod de lucru sau a unei metode.
Succesul unui proiect depinde de calitatea ideii acestuia, dar si de abilitatile
ec"ipei de proiect in citeva domenii vitale: managementul, marAetingul sau
conducerea financiara a proiectului.
Nu orice initiativa constituie un proiect. #rebuie sa se verifice daca sunt
indeplinite conditiile esentiale care definesc un proiect :
sa fie definit un ansamblu de activitati independente, intreprinse in
mod organizat, cu caracter de unicitate in cadrul organizatiei
promotoare
sa existe momente de inceput si de sfirsit clar definite pentru
activitatile derulate
sa existe un buget clar definit sa permita obtinerea rezultatelor
bine precizate, necesare pentru a satisface obiectivele clar definite
inainte de initierea proiectului.
In mintea incepatorului exista o multime de posibilitati, dar expertul
nu detine decat citeva. (proverb chinez)
2&
1. Investiiile n sistemul afacerilor Comunicrile Simpozionului internaional
2. Investiiile i relansarea economic, ucureti, !"itura !fiCon #ress,
2$$%
%. &l'u Svetlana, &l'u Ion, (. Capszu, !ficiena investiiei) curs universitar,
C*iinu, 2$$+.
,. #rvu -umitru, .!ficiena investiiilor, ucureti, 2$$%
+. /aricica Stoica, .#roiectarea o'iectivelor "e investiii, !". !conomic,
ucureti, 2$$1
0. Cistelecan 1azr, !conomia, eficiena i finanarea investiiilor, ucureti,
2$$2
2. unu /ariana, Implicarea factorului inovaional la evaluarea eficienei
investiiilor, C*iinu, 2$$+
3. 444."ail5'usiness.ro
6. 444.zf.ro
1$. 444.stan"ar".ro

23