Universitatea TRANSILVANIABrasov

Facultatea de Inginerie Mecanica

Ingineria Transportului






Proiect la CESTA
SURSE DE ZGOMOT LA AUTOVEHICUL









Student:
Grupa: 1925


2011

2

Cuprins

Introducere .................................................................................................................................................. 3
Prezentare tipuri de surse de zgmot ............................................................................................................ 4
Imbracamitea rutiera si calea de rulare ............................................................................................... 4
Motorul cu transmisia si rulajul rotilor ............................................................................................... 6
Conducatorul auto ............................................................................................................................... 6
Motorul de actionare ........................................................................................................................... 7
Sistemul de admisie a aerului ............................................................................................................. 7
Vibratiile peretilor si chiulasei blocului motor ................................................................................... 8
Caroseria ............................................................................................................................................. 8
Franele................................................................................................................................................. 9
Anvelopele .......................................................................................................................................... 9
Concluzii ................................................................................................................................................... 10
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 11













3

Introducere
Cresterea puterii motoarelor de autovehicule si a vitezei de deplasare a
acestora a dus in ultimul timp la cresterea nivelului de zgomot generat de acestea.
Problema studiului si combaterii zgomotului generat de autovehicule este
complexa si cuprinde o serie de aspecte:
Studiul aspectului fizic al aparitiei zgomotului, depistarea surselor de zgomot si
analiza spectrului zgomotului;
studiul calitatii nivelurilor de zgomot generate de diferitele agregate ale
autovehiculului in diferite regimuri de viteza si sarcina;
stabilirea unui complex de solutii de combatere la sursa a zgomotului sau de
impiedecare a propagarii sale in mediul inconjurator;
proiectarea si realizarea unor atenuatoare de zgomot eficiente din punct de vedere
acustic;
elaborarea unor metode unice de masurare a zgomotului generat de autovehicule si
stabilirea unor niveluri acustice limita.
Cele mai importante surse de zgomot si vibratii care apar in timpul deplasarii
unui autovehicul sunt motorul de propulsie, organele de transmisie, rezistenta
aerului la inaintarea vehiculului si rulajul acestuia.
In figura 20.3 sunt reprezentate principalele surse de zgomot si vibratii la un auto-
camion.
Principali factori care influenteaza nivelul si spectrul zgomotului la
autovehicule sunt tipul caroseriei, al motorului (motor cu aprindere sau motor
Diesel), turatia si puterea motorului, ritmul supapelor, tipul racirii motorului
cilindru jocurile constructive in lagare si jocul dintre piston si cilindru.


4

Prezentare tipuri de surse de zgmot
Imbracamitea rutiera si calea de rulare
Un rol foarte important in generarea zgomotului si a vibratiilor la
autovehicule il are tipul imbracamintii rutiere, precum si neuniformitatile caii de
rulare.


Fig. 20.3. Principalele surse de zgomot la un autocamion
1- motor de actionare; 2- redactor; 3- ax cardanic;4- toba de esapament,
5- angrenaj diferential; 6-zgomot de rulare; 7- teava de esapament; 8- cabina;
9- caroseria si peretii laterali ai cutiei,



Nivelurile de zgomot generate de diferite tipuri de autocamioane au fost si au fost
supuse incercarilor acustice autocamioanele SR-113 si SR-113 N fabricate la Uzina
Steagul Rosu" Brasov, comparativ cu unele modele straine ca Ford D 300y Chevrolet,
Viking G.M.C. 550 si Berliet Stradair.
5

Din datele obtinute rezulta o variatie destul de accentuata a caracteristicilor fonice
ale aceluiasi autocamion in diferite conditii de masurare, Dupa nivelul zgomotului
existent in cabine, se poate face urmatoarea clasi-ficare: Berliet-Stradair, S.R. 113, Ford
D 300, SR. 113 N G.M.C. 5500 si Chevrolet-Viking.
Autocamionul cel mai silentios este Berliet-Stradair, fiind echipat cu un motor
Diesel si avand cabina semiavansata. Autocamioanele SR. 113 si SR 113 N se situeaza la
un nivel mediu. Cu toate ca autocamioanele romanesti au un zgomot interior acceptabil,
s-a apreciat totusi utila reducerea in continuare a nivelului de zgomot. Astfel au fost
experimentate o serie de echipamente de insonorizare ale cabinei.
Dupa cum rezulta din masurarile efectuate, prin amenajarile respective, s-a realizat
o scadere a nivelului de zgomot interior cu 4,5 dB (A) in ambele trepte de viteze, precum
si o reducere a tariei zgomotului cu 13 soni in treapta IV, respectiv 11 soni in treapta V
de viteza.
In literatura de specialitate s-a facut o clasificare a autovehiculelor testate din punct
de vedere al nivelului de zgomot generat. Din datele prezentate rezulta care sunt sursele
principale de zgomot in marile orase. In primul rand avem masinile prevazute cu motoare
racite cu aer, cum sunt Citroen 2 CV 6, VW 1302 LS, Porche 911 T, VW-Porsche 914/4
si Fiat 500. In al doilea rand sunt masinile dotate cu motoare puternice ca Peugeot 504
Injection, Fiat 128 Coupe, 1300, Alfa Romeo Giulia S si Mercedes 6,3.
Astfel, in afara de realizarea unor atenuatoare de zgomot mai eficiente la esaparea
gazelor si la care posibilitatile de dezvoltare sunt limitate, exista si alte cai de a face
automobilele mai silentioase si anume:
utilizarea unor filtre de absorbtie imbunatatite;
incorporarea unor ventilatoare de racire deconectabile;
o izolare fonica mai buna a blocului motor si a incintei motorului;
introducerea schimbatoarelor de viteza automate.
6

Motorul cu transmisia si rulajul rotilor
In timpul deplasarii unui automobil, exista doua surse principale de zgomot:
motorul impreuna cu transmisia si rulajul rotilor. Ponderea celor doua surse in
nivelul zgomotului global este diferita pentru fiecare tip de autovehicul.
Daca analizam nivelul de zgomot la diferite tipuri de.vehicule care se deplaseaza
cu 50 km/h fara motor si cresterea nivelului de zgomot in cazul deplasarii cu aceeasi
viteza in treapta 3 de viteza. Se constata ca daca la Opel Gommodore, si la Ford Taunus S
1600 zgomotul motorului are un efect practic neglijabil la Porsche 911 T motorul ridica
nivelul de zgomot de la 65 la 73 dB {A), iar la Fiat 500 de la 67 la 75 dB (A).
Conducatorul auto
Si conducatorul auto poate avea o contributie la cresterea nivelului de zgomot
generat de autovehicul prin:.
trantirea portierelor masinii;
accelerarea inutila in timpul stationarii la stopuri;
Aceasta situatie poate fi des intanita in randul pesoanelor cu masini puternice, si la
care consumul de carburant nu reprezinta o problema.
luarea strinsa a curbelor si cu viteza mare, ceea ce duce la scrasnetul strident al
pneurilor;
De cele mai multe ori, aceasta situatie se intalneste la conducatorii auto cu varste
cuprinse intre 18-30 ani, care tind sa fie niste soferi agresivi, crezand ca se pot purta pe
sosele ca niste niste profesionisti, riscand astfel sa piarda controlul masinii, ceea ce duce
la accidente, uneori chiar si mortale.
demararea prea brusca de pe loc, ceea ce duce la patinarea rotilor
Acest lucru se intampla adesea, mai ales in randul tinerilor cu masini puternice,
care vor sa arate cat sunt ei de smecheri, si vor sa ii impresioneze pe ceilalti, fara a isi da
seama de efectele daunatoare a actiunilor lor.
turarea inutila a motorului in diferite ocazii.
7

Motorul de actionare
Motorul de actionare reprezinta una din sursele principale de zgomot la
autovehicule.
In cazul zgomotului generat de motor se distinge :
zgomotul sistemului de admisie care apare ca rezultat al pulsatiilor aerului de
admisie;
zgomotul cauzat de procesul de combustie care se manifesta sub forma unor
impulsuri de vibratii;
zgomotul provocat de vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor si a
capacelor mecanismului de distributie cu supape;
zgomotul mecanismului de distributie cu supape care poate sa ridice nivelul de
zgomot al motorului cu aproximativ 5 dB;
zgomotul pompei de combustibil Astfel, o pompa de combustibil pentru un motor
Diesel cu 6 cilindri are un nivel de zgomot de 105 dB, in timp ce pompele de
combustibil silentioase ating valori de 95 -100 dB;
zgomotul sistemului de ventilare pentru racirea motorului, la care componenta
fundamentala are un nivel de zgomot foarte ridicat (107 dB) ;
zgomotul de evacuare a gazelor arse care are nivelul cel mai ridicat.
Aspectul spectrului si nivelul zgomotului de esapare depind de numarul de cilindri,
de numarul de timpi ai motorului, cilindree, putere, fazele de distributie a gazelor si de
constructia sistemului de evacuare.
Pentru atenuarea zgomotului la sistemul de esapare a gazelor, la motoarele de
autovehicule, se utilizeaza atenuatoare (tuburi de esapament) active, reactive si
combinate.
Sistemul de admisie a aerului
Zgomotul generat de sistemul de admisie a aerului depinde de fazele de
distributie si mareste nivelul acustic al motorului cu 810 dB. . Aceasta componenta, a
8

zgomotului se poate reduce prin utilizarea unui atenuator la admisia aerului sau prin
folosirea unui filtru de aer eficient din punct de vedere acustic. Prin montarea la un motor
cu carburator a unui bun atenuator la admisia aerului, componentele spectrului
zgomotului se pot reduce cu 15-17 dB.
Vibratiile peretilor si chiulasei blocului motor
O sursa puternica de zgomot o constituie vibratiile peretilor si chiulasei
blocului cilindrilor, a capacelor mecanismului de distributie a rotilor dintate de
distributie. Aceste vibratii sunt generate de fortele de inertie ale maselor in miscare de
rotatie sau de translatie, precum si de cuplurile acestora.
Pentru a reduce zgomotul generat de vibratiile motorului, se recomanda:
sa se elimine jocurile dintre piston si cilindrii;
sa se asigure o cat mai mare rigiditate a peretilor carterului, ale capacelor
mecanismului de distributie a carburatorului;
sa se asigure o echilibrare buna a diferitelor piese cu pistoane, biele, arbore cotit,
volant, roti de transmisie etc.
Alte surse de zgomot sunt vibratiile axului cardanic si ale caroseriei.
Caroseria
Problema zgomotului caroseriei este legata de tipul constructiv al acestuia. In
general aceasta problema se poate rezolva prin utilizarea unor vopsele (chituri) antifonice
la acoperirea suprafetelor din tabla si prin vibroizolarea caroseriei fata de sasiu si de
motor, in unele cazuri, pentru preintampinarea patrunderii zgomotului motorului in
cabina sau caroseria autovehiculului, un rol hotaritor il are sistemul de etansare al
orificiilor pentru pedale, tije si pentru conductorii instalatiei electrice.
In scopul reducerii nivelului de zgomot pardoseala si acoperisul caroseriei, capota
motorului si capacul port-bagajului, panourile exterioare ale usilor si panourile
9

anticondens (antistrop) se acopera cu materiale fonoizolante ca chit sau vopsea
antifonica, pisla bitumizata, fibre de sticla sau poliuretan expandat.
Franele
In anumite conditii de functionare, franele pot fi surse importante de zgomot,
al carui spectru este foarte bogat in frecvente inalte. Zgomotul franelor este general de
vibratiile discului-suport, ale tamburului si sabotilor. S-a constatat ca in franele
constituite din sisteme elastice pot apare oscilatii proprii provocate de existenta unei
diferente pozitive intre forta de frecare in stare de rapaos si cea de alunecare. Aparitia
vibratiilor in frane este legata in principal de constructia discului suport si calitatea
materialului de frictiune, folosit la garniturile de frina.
O mare influenta asupra aparitiei zgomotului franelor o are strangerea camei
discului suport. Daca aceasta cama este stransa slab, apare posibilitatea aparitiei
zgomotului de frana.
Zgomotul de frana se poate inlatura prin montarea unei garnituri vibroamortizoare
intre cama discului suport si sabot.
Un efect favorabil, in sensul inlaturarii zgomotului de frana, il are marirea
rigiditatii discului-suport.
Anvelopele
Anvelopele reprezinta o alta sursa de zgomot la autovehicule si se evidentiaza
clar pe fondul celorlalte zgomote de obicei la viteze de deplasare peste 50 km/h.
Masurarile efectuate pe bancul de proba au scos in evidenta faptul ca nivelul de
zgomot al anvelopelor depinde de profilul stratului protector (crestaturile antiderapante
ale anvelopei) . Nivelul coborat de zgomot au anvelopele cu strat protector absolut neted
si cele cu 4 canale drepte de periferie.
10

Un nivel ridicat al zgomotului il au anvelopele la care invelisul antiderapant este
constituit dintr-o imbinare de crestaturi transversale si canale circulare, de asemenea cele
de tip orice teren" cu aderare la sol nedirectionala.
Diferenta dintre nivelurile de zgomot produse de diferite tipuri de anvelope poate
sa atinga 18 dB.
In zgomotul anvelopelor se manifesta cel mai clar componentele de frecventa de la
30 la 50 Hz.
Unul din procedele de reducere a nivelului de zgomot generat de anvelope, consta
in folosirea unor anvelope cu pas neuniform de amplasare a crestaturilor laterale pe
stratul protector.

Concluzii
Solutia ideala in vederea realizarii de autovehicule silentioase consta in actionarea
acestora cu motoare electrice alimentate de la baterii de acumulatoare.
Conducatorii auto ar trebui sa fie mai atenti in ceea ce priveste ingrijirea
autovehiculelor, de a le duce la revizii, de a le verifica periodic, chiar daca nu este
necesar din punct de vedere legal.
Cnducatorii auto trebuie sa aibe grija de autovehicule si prin evitarea trantirii
usilor, accelerarea inutila sau exagerata in anumite cazuri, virarea brusca si cu viteza,
precum si evitarea intrecerilor sau a drifturilor, fara echipamente specializate, si in locuri
special amenajate.






11
























BIBLIOGRAFIE
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/transporturi/zgomotul-si-vibratiile-la-
mijloacele-de-transport-rutier-71959.html
http://biblioteca.regielive.ro/referate/mecanica/zgomote-mecanice-si-vibratii-
216799.html
http://www.scribd.com/doc/20312105/Capitol-11-Vibratii-Si-Zgomote