Elevii/studentii lucreaza fara a fi stresati de frica nereusitei pentru

b) Exersarea asistat de calculator (Computer Assisted Training) cand subiectului i se

pun la dispozitie programe specializate care-l ajut s fixeze cunostintele si s capete deprinderi
specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea rspunsului elevului.
Exercitiile pot fi propuse intr-o ordine prestabilit sau in mod aleator sau pot fi generate
in timpul sesiunii de lucru.
c) Verificarea asistat de calculator (Computer Assisted Testing) presupune existenta
unor programe capabile s testeze nivelul de insusire a cunostintelor prin evaluarea
rspunsurilor. O interfat grafic prietenoas va afisa mesaje corespunztoare interpretrii
rspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curent sau in lectii recapitulative.
Modul de construire a unui test depinde de numrul de chestiuni de test (care se stabilesc
in functie de timpul de administrare si de nivelul de scolarizare) si de numrul de concepte,
procedee a cror insusire va fi verificat.
d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlat a unui fenomen sau sistem
real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe ofer
posibilitatea observrii modelului in care se schimb comportamentul sistemului in functie de
modificrile operate (schimbarea parametrilor, conditiilor) ceeea ce faciliteaz intelegerea
fenomenului si nu implic riscurile si cheltuiala fenomenului real.
Trebuie retinut faptul c prin rspandirea si diversificarea IAC rolul dasclului va suferi
modificri. Profesorul se va degreva treptat de activitatea de rutin, dar sarcinile lui se amplific
prin faptul c va trebui s realizeze programe sau s elaboreze proiecte de programe si s le
adapteze la cerintele procesului educativ. Dar, oricat de complete ar fi programele, profesorul
rmane masina perfect de invtat.
ASPECTE POZITIVE SI NEGATIVE
ALE INSTRUIRII ASISTATE DE CALCULATOR
Deoarece nu intodeauna tot ceea ce este mai nou este si mai valoros, s-au intreprins
deja si s-au publicat studii numeroase care fac posibile diferentierile si analizele comparative in
cazul programelor IAC.
In instruirea asistata de calculator rolul esential revine educatorului. Pe langa o serie de
avantaje, aceasta moderna si eficienta forma de invatare are si anumite limite:
individualizarea excesiva a invatarii duce la negarea dialogului elev-profesor si la
izolarea actului de invatare in contextul sau psihosocial;
segmenteaza si atomizeaza prea mult material de invatat;
duce prea mult la tutelare, dirijand pas cu pas activitatea mentala a subiectului si,
prin aceasta, impiedicandu-l sa-si dezvolte capacitatile creatoare.
Produsele realizate in institutiile de invtmant prin fortele proprii, de ctre cadrele
didactice si studenti avand cunostinte de informatic prezint urmtoarele avantaje si
dezavantaje:
Avantaje:
de cele mai multe ori continutul lor corespunde cel mai bine specialittii de
invtare vizate;
fiind produse proprii pot fi usor de modificat si adaptat de ctre proiectantii
lor;
stimuleaz inventivitatea si creativitatea proiectantilor;
conduc la dezvoltarea cunostintelor de informatic a celor care le-au
realizat;
fiind produse proprii, sunt promovate si implementate cu usurint de ctre
cadrele de conducere din aceste institutii.
Dezavantaje:
cunostintele pedagogice ale proiectantilor uneori las de dorit;
nu exist evidentiat clar scenariul instructiv;
nu exist coerent intre obiectivele didactice urmrite;
nu sunt respectate cerintele pedagogice elementare in prezentare si proiectare;
testele docimologige nu respect intotdeauna o legtur intre continutul itemilor
si obiectivele didactice.
O realizare software las de dorit in unele cazuri datorit :
instrumentelor software utilizate (limbaj de generatie mai vechi, produse
informatice incomplete sau virusate);
modului amatoricesc in care este utilizat software-ul de baz aflat la dispozitie,
de multe ori obtinut in mod piratat;
lipsei de documentatie informatic pertinent (sunt utilizate unele crti de
specialitate de comert, care uneori las de dorit din punct de vedere al
continutului);
tipului de echipament hardware pe care se lucreaz in unele institutii, se mai
utilizeaz inc si calculatoare neperformante;
modului neperformant in care sunt realizate;
unele produse nu sunt portabile si nu pot fi utilizate si in alte institutii de
invtmant;
cele mai multe produse software nu sunt realizate profesional si nu dispun de o
documentatie de utilizare adecvate profesorului.
Exist mai multe tipuri de instruire fiecare avand avantajele si dezavantajele sale dintre
care amintim:
1. INSTRUIREA ASISTAT DE CALCULATOR
Avantaje:
independenta temporal
modularitate
feedback imediat
flexibilitatea planificrii in instruire
posibilitatea de standardizare a cursurilor
usurint in utilizare
Dezavantaje:
lipsa profesorului
nu exist posibilitatea controlului imediat
necesit accesul la un calculator
este dependent de anumite platforme hardware si software
2. INSTRUIREA LA DISTANT PE BAZA APLICATIILOR WEB
Avantaje:
independenta temporal
independenta geografic
usurinta in utilizare
cresterea interactiunii prin posibilitatea existentei unui instructor on line in
mod sincron cu studentii
cresterea interactiunii prin posibilitatea comunicrii on line intre studenti
posibilitatea profesorilor de a actualiza cu usurint cursurile on line
independenta de platforme hardware si software
Dezavantaje:
necesit accesul la un calculator cu conexiune la internet
necesit asigurarea, serviciilor internet de ctre un ISP (internet service
provider)
viteza sczut de rulare a aplicatiilor prin Dial-up
posibilitatea atacului unor virusi existenti in internet
securitate sczut
necesit costuri mari de intretinere
necesit costuri mari de implementare
presupune solicitarea de autentificare a studentilor
3. INSTRUIREA PE BAZA BENZILOR VIDEO
Avantaje:
independenta temporal
independenta geografic
necesitti reduse de tehnic
flexibilitatea planificrii in instruire
costuri reduse
Dezavantaje:
nu exist feedback
lipseste interactiunea
lipseste profesorul
nu exist posibilitatea de control a instruirii
4. INSTRUIREA PE BAZA APLICATIILOR
DE TIP VIDEO SI TELECONFERINT
Avantaje:
independenta geografic
posibilitatea de a lucra fat in fat cu instructorul
existenta interactiunii intre student si instructor
existenta interactiunii intre studenti
Dezavantaje:
necesitatea de a respecta o planificare a instruirii
limitri audio si video
dependenta de un suport tehnic corespunztor
costuri mari de intretinere si implementare
dificultatea participrii in discutie, in timp real, a mai multor studenti simultan.
Evident fiecare tip de instruire are avantajele si dezavantajele sale care il recomand sau
nu in anumite situatii. Probabil pentru ca o universitate virtual s fie potrivit instruirea la
distant bazat pe aplicatii web, la fel cum pentru alt institutie de invtmant superior s fie
necesar o instruire mixt, atat clasic cat si asistat de calculator.
Este foarte important pentru decidentii educationali, ca acestia s fie suficient de bine
informati asupra tipurilor posibile de instruire si, asupra resurselor de care dispun, astfel incat
corespunztor acestora si obiectivelor stabilite, s poate alege cele mai potrivite metode de
instruire pentru universitatea pe care o conduc.
Trebuie s descriem si problemele care se pun in fata grupului instruit cu ajutorul
calculatorului si anume:
eterogenitatea,
modul de instruire,
discontinuitatea in procesul de predare-asimilare,
formarea gandirii algoritmice,
favorizarea totusi a transferului de cunostinte si integrarea lor.
Un dezavantaj actual in sistemul romanesc de invtmant este costul inc mult prea
ridicat al echipamentului informatic si al facilittilor acestuia necesar derulrii IAC.
Pentru a fi introdus informatizarea in scoal sunt necesare resurse:
financiare,
materiale hard-soft,
umane-pregtirea cadrelor didactice in utilizarea calculatorului si a soft-ului
educational.
Standardele formrii cadrelor didactice in domeniul TIC recomand ca fiecare educator
s acumuleze deprinderi, capacitti si competente fundamentale relativ la tehnologia
informational computerizat aplicat in educatie.
Aceste standarde includ competente pe care educatorul ar fi bine s le dovedeasc in
domeniul TIC:
a) Standarde minime:
s posede cunostinte de baz in logic
s posede abilitti in utilizarea limbii engleze
s opereze cu computerul de asa manier, incat s fie capabil s ruleze cu succes
un soft
s dovedeasc abilitti minime in procesarea unui text si realizarea graficelor
b) Standarde medii:
s evalueze si s utilizeze computerul, in strans legatur cu celelalte mijloace de
invtmant. pentru a sustine actul educational cat mai complet
s aplice curent principiile predrii, invtrii si evaluarii, precum si a cercetrii cu
ajutorul computerului
s exploreze, s evalueze si s selecteze materialele educationale, care necesit
tehnologia computerelor
s utilizeze email-ul si internetul
s opereze soft-ul pentru procesare de text, pentru formarea unei baze de date si
pentru realizarea de grafice
s aplice tehnologia computational pentru schimbarea raporturilor dintre educati
si educatori
c) Standarde inalte:
s aplice curent principiile predrii, invtrii si evalurii, precum si a cercetrii cu
ajutorul computerului
s exploreze, s evalueze si s selecteze materialele educationale, care necesit
tehnologia computerelor
s proiecteze si s dezvolte activitti de invtare pentru elevi, care integreaz
computerul si tehnologia comunicatiilor
s dobandeasc si s aplice cunostinte de multimedia, hypermedia si
telecomunicatii, care s sprijine activitatea educational
s utilizeze si s integreze internetul in actul educational
Dintr-o alt perspectiv toti practicantii in educatie, indiferent de specialitatea predat, ar
trebui s fie pregtiti s indeplineasc urmtoarele standarde si indicatori de performant in
utilizarea tehnologiei:
I. In domeniul operatilor si conceptelor tehnologice
s demonstreze cunostinte si abilitti initiale precum si intelegerea conceptelor
legate de tehnologie
s demonstreze acumularea continu a cunostintelor si dezvoltarea abilittilor
tehnologice pentru a fi mereu la curent cu noile tehnologii
II. In planificarea si proiectarea mediilor si experientelor de
invtare
s proiecteze ocazii de invtare potrivite care aplic strategiile instructionale care
pun baza pe tehnologiile pentru a sprijini diversele nevoi a educabililor
s identifice, localizeze si s evalueze resursele de tehnologie pentru adecvare
s planifice managementul resurselor tehnologice in contextul activittilor de
invtare
s proiecteze strategiile de invtare intr-un mediu ce se bazeaz pe tehnologie
III. In predare si invtare
s faciliteze experientele bazate pe tehnologie care se adreseaz standardelor de
continut si standardele de tehnologie pentru educabili
s foloseasc tehnologia pentru a sprijini strategiile centrate pe educabili si astfel
s deserveasc diversele lor nevoi
s aplice tehnologia pentru a dezvolta abilittile si creativitatea educabililor
s organizeze activitti de invtare intr-un mediu bazat pe tehnologie
IV. In evaluare
s aplice tehnologia pentru evaluarea invtrii folosind o varietate de tehnici de
evaluare
s aplice metode multiple de evaluare pentru a determina utilizarea adecvat a
resurselor tehnologice pentru invtare, comunicare si productivitate
V. Pentru mrirea eficientei in profesie
s foloseasc resursele tehnologice pentru a se angaja intr-o dezvoltare
profesional permanent si in invtare permanent
s evalueze si s reflecteze permanent asupra practicii profesionale pentru a lua
decizii in cunostiint de cauz privind folosirea tehnologiei in sprijinul invtrii
s aplice tehnologia computational pentru cresterea eficientei actului de predare-
invtare
s utilizeze tehnologia pentru a comunica si colabora eficient cu printii, colegii
si comunitatea
VI. In intelegerea problemelor sociale, etice, legale si umane
s aplice resursele tehnologice care scot in evident diversitatea
s promoveze folosirea sntoas si lipsit de pericole a resurselor de tehnologie
s faciliteze accesul echitabil la resursele de tehnologie pentru toti educabilii
ASPECTE NEGATIVE ALE IAC ON-LINE
Cum spuneam anterior, ar fi greu sa mai concepem lumea noului mileniu fara Internet
care, intr-un timp uluitor de scurt (mai putin de doua decenii), ne-a schimbat viata. Fara doar si
poate ca, Internetul in sine nu este un lucru rau, insa felul abuziv in care unii oameni au inteles sa
se foloseasca de el a generat o multime de probleme negative. Cunoasterea acestora este
esentiala pentru a evita includerea lor in programele de instruire asistata de calculator.
Formele sub care se pot intalni continuturile daunatoare pe Internet au ca suport atat posta
electronica, camerele de discutii, forumurile, site-urile de socializare in retea cat si alte forme de
comunicare preferate de minori, precum blogurile. Toate acestea ar trebui sa se constituie in
motiv de ingrijorare, iar cei raspunzatori de programele de IAC ar trebui sa se autosesizeze si sa
ia in serios subiectul, acordandu-i atentia cuvenita. Iata cateva exemple:
PROMOVAREA VIOLENTEI de toate tipurile prin :
website-uri de promovare a urii rasiale, intolerantei si a xenofobiei (organizatii
teroriste, sataniste, pronaziste si neo-naziste, ale ultranationalistilor etc. );
website-uri care induc voit in eroare prin continutul postat sau care neaga, banalizeaza
grosier, aproba sau justifica genocidul ori crimele impotriva umanitatii;
website-uri de incitare la auto-violenta (raniri, mutilari, tentative de sinucidere sau chiar
sinucidere in direct);
website-uri de instigare pentru comiterea diverselor fapte reprobabile(omor savarsit
prin intermediul calculatorului);
website-uri care promoveaza caracter distrugator: indeamna la infometare sau alte
tulburari de alimentatie (weborexia), dezordini emotionale etc. ;
jocurile in retea (expunerea prelungita la acestea poate fi un pericol serios la adresa
sanatatii si a dezvoltarii armonioase a copiilor, aparand tulburari de comportament sau, in
anumite cazuri, sa le afecteze abilitatile sociale);
website-uri care sprijina, promoveaza sau incita folosirea de expresii triviale si violenta
in limbaj etc.
ACCESUL LA MATERIALE INADECVATE VARSTEI LOR.
Adesea involuntar copiii ajung pe pagini web pagini web in care sunt expuse materiale
pornografice sau cu caracter sexual explicit (in cazul forumurilor de discutii consecintele pot fi
de la propuneri indecente cu tenta sexuala la atragerea minorilor pentru contactul fizic de catre
persoane periculoase, precum abuzatorii si exhibitionistii); website-uri care elogiaza infractorii;
website-uri care invata copiii cum sa devina hackeri sau altele care ofera retete de construire
bombe; pagini web de protest impotriva valorilor morale, culturale ale societatii etc.
ATACURI ASUPRA IMAGINII SI A VIETII PRIVATE A PERSOANELOR
a) Site-uri care acorda calificative pozelor. Exista foarte multe locuri pe Internet care
indeamna la postarea de fotografii astfel incat sa le fie acordate note. Riscul major consta in
faptul ca se poate lua contact foarte usor cu persoana din fotografie, deoarece are legatura catre
adresa de email sau, marea majoritate isi dau intalnire pe Messenger. Pe de alta parte, un vot
negativ poate conduce la pierderea stimei de sine si scaderea gradului de autoapreciere (nu toti
copiii sunt bine claditi, aratosi si echilibrati emotional).
b) Site-uri care acorda note cadrelor didactice. Calificativ. ro este un astfel loc din
spatiul virtual romanesc, extrem de popular printre scolari. Copiii pot spune ce vor pe astfel de
site-uri, deoarece identitatea le este protejata.
SUBCULTURA SI SUBEDUCATIA este poate cel mai trist aspect legat de Internet.
Site-uri cu rezumate si comentarii gata facute, gratuite sau care percep o mica suma sunt extrem
de populare printre copiii. Ele nu trebuie recomandate pentru ca incurajeaza plagiatul, furtul si
lenea intelectuala. Copiii trebuie educati sa-si dezvolte singuri abilitati de a compune, de a scrie
si sa nu apeleze la astfel de substitute pentru lectura si instruire.
CRESTEREA IZOLARII SI A SINGURATATII, A INDIVIDUALISMULUI.
DEPENDENTA DE INTERNET.
Internetul reprezinta instrumentul care poate izola de lume, de prieteni si de orice alta
atractie specifica varstei. De asemenea, poate agrava situatia de risc in care se afla tinerii ce
sufera de fobie sociala (evitarea contactului cu alte persoane) sau poate chiar declansa
comportamente obsesive. Probleme serioase apar atunci cand nu se reuseste sa se puna capat
tentatiei, abuzandu-se de acest instrument de comunicare, consecintele putand conduce la
deteriorarea sanatatii, alterarea comportamentului, comportamente antisociale, stres, oboseala,
halucinatii, cresterea/scaderea in greutate etc.
Acestea sunt, sumar schitate, cateva dintre pericolele pentru siguranta copiilor nostri in
spatiul virtual. Un element foarte important de care trebuie sa tinem seama este distinctia care
trebuie facuta intre continutul interzis a fi accesat, indiferent de varsta publicului internaut,
si continutul periculos pentru dezvoltarea fizica si mentala a minorilor.
Dintre toate acestea riscuri si vulnerabilitati CRUZIMEA SOCIALA DIN SPATELE
ECRANELOR este una dintre cele mai provocatoare chestiuni adresate profesorilor si parintilor
atunci cand isi sfatuiesc elevii si copiii sa imbratiseze noile tehnologii informationale si de
comunicare, in special telefoanele mobile si Internetul, ultimul fiind perceput in general de copiii
ca un loc al rafuielilor si al atacului la persoana (Brut, 2006). Privita din perspectiva psiho-
sociala doua sunt dimensiunile de interes pentru spatiul virtual: defaimarea prin Internet
(cyber-bullying, engl) si hartuirea on-line (cyber-stalking, engl).
Calomnia si Insulta in spatiu virtual sunt versiunile intrate in uz pentru cuvantul cyber-
bullying, prin care se intelege utilizarea mijloacelor de comunicare si informare electronice
precum email, mesageria instant, bloguri, site-uri, telefoane celulare sau pagere pentru acte
de brutalizare morala in spatiul virtual. La fel ca in realitate, defaimarea prin Internet poate fi
facuta in mod individual sau in grup, prin atacuri asupra imaginii si a vietii private a persoanelor
si face parte din categoria activitatilor criminale informatice.
Defaimarea on-line este o practica comuna mai ales in cazurile de rasism sau alte forme
de expresie a urii si intolerantei. Deoarece copiii nu disting clar intre fantezie si realitate ei sunt
cei mai expusi unor astfel de actiuni.
Statistici ingrijoratoare indica faptul ca, departe de supravegherea parintilor si la
adapostul anonimatului exista copii care vad in Internet instrumentul perfect pentru defaimare si
hartuire.
Pe de alta parte, marea majoritate a odraslelor cruzimii sociale nu ar face niciodata in
realitate ceea ce isi permit on-line (in general fetele, mai mult decat baietii, au amplificata doza
de curaj despre a spune ceva despre cineva). Chiar si atunci cand sunt prinsi, ei nu isi recunosc
faptele sustinand ca este un caz de furt de identitate virtuala.
Deoarece nu exista un feedback rapid si pozitiv la actiunile lor, tehnologia Internet ridica
astfel chestiuni serioase asupra comportamentului etic al copiilor, carora le lipsesc remuscarile
sau parerile de rau.
Daca agresiunea continua, cel mai adesea se compromite dezvoltarea armonioasa a
copilului, rezultatele defaimarii putand fi devastatoare, de natura sa afecteze stima de sine, gradul
de auto-apreciere sau anumite relatii privind convietuirea sociala a acestuia. Pe de alta parte,
daca actul de defaimare are loc in incinta scolii, profesorii si educatorii pot interveni direct,
stopand incidentul. Pericolul social este insa mult mai mare pentru ca, de cele mai multe ori,
astfel de fapte se intampla in afara radarului de securitate a institutiei de invatamant, chiar in
camera copilului, devenind astfel foarte greu de monitorizat si intervenit.
Terorismul emotional on-line (cyberstalking, engl) se refera la utilizarea Internetului
sau a altor mijloace electronice pentru a urmari, a intimida prin canale personale de comunicare,
a manipula informational in locul atacului fizic, incalcand in mod repetat granitele sigurantei
emotionale. Se foloseste ca sinonim pentru hartuirea on-line (online harassment) sau abuzul
on-line (online abuse).
Teroristul afectiv nu reprezinta o amenintare fizica in mod direct, dar urmareste
constant activitatile on-line ale victimei pentru asi strange informatii in vederea unei intimidari
verbale viitoare. Comportamentul acestuia este de cele mai multe ori irational, cauzat de obsesia
(admiratia) fata de victima.
Anonimitatea interactiunilor on-line reduce sansele de identificare si face ca hartuirea in
mediul virtual sa fie mult mai des intalnita decat cea din viata reala. Desi exista pareri ca
cyberstalking-ul nu ar fi daunator, el poate rani psihologic sau emotional victima si, ocazional,
chiar si fizic: scaderea stimei-de-sine, anxietate, manie, depresie, dificultati de somn, cosmaruri;
nivel ridicat de stres, dezordini alimentare, consum de alcool, droguri sau tigari, scaderea notelor
iar in cazuri extreme acte de violenta in scoala sau tentativa de suicid.
Desi intre cele doua forme de cruzime on-line exista asemanari (sufoca afectiunea si
compasiunea pentru a face loc indiferentei si brutalitatii), ele se deosebesc prin natura
amenintarii, perioada de timp si initiatorul unor astfel de fapte reprobabile. Cyberstalking-ul are
loc in mod repetat si are autor unic, in timp ce cyberbullying-ul implica grupuri de colegi sau
prieteni care prefera blogurile sau alte locatii aglomerate virtual.
METODE DE TRATAMENT
Ce se poate face in aceasta privinta? Care ar fi modalitatile de oprire a activitatilor ilegale
si daunatoare derulate prin Internet, care ii vizeaza pe minori? Sunt de dorit a se urma doua
directii: imbunatatirea prevenirii si combaterea.
1. Deoarece copiii folosesc din ce in ce mai mult Internetul ar fi gresit sa le interzicem
sa navigheze. Marea lor majoritate nu cunosc insa riscurile induse de Internet si de
care trebuie sa se fereasca. Aici intervine educatia lor, cat mai de timpuriu si
asociata cu informarea in mod corespunzator a parintilor si educatorilor.
2. Largirea gamei de instrumente bazate pe tehnologie destinate aplicarii legii.
3. Pentru copiii victime ale pornografiei sau ale expunerii la materiale pornografice
sau ofensatoare ar trebui create servicii de consiliere si reabilitare capabile sa
raspunda traumelor specifice diverselor forme de violenta si abuz on-line.
4. Trebuie sa se vorbeasca public mult mai mult, mai ales mass-media, despre aceste
subiecte. Campanii de constientizare, de stimulare a opiniei publice. Parteneriat intre
sectorul public si cel privat.
5. Realizarea unui ghid pentru parinti despre cum se poate filtra continutul digital.
EDUCATIA LA DISTANTA (E-EDUCATION)
Termenul de educatie la distanta este cunoscut de mai mult timp in domeniul educatiei
formale, informale sau nonformale. Un sistem de eLearning (de formare la distanta sau educatie
virtuala) consta intr-o experienta planificata de predare-invatare, organizata de o institutie ce
furnizeaza imediat materiale intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti in
maniera proprie, fara a constrange agentii activitatii la coprezenta sau sincronicitate.
In sens larg, despre educatie la distanta se vorbeste atunci cand educatorul si auditoriul
sau sunt separati de distanta fizica si tehnologia este folosita pentru a media aceasta distanta.
Optiunile tehnologice se impart in patru categorii:
tehnologii audio - benzi magnetice, casete, radio;
tehnologii video - benzi video, filme, video-conferinte;
cursuri si texte tiparite sau listate;
noile tehnologii - instruire asistata de computer (softuri educationale, exersare,
simulare, rezolvare de probleme), comunicare mediata de computer (posta
electronica, conferinte prin computer), educatie bazata pe multimedia.

Fig. nr. 2. Site de e-learning
Exemplele de institutii ce folosesc elearning-ul pot include atat sectorul public cat si
privat, la nivel elementar, secundar, liceal, universitar etc., ca si forme de educatie non-formala,
educatie permanenta, educatie vocationala de perfectionare.
Emergenta institutiilor virtuale are patru surse diferite:
institutii care au fost implicate in educatia deschisa si la distanta;
institutii traditionale, de la scoli la universitati, care nu au mai fost implicate in
educatia la distanta. Aceste institutii incep sa aplice noile tehnologii informatice
ca suport pentru un plus de calitate, o productivitate si flexibilitate crescute, cu
premisa ca astfel reduc costurile si aduc venituri prin atragerea de noi studenti.
Aceasta tranzitie apare in situatia tipica a unor proiecte specifice care creaza o
institutie virtuala in cadrul uneia traditionale.
sectorul corporatiilor sau al organizatiilor mari care dezvolta programe de
pregatire pentru uz intern avand ca suport si mijloc de distribuire tehnologiile
informatice si de comunicare si purtand eticheta de virtual.
persoane individuale care, din motive variind de la altruism la profit, folosesc
tehnologiile pentru a crea oportunitati de invatare pentru oricine este interesat.
Eticheta e-education este folosita in sens larg si nediscriminat in toata lumea,
interschimbabila cu alti termeni cum ar fi: invatare deschisa si la distanta, invatare distribuita
(distributed learning), invatare in retea, invatare prin Web (Web-based learning) si invatare prin
computer. Mai mult, uneori termenul este folosit cu referire la sisteme care combina tehnologii
TV si teleconferinte interactive in timp real.
Studentul poate fi situat in orice parte a lumii - accesul este prin intermediul unui
calculator conectat la reteaua Internet si echipat cu un navigator obisnuit pentru Web, folosit si
pentru activitati de cercetare, informare, entertainment, servicii variate, comert, posta electronica
etc.
Cursantul poate, in functie de centrele sale de interes, sa acceseze banci de date pentru
completarea lecturii sau sa stabileasca un contact imediat cu redactorul articolului, caruia ii poate
impartasi reactiile sale, sau cu alti cititori cu care se poate angaja in dialog.
Cursurile suport sunt stocate pe un computer intr-o forma specifica si un navigator uzual pentru
Internet sau, in unele cazuri rare, un program special, permite cursantilor sa acceseze informatiile
in ritmul propriu de asimilare.
Materialele de invatare sunt prezentate intr-o forma multimedia - prin imbinare de text, sunet,
imagine si chiar scurte filme- si in modul hyperlink - un model structural in care accesul la alte
informatii se realizeaza prin legaturi multiple de la o singura pagina.
Astfel, utilizarea unor softuri specializate permite pe linga audio si videoconferinte si moduri
mixte de management al interactiunii dintre agentul invatarii (instructor, program interactiv sau
sisteme expert) si cel ce invata.
Un avantaj determinant ce tine de specificul educatiei la distanta fiind individualizarea invatarii
si accentul trecut de la profesor sau materia de continut (cum era cazul in invatamantul
traditional) la cel ce invata.
AUDIO SI VIDEOCONFERINTE
Scaderea pretului si cresterea performantelor dispozitivelor hardware asigura utilizarea
programelor de video-conferinta cu ajutorul calculatoarelor uzuale, fara a mai fi necesare
echipamente speciale si costisitoare.
Audio-conferinta asigura comunicarea simultana intre mai multe persoane, prin dialog direct,
permitand ridicarea de probleme si obtinerea imediata a raspunsului.
In unele cazuri se utilizeaza suplimentar faxul, posta electronica sau posta normala pentru a face
un schimb de documente necesare conferintei inainte, in timpul sau dupa desfasurarea acesteia.
Video-conferintele au aparut initial in forma broadcast, prin care toti participantii puteau
vizualiza secventele video primite de la un calculator central iar intre ei comunicau doar prin linii
audio.
Acest model de video-conferinta este foarte util in situatiile in care se doreste realizarea
unei prezentari video (de exemplu, a unui produs sau a unui proiect).
Un model mai performant de video-conferinta este tipul multipoint; in acest caz, toti
participantii pot comunica intre ei, sistemul permitand fie vizualizarea tuturor participantilor intr-
o zona a fereastrei de lucru utilizate, fie doar a participantului 'activ' (cel care vorbeste in
momentul respectiv).


Fig. nr. 3 Videoconferinte
Videoconferintele sunt extrem de utile in aplicatii de invatamant la distanta, pentru
intalniri de afaceri sau intalniri politice, consultatii medicale preliminare etc.
Programele uzuale de video-conferinta ofera si servicii suplimentare, cum ar fi: transferul
de fisiere, chat (discutii in mod text), realizarea de desene si schite in comun, partajarea de
aplicatii (astfel incat toti participantii sa poata vizualiza ecranul unuia dintre ei, respectiv sa preia
controlul aplicatiei pentru a face modificari intr-un document activ) si altele.
Unul din programele cele mai utilizate este NetMeeting, care este creat de firma
Microsoft si permite realizarea de video-conferinte cu o mare parte dintre facilitatile anterior
descrise.
Pentru a realiza o videoconferinta participantii au nevoie de echipamente compatibile, si
pot comunica folosind linii telefonice ISDN, reteaua IP a companiei sau utilizand Internet


Fig. nr. 4 Programul NetMeeting
CLASA VIRTUALA
Prin e-learning (electronic learning) in sens larg se intelege totalitatea
situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei
informatiei si comunicarii. Definit astfel, aria semantica a conceptului e-learning
interfereaza :
cu instruire asistata,
instruire prin multimedia,
online learning (invatare online).
In sens restrans, e-learning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta ca
activitate de predare-invatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale
intr-o ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de cursanti in maniera proprie
fiecaruia. Medierea se realizaeza prin internet. Internetul constituie atat mediul de
ditributie al materialelor cat si canalul de comunicare intre persoanele implicate in
proces.
E-learning fiind un sistem organizat de educatie/ formare, acesta include componentele
unui demers didactic si anume:
continut specific,
metodica,
interactiune,
suport,
evaluare.
Locatia unde se produce acest proces de invatare este asa numita clasa virtuala.
Lectia online acopera acelasi continut si pune aceleasi probleme ca si o lectie care se desfasoara
in sala de clasa traditionala. Avantajul evident este ca o astfel de lectie poate fi accesata oricand
si de oriunde.
Clasa virtuala beneficiaza de coordonarea unui instructor (tutor), care:
planifica activitatea grupului de participanti (cursanti) ai clasei,
supune dezbaterii acestora aspecte ale lectiei in forumuri de discutii
furnizeaza resurse auxiliare;
comenteaza temele, indicand fiecarui membru al clasei unde trebuie sa
mai insiste.
Cursurile suport sunt stocate pe hardul unui computer intr-o forma
Cursurile suport sunt stocate pe hardul unui computer intr-o forma specifica si
pot fi accesate printr-un navigator de Internet. Celui ce studiaza (cursantului) ii este
permis sa acceseze informatiile intr-un ritm mai alert sau mai incetinit dupa cum ii este
necesar.
Materialele de invatare sunt prezentate intr-o forma multimedia (prin imbinare de
text, sunet, imagine si chiar filme) sau in modul hyperlink (in care accesul la informatii
se realizeaza prin legaturi multiple de la o singura pagina).
Cursantul poate sa acceseze banci de date pentru completarea lecturii, sa
stabileasca un contact online cu tutorele sau cu colegi de clasa virtuala cu care se
poate angaja in dialog. Se produce astfel un schimb mutual de informatii intre cursanti
precum si intre tutore si fiecare cursant in parte. Dezbaterea libera si pertinenta in
perimetrul continutului specific le dezvolta cursantilor abilitatea in cautarea solutiilor, le
largeste orizontul gandirii.
Pornind de la constatari ale specialistilor din domeniul psihopedagogiei cum ca
retinem: 10% din ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ce vedem, 50% din ce vedem si
auzim, 70% din ce discutam cu altii, 80% din ce experimentam si 95% din ce ii invatam
pe altii, deducem ca e-learning-ul este un sistem de invatare extrem de eficient, acesta
detinand o gama variata de instrumente. Dintre aceste amintim:
- print (texte cu format electronic din carti, reviste); daca cursantul invata mai bine
prin citit acesta cauta un curs cu e-books, textbooks sau alte tiparituri;
- video (transmisii video de filme educationale, modelare animata, etc.); daca cursantul
invata mai bine vazand cum se fac lucrurile, acesta va cauta un curs cu demonstratii
grafice care ilustreaza noile idei si concepte;
- audio (transmisii audio); daca cursantul invata mai bine prin ascultat, acesta poate
cauta un curs cu lecturi audio pentru a i se explica conceptele:
- comunicare asincrona si sincrona (e-mail, forumuri de discutii, chat,
videoconferinte, teleconferinte); daca cursantul invata mai bine vorbind/
conmunicand acesta cauta un curs cu chat sau discutii tematice de grup pentru a-si
impartasi impresiile si pentru feed-back.
Exista trei modele general acceptate in lumea e-learning, dupa cum au fost clasificate de
European Corporate e-learning, fiecare ocupand o cota aproximativ egala pe aceasta piata:
a) e-learning independent reprezinta modelul prin care utilizatorul individual descarca
materialul de curs de pe internet sau il utilizeaza direct de pe CD, parcurgandu-l de
unul singur. Acesta prezinta avantajul unei cantitati de informatie foarte mare, care
poate fi accesata intr-un timp scurt, insa este foarte rigid in ceea ce priveste
comunicarea instructor-cursant.
b) e-learning asincron permite doar unui singur utilizator sa transmita informatie la un
moment dat. Un astfel de exemplu este acela in care instructorul poate sa furnizeze
informatia cursantilor, dar cursantii nu pot interactiona in timp ce primesc informatia.
Avantajul major in acest caz este acela ca fiecare cursant isi pastreaza facilitatea de a
lucra dupa propriul ritm, putand insa obtine si raspunsuri la cererile sale intr-un
interval de timp acceptabil.
c) e-learning sincron permite transferul de informatie cu orice alt utilizator in orice
moment. Un exemplu este acela in care tutorele si cursantii transfera informatii in
timpul desfasurarii cursului / seminarului, de regula in timp real. Acest mod este
evident cel mai performant dintre toate in ceea ce priveste gradul de facilitare al
comunicarii, facilitatile audio-video integrate creand conceptul de clasa de curs
virtuala.
Scrisul este metoda principala de comunicare in clasele online; prin scris se vor exprima
gandurile, se vor impartasi idei si se vor pune intrebari. Atunci cand cursantul online are nevoie
de ajutor in intelegerea unei notiuni, acesta poate pune intrebari colegilor de clasa virtuala sau
tutorelui. Limbajul trupului generat de confuzie, satisfactie nu pot fi vazute de catre colegi sau
tutore decat daca in plus e folosita si o camera web.
Ca si in cadrul unei scoli traditionale, cursantul online trebuie sa-si rezerve un timp
adecvat pentru studiu. In timp ce cursurile online ofera maximum de flexibilitate fiind centrate
pe utilizator (cursant), ele necesita autodisciplina si bunavointa de a lucra independent din partea
cursantului.
CARACTERISTICI E-LEARNING:
- invatatul este orientat catre persoana, permitand cursantilor sa-si aleaga continutul
si uneltele corespunzatoare diferitelor lor interese, necesitati si nivele de abilitate.
- invatamantul se face in ritmul propriu, cursantul avand posibilitatea de a accelera
sau incetini (aceasta la e-learning asincron).
- barierele geografice sunt eliminate deschizandu-se astfel optiuni mai largi de
educatie;
- se produce un schimb mutual de informatii intre cursanti, precum si intre tutor si
fiecare cursant in parte; interactiunea in perimetrul continutului specific este deci
mai mare decat in cadrul invatamantului traditional.
- cursantul este condus catre topici ce emana placere, satisfactie, buna dispozitie;
studiile arata ca urmare a acestora si a varietatii metodelor de predare utilizate,
gradul de retinere a informatiei este mai bun decat intr-o clasa traditionala.
- evaluarea este obiectiva si se face fie prin testare, fie prin elaborarea de referate sau
proiecte, participare la forumuri online.
De asemeni sunt necesare urmatoarele RESURSE MINIMALE DE NATURA
TEHNICA:
- computer cu minim 64 Mb de RAM;
- minim 2 Gb spatiu de stocare;
- acces la o imprimanta;
- Office 97 Professional sau o varianta ulterioara;
- cunostinte de utilizare Internet Explorer, Netscape sau orice alt browser pentru web;
- cunostinte de utilizare a unuia dintre procesoarele de texte (de ex. Microsoft Word)
pentru a face note de curs si pentru a realiza temele obligatorii, precum si pentru
citire de texte (de ex. Adobe Acrobat Reader) in format pdf.
- un cont personal de e-mail pentru corespondenta;
- abilitatea de a verifica e-mailul cel putin o data pe zi.
O PLATFORMA E-LEARNING este un mediu software accesibil in mediul internet, dar care
restrictioneaza accesul in interiorul sau. Aceasta se face cu ajutorul unui nume de utilizator si
parola, iar fiecare utilizator are diferite facilitati, in functie de drepturile acordate de
administrator.
In Romania exista aproximativ 15-20 astfel de produse. Vom da cateva exemple:
www.academiaonline.ro
Mediul eLearn (www.timsoft.ro),
Expert Learning System (www.soft-expert.com),
Direct Learning Systems (www.cursurionline.ro),
Softlink Romania (www.softlink.ro/e-learning.htm),
Siveco Romania (www.siveco.ro),
IBM Romania (www.ibm.com/ro),
RDS (www.rdsnet.ro),
Omnilogic (www.omnilogic.ro),
TotalNet (www.totalnet.ro),
SAP Romania (www.sap.ro),
DotCom (www.dotcom.ro/elearning.php).
Cateva exemple de PORTALURI E-LEARNING din alte tari:
Anglia (www.beginners.co.uk/),
Canada (www.athabascau.ca),
Franta (www.cned.fr/),
Germania (www.fernuni-hagen.de/),
Norvegia (www.nki.no/),
Olanda (www.ouh.nl),
Scotia (www.uhi.ac.uk),
Spania (www.uned.es),
SUA(http://wideworld.pz.harvard.edu/, http://itde.nova.edu/,
http://online.uophx.edu/).
NOUL TREND - ELEARNING 2.0
WEB 2.0 - O INTRODUCERE NON-TEHNICA
Sintagma Web 2.0 este tot mai des intalnita, fie ca este vorba de materiale de specialitate
care abordeaza noua generatie a Web-ului, fie prin referiri indirecte la acesta. Cert este ca
numarul tot mai mare de utilizatori ai Web-ului 2.0 demonstreaza vaditul interes pe care
internautii il manifesta pentru acesta, dar si parcursul ireversibil realizat de catre Web.
Termenul de Web 2.0 a fost folosit pentru prima data in anul 2004 de catre
Tim OReilly in cadrul unei conferinte[1], acesta fiind considerat de atunci parintele sau[2].
Desi sintagma a fost folosita doar pentru a semnala ca ceva diferit se intampla, fara a fi furnizata
si o definitie clara a acestuia, totusi conceptul a fost imbratisat de catre marea comunitate a
utilizatorilor de Internet.
Totusi, o definitie clara, unanim acceptata si recunoscuta, nu exista nici pana astazi.
Pana si parintele recunoscut al Web-ului de prima generatie, Tim Berners-Lee, referindu-se
la Web 2.0 spunea ca nimeni nu stie exact ce inseamna.
Principalele caracteristici ale Web 2.0 sunt:
noutatea,
posibilitatea de adaptare si remodelare continua in functie de
utilizatori
si de descoperirile tehnologice din domeniu.
Poate de aceea este si foarte greu sa se ajunga la un consens in ceea ce priveste definirea
acestuia, sau poate ca aceasta definitie nu poate fi generata intr-un anumit moment, ci trebuie
continuu remodelata si reformulata in functie de transformarile specifice.
Web 2.0 este o tehnologie ambivalenta, ce prezinta atat avantaje cat si dezavantaje.
Poate cel mai important beneficiu este posibilitatea:
de implicare activa a oricarui utilizator,
de generare continua de continut si
etichetarea acestuia.
Utilizatorii au acum posibilitatea de a alege intre diferite servicii care ofera multiple
functii pentru a facilita atat comunicarea si interactiunea dintre ei, cat si informarea lor. Mai
mult decat atat, majoritatea acestor servicii sunt gratuite si extrem de usor de folosit.
Dintre dezavantaje punctam faptul ca, de multe ori, calitatea informatiilor postate lasa
mult de dorit. Faptul ca libera exprimare este la baza lui Web 2.0, oricine are acum posibilitatea
sa-si exprime punctul de vedere, iar astfelabundenta informatiilor postate este de nestavilit. De
asemenea, acel perpetual beta ce caracterizeaza Web 2.0 nu trebuie sa fie o scuza pentru
slaba calitate a informatiilor postate sau pentru designul lipsit de functionalitate al unui site.
Orice noua tehnologie se cere a fi inteleasa, gestionata si implicata in mod corespunzator
in actiunea de extindere a cunostintelor.
Deoarece se pot inventaria multe ocazii de manifestare a Web 2.0 in procesul de
invatamant, ne vom limita doar la cateva dintre tehnologiile pe care orice educator ar trebui sa le
stapaneasca in procesul de predare (in paranteza fiind trecut un exemplu de aplicatie):
1. RSS
Sindicarea informatiei
(Google Reader)
2. Social
bookmarking
Insemnarea locatiilor virtuale favorite
(del.icio.us)
3. Social notes
Adnotarea continutului on-line
(Google NoteBook)
4. Blog
Publicarea de cunostinte
(Blogger)
5. Wiki
Colaborarea/Crearea de continut on-line
(Wikipedia, Wikispaces)
6. Social
networking
Partajarea de cunostinte
(SlideShare, Flickr, YouTube, Ning)
7. Comunicarea
Asicrona sau in timp real (GMail, Messenger/
Meebo, Skype)
OPORTUNITATI SI LIMITE PENTRU EDUCATIE
Web 2.0 genereaza profunde transformari ale modului cum ne informam, cum
comunicam si interactionam cu alti internauti, practic ale tuturor activitatile noastre zilnice din
mediul online. Majoritatea sectoarelor societatii informationale au reactionat la noul trend al
Internetului, adaptandu-se treptat la aceste transformari.
Referindu-ne la sectorul educational, putem spune ca Web 2.0 are un potential imens.
Prin utilizarea acestuia in procesul de invatamant, in procesul de instruire si autoinstruire, atat
munca educatorului cat si a educabilului poate fi mult imbunatatita.
Astfel, din punctul de vedere al profesorului/tutorelui/formatorului Web 2.0, prin
facilitatile oferite de aplicatiile specifice, poate fi folosit pentru anevoiosul proces de informare
si documentare (pentru a fi continuu la curent cu noutatile din domeniul sau de activitate), in
realizarea materialelor didactice, dar si la modalitatea de prezentare a acestora cursantilor.
Educatorul poate urmari eficient si efectiv activitatea cursantilor, poate avea o
interactiune mult mai buna cu acestia, in special in cadrul studiilor la distanta. Un element
determinant il constituie feedback-ul oferit de catre cursanti in cadrul tehnologiilor Web 2.0
folosite in procesul de invatamant, care poate conduce la imbunatatirea activitatilor, a
materialelor didactice si a metodelor de predare folosite.
Un alt aspect il constituie munca organizatorica si administrativa pe care actorii
educationali o realizeaza: stabilirea calendarelor de activitati, a orarelor etc.
Nu in ultimul rand, Web 2.0 este util cadrelor didactice pentru a fi in continuu contact cu
alti colegi, pentru a schimba pareri si experiente, pentru a partaja informatii specifice
domeniului educational de care sunt interesati (de exemplu informatii despre diferite
evenimente organizate, despre noutati de care unii dintre ei au cunostinte etc.), pentru a
participa in diferite proiecte comune, pentru a crea adevarate comunitati de utilizatori specifice
unui anumit domeniu de interes.
Si pentru educabili Web 2.0 este de un real folos. Astfel, ei pot colabora pentru
realizarea diferitelor proiecte scolare, pot beneficia de o mai buna interactiune atat cu cadrele
didactice cat si intre ei.
Modalitatile multiple de informare, interactiune si comunicare specifice Web 2.0 sunt
deosebit de atractive pentru tineri, acestia fiind cei mai frecventi utilizatori.
Din cele prezentate mai sus se poate observa ca Web 2.0 poate fi folosit cu succes in
educatie, conducand la o noua relatie intre tehnologie si educatie. Web 2.0 utilizat in procesul
educational devine eLearning 2.0, dar la fel de bine se poate spune si ca eLearning devine
cLearning, deoarece Web 2.0 presupune augmentarea invatarii prin comunicare, colaborare sau,
altfel spus, crearea de comunitati de invatare in care participarea activa a fiecaruia devine
extrem de importanta.
Din pacate, utilizarea Web 2.0 in educatie se izbeste si de problemele caracteristice,
particulare acestui domeniu.
Chiar daca majoritatea aplicatiilor Web 2.0 sunt gratuite si usor de folosit (ceea ce
inseamna ca nu necesita costuri suplimentare cu insusirea acestora), majoritatea institutiilor de
invatamant din Romania se confrunta cu o infrastructura precara (in mod deosebit in mediul
rural) si cu lipsa unei baze materiale adecvate (camere foto, video, web, casti, microfon etc. care
sa faciliteze lucrul individual si interactiunile de grup).
Cu totii stim ca se fac eforturi pentru schimbarea situatiei, insa investitiile pentru a
asigura infrastructura si baza materiala necesare utilizarii noilor tehnologii informationale si de
comunicare s-au dovedit a fi insuficiente pana in prezent.
Pe langa aceste probleme specifice Romaniei sau altor tari subdezvoltate sau aflate in
curs de dezvoltare, excesul tehnologic, lipsa timpului cadrelor didactice pentru a fi continuu la
curent cu noutatile din domeniu, sunt aspecte care influenteaza negativ utilizarea Web 2.0 in
educatie.
Figura 1. Web 1.0/Scoala 1.0 vs. Web 2.0/Scoala 2.0


adaptare dupa Steve Hargadon
http://www.stevehargadon.com, 2007
Alte chestiuni cum sunt securitatea datelor, plagiarismul, conservatorismul si reticenta
unor cadre didactice pentru introducerea unor noi modalitati de predare si testare, insuficient
analizate pana acum, afecteaza introducerea efectiva a Web 2.0 in procesul educational.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Bontas, I.,1994, Pedagogie, Editura ALL, Bucuresti
Calin, M.,1995, Procesul instructiv - educativ. Instruirea scolara.
Analiza multireferentiala, EDP.,Bucuresti
Cerghit, I.,198o, Metode de invatamant, Editia a II a, EDP, Bucuresti
Cerghit,I.,Neacsu,I., 1982, Metodologia activitatii didactice, in
Didactica ( coord.D.Salade) EDP, Bucuresti
Cerghit, I., 2003, Sisteme de instruire alternative si complementare.
Structuri, stiluri si strategii, Editura Aramis, Bucuresti
Chis,V.,1998, Demersuri de instruire sub asistenta calculatorului, in
Educatia si dinamica ei, Editura Tribuna Invatamantului, Bucuresti
Cretu,C.,1994, Instruirea asistata de calculator. Experiente si
perspective, in Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si
gradul II ( coord.A.Neculau,T. Cozma), Editura Spiru Haret, Iasi
Cucos,C.,1996, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi
Grosseck, G., (2007) , Curs online- Web 2.0 in educatie,
oradeinfo.ning.com,
Grosseck, G., Malita, L., Tehnologii Web 2.0 instrumente de
predare, in vol. Conferintei Internationale organizate de DPPD,
Universitatea din Oradea, mai 2007.
Ionescu,M.,Chis,V.,1995, Metodologia activitatii didactice, in
Didactica moderna ( coord. M. Ionescu, I.Radu, Editura Dacia, Cluj-
Napoca
Ionescu ,M., Chis,V.,1992, Strategii de predare invatare, Editura
Stiintifica, Bucuresti
Iucu,R., 2001, Instruirea scolara, Editura Polirom, Iasi
Jinga, I., Istrate,E., 2001, Manual de pedagogie, Editura ALL,
Bucuresti
Lazar,M.A. (2005) -Invatarea prin e-learning: azi o provocare, maine normalitate, Sesiunea
Judeteana de Comunicari Stiintifice a Cadrelor Didactice, Deva, 2005
Mucica ,T., 1982, Indrumar pentru folosirea mijloacelor de
invatamant, EDP, Bucuresti
Moise,C.,1998, Metode de invatamant, in Psihopedagogia pentru
examenele de definitivare si grade didactice, (coord.C.Cucos),
Editura Polirom, 1998
Nicola, I.,2003, Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti
Okon, V.,1978, Invatamantul problematizat in scoala contemporana,
EDP, Bucuresti
Richardson, W., 2006, Blogs, Wikis, Podcasts, and Other Powerful Web Tools for
Classrooms, Corwin Press
Tarcovnicu,V.,1988, Invatamantul frontal, invatamantul individual,
invatamantul pe grupe,EDP, Bucuresti



[1] Ajunsa la editia a III-a, conferinta (http://www.web2con.com/) dezbate probleme de mare
actualitate legate de noile modele de afaceri si arhitecturi software ale Internetului contemporan
(http://en.wikipedia.org/wiki/Web_2).
[2] Tim OReilley, What is Web 2.0,
http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/30/what-is-web-20.html.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL


Vizualizari: 813
Importanta:
Comenteaza
documentul:
Te rugam sa te autentifici sau
sa iti faci cont pentru a putea
comenta

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Creaza cont nou