LUCIAN BLAGA s-a nascut la 9 mai 1895, n satul Lancram din jud.

Alba, sat ce poar

ta-n nume sunetele lacrimei. Copilaria sa a stat, dupa cum el nsusi marturiseste, su
b semnul unei fabuloase absente a cuvntului, autodefinindu-se mut ca o lebada, deoar
ece viitorul poet nu a vorbit pna la vrsta de 4 ani. Opera: Volume de versuri: Poe
mele luminii-1916, Pasii profetului 1921; n marea trecere- 1924; Lauda somnului 1
929; La cumpana apelor 1933; La curtile dorului 1938; Nebanuitele trepte 1943; P
oezii 1962. Teatru: Zamolxe 1921, Tulburarea apelor 1923; Daria, Fapta, si nviere
a 1925; Mesterul Manole 1927; Cruciada copiilor 1930; Avram Iancu 1934; Arca lui
Noe 1944; Anton Pann 1965. Filozofie. Eseistica. Aforisme. Memorialistica: Filo
zofia stilului 1924, Cunoasterea luciferica 1933, Spatiul mioritic 1936; Geneza
si sensul culturii 1937; Trilogia cunoasterii 1943; Trilogia culturii 1944; Tril
ogia valorilor 1946; Pietre pentru templul meu 1919; Hronicul si cntecul vrstelor
1945. Particularitati ale lirismului (Etape ale creatiei). Moto: Cteodata, datoria
noastra n fata unui adevarat mister nu e sa-l lamurim, ci sa-l adncim asa de mult
, nct sa-l prefacem ntr-un mister si mai mare. (Pietre pentru templul meu) constituie
si crezul artistic al lui Blaga. Aspecte ale sistemului filozofic blagian: *Monu
mentalitatea operei lui L.B. sta n mbinarea de mare profunzime a poeziei cu filozo
fia, care marturiseste prin bogatia sa metaforica, prin terminologia originala v
iziunea sa poetica; *Cunoasterea se bazeaza pe doua concepte filozofice original
e, definite de Blaga n Trilogia cunoasterii si n Cunoasterea luciferica: a) cunoastere
a paradisiaca, de tip logic, rational, care se revarsa asupra obiectului cunoast
erii si nu-l depaseste, vrnd sa lumineze misterul pe care, astfel, sa-l reduca, f
iind specifica oamenilor de stiinta; b)cunoasterea luciferica are ca scop potent
area, adncirea misterului si nu lamurirea lui, specifica sensibilitatii poetilor;
*Filozofia culturii defineste, n principal, doua concepte majore si anume acela
de stil si de metafora, n lucrarea Trilogia culturii: a) stilul este, n conceptia lu
i Blaga, un ansamblu de trasaturi determinate de factori ce actioneaza inconstie
nt asupra unor comunitati umane, ntre care numeste factorul spatial si factorul t
emporal, care determina specificul spiritual al acelei colectivitati. Aplicnd ace
st concept la cultura romna, Blaga identifica stilul cu spatiul mioritic, ce consta
dintr-o succesiune de deal si vale, care se regaseste formativ n spiritualitatea
neamului romnesc: melancolia nici prea grea, nici prea usoara, a unui suflet care
suie si coboara, (); b) metafora cunoaste, n conceptia gnditorului poet, 2 tipuri:
- metafora plasticizanta, care da frumusete limbajului liric, fara a-i mbogati co
ntinutul: Un zbor de lastun/ Iscaleste peisajul sau prin oras/ Ploaia umbla pe catal
ige; - metafora revelatorie, care are rolul de a potenta misterul esential, de a
revela continutul: Eunu strivesc corola de minuni a lumii. Trasaturile liricii lui
L.B. (Universul poetic). Creatia poetica a lui L.B. a evoluat att n raportul dint
re eu si lume, ct si n modalitatea de expresie. Etapele de creatie sunt determinat
e de specificitatea lirica a volumelor de poezii, n care evolutia filozofica este
evidenta. *Poemele luminii 1919 primul volum de poezii, este dominat de un pute
rnic vitalism, de dorinta eului poetic de a se contopi cu Cosmosul. Principalele
teme ale creatiilor lirice din acest volum ilustreaza natura, iubirea si moarte
a, concepte esentiale ale existentei. Idei semnif.: a) cunoasterea nseamna iubire
, idee programatica n poezia Eu nu s.c.d.m, ce s-ar putea ilustra sugestiv cu vers
urile de la nceputul si finalul poeziei: Eu nu strivesc c.d.m.a l./ / caci eu iubes
c/ si flori si ochi si buze si morminte. b) iubirea este o cale de comunicare cu
Universul, dar numai prin intermediul bataii inimei iubitei: si sub glii si-am au
zit/ a inimei bataie zgomotoasa./ Pamntul raspundea. (Pamntul); c) trupul arde ca-n
flacarile unui rug (Noi si pamntul), iar viata murmura n poet ca un izvor navalnic/ n
tr-o pestera rasunatoare (Nu-mi presimti?); d) tristetea poetului nu este un sent
iment pt. sine, ci o revarsare asupra ntregului univers: Tristeti nedeslusite-mi v
in, dar toata/ durerea,/ ce-o simt, n-o simt n mine,/ n inima,/ n piept,/ ci-n picu
rii de ploaie care curg (Melancolie); e) eul poetic nu se simte ngradit nici de tim
p, nici de spatiu (Gorunul), viziunea sa asupra mortii fiind acum, la nceputul cr
eatiei, doar presimtire: Presimt:/ frumoase mni, cum mi cuprindeti astazi cu/ caldu
ra voastra capul plin de visuri,/ asa mi veti tinea odata/ si urna cu cenusa mea.
(Frumoase mini) ori comuniune desavrsita cu stramosii, care traiesc n urmasi viata
prea repede curmata: Se spune, ca stramosii, care au murit fara de vreme,//vin sa-
si traiasca mai departe/ n noi/ viata netraita. (Liniste); f) prin strigatul Sunt b
eat de lume si-s pagn, L.B. descopera ca raportul dintre bine si rau se afla ntr-o
necesara interdependenta pt. stabilirea deplina a Universului, ca 2 forte contra
dictorii ce compun echilibrul: De unde-si are raiul - / lumina? Stiu: l lumineaza
iadul/ cu flacarile lui! (Lumina raiului); stilul se caracteriz. se caracteriz.pri
n faptul ca poeziile acestui volum sunt construite n jurul unei metafore revelato
rii. *Pasii profetului 1921- prevesteste nca din titlu o schimbare de atitudine,
ce va deveni mai evidenta n vol.urmat., dominanta fiind reflexivitatea trairilor
nemijlocite, cugetarea.; a) n poem. Cel mai semnificativ Moartea lui Pan- Pan simb
olizeaza pt. poet ipostaza cunoasterii prin participarea la ritmurile interioare
ale cosmosului. Pan este zeul naturii, fiind contemplat de la distanta, e orb si
e batrn, zace ntr-o mare tacere, regasindu-se prin muguri si miei. Pan reprezinta eu
onim, care nu vorbeste pt. a nu tulbura materia primara, presimtind nsa spaima n f
ata inevitabilului. Razele de lumina patrund pna la pestera lui Pan si-l fac sa v
ada transformarile lumii, apoi dispare, a treia zi si-a-nchis cosciugul ochilor
de foc.//Neispravit ramase fluierul de soc. b) Vara si n lan sunt pasteluri spiritu
alizate pe tema expresionismului, anotimpul facnd ca, sub soarele dogoritor, iubi
rea sa fie nascatoare de suflete: De prea mult aur crapa boabele de gru//Pe buzele
ei calde mi se naste sufletul.; c) poezia Din copilaria mea, dedicata nepoatei sa
le, Gigi, semnifica ntoarcerea la mitul copilariei: Eram mic/ si singur socoteam:
ea mi-e aproapele/ si o iubeam./ Si ma credeam un mucenic/. d) sufletul prea plin
al poetului are nevoie de un nvelis pe masura si el invoca giganticele formatiun
i geologice sa-i dea un trup n care sa ncapa o simtire prea mare pt. om: Dati-mi un
trup/ voi muntilor,/ marilor,/ dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia/ n plin!/
(Dati-mi ); e) poetul se simte obosit de prea multa vitalitate, de prea mare simt
ire, de trecutul ca un orb: Eram asa de obosit/ si sufeream./ Eu cred ca sufeream d
e prea mult suflet. (Leaganul); *n marea trecere 1924 debuteaza cu un moto sugesti
v pt. viziunea poetului privind conceptul filozofic de timp: Opreste trecerea. St
iu ca unde nu e moarte, nu e nici iubire, - si totusi te rog: opreste, Doamne, c
easornicul cu care ne masuri destramarea. Preocuparea lui L.B. pt. timp se exprim
a n cele 3 ipostaze de manifestare: fugit ireparabile tempus (timpul se scurge ir
eversibil), fortuna labilis (soarta este schimbatoare),vanitas vanitatum(deserta
ciunea desertaciunilor). Vitalismul, trairea intensa se estompeaza, problematica
filozofica se amplifica tulburator. a) natura si pierde inocenta si nfatisarea pa
radisiaca, iar poetul se simte nstrainat de ea, de radacinile sale: De nicaieri pa
mntul/ nu m-a chemat./ Sunt blestemat! (Cuvntul din urma); b) n poezia Scrisoare, p
oetul se autodefineste printr-o interogatie asupra sensurilor existentei: De ce m
-ai trimis n lumina, Mama,/ de ce m-ai trimis?, se simte batrn de neputinta si se p
reocupa acum de marile probleme ale Universului: Sunt mai batrn dect tine, mama,/ c
i tot asa ma stii:/ adus putin din umeri/ si aplecat peste ntrebarile lumii.; c) n
marea trecere mediteaza asupra sensurilor eterne ale existentei de care se simte
structural legat pe vecie: Nimic nu vrea sa fie altfel dect este.; d) satul n conce
ptia lui Blaga este mai mult un mit al miturilor, el devine suflet, are alte dim
ensiuni existentiale, mult mai profunde dect orice alta entitate a Universului: Eu
cred ca vesnicia s-a nascut la sat./ Aici orice gnd e mai ncet,/ si inima-ti zvcne
ste mai rar,/ ca si cum nu ti-ar bate n piept/ ci adnc n pamnt undeva. (Sufletul satu
lui); e) pt. multele ntrebari existentiale care-l apasa, poetul se simte vinovat
de a medita la ele, de a fi tins spre valori, altele dect cele consfintite prin t
raditia milenara a generatiilor; *Lauda somnului 1929 evoca probleme existentia
le, asupra carora poetul mediteaza cu atitudine superioara spiritual. a) n Biogra
fie mediteaza asupra conditiei omului n lume: Unde si cnd m-am ivit, nu stiu,/ din
umbra ma ispitesc singur sa cred/ ca lumea e o cntare.; b) viziunea asupra mortii
nu mai este, ca la nceputul creatiei, o presimtire, ci o asociaza cu motivul somn
ului, poetul nsusi simtindu-se legat de ideea increatului, ceea ce face posibila
iesirea din timp: n somn sngele meu ca un val/ se trage din mine/ napoi n parinti./ (S
omn); c) poezia Paradis nvalorifica, ntr-o maniera individuala, motivul biblic al a
pararii drumului spre pomul vietii de catre heruvimi si sabie de flacari, exprimnd
starea de istovire si sentimentul de singuratate ntr-o lume care si-a pierdut sac
ralitatea, iar veacul se afla n declin si se ndreapta spre pieire: paianjenii multi
au umplut apa vie,/ odata vor putrezi si ngerii sub glie,/ tarna va seca povestil
e/ din trupul trist. La cumpana apelor 1933 si La curtile dorului 1938 cuprind po
ezii de inspiratie folclorica, mitologica, n care teama de moarte este evidenta: D
e ce mi e asa de teama mama -/ sa parasesc iar lumina? (Din adnc). Nebanuitele trep
te 1943 exprima o mpacare a poetului cu universul, poemele sunt ncarcate de speran
ta, de ncredere n germinatie; a) nasterea, venirea n lumina, care era tragica n volu
mele anterioare, este aici privita ca o binefacere, cu o bucurie a vietii: Sat al
meu, ce porti n nume/ sunetele lacrimei,/ la chemari adnci de mume/ n cea noapte t
e-am ales/ ca prag de lume/ si poteca patimei.//n tine cine m-a chemat/ fie binecu
vntet,/ sat de lacrimi fara leac. (9 Mai 1895).



Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Poezia deschide vol.de debut, Poemele lumi
nii 1919 si constituie ars poetica, ce va anticipa sistemul filosofic pe care l va r
ealiza 15 ani mai trziu. Poezia este o meditatie filosofica cu accente lirice, o
confesiune elegiaca pe tema cunoasterii, care poate fi paradisiaca, misterul fii
nd partial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al ratiunii si luciferica
, se potenteaza misterul, l reveleaza prin trairile interioare, prin imaginatie s
i stare poetica. Aceste idei poetice le exprimase Blaga anterior n volumul Pietre
pt. templul meu din 1919 Cteodata, datoria noastra n fata unui adevarat mister nu e
sa-l lamurim, ci sa-l adncim asa de mult, nct sa-l prefacem ntr-un mister si mai mar
e- si ulterior n Cunoasterea luciferica din 1933, volum ce a fost apoi integrat n luc
rarea Trilogia cunoasterii. n esenta, atitudinea filozofului L.B. este exprimata ntr
-o alta cugetare: Veacuri de-a rndul, filozofii au sperat ca vor putea odata patru
nde secretele lumii. Astazi filozofii n-o mai cred Eu nsa ma bucur ca nu stiu si n
u pot sa stiu ce sunt eu si lucrurile din jurul meu, caci numai asa pot sa proie
ctez n misterul lumii un ntelesOmul trebuie sa fie un creator, de aceea renunt cu b
ucurie la cunoasterea absolutului. Tema: cunoasterea lumii este posibila numai pr
in iubire. Ideea poetica exprima atitudinea poetului-filozof de a proteja mister
ele lumii, izvorta la el din iubire, prin iubire: Caci eu iubesc/ si flori si ochi
si buze si morminte., ilustrata de Blaga prin metafore revelatorii, prin imagini
ce reliefeaza nu att opozitia filozofica ntre rational si irational, ct o diferent
a ntre gndirea rationala si gndirea poetica. Titlul este o metafora revelatorie car
e semnifica ideea cunoasterii luciferice, exprimnd crezul ca datoria poetului est
e sa potenteze misterele universului (corola de minuni a lumii), ci nu sa le lamur
easca, sa le reduca (nu strivesc), accentul punndu-se pe confesiunea eu. Demersul lir
ic nu este conceptual, ci poetic, Blaga nemotivnd conceptia sa cu argumente ratio
nale, ci cu metafore revelatorii. Confesiunea lui se organizeaza n jurul unor opo
zitii cu sens figurat: lumina mea lumina altora, pronumele personal eu, fiind cuvntul
heie al ntregii poezii, exprimnd metaforic conceptul de cunoastere. Limbajul metafor
ic: - eu nu strivesc // si nu ucid/ cu mintea tainele confesiunea poetului privind
potentarea misterelor universului, pe care nu doreste sa le lamureasca pt. a nu
strica echilibrul perfect al acestuia; - corola misterele universului, masura bine
lui, a frumosului, sublimul perfectiunii; - de minuni revelatia poetului n fata fr
umusetii si perfectiunii lumii, n fata misterelor universului; - flori natura incon
juratoare, viata, existenta nsasi a universului; - ochi simbol al sufletului omenes
c (ochii sunt oglinda sufletului), al spiritualitatii omenirii n esenta ei; - buze cu
dubla semnificatie de sarut, iubire, dar si de rostire, cuvnt, ca unic mijloc de
comunicare; - morminte moartea ca o componenta structurala a existentei duale si
ciclice (viata-moarte), care la Blaga nu este sfrsitul dramatic, ci constituie mar
ea trecere ntr-o lume superioara, dar si continuitatea omenirii prin aceea ca trec
utul s-a savrsit n fiecare om (Sngele meu se trage napoi n parinti); - lumina altora
asterea paradisiaca, gndirea logica, ratiunea; - nepatrunsul ascuns/ adncimi de ntun
eric universul misterios ce nu trebuie descifrat n esenta tainelor sale, ci trebui
e ocrotit pt. a-i asigura echilibrul spiritual existential; - lumina mea cunoaster
ea luciferica, poetica, sensibila, iubitoare de perfectiune; - eu eul poetic, acce
ntund confesiunea lirica; - structura antitetica a poeziei: dar eu, ci, lumina mea# lu
na altora, nu strivesc, nu ucid, sporesc, mbogatesc, iubesc, sugruma; - largi f
er emotia poetica, extazul n fata revelarii misterelor universului; - conceptul de
mister este ilustrat n textul poeziei printr-o varietate de metafore revelatorii
: tainele, nepatrunsul ascuns, a lumii taina, ntunecata zare, sfnt mister, ne-nte
suri si mai mari, iar ca simboluri esentiale ale universului misterios: flori, ochi, b
uze si morminte; - cunoasterea luciferica: eu nu strivesc, nu ucid, sporesc a lumii t
aina, mbogatesc si eu ntunecata zare, se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari, eu iubesc
cunoasterea paradisiaca: lumina altora/ sugruma viaja nepatrunsului ascuns/ n adnc
imi de ntuneric. Limbajul artistic este determinat de un plan filoyofic secundar,
nu exista notarea unei stari de spirit sau o descriere, ci poetul urmareste mere
u revelarea unei idei printr-o comparatie cu lumea materiala: si-ntocmai cum cu r
azele ei albe luna/ nu micsoreaza, ci tremuratoare/ sporeste si mai tare taina n
optii/ asa mbogatesc si eu ntunecata zare. Ineditul de ordin spiritual este realiza
t prin aspectul versificatiei, Blaga cultivnd versul liber, cu metrica variabila
si ritmul interior determinat de gndirea sa profund metafizica. Referindu-se la s
tilul nnoitor al lui L.B.,E.Lovin. afirma ca poetul din Lancram este unul din cei
mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre.