Universitatea LUCIAN BLAGA

Facultatea Stiine Economice

Specializarea Afaceri Internaionale
An III Grupa !

ANALIZA COMPARATIVA A
POLITICII MONETARE A
ROMANIEI CU ZONA EURO
Stu"ent# Bo$"an %la"
&rofesor# Asistent Universitar S'(rcea Ioana

&otrivit statutului s)u *Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR+ Banca Naional) a
,om(niei are ca o'iectiv fun"amental asi$urarea -i meninerea sta'ilit)ii preurilor.
/oto"at) Banca Naional) a ,om(niei spri0in) politica economic) $eneral) a statului f)r)
pre0u"icierea 1n"eplinirii o'iectivului s)u fun"amental.
Conform art.2 "in Le$ea nr. 3!242556 o atri'uie principal) a B)ncii Naionale a ,om(niei
o constituie ela'orarea -i aplicarea politicii monetare -i a politicii "e curs "e sc7im'.
/oto"at) 1n ve"erea atin$erii o'iectivului s)u fun"amental 'anca central) sta'ile-te
strate$ia "e politic) monetar) -i "eci"e asupra instrumentelor -i a proce"urilor pe care le
utilizeaz) pentru implementarea politicii monetare
Mecanismul de transmisie a politicii monetare

&e termen scurt evoluia preurilor este supus) unor influene multiple $enerate "e factori
provenin" "in economia naional) -i "in me"iul e8tern care acioneaz) asupra cererii -i
ofertei a$re$ate. &e termen me"iu -i lun$ 1ns) un rol fun"amental 1n asi$urarea sta'ilit)ii
preurilor 1i revine con"uitei politicii monetare.
9ecanismul "e transmisie a politicii monetare reprezint) totalitatea canalelor prin
care 'anca central) utiliz(n" un set variat "e instrumente "e politic) monetar) poate
influena "inamica cererii a$re$ate -i a preurilor "in economie.:intre canalele *sau
mecanismele specifice+ "e transmisie a politicii monetare i"entificate "e literatura "e
specialitate practica economic) a relevat cu prec)"ere importana urm)toarelor# canalul
ratelor "o'(nzilor practicate "e instituiile financiare; canalul cre"itului; canalul cursului "e
sc7im'; canalul efectelor "e avuie -i 'ilan; canalul anticipaiilor a$enilor economici
privin" inflaia.
<n $eneral semnalele transmise prin "eciziile "e politic) monetar) 1-i pro"uc efectele
asupra economiei 1n mo" in"irect propa$(n"u=se prin interme"iul veri$ii interme"iare
reprezentate "e sistemul financiar='ancar. ,elaia "intre 'anca central) -i ')ncile
comerciale se sta'ile-te 1n ca"rul pieelor financiare *monetar) valutar)+ 'anca central)
av(n" capacitatea "e a controla relativ eficient ratele dobnzilor pe termen surt prin
gestionarea li!idit"#ii pe pia#a monetar" interbanar". :e re$ul) 1n ca"rul sectorului
financiar='ancar transmisia impulsurilor "e politic) monetar) se realizeaz) relativ rapi". La
nivelul relaiei "intre ')ncile comerciale -i economia real) impulsurile "e politic)
monetar) ale ')ncii centrale se transmit mai "e$ra') imperfect -i "up) o perioa") "e timp.
Av(n" un control relativ eficace asupra ratelor "o'(nzilor pe termen scurt 'anca
central) poate influena inclusiv motivaia a$enilor economici "e a "eine mone")
national) comparativ cu aceea "e a "eine mone") str)in) -i prin aceasta ursul de s!imb.
Cu toate acestea evoluia cursului "e sc7im' este rezultatul aciunii unui num)r mult mai
mare "e factori *"e e8emplu aversiunea la risc a investitorilor str)ini "ezec7ili'rele
macroeconomice interne -i e8terne factori politici etc.+. Asupra unora "intre ace-ti factori
politica monetar) nu poate aciona iar asupra altora are o influen) limitat) -i con"iionat)
strict "e coerena celorlalte politici macroeconomice.
Unul "in cele mai simple -i mai rapi"e mecanisme prin care care sunt transmise
mo"ific)rile cursului "e sc7im' este cel al preului 'unurilor "e import *analul diret al
ursului de s!imb+. &reul la care un a$ent economic va comercializa pe piaa intern)
'unuri ac7iziionate "in import este format "in preul 1n valut) *"e pe piaa e8tern)+ al
'unului respectiv transformat 1n lei la cursul "e sc7im' relevant. <n $eneral preul 1n
mone") naional) se a0usteaz) incomplet la variaiile cursului "e sc7im'. Aceasta se
"atoreaz) 1n principal costurilor ri"icate pe care le=ar $enera pentru importatori mo"ificarea
preurilor practicate pe piaa intern) cu aceea-i frecven) ri"icat) pe care o manifest)
fluctuaiile cursului "e sc7im' Al)turi "e preurile 'unurilor "in import o serie 1ntrea$) "e
alte preuri r)spun" mai mult sau mai puin la mo"ific)rile cursului "e sc7im' precum
preurile com'usti'ililor unele preuri a"ministrate *pentru me"icamente telefonie fi8)
etc.+ preurile 'unurilor complementare sau su'stitui'ile celor importate
Instrumentele de politic monetar
Setul "e instrumente -i proce"uri prin care 'anca central) implementeaz) politica monetar)
1n ve"erea atin$erii o'iectivului s)u fun"amental formeaz) ca"rul operaional al politicii
monetare. &rincipalele instrumente "e politic) monetar) pe care BN, le are la "ispoziie
conform re$lement)rilor 1n vi$oare sunt#
-operaiunile de pia monetar >peraiunile "e pia) monetar) *operaiuni open mar$et+
reprezint) cel mai important instrument "e politic) monetar) al BN,. Acestea se realizeaz)
la iniiativa ')ncii centrale av(n" urm)toarele funcii# $7i"area ratelor "e "o'(n")
$estionarea con"iiilor lic7i"it)ii "e pe piaa monetar) -i semnalizarea orient)rii politicii
monetare
-!acilitile permanente acordate instituiilor de credit .Facilit)ile permanente oferite
"e BN, instituiilor "e cre"it au "rept scop# *i+ a'sor'irea respectiv furnizarea "e
lic7i"itate pe termen foarte scurt *o zi+; *ii+ semnalizarea orient)rii $enerale a politicii
monetare -i *iii+ sta'ilizarea ratelor "o'(nzilor pe termen scurt "e pe piaa monetar)
inter'ancar) prin cori"orul format "e ratele "o'(nzilor aferente celor "ou) instrumente.
-re"er#ele minime o$li%atorii &RMO' ,ezervele minime o'li$atorii *,9>+ sunt
reprezentate "e "isponi'ilit)i ')ne-ti ale instituiilor "e cre"it 1n lei -i 1n valut) p)strate 1n
conturi "esc7ise la Banca Naional) a ,om(niei. Funciile principale ale mecanismului
,9> constituite 1n lei sunt cea "e control monetar *aflat) 1n str(ns) corelaie cu cea "e
$estionare a lic7i"it)ii "e c)tre BN,+ -i cea "e sta'ilizare a ratelor "o'(nzilor "e pe piaa
monetar) inter'ancar). ,olul ma0or al ,9> 1n valut) este acela "e a tempera e8pansiunea
cre"itului 1n valut).
Principalele caracteristici ale politicii monetare(
&rincipalele elemente ale politicii monetare "use 1n prezent "e BN, sunt
urm)toarele#
a+ a"optarea strate$iei numite ?#intirea diret" a in%la#iei *in%lation targeting& iblage
d'in%lation+;
'+ fle8i'ilitatea cursului "e sc7im';
c+ trecerea la euro = ca o'iectiv pe termen me"iu
A+intirea direct a inflaiei
Aceasta strate$ie a fost a"optat) 1n au$ust 255@ "up) finalizarea unui proces "e pre$)tire
a c)rei ultim) etap) a constituit=o crearea -i testarea funcion)rii ca"rului "e analiz)
economic) -i "e "ecizie a politicii monetare specific intirii "irecte a inflaiei. Concomitent
au fost satisf)cute -i celelalte cerine -i criterii care con"iioneaz) eficacitatea acestei
strate$ii#
=co'or(rea ratei anuale a inflaiei su' nivelul "e !5 la sut);
=acumularea unui c(-ti$ "e cre"i'ilitate "e c)tre 'anca central) -i consoli"area acestuia;
=restr(n$erea "ominanei fiscale "erularea procesului "e consoli"are fiscal) -i ameliorarea
coor"on)rii "intre politica fiscal) -i cea monetar);
=relativa fle8i'ilizare a cursului "e sc7im' al leului -i re"ucerea $ra"ului "e vulnera'ilitate
a economiei la fluctuaiile acestei varia'ile;
=1ns)n)to-irea -i 1nt)rirea sistemului 'ancar -i relativa cre-tere a interme"ierii 'ancare;
=sporirea transparenei -i a responsa'ilit)ii ')ncii centrale precum -i a ariei -i intensit)ii
comunic)rii BN, cu pu'licul -i pieele financiare inclusiv 1n ceea ce prive-te aspectele
le$ate "e noua strate$ie "e politic) monetar) -i "e pre$)tirea a"opt)rii ei;
=conturarea mai clar) a comportamentelor macroeconomice -i a mecanismelor "e
funcionare a economiei necesar) i"entific)rii -i cre-terii eficacit)ii canalelor "e transmisie
monetar).
:emersurile BN, "e creare a ca"rului or$anizatoric -i te7nic necesar
implement)rii noii strate$ii "e politic) monetar) au "urat !A luni -i au 'eneficiat "e
asisten) te7nic) acor"at) "e Fon"ul 9onetar Internaional -i "e Banca Naional) a Ce7iei.
&rincipalele riscuri pe termen surt cu care se confrunt) continuarea procesului "e
"ezinflaie sunt urm)toarele#
=!+ Cre-terea veniturilor salariale f)r) a ine seama "e evoluia pro"uctivit)ii
muncii; 1n prezent e8ist) o puternic) presiune social) 1n acest sens -i nu este si$ur c) 1n
actualul conte8t politic autorit)ile vor rezista cererilor tot mai insistente "e ma0orare a
salariilor.
=2+ Cre-terea cre"itului "eterminat) "e cererea puternic) "e cre"ite -i "e "iferena
1nc) mare "intre "o'(nzile interne -i cele internaionale. :e-i m)surile pru"eniale -i
re$lementattive a"optate p(n) 1n prezent au "at rezultate se -tie c) eficacitatea m)surilor
"e acest $en se "iminueaz) 1n timp.
=3+ Cre-terea "eficitului contului curent care reflect) amplificarea "ezec7ili'rului
1ntre pro"ucia -i cererea intern) respectiv 1ntre economisire -i investiii. >r prin natura sa
acest "ezec7ili'ru poate pune su' semnul 1ntre'arii "ura'ilitatea am'elor procese care s=au
manifestat 1n ultimii ani 1n economia rom(neasc)# cresterea economic) -i "ezinflaia.
&e termen mediu sfi")rile cele mai importante la a"resa politicii monetare sunt#
=!+ &resiunile inflaioniste e8ercitate "e mi-c)rile preurilor relative inclusiv
( e%etul Balassa)Samuelson* ;
=2+ A0ust)rile su'staniale ale unor preuri sta'ilite a"ministrativ *1n principal
preul ener$iei+;
=3+ Cre-terea puternic) "in "iverse cauze a cererii interne;
=6+ Bocurile e8terne *"e e8. preul petrolului+.
B+ Flexibilitatea cursului de schimb
<n perioa"a "e tranziie autorit)ile rom(ne au 1ncercat 1n repetate r1n"uri s) utilizeze
cursul "e sc7im' ca ancor) antiinflaionist) 1ns) toate aceste 1ncerc)ri au e-uat. Ca urmare
1n ultimii ani re$imul "e curs valutar a"optat este cel cunoscut su' "enumirea "e %lotare
ontrolat" ,manged %loating+ cu o fle8i'ilitate sporit) 1ncep(n" "in noiem'rie 2556.
&rincipalele obietive urm)rite prin aceast) m)sur) au fost#
= !+ cre-terea rolului pieei 1n "eterminarea cursului "e sc7im';
= 2+ "escura0area intr)rilor "e capital speculativ;
= 6+ limitarea costului interveniilor BN, pe piaa valutar);
= @+ compati'ilizarea mecanismul "e curs "e sc7im' cu re$imul "e intire "irect) a
inflaiei.
La ora actual) 'anca central) continu) s) intervin) "ar o face mai puin frecvent
-i mai puin pre"icti'il. Scopul interveniilor este 1n principal cantitativ# meninerea
nivelului optim al rezervelor *apro8imativ @ luni "e importuri+. /oto"at) se urm)resc unele
o'iective su'si"iare cum ar fi# meninerea fle8i'ilit)ii *1n am'ele sensuri+ a cursului 1ntr=
un c(mp sustena'il pe termen lun$; "escura0area influ8urilor "e capital speculative;
"istri'uirea mai raional) a c(-ti$urilor -i pier"erilor pe pia) etc.
Fle8i'ilitatea sporit) a cursului "e sc7im' este important) mai ales prin prisma
viitoarei intr)ri 1n -Sistemul .onetar /uropean 00**S9E II+. <ntr=a"ev)r participarea cel
puin "oi ani la S9E II 1 care constituie o etap) preala'il) o'li$atorie pentru a"miterea 1n
UE9 C tre'uie s) ai') loc f)r) realinieri ale cursului -i f)r) intervenii ale ')ncii centrale.
>r fle8i'ilitatea cursului "e sc7im' permite $)sirea unui nivel "e ec7ili'ru suscepti'il a fi
utilizat 1n calitate "e urs pivot ,paritate entral"+. :up) p)rerea noastr) actualul re$im "e
flotare controlat) *managed %loating+ constituie un compromis accepta'il 1ntre fle8i'ilitate
-i controla'ilitate iar ca urmare meninerea sa este "e natur) s) favorizeze $)sirea treptat)
a acestui nivel "e ec7ili'ru.
> fle8i'ilitate mai mare a cursului "e sc7im' are 1ns) -i unele devanta2e "intre care
amintim urm)toarele#
= !+ sc)"erea pre"icti'ilit)ii cursului valutar pentru construirea planurilor "e afaceri
ale a$enilor economici;
= 2+ atenuarea parial) a impactului favora'il al ten"inei "e apreciere a leului
asupra preurilor interne.
&e termen surt principalul risc le$at "e cursul "e sc7im' este reprezentat "e
volatilitatea sa potenial) provocat) "e faptul c) o parte "in intr)rile "e capitaluri str)ine au
caracter speculativ -i c) o"at) cu li'eralizarea contului "e capital capacitatea politicii
monetare "e a controla flu8urile "e capital a fost mult "iminuat). 9)surile neorto"o8e
aplicate "e BN, pentru limitarea cre-terii cre"itului 1n valut) au funcionat 'ine 1n 255@ -i
255A 1ns) 1ntre timp au ap)rut multiple mo"alit)i "e elu"are a acestora. Ca urmare a
1nt)ri aceste m)suri este un nonsens.
&e termen mediu pericolul ma0or este ten"ina constant) "e cre-tere a "eficitului "e
cont curent. Acest proces ar fi tre'uit s) "uc) la "eprecierea leului 1ns) p(n) acum
,om(nia a avut acces la resurse financiare a'un"ente ceea ce a f)cut ca cererea "e mone")
naional) s) compenseaze cererea "e valut). /otu-i "eoarece un mare rol 1n aprecierea
leului 1l au capitalurile speculative economia rom(neasc) risc) s) intre 1ntr=o ?capcan).
C+Adoptarea euro
&e termen mediu principala pro'lem) care se pune pentru BN, este cea a conceperii
politicii monetare care s) permit) participarea la -Sistemul .onetar /uropean 00* *S9E
II+ -i respectiv intrarea 1n U.E.9.
Conform ?3rogramului de onvergen#" ,om(nia va a"era la S9E II "up) 25!2.
Aceasta presupune ca 1n perioa"a 255D=25!5 s) fie realizate urm)toarele obietive#
= !+ consoli"area inflaiei sc)zute *"ezinflaie sustena'il)+;
= 2+ crearea unei piee naionale a capitalurilor pe termen lun$ -i conver$ena ratei
"o'(nzii;
= 3+ relativa sta'ilitate a cursului "e sc7im' al leului *1n con"iii "e converti'ilitate
"eplin)+ 1n 0urul nivelului "e ec7ili'ru pe termen lun$ *curs "e sc7im' sustena'il+.
<n perioa"a "e p(n) la intrarea 1n S9E II -i apoi 1n faza "e participare la acesta ar
urma s) se aplice 1n continuare strate$ia #intirii in%la#iei av(n" 1n ve"ere faptul c) aceasta
este compati'il) cu o anumit) fle8i'ilitate a cursului "e sc7im' -i asi$ur) 1n"eplinirea
treptat) a tuturor criteriilor "e la 9aastric7t.
:ata menionat) pentru intrarea 1n S9E II a fost aleas) av(n" 1n ve"ere c) intrarea
prematur) ar putea prelun$i perioa"a "e a-teptare 1nainte "e a"optarea euro iar am(narea
e8cesiv) ar putea sl)'i motivaia pentru un ritm susinut al reformelor.
Astfel e-alonarea menionat) permite meninerea = pentru o perioa") limitat) = a
unei anumite fle8i'ilit)i 1n ceea ce prive-te politica monetar) -i cursul "e sc7im'. >r
aceast) fle8i'ilitate este necesar) pentru a putea efectua unele reforme structurale
suplimentare care tre'uie 1nc) 1ntreprinse pentru a conferi mai mult) suplee economiei
rom(nesti "e natur) s) sporeasc) aptitu"inea acesteia "e a face fa) -ocurilor ?asimetrie.
:e asemenea calen"rierea amintit) are avanta0ul c) menine motivaia pentru continuarea
reformelor -i consoli"area "isciplinei macroeconomice. <n fine perioa"a "e tranziie
menionat) creaz) posi'ilitatea "etermin)rii ursului pivot ,parit"#ii entrale+ pe 'aza unei
estim)ri corecte a nivelului "e ec7ili'ru al cursului "e sc7im' "up) trecerea v(rfului "e
influ8uri "e capital provocat "e anticipaiile favora'ile le$ate "e momentul intr)rii 1n UE.
:intre ar$umentele care ple"eaz) pentru re"ucerea pe c(t posi'il a perioa"ei "e
participare la S9E II amintim urm)toarele#
= !+ cre"i'ilitatea sporit) conferit) "e "erularea ultimelor faze ale procesului este
a'solut necesar) pentru trecerea 1n etapa urm)toare *a"optarea euro+ 1ns) nu poate fi
meninut) in"efinit "ac) procesul nu se finalizeaz);
= 2+ posi'ilitatea apariiei unor mi-c)ri "e capital volatile 1n prea0ma momentului
a"opt)rii euro ceea ce ar impune o mai mare fle8i'ilitate a cursului "e sc7im'; or aceasta
implic) o anumit) perioa") "e tranziie c7iar -i 1ntre participarea la S9E II -i intrarea 1n
zona euro perioa") care prin natura finalit)ii sale nu poate fi "ec(t una foarte scurt);
= 3+ ca"rul politicii monetare aplicat 1ntre timp *#intirea in%la#iei+ presupune
su'or"onarea clar) a mi-c)rilor cursului "e sc7im' o'iectivului privin" inflaia; or
cerinele "e sta'ilitate a cursului "e sc7im' specifice S9E II pot "eveni incompati'ile cu
#intirea in%la#iei.
Coform "eclaraiilor autorit)ilor ,om(nia va a"opta euro 1n perio"a 25!2=25!6.
,ealizarea acestui obietiv "epin"e la r(n"ul s)u "e urm)toarele "ou) ondi#ii eseniale#
=!+ 1n"eplinirea tuturor criteriilor "e conver$en) 1n perioa"a "e participare la S9E
II;
=2+ pro$resul 1n "omeniul conver$enei reale.
<n ceea ce prive-te politica "e "up) intrarea 1n UE9 la ora actual) este "esi$ur
imposi'il) "efinirea sa precis) 1ns) c1teva caracteristici $enerale ale acesteia pot fi
enunate 1nc) "e pe acum cu "estul "e mult) certitu"ine. <n primul r1n" este limpe"e c)
"up) consumarea evenimentului amintit nu va mai e8ista o politic) monetar) naional)
in"epen"ent) 1ns) va fi posi'il) participarea reprezentanilor BN, la ela'orarea politicii
monetare comune. Cu alte cuvinte politica monetar) va tre'ui su'or"onat) interesului
comun -i "eci nu va mai putea fi utilizat) e8clusiv pentru rezolvarea unor pro'leme
specifice economiei rom(ne-ti. <n al "oilea r1n" se poate face con0ectura c) p(n) atunci
le$islaia naional) care constituie ca"rul a"opt)rii "eciziilor "e politic) monetar) va fi fost
pe "eplin compati'ilizat) cu funcionarea Sistemului /uropean de B"ni 4entrale.
Politica monetara a "onei EURO
<n prezent Eona Euro cuprin"e !A )ri care au a"optat euro ca mone"a naional) -i "e
asemenea 6 )ri mici care cu acor"uri monetare cu vecinii lor. &olitica monetar) reprezint)
toate re$lement)rile referitoare la acor"area "e 'ani -i ratele "o'(nzii a"optate "e Banca
Central) European) pentru a controla rata inflaiei -i pentru sta'ilizarea unei anumite
mone"e 1n acest caz euro. Sta'ilizarea ratei inflaiei la anumite niveluri este scopul
principal al politicii monetare. &olitica monetar) este a "oua politic) al)turi "e cea fiscal)
1n care un $uvern 1n acest caz autorit)ile oficiale ale Uniunii Europene poate avea un
impact asupra situaiei economice "in Eona Euro.
Sistemul European al B)ncilor Centrale are ca o'iectiv principal meninerea sta'ilit)ii
preurilor. S=a ales acest o'iectiv "in mai multe consi"erente. <n primul r(n"
politica monetar) orientat) spre meninerea sta'ilit)ii preurilor pe termen lun$ va a0uta
la 1m'un)t)irea perspectivelor economice -i la ri"icarea nivelului "e trai al cet)enilor. <n
al "oilea r(n" politica monetar) poate influena numai nivelul preurilor. 9eninerea
sta'ilit)ii preurilor este sin$urul o'iectiv realiza'il ce poate fi atins pe termen me"iu.
Eurosistemul tre'uie s) acioneze 1n conformitate cu principiul unei economii "e pia)
"esc7ise 1n care concurena este li'er) favoriz(n" alocarea eficient) a resurselor.
Consiliul BCE a "efinit sta'ilitatea preurilor ca fiin" ?o cre-tere anual) a in"icelui
armonizat al preurilor "e consum *IA&C+ pentru Eona Euro su' nivelul "e 2F.
Sta'ilitatea preurilor ?tre'uie meninut) pe termen me"iu. IA&C este in"icele care
evalueaz) cel mai 'ine variaiile 1n timp ale preului unui co- reprezentativ "e 'unuri -i
servicii "e consum ac7iziionate "e populaia zonei euro.
E8presia ?inferior nivelului "e 2F sta'ile-te o limit) superioar) clar) pentru rata inflaiei
m)surat) pe 'aza IA&C aflat) 1n concor"an) cu sta'ilitatea preurilor pe termen me"iu. <n
acela-i timp intirea unor rate inferioare ale inflaiei ?apropiate "e nivelul "e 2F ofer) ?o
mar0) a"ecvat) 1n ve"erea evit)rii riscurilor "e "eflaie.
<n ve"erea meninerii sta'ilit)ii preurilor Eurosistemul are la "ispoziie un set "e
instrumente de politic monetar.
Operaiunile de pia monetar reprezint) instrumentul cel mai important.
Acestea contri'uie la#
G controlarea ratelor "o'(nzilor
G $estionarea situaiei lic7i"it)ilor pe piaa monetar)
G la in"icarea orizontului "e politic) monetar).
>peraiunile "e pia) monetar) pot fi clasificate 1n urm)toarele patru cate$orii#
G operaiuni principale "e refinanare care sunt tranzacii reversi'ile perio"ice 1n ve"erea
furniz)rii "e lic7i"it)i efectuate cu o frecven) s)pt)m(nal) -i av(n" 1n mo"
o'i-nuit o sca"en) "e o s)pt)m(n);
G operaiuni "e refinanare pe termen mai lun$ care sunt tranzacii reversi'ile 1n
ve"erea furniz)rii "e lic7i"it)i efectuate cu o frecven) lunar) -i av(n" 1n mo" o'i-nuit o
sca"en) "e trei luni;
G operaiuni "e re$la0 fin care sunt e8ecutate a"=7oc 1n scopul "e a $estiona situaia
lic7i"it)ilor pe pia) -i "e a controla ratele "o'(nzilor 1n special pentru a atenua efectele
asupra ratelor "o'(nzilor "eterminate "e fluctuaii nea-teptate ale lic7i"it)ilor "e
pe pia);
G operaiuni structurale realizate prin emiterea "e certificate "e crean) -i prin
apelul la tranzaciile reversi'ile -i tranzaciile "efinitive.
Eurosistemul ofer) -i !aciliti permanente av(n" ca scop furnizarea -i a'sor'ia "e
lic7i"itate overni$7t -i sta'ilirea limitelor pentru ratele "o'(nzilor overni$7t "e pe piaa
monetar).
<n cele "in urm) instituiile "e cre"it sunt nevoite s) constituie re"er#e minime
o$li%atorii 1n conturile "esc7ise la ')ncile centrale naionale. >'iectivul re$imului privin"
rezervele minime o'li$atorii este sta'ilizarea ratelor "o'(nzilor "e pe piaa
monetar) -i crearea *sau accentuarea+ unui "eficit structural "e lic7i"it)i.
Bana 4entrala /uropeana nu tinteste in%latia in adevaratul sens al uvantului !iar daa
a imprumutat elemente importante din aeasta strategie. 3olitia monetara a Banii
4entrale /uropene vizeaza un element de %le5ibilitate ast%el inat sa poata adresa intr)un
mod e%iient diverselor amenintari la stabilitatea preturilor& inlusiv in situatii
e5eptionale ,de%latie& razboi& atauri teroriste& souri ale preturilor la produsele de
import& prabusiri ma2ore ale pietelor de apital+.
Operatiunile de politica monetara ale Eurosistemului
Instrumente
de politica
monetara
Tipul tranzactiei
Scadenta Frecventa Procedura
Alimentar
e cu
lichiditate
Absorbtie
de
lichiditate
A. OPERATIUNI E OPEN!"AR#ET
Operatiuni
principale de
refinantare
tranzactii
reversibile
- 2 saptamani saptamanal licitatii
standard
Operatiuni de
refinantare pe
termen lung
tranzactii
reversibile
- 3 luni lunar licitatii
standard
Operatiuni de
reglare
- tranzactii
reversibile
- swap
valutar
- swap
valutar
- atragere
depozite la
termen
- tranzactii
reversibile
nestandardizat neregulat - licitatii
rapide
- proceduri
bilaterale
cumparari
outright
vanzari
outright
- neregulat proceduri
bilaterale
Operatiuni
structurale
tranzactii
reversibile
emitere
certificate
depozit
standardizat/
nestandardizat
regulat/
neregulat
licitatii
standard
cumparari
outright
vanzari
outright
- neregulat proceduri
bilaterale
$. FA%I&ITATI PER"ANENTE
Facilitate de
creditare
tranzactii
reversibile
- overnight acces nelimitat
Facilitate de
depozit
- depozite overnight acces nelimitat
%. RE'ER(E "INI"E
Concluzii
=alinierea politicii monetare la cea a zonei euro este necesara pentru a evita
-ocurile pro"use "e sc7im')rile 'ru-te ale orient)rii politicii monetare;
= continuarea eforturilor pentru re"ucerea inflaiei 1ntr=un ritm realist; este necesar)
aplicarea 1n continuare a -#intirii direte a in%la#iei *in%lation targeting+ -i anume at(t 1n
perioa"a "e p(n) la intrarea 1n S9E II c(t -i 1n faza particip)rii la acesta;
= politica valutar) tre'uie s) permit) a0ustarea cursului real al leului; 1n perioa"a "e
p(n) la intrarea 1n S9E II este necesar) $)sirea nivelului "e ec7ili'ru al cursului "e
sc7im' care s) fie apoi utilizat 1n calitate "e urs pivot;
= "ezvoltarea sistemului 'ancar -i a ansam'lului sistemului financiar pentru a
cre-te raionalitatea aloc)rii resurselor -i a asi$ura politicii monetare canale a"ecvate "e
transmisie;
= mo"ernizarea sistemului "e pl)i -i conectarea acestuia la sistemul european
/.A.,.G.E./.
=/re'uie su'liniat faptul c) politica monetar) are nevoie "e spri0inul celorlalte
politici 1n special "e cel al politicii fiscale -i al politicii veniturilor care s) fie pru"ente
=:ac) politicile economice practicate "e autorit)i nu 1-i propun sau nu reu-esc s)
tempereze supra1nc)lzirea economiei -i s) asi$ure a0ustarea lin) a "ezec7ili'relor
macroeconomice cre-te riscul "e ?aterizare forat).
=/recerea la intirea "irect) a inflaiei reprezint) mai mult "ec(t o te7nic) nou) ea
m)re-te r)spun"erea pu'lic) a ')ncii centrale -i 1n acela-i timp o'li$) la o str(ns)
conlucrare 1ntre toi factorii care influeneaz) evoluia fenomenelor economice# Guvern
sin"icate patronat -i "esi$ur 'anca central).
)i$lio%ra!ie
*' Analele Uni#ersitii +Constantin )r,ncu-i. din T,r%u /iu0 1eria Economie0 Nr2
*345*5*E>NA EU,> BI &>LI/ICA SA 9>NE/A,H &rof. univ. "r. :orel :umitru
CII,IJESCU+
4' CRIZA 6INANCIAR7 INTERNA8IONAL7 9I PROVOC7RI PENTRU
POLITICA MONETAR7 :IN ROM;NIA- Aca"emician 9u$ur Is)rescu
-Guvernatorul B)ncii Naionale a ,om(niei
<' =ttp(33>>>2$nr2ro3Mecanismul-de-transmisie-a-politicii-monetare--?*42asp@
A' IMPLEMENTAREA POLITICII MONETARE BN ZONA EURO NOIEM)RIE
455C*:>CU9EN/AJIA GENE,ALH &,I%IN: INS/,U9EN/ELE BI
&,>CE:U,ILE :E &>LI/ICH 9>NE/A,H ALE EU,>SIS/E9ULUI+ pu'licatia
255K a BCE
D' Pro$leme ale politicii monetare Entr-o ar emer%ent2 Ca"ul Rom,niei*:iscurs
susinut la Aca"emia ,e$al) "e Btiine Economice -i Financiare la "ata "e 2! fe'ruarie
255K "e aca"emicianul corespon"ent "in ,om(nia :omnul 9UGU, ISH,ESCU+
F' Rolul politicii monetare in mi@ul de politici macroeconomice *:izertatie :octor
Ionoris Causa Universitate "e %est /misoara+ Aca"emician 9u$ur Isarescu K noiem'rie
255D
?' Savoiu %. = GBanca centrala si sistemele de plati de interes nationalG E".
Enciclope"ica Bucuresti !LLK
C' 1PRE O NOU7 1TRATEHIE :E POLITIC7 MONETAR7( 8INTIREA
:IRECT7 A IN6LA8IEI*:isertaie cu ocazia "ecern)rii titlului "e 6otor 7onoris
4ausa al Universit)ii "in Craiova+
I' 1TRATEHIA :E POLITIC7 MONETAR7 A )7NCII NA8IONALE A
ROM;NIEI :UP7 A:ERAREA LA UE*AS>CIAJIA IN/E,NAJI>NALH A
EC>N>9IB/IL>, :E LI9BH F,ANCEEH+ Con$resul al @@=lea = %A,B>%IA # 2!=23
mai 255D+ Bilanul -i perspectivele unei 0um)t)i "e secol "e construcie a Uniunii
Europene 1n ca"rul mon"ializ)rii economice contemporane