GRUPUL SCOLAR ASTRA PITESTI

PROIECT DE ATESTAT
ELEVA: BULAC MARIA CATALINA
INDRUMATOR
ANUL DE
PROFESOR POPESCU SUSTINERE AL
DOREL
PROIECTULUI
1
2
006
CUPRINS
1.Argument..3
2.Rolul si avantajele utilizarii dispozitivelor in procesul de prelucrare pe
masini de frezat..5
2.1 Conditii impuse dispozitivelor.7
2.2 Preocupari actuale si perspective in constructia de dispozitive de frezat....
3.Clasificlarea si structura dispozitivelor..!
3.1 "efinitia si clasificarea dispozitivelor.....!
3.2#tructura dispozitivelor.1$
%. "ispozitive pentru prinderea si fi&area frezelor11
%.1 "ispozitive de orientare si fi&are a frezelor.11
%.2 "ispozitive tipizate pentru prinderea frezelor.....12
%.3 "ispozitive tipizate pentru orientarea frezelor cu miscarea principala
de rotatie.....12
%.% "ispozitive cu mecanisme de sc'im(are rapida a frezelor..13
5 "ispozitive pentru prinderea prinderea pieselor pe masinile de frezat1%
5.1Constructia si e&ploatarea dispozitivelor pentru masinile de frezat.1%
5.2 "ispozitive speciale de frezat.1%
5.3 )eng'ine pentru masini de frezat..17
5.%"ispozitive divizoare pentru frezat.1
5.5 "ispozitive pentru frezare continua..1!
5.* "ispozitive de frezat prin copiere.....21
*.+orme te'nologice de protectie a muncii.23
,i(liografie..27
2
Dispozitive pentru masini unelte de
frezat
1.ARGUMENT
-mperativele impuse de rigorile sc'im(urilor interne si
internationale de marfuri. o(liga producatorii sa asimileze
te'nologiile cele mai avansate pentru a/si putea realiaza produse in
cantitati ma&ime. intru/un timp minim la costuri scazute in conditiile
asigurari performatelor de calitate 0 disponi(ilitatea. fia(ilitatea. si
mentena(ilitatea1 prevazute de proiectant si pretinse de (eneficiar.
Activitatea de cercetare. dezvoltare constitue a im(unatatitii calitatii
produselor si pentru marirea competivitati acestora pe plan mondial.
2na din cerintele majore ale industrie constructoare de masini si
utilaje consta in proiectarea si dimensionarea rationala a pieselor si
3
semifa(ricatelor corespunzatoare cerintelor constructiv functionale precum si in
proiectarea corecta a proceselor te'nologice de proiectare a pieselor.
"ezvoltarea intensiva a industriei din tara noastra si realizarea unor
produse competitive de inalt nivel te'nic este indisolu(il legat de cresterea
productivitatii muncii. ceea ce presupune in special accelerarea procesului de
modernizare a procesului de productie.
Activitatea de cercetare. proiectare constituie premiza fundamentala a
in(unatatirii calitati produselor si a maririi competitivitatii acestora pe plan
mondial.
-n dezvoltarea si perfectionarea continua a industriei constructoare de masini. un rol
deosi(it de important revine dispozitivelor. care constituie ec'ipamente de (aza ce
conditioneaza succesul prelucrarii si spre care se indreapta permanent atentia specialistilor
din domeniu.
3(iect al multor perfectionari te'nice. a importante realizari de varf cu performante
deose(ite. dispozitivele au contri(uit. prin continua lor acensiune spre innoire. la
im(unatatirea su(stantiala si continua a parametrilor te'nici si a competivitati produselor.
+oua viziune asupra conceptiei dispozitivelor din sfera prelucrarilor prin asc'iere.
teoria unitara. stiintifica. privind proiectarea acestora. fundamentarea (azelor teoretice de
calcul. precum si cunoasterea elementelor de noutate in constructia dispozitivelor sunt
aspecte care contri(uie. deopotriva. atat la im(unatatirea activitatii de preiectare a
dispozitivelor. cat si la cresterea performantelor acestora calitatea produselor prelucrate. a
productivitati muncii. reducerea efortului uman.
4inand seama de acestea. calculul si constructia dispozitivelor intr/o forma unitara. in
corcondanta cu tendintele de dezvoltare actuala si de perspectiva. su( multiplele lor aspecte.
cuprinzand. in acelasi timp. si elementele de (aza care se pun la proiectarea dispozitivelor.
a(solut necesare pentru formarea viitorilor specialisti. 4ratarea notiunilor se face gradat. de
la simplu spre comple&. astfel ca intelegerea conceptiei si proiectarii dispozitivelor sa se
do(andeasca treptat.
-storia dezvoltarii dispozitivelor cuprinde o perioada indelungata. al carei inceput
coincide cu prelucrarea primelor metale si este legata permanent de evolutia constructiei
masinilor/unelte. a sculelor si a te'nologiilor de prelucrare.
#e poate spune c'iar.ca cele mai vec'i dispozitive au aparut inaintea realizarii primelor
masini/unelte. atunci cind nevoile stringente de prelucrare au impus imaginarea unor
sisteme pentru fi&area pieselor ce tre(uia prelucrate cu scule actionate manual.
"esi e&istenta foarte indepartata in timp a dispozitivelor constituie o certitudine.
totusi. putinele izvoare scrise care au reusit sa se mentina de/a lungul anilor limiteaza
informatiile de care dispunem in privinta inceputurilor istorice ale dezvoltarii dispozitivelor.
%
Practica a demonstrat ca intre dezvoltarea masinilor/unelte. a dispozitivelor si a
sculelor. verigi ale sistemului te'nologic. e&ista o stransa interdependenta. o conditionare
reciproca si continua. -n consecinta. mergand in paralel cu dezvoltarea acestora.
dispozitivele au cunoscut o evolutie relativ lenta pina in secolul al 56-/lea. perioada in care
construirea primelor strunguri. masini de rectificat. masini de gaurit. fierastraie mecanice. au
determinat doar realizarea unor dispozitive rudimentare.
Consemnam astfel. ca e&emplu. construirea. in anul 15%$ de catre italianul ,iringucceo
a dispozitivului pentru fi&area tevilor de tun in vederea prelucrarii gaurilor.
2n pas important in perfectionarea constructiva a dispozitivelor a avut loc in a doua
jumatate a secolului al 56---/lea cind inventare masinilor de forta a impus necesitatea
prelucrarii organelor componente ale acestora 0 cilindru. piston etc1 cu precizie
dimensionala. de forma si de netezime a suprafetelor mult mai ridicate decit cea asigurata
de masinile/unelte vec'i.
"ocumentele ramase mentioneaza astfel e&istenta in anul 17*5 a dispozitivului pentru
7i&area cilindrilor masinilor cu a(uri. in vederea alezarii. constructieapartinind englezului
#meaton si dispozitivul pentru fi&area pieselor intre virfuri si pentru antrenarea lor.
construit de )andsle8 in anul 1$$.
-n secolul al 5-5/lea au avut loc importante perfectionari ale te'nologiilor de prelucrare
care in mod firesc. au dus la aparitia unor noi tipuri de masini/unelte si scule si. in
consecinta. la construirea unor dispozitive. care sa corespunda cerintelor de fi&are a pieselor
in conditiile noilor e&igente privind precizia precizia de prelucrare.
Cele mai insemnate progrese sunt inregistrate la sfirsitul secolului al 55/lea si inceputul
secolului al 55-/lea. cind produsele de virf ale industriei. definite prin conditii te'nice
deose(ite. cer noi metode de prelucrare. noi componente ale sistemului te'nologic.
Alaturi de dispozitivele pentru orientare si fi&area piesei pe masina/unealta au cunoscut
3 dezvoltare ascendenta. in aceeasi masura si dispozitivele pentru orientarea si fi&area
sculei pentru opratiile de 9 frezare. strunjire.rectificare. rectificare profilata si de prelucrare
simultana cu mai multe scule a unor alezaje.
2.Rolul si avantajele utilizarii dispozitivelor in procesul de prelucrare
pe masini-unelte
:ste cunoscut ca in ansam(lul sistemului te'nologic dispozitivul constituie o
componenta de (aza care defineste in mare masura principalele cordonate te'nico/
economice ale produsului o(tinut/cost si calitate. Ca urmare. inca de la primele faze
ale proiectarii procesului te'nologic. tre(uie sa se acorde o atentie deose(ita
5
dispozitivelor. "e asemenea.in cazulim(unatatirii te'nologiilor de fa(ricatie e&istente
tre(uie sa se ai(a in vedere ca intervenind judicios asupra constructiei dispozivelor. se
poate o(tine ca efect marirea preciziei dimensionale. de forma si de netezime a suprafetelor
prelucrate. sporirea productivitatii muncii. reducerea efortului fizic depus de muncitor.
"e aici rezulta ca rolul pe care il au dispozitivele in realizarea procesului de prelucrare
este multiplu si determinant pentru caracteristicile si performantele te'nico/economice ale
produsului fa(ricat.
Pentru analizarea mai in detaliu a acestei pro(leme se poate porni de la constatarea. ca
la prelucrarea pe masini/unelte. timpul necesar fi&arii si desprinderii prelucrarilor fara
dispozitive. ponderea timpilor au&iliari este si mai ridicata.
Avand in vedere acest lucru. rezulta ca pentru cresterea productivitatii muncii si
reducerea costului produsului. un rol deose(it de important revine dispozitivelor. prin a caror
utilizare se elimina opertiile de trasare. anevoioase si scumpe. se micsoreaza timpii au&iliari.
ca urmare a folosirii mecanismelor cu fi&are rapida. a introducerii mecanizarii si
automatizarii operatiilor de fi&are. a fi&arii mai multor semifa(ricate simultan sau. c'iar mai
mult. se poate o(tine eliminarea completa a influentei acestor timpi. prin suprapunerea lor cu
timpii de masina.
-n aceeasi idee. un rol important revine si dispozitivelor de prelucrare. care. atasate
masinilor/unelte. pe langa faptul ca maresc posi(ilitatilor te'nologice ale acestora. sporesc si
productivitatea muncii. Prelucrarea cu mai multe scule simultan. copierea dupa sa(lon.
strunjirea si rectificarea sferica. conica. poligonala. frezarea circulara etc. pot fi efectuate cu
usurinta si cu randament ridicat. utilizand dispozitive de prelucrare adecvate.
"ispozitivele au un rol deose(it si asupra calitatii pieselor prelucrate. prin eliminarea
erorilor su(iective. inerente la operatiile de trasare si la pozitionarea semifa(ricatelor direct
pe masa masinii. 3rientarea corecta a pieselor in dispozitive. pe (aze judicios alese. cu
folosirea elementelor de orientare corespunzatoare preciziei cerute. permite o(tinerea
pieselor prelucrate in conformitate cu e&igentele documentatiei te'nice. asigurarea
intersc'im(a(ilitatii si inlaturarea re(uturilor.
"e asemenea. dispozitivele contri(uie si la reducerea efortului fizic depus de
muncitor in timpul procesului de productie. #istemele de actionare mecanizate sau
automatizate. ca si cele manuale dotate cu mecanisme amplificatoare de forta. au ca efect
suprimarea o(oselii fizice si im(unatatire conditiilor de munca ale muncitorilor.
-n sfarsit. un rol important revine dispozitivelor si in ceea ce priveste adaptarea
utilajelor universale si c'iar a unor masini/unelte speciale. la prelucrarea semifa(ricatelor cu
configuratii si dimensiuni foarte diferite.
Aspecte prezentate. privind rolul si importanta dsipozitivelor in procesul prelucrarii pe
masini/unelte. contureaza tot atatea avantaje ale utilizarii lor. avantaje care justifica atat
interesul ce tre(uie manifestat pentru gasirea celor mai potrivite solutii constructive ale
dispozitivelor. cat si pentru e&tinderea cercetarilor teoretice si aplicative in acest domeniu.
*
2.1.Conditii Impuse Dispozitivelor
Pentru ca dispozivele sa corespunda scopului pentru care au fost realizate se impune
ca ele sa indeplineasca anumite conditii de ordin constructiv. functional si economic.
:ste gresita ideea ca orice dispozitiv tre(uie e&ecutat la parametrii de precizie si
productivitate cat mai ridicati.Caracteristicile unui dispozitiv. conditiile pe care acesta
tre(uie sa le indeplineasca. nu sunt general vala(ile tuturor dispozitivelor. ci tre(uie sta(ilite
pe (aza temei de proiectare. care contine ca elemente principale9forma. ga(aritul si modul de
o(tinere a semifa(ricatului. precizia ceruta la prelucrarea respectiva. marimea seriei de
fa(ricatie seriei de fa(ricatie. masina unelta pe care se e&ecuta operatia etc. Corelat cu aceste
date . proiectantul tre(uie sa gaseasca constructia adecvata pentru dispozitivul cerut. astfel ca
precizia piesei prelucrate. comple&itatea dsipozitivului. timpul de actionare. costul etc. sa
ai(a valori optime in conditiile temei de proiectare date.
-n consecinta. principalele conditii pe care tre(uie sa le indeplineasca dispozitivele
pentru a corespunde scopului. se pot enunta dupa cum urmeaza9
/dispozitivele tre(uie astfel concepute incat sa asigure piesei. in urma prelucrarii. o
precizie corespunzatoare conditiilor impuse prin desenul de e&ecutie;
/constructia dispozitivelor tre(uie sa fie in concordanta cu forma. dimensiunile si
rigiditatea pieselor prelucrate. cu marimea si caracterul fortelor de asc'iere. astfel ca
ansam(lul dispozitiv/piesa sa prezinte o rigiditate cat mai (una ;
/actionarea dispozitivelor este necesar sa corespunda seriei de fa(ricatie pentru care
acestea au fost concepute. precum si marimii fortelor de strangere/la dispozitivele de fi&are/
sau de asc'iere/la dsipozitivele de prelucrare. pe care tre(uie sa le dezvolte sau. respectiv. sa
le transmita ;
7
/in cazul actionarilor manuale efortul depus de muncitor tre(uie sa fie cat mai mic ;
/comple&itatea dispozitivelor si. in consecinta. costul acestora tre(uie sa corespunda
comple&itatii piesei si prelucrarii. seriei de fa(ricatie. preciziei cerute etc ;
/dispozitivele sa fie astfel concepute incat sa asigure o productivitate cat mai ridicata.
in conditiile de fa(ricatie date ;
/dispozitivelor tre(uie sa li se asigure o fia(ilitate corespunzatoare seriei si duratei de
fa(ricatiei a produsului ;
/dispozitivele sa cuprinda in ansam(lul lor cat mai multe elemente normalizate.
reutiliza(ile la sc'im(area fa(ricatiei ;
/la proiectarea dispozitivelor tre(uie sa se respecte normele de te'nica securitatii
muncii.
Analiza corelata a tuturor acestor conditii ridica la proiectare o seama de pro(leme
deose(it de importante privind alegerea solutiilor constructive ale dispozitivelor. Aceste
solutii. tre(uind sa raspunda deopotriva conditiilor de calitate. de cost. productivitate.
fia(ilitate. precizie etc.. impuse in mod diferentiat la fiecare caz de prelucrare. rezulta ca
proiectantul tre(uie sa im(ine cu atentie si in mod avantajos toate aceste. pentru a o(tine
constructia optima.
2.2 Preocupari actuale, tentinte si perspective in constructia de dispozitive
Privind dispozitivul ca parte componenta a sistemului te'nologic elastic/masina/
unealta/dispozitiv/piesa/scula. se constata ca diversitatea masinilor/unelte. a semifa(ricatelor
si a sculelor. precum si varietatea actionarilor folosite. au condus la crearea unei mari
diversitati de dispozitive de fi&are si de prelucrare. de la cele mai simple. constituite din
cateva repere. pana la ansam(luri de mare comple&itate. maecanizate sau automatizate.
)ultimea tipurilor de dispozitive. posi(ilitatea o(tinerii fiecaruia dintre acestea in
diverse variante constructive si. in sfarsit. faptul ca dispozitivele au putut fi realizate.
evident. in variante discuta(ile si fara stapanirea unor (aze teoretice de proiectare. au franat
multa vreme a(ordarea aspectelor de fond ale proiectarii. punerea (azelor de calcul al
dispozitivelor. cercetarea teoretica si e&perimentala a unor fenomene caracteristice.
particulare. care apar in constructia si functionarea dispozitivelor.
Potrivit unor metode vec'i. adeseori inca practicate. dsipozitivele se proiecteaza fara
efectuarea unor calcule riguroase. ceea ce face ca. de multe ori. precizia prelucrarii sa fie
nesadisfacatoare. sa se e&ecute dispozitive su(dimensionate sau supradimensionate.
ansam(luri putin rigede etc.

-n conte&tul general al dezvoltarii industriei constructoare de masini. in conditiile

aplicarii unor te'nologii avansate. folosind masini/unelte cu inalte caracteristici de precizie
si productivitate. precum si in ideea e&igentelor mereu crescande privind calitatea produselor
fa(ricate. proiectarea si realizarea unor dispozitive corespunzatoare. care sa raspunda
cerintelor moderne ale productiei constituie o o(ligatie de prim ordin pentru totii cercetatorii
si proiectantii din domeniu.
Proiectarea si realizarea dispozitivelor trec in ultima vreme printr/o radicala
transformare. Astfel. pro(lemele care se impun actualmente la proiectarea dispozitivelor.
privind precizia o(tinuta la orientarea semifa(ricatelor in dispozitive. la sta(ilirea pozitiei
punctului de aplicatie si a marimii fortelor de fi&are. la alegerea mecanismelor optime de
actionare etc. precum si preocuparile privind gasirea. pe (aze stiintifice. a celor mai
avantajoase solutii constructive ale dispozitivelor. demonstreaza tendinte. in continua
crestere. de fundamentare a unei noi (aze in proiectarea dispozitivelor.
Pe plan mondial au fost pu(licate in ultimii ani un numar mare de lucrari stiintifice de
specialitate. care au facut cunoscute specialistilor preocuparile si realizarile din domeniul
calculului si constructiei dispozitivelor. Aceste lucrari . in ansam(lul lor. contureaza
perspectivele dezvoltarii constructiei de dispozitive pentru masini/unelte.

.C!"SI#IC"R$" SI S%RUC%UR" DISP&'I%I($!&R
.1 De)initia si clasi)icarea dispozitivelor
-n general. notiunea de dispozitiv are o semnificatie foarte larga. Prin dispozitiv.
utilizat in cadrul proceselor te'nologice din industria constructoare de masini. se intelege
sistemul te'nic. constituind o unitate din punct de vedere te'nologic. constructiv si
functional. care sta(ileste si mentine orientarea semifa(ricatelor sau a sculelor. putand prelua
si functii ale masinii/unelte sau operatorului.
"upa destinatie. dispozitivele pot fi clasificate in trei mari categorii 9 dispozitive de
lucru/care se utilizeaza direct din procesul de prelucrare pe masini/unelte. dispozitive de
asam(lare/care servesc la asam(larea pieselor rezultate in urma prelucrarii si dsipozitive de
control/cu ajutorul carora se efectueaza controlul pieselor prelucrate.
"in cele trei categorii enumerate mai sus. prima. care contine dispozitive legate
nemijlocit de procesul plelucrarii. este cea mai larga. aceasta cuprinzand dispozitive care au
!
rolul de a asigura realizarea prelucrarilor in conformitate cu cerintele procesului de generare
a suprafetelor si in concordanta cu conditiile de precizie si productivitate impuse prelucrarii.
Aceste dispozitive se pot clasifica in 9
11dispozitive de orientare si )i*are +de prindere, a semifa(ricatului sau a sculei. care
au rolul de a asigura acestora o pozitie (ine determinata fata de directiile unor miscari date ;
in cazul prelucrarilor pe masini/unelte. aceste miscari reprezinta miscarile de generare a
suprafetelor. "aca aceste dispozitive realizeaza si reglarea dimensionala. in vederea o(tinerii
suprafetelor prelucrate la dimensiunile si precizia ceruta. se numesc dispozitive de instalare ;
21dispozitive de divizare. care deplaseaza liniar. circular sau dupa o traiectorie
comple&a semifa(ricatului sau scula. permitand efectuarea repetata a prelucrarii in mai multe
puncte. situate de o(icei ec'idistant. pe un singur semifa(ricat sau pe semifa(ricate diferite.
"ispozitivele de divizare pot fie sa indeplineasca numai aceasta functie. fie sa
realizeze. totodata. si orientarea si fi&area semifa(ricatului ;
31dispozitive de manipulare care. prelucrand functiile operatorului uman. asigura
realizarea automata a tuturor operatiilor de manipulare reclamate de sisitemul de productie.
-n aceasta grupa intra dispozitivele de ordonare. acumulare. separare. dozare si livrare ;
%1dispozitive de prelucrare. care realizeaza singure miscarea de generare a suprafetelor
de prelucrat sau contri(uie la aceasta. preluand astfel functii ale masinii/unelte ; aceste
dispozitive asigura. de asemenea. si functiile de orientare si fi&are a semifa(ricatelor sau
sculelor. -n acesta grupa se includ dispozitivele de prelucrare cu generarea cinematica a
formei piesei si cele de prelucrare prin copiere.
.2 Structura Dispozitivelor

Avand in vedere diversitatea constructiva a dispozitivelor. determinata. in primul rand.
de multiple functii pe care acestea le indeplinesc in procesul de prelucrare. prezentarea unei
compenente structurale comune. general vala(ila tuturor dsipozitivelor. nu este posi(ila. "e
aceea. elementele structurale principale ale acestora se prezinta grupat. pe tipuri de
dispozitive.
#c'ema din figura evidentiaza faptul ca dispozitivele. indiferent de tipul lor. contin in
structura doar cateva elemnte comune. celelalte fiind deose(ite de la un tip de dispozitiv la
altul. dependente de destinatia acestuia sau de functia pe care o indeplineste in procesul
prelucrarii pe masina/unelta.
Astfel. in timpul ce la dispozitivele de orientare si fi&are intalnim drept componte
specifice de structura elemente si mecanisme care asigura pozitia semifa(ricatului sau sculei
in raport cu directiile miscarilor de generare a suprafetelor care se prelucreaza. la
1$
dispozitivele de divizare. elemente caracteristice asigura inde&area. rotirea sau translarea si
(locarea corpului mo(il intr/o pozitie data. -n aceeasi idee. dispozitivele de manipulare
contin ca mecanisme particulare 9 maini mecanice. mecanisme de complianta. (uncare.
captatoare etc.. iar disipozitivele de prelucrare/mecanisme de transmitere. transformare si
reglare a miscarilor.
7ireste alaturi de elementele structurale caracteristice. dsipozitivele analizate mai
contin si alte elemente. cu un grad mai redus de specifitate decat cele amintite. si
nereprezentative pentru functia pe care o indeplinesc in procesul prelucrarii.
Astfel se intalnesc elemente de orientare si fi&are la dispozitivele de divizare si de
prelucrare elemente de siguranta si de comanda la dispozitivele de manipulare. elemente de
cali(rare la dispozitivele de orientare si fi&are etc.
:lemente structurale comune tuturor dispozitivelor au fost considerate acele elemente
#i mecanisme care. indiferent daca sunt specifice functiei dispozitivului sau constituie doar
componente au&iliare necesare. sunt prezente pe oricare tip de dispozitiv. Astfel de e&emplu.
elementele de orientare. care sunt caracteristice numai dispozitivelor a caror functie este
aceea de orintare a semifa(ricatului. pot fi gasite in componenta tuturor celorlalte dispozitive
analizate 0prelucrare. divizare. control. asam(lare1. dar ca elemnte spacifice functiei
dispozitivului ; asadar. elemntele de orientare sunt elemente structurale comune.
-.Dispozitive pentru prinderea si )i*area )rezelor
-.1.Dispozitive de orientare si )i*are a sculelor
:lementele si dispozitivele pentru orientare si fi&area sculelor asc'ietoare constituie
verigile de legatura dintre scule si masinile/unelte. -mpreuna cu dispozitivele pentru
orientarea si fi&area semifa(ricatelor . dispozitivele din aceasta categorie fac parte din grupa
dispozitivelor de lucru.
+umeroase lucrari stiintifice inventii si rationalizari in productie avand ca su(iect
dispozitivele pentru orientarea si fi&area sculelor asc'ietoare sunt o dovada a importantei
deose(ite pe care acestea o au in rezolvarea pro(lemelor de prelucrare.
7unctia de (aza a dispozitivelor este de a asigura orientarea si fi&area sculei
asc'ietoare in conformitate cu cerintele procesului de lucru. in conditii de fi&area sculei
asc'ietoare in conformitate cu cerintele procesului de lucru. in conditii de siguranta.
precizie. productivitate si eficienta economica cat mai ridicate.
Pentru diferitele procedee de prelucrare prin asc'iere se utilizeaza dispozitive intr/o
mare diversitate . de la simple reductii si pana la agregate multia&.
11
6arietatea practic nelimitata a acestor dispozitive <mpiedica o riguroasa clasificare a
acestora.
-n scopul punerii in evidenta a unor aspecte cu un grad ridicat de generalitate.
dispozitivele pentru orientarea si fi&area sculelor asc'ietoare denumite uneori si scule
au&iliare vor fi prezentate in urmatoarea ordine9 dispozitive tipizate; dispozitive folosite
pentru cresterea productivitatii muncii. dispozitive care im(unatatesc comportarea dinamica
a sistemului te'nic de prelucrare. dispozitive folosite la mecanizarea unor operatii.
dispozitive care asigura l=rgirea posi(ilitatilor te'nologice ale ma>inilor/unelte.
-.2 Dispozitivele tipizate
Ca sisteme de orientare si fi&are a sculelor asc'itoare pe masinile/unelte universale se
utilizeaza in special dispozitivele care in marea majoritate a cazurilor fac parte din cele
tipizate.
#unt caracteristice pentru aceste dispozitive simplitatea constructiva. ro(ustetea.
posi(ilitatea de reglare in limite largi. rigiditatea.
+ivelul performantelor te'nico/economice posi(il de atins cu aceste dispozitive se
pastreaza in limite modeste.
Ca dispozitive caracteristice se pot enumera9 (ucsele conice; dornurile pentru frezele
cilindrice si frezele disc; (arele de alezat ; suportii pentru cutitele de strung. mandrinele
universale cu (acuri; mandrinele cu (ucsa elastica s.a
-. Dispozitive tipizate pentru orientarea sculelor cu miscare principala de rotatie
Aceste dispozitive se caracterizeaza prin nivelul preciziei pe care o asigura centrarii
sculei fata de dispozitiv. precum si prin cel al centrarii dispozitivelui fata de a&ul masinii/
unelte. 7orma lor este determinata de forma sculei . de orientare si fi&are ale a&ului masinii/
12
unelte pe care se monteaza. precum si de considerente de rigiditate si norme de te'nica
securitatii muncii. -n figura de mai jos se prezinta cele mai raspandite modele de dispozitive
din aceasta grupa impreuna cu e&plicatiile privind utilizarea lor.
-.- Dispozitive cu mecanisme de sc.im/are rapida a )rezei
3 cale de crestere a productivitatii muncii este aceea de de micsorare a timpului
pentru inlocuirea sculei asc'ietoare.
)andrina de precizie 0fig 15.31 se caracterizeaza prin posi(ilitatea actionarii manuale
directe. fara c'eie intermediara. ceea ce asigura reducerea timpului au&iliar.
)andrina se compune din corpul % in care se monteaza o coada conica. trei (acuri 2.
g'idate pe de o parte in canalele radiale ale terminatiei su( forma de cupa a suru(ului cu
filet trapezoidal pe stanga 5. iar pe alta parte in canalele mansonului e&terior 1; mansonul 3
care inc'ide impreuna cu (ucsa filetata 7 si corpul % (ilele * in numar 32 cu rol de rulment;
(ratara pentru asigurarea (ucsei 7 impotriva desfacerii. #trangerea provizorie se realizeaza
prin rotirea cu mana a mansonului e&terior 1 in timp ce a&ul masinii si deci corpul % sunt in
repaus. )iscarea este transmisa de la mansonul 1 prin (acurile dela suru(ul 5. care
desuru(andu/se din corpul % produce odata cu deplasarea a&iala a (acurilor si deplasarea
radiala a acestora. #trangerea finala se realizeaza la pornirea a&ului principal. de aceasta data
prin franare cu mana a mansonului 1.
13
0. Dispozitive pentru prinderea
pieselor pe masinile de )rezat
0.1 Constructia si e*plotarea dispozitivelor pentru
masinile de )rezat
:&ploatarea eficienta a msinilor de frezat a impus construirea unui variant si comple&
ec'ipament te'nologic. in care prepoderente sunt dsipozitivele pentru orientarea si fi&area
pieselor. -n productia de serie mica si un unicate important pentru utilizarea rationala a
masinilor de frezat si pentru reducerea c'eltuielilor de pregatire a fa(ricatiei este folosire
disrecta. sau prin adaptari sumare. a ec'ipamentului universal din dotarea masinilor
0meng'ine. mese divizoare etc.1 precum si utilizarea dispozitivelor specializate si a
dispozitivelor din elemente modulate. -n conditiile productiei de serie mare. din considerente
te'nice si economice. nu vor putea fi inlaturate dispozitivele speciale.
-n productia de serie mica unicate. utilizarea masinilor de frezat cu sisteme de reglaj
pozitional precis. precum si a unor masini de tipul centrelor de prelucrare au influentat
constructia dispozitivelor care le ec'ipeaza. in sensul ca sunt simple. unele functiuni de
repozitionare si de divizare fiind preluate de masinile/unelte.
"ispozitivele de frezat au structura similara dispozitivelor pentru masini/unelte. insa
prezinta o serie de elemente constructive specifice 9 corpul mai rigid pentru ca la solicitarile
mari si varia(ile care apar la frezare sa nu vi(reze ; mecanisme de strangere. cu capacitatii
mai mari pentru a asigura fortele necesare realizarii ec'ili(rului semifa(ricatului la
prelucrare elemente pentru orientarea si fi&area dispozitivelor pe mesele masinilor de frezat ;
ga(arite si spioni pentru reglarea pozitiei sculei in raport cu dispozitivul.
Pentru ca dispozitivul sa fie consructia acesteia tre(uie sa fie facuta incat suprafata de
prelucrat sa fie cat mai aproape de masa masinii. in acest mod si solicitarile legaturilor cu
masa masinii sunt mai mici. iar rigiditatea de ansam(lu mai mare.
1%
0.2 Dispozitive speciale de )rezat
"ispozitivul din figura 1*.3 permite orientarea si fi&area simultana a doua piese de tip
inel. Piesele se asaza pe placa 2 si se centreaza pe (olturile 1. care sunt orientate unc'iular si
presate in corpul 3 al dispozitivului.7i&area pieselor se face ce eclipsele oscilante 7. care
sunt apasate prin parg'iile * la insuru(area piulei ! pe suru(ul cu oc'i 1$. #uru(ul cu oc'i
este articulat de una din parg'ii. incat pentru scoaterea pieselor cu oc'i este articulat de una
din parg'ii. incat pentru scoaterea piselor din dispozitiv acesta se roteste impreuna cu
parg'iile in jurul (olturilor 5. Parg'iile sunt sustinute de furcile %. fi&ate pe corp. #tifturile
11 nu transmit forta de la parg'ii la eclise. avand rolul de a retine eclisele pe parg'ii. iar
stifturile 12 nu permit rotirea peste limita eclipselor.
2n dispozitiv specializat pentru orientarea si fi&area simultana a mai multor piese se
poate urmari in figura 1*.%. Piesele 1 se orienteaza in locasuri corespunzatoare prevazute in
piesa sc'im(a(ila 2 si se sprijina pe placa 1%. Pozitia. in inaltime. a piesei sc'im(a(ile 2 se
regleaza prin inele 15 si prin suru(urile 12 se fi&eaza de corpul dispozitivului. Pozitia in plan
a piesei sc'im(a(ile 2 se realizeaza prin g'idajele prevazute in corpul dispozitivului.
#trangerea simultana a celor 1$ piese se realizeaza prin plunjerele 3 aflate su( actiunea
presiunii din masa de 'idroplast %. presiune creata odata cu strangerea parg'iilor 5 prin
suru(ul 7 si piulita . Parg'iile sunt articulate pe corpul dispozitivului cu (olturile *. #uru(ul
7 este impiedicat sa se roteasca de un stift radial care culiseaza intr/un canal prevazut in
corp. iar arcurile ! departeaza parg'iile 5 si plunjerele 3 de piese pentru a fi scoase cu
usurinta din dispozitiv. 3rientarea dispozitivului pe masa masinii se face prin penele 12
fi&ate de corp prin suru(uile 13.
15
?a constructia din figura 1*.5 cele 2 piese de prelucrat sunt orientate in locasurile
prevazute in corp si de stifturile % care limiteaza deplasarea pieselor. 7i&area pieselor se face
prin (rida 3 care este articulata de plunjerul 2. plunjer antrenat in deplasare de e&centricul 1.
la rotirea manuala a manivelei 5. 3rientarea dispozitivului pe masa se face prin cele doua
(olturi presate in corpul dispozitivului.
Constructia din figura 1*.* permite orientarea si fi&area pieselor 1 de tipul suru(urilor
prin deformarea elementelor elastice ale corpului cu (ridele % si suru(ul 3. Corpul are o
constructie rigida numai la mijloc. pe partea pe care se orienteaza si fi&eaza cu stifturi si
suru(uri ga(aritul 5. fata de care se regleaza prin spioni freza disc.
1*
0.1en2.ine pentru masini de )rezat
17
0.- Dispozitive divizoare pentru )rezat
1
"ispozitive divizore pentru frezat pot fi cu avans rectiniliu sau circular si pot fi de
tipul capetelor divizore sau al maselor divizore. "ispozitivele divizoare din aceasta categorie
pot fi construite cu un grad mai ridicat de universalitate. adoptand solutii de sc'im(are a
sistemului de orientare si strangere si pastrand ca parte comuna sistemul de divizare/(locare.
)esele divizoare se deose(esc de capetele divizoare prin faptul ca poseda o masa rotativa.
cu canale in 4. pe care piesa se prinde direct sau prin sisteme de orientare si strangere
sc'im(a(ile. "ispozitivele divizoare pot avea a&a orizontala sau verticala. :le se aseamana
cu dispozitivele divizoare pentru masinile de gaurit. cu deose(irea ca sunt mai ro(uste. mai
rigide si au (locarea mai rigide si au mai sigura. intrucat solicitarile care apar la frezare sunt
mult mai mari.
-n capul divizor cu a&a orizontala 0fig. 1*.!$1. piesa 1 este orientata pe varful 2 din
capul divizor si pe varful 3. prevazut cu degazare a pentru iesirea frezei. montat pe pinola
papusii mo(ile %. actionata de la roata de mana 15. Piesele cu rigiditate scazuta sunt sprijinte
suplimentar cu reazamul 1%. Prin mecanismul de antrenare 12 si flansa 13. piesa este legata
de sistemul de divizare. sisitemul care cuprinde piulita ci manere !. (ucsa 5 cu guler. discul
divizor *. in care patrunde inde&orul cand este manevrat a&ul 7. ,locarea capului divizor *.
in care patrunde inde&orul cand este manevrat a&ul 7. ,locarea capului divizor se produce
prin rotirea manivelei solidara cu (ucsa filetata 1$. care se insuru(eaza in (ucsa 11 si
antreneaza in deplasare a&iala (ucsa cu guler 5.
0.0 Dispozitive pentru )rezare continua
1!
"ispozitivele pentru frezare continua se caracterizeaza prin avansul circular al piesei
de prelucrat in raport cu scula asc'ietoare. :le se pot utiliza pentru frezarea unor suprafete
circulare. in constructia dispozitivelor de copiere. sau pentru frezarea unor suprafete
circulare. in constructia dispozitivelor de copiere. sau pentru frezarea cu mai multe posturi
de lucru. "ispozitivele pentru frezare continua pot fi 9 cu a& orizontal sau vertical.
Constructiv o masa rotativa universala cu a& vertical pentru frezare contiuna se
asemana cu dispozitivele divizoare. cu deose(ire ca sunt lipsite de mecanismele de de
divizare. locul lor fiind luat de un mecanism pentru avansul continuu. intermediul unor
dispozitive speciale. pe masa rotativa 1 prevazuta cu canale 4 si cu (ucsa 2 cu alezaj conic
pentru centrare. Avansul circular continuu se o(tine prin rotirea melcului 3. care antreneaza
roata melcata 5. fi&ata pe placa rotativa. )elcul poate fi actionat manual de la maneta %. de
la un electromotor individual . sau de la un element al lantului cinematic de avans al masinii
prin legaturi cardanice. Cand se lucreaza cu avansuri rectilinii masa poate fi (locata cu
(ridele *. prin suru(urile cu maner 7. 2n dispozitiv special pentru frezare continua. cu
actionare mecanica a avansului si strangerii. este prezentat in fig 1*.12.
Piesele 1 se centreaza si se reazama frontal pe (ucsele ! si sunt impiedicate sa se
roteasca de (olturile 2. #trangerea se face prin sai(ele crestate 5 si tijele % legate la
2$
motoarele pneumatice sau 'idraulice 3. Placa 7 primeste miscarea continua de la un
mecanism melc/roata melcata actionata de electromotorul . "istri(utia fluidului necesar
realizarii fortei de actionare se face prin a&ul vertical al placii 7. astfel incat admisia in
cilindri sa se produca in faza de strangere a pieselor si sa se mentina presiunea in tot timpul
asc'ierii. iar evaluarea fluidului sa ai(a loc in faza de desprindere.
-n figura 1*.13 se prezinta constructia unui dispozitiv pentru frezare continua a
canalelor pentru suru(elnite ale capetelor >uru(urilor. Piesele se indroduc intre flansele * si
7. care sunt distan@ate de arcurile ! si retinute de suru(urile . #trangerea pieselor in zona de
a>c'iere se realizeaz= prin plunjerul % si rola 5. aflate su( actiunea fortei arcului 3. care prin
flan>a * apas= piesele pe flan>a 7. "esfacerea pieselor se produce in zona in care discurile nu
mai sunt presate de rola. Avansul continuu se o(tine de la un motor propriu sau de la un
element al unui lan@ cinematic al ma>inii de frezat. printr/o transmisie de la melcul 1 la roata
melcata 2. )elcul este antrenat prin grupul conic 1$ si 11.

0.3 Dispozitive de )rezat prin copiere
21
Pentru frezarea suprafe@elor cu contur comple&. in afara ma>inilor/unelte speciale de
copiat cu sisteme de urm=rire electrice. 'idraulice. pneumatice. cu comanda numerica etc..
se pot utiliza si dispozitive de copiat cu >a(loane lucrand dupa diverse sc'eme. Copierea se
e&ecuta prin deplasarea piesei in raport cu scula si prin com(inarea de avansuri rectilinii si
circulare. Aa(loanele si rolele pentru aceste dispozitive se e&ecuta din oteluri de im(unatatire
sau cementare c=lite la duritatati superficiale de 5.*2 BRC. (ine lustruite pe suprafe@e
active. Piesa 1 0fig. 1*.1%1 este centrata pe masa rotitoare 7 si se rote>te cu aceasta cu avans
for@at. )ecanismul melc/roata melcata de rotire a mesei este antrenat printr/un ar(ore
telescopic. care permite s=niei sa fie <mpinsa de arcul * pentru ca >a(lonul 3 sa urm=reasc=
continuu rola %. Corespunz=tor descris de rola/>a(lon. freza 2 prelucreaz= conturul piesei.
CntrucDt rola si freza sunt pe acela>i a& rigiditatea ansam(lului este redusa. 2zura frezei si
a(aterile de la diametrul acesteia pot fi compensate prin deplasarea a&iala a rolei conice fata
de >a(lon.
-n cazul sc'emei de copiere din figura 1*.15 pozitia frezei este decalata cu distanta d.
incat dimensiunile sa(lonului sunt mai mari. "eterminarea prefilului sa(lonului se poate face
grafic sau prin calcul. tinand seama de profilul piesei. de diametrul frezei si al rolei. precum
si de distanta dintre a&ele frezei si rolei. Pentru portiunile conve&e raza R. a sa(lonului se
calculeaza functie de raza R a piesei. diametrele rolei "
r
. al frezei "
f
si distanta d cun relatia9
R

ER
p
F"
f
Fd/"
r
.
2 2
iar pe portiunea concave ale piesei cu relatia9
R

ER
p
/"
f
/dF"
r
.
2 2
Grafic. profilul rolei se o(tine ca infasurata a pozitiilor succesive ale rolei. -n cazul pieselor
cu contur desc'is 0fig. 1*.1*1. copierea se realizeaza prin com(inarea miscarii t
1
a saniei 1.
in avans fortat. cu miscarea t
2
a saniei 2 impinsa continuu de arcul 3 incat % sa fie in contact
cu rola 5. Astfel freza * va descrie prefilul piesei.
22
23
6 NORME TEHNOOG!"E DE #ROTE"T!E
A MUN"!!.
+ormele de protectie a muncii in ramura constructoare de masini si prelucrarrii
metalelor au fost intocmite in (aza legii nr.5 H1!*5 0cu modificarile ulterioare 1 a normelor
repu(licane de protectie a muncii .modificate prin 3rd.nr. 11$H1!*7 )inisterul )uncii si nr.
3! H1!77 al )inisterul #anatatii si ord.nr !7al ).-.C.).
#copul prezentelor norme este sa contri(uie la im(unatatirea continua a conditiilor de
munca si la inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si im(olnaviri
profesionale .prin aplicarea de procedee te'nice moderne .folosirea rezultatelor cercetarilor
stiintifice si organizarea corespunzatoare a muncii.
Aplicarea prezentelor norme de protectie a muncii este o(ligatorie pentru toate unitatile
din economie avind avtivitati cu specific de constructii de masini.
-n cazul cind anumite norme nu pot fi respectate din cauzae o(iective .se vor intocmi
documentatii justificative scrise .in care se va arata norma sau masura care nu poate fi
respectata cauzele care fac imposi(ila aceasta respectare si masurile speciale luate in vederea
evitarii pericolului de acidentare si. sau im(olnavire profesionala .aceste documentatii vor fi
inaintate forului tutelar in vederea o(tinerii derogarii. Pentru activitati din ramura constructi
de masini care se intilnesc la unele unitati si pentru care un sint prevazute masuri de te'nica
securitatii in prezentele norme .neavind caracter general .unitatile respective vor ela(ora
norme locale
Pentru activitati care nu sint specifice ramurii constructiiolr de masini. dar se regasesc in
unitatile constructoare de masini se vor aplica normele de protectie a muncii in vigoare
.ela(orate de ministere si institutii de specialitate.
C'eile pentru stringerea (acurilor mandrinelor si universalelor .vor fi prevazute cu
dispozitiv care sa le impinga automat afara din gaurile mandrinelor sau universale.
)andrinele .universalele si platourilor tre(uie sa fie protejate .cel putin la partea
superioara .cu aparatori .
7unctionarea strungului va fi conditionata de pozitia de protectie a ecranului
)andrinele si platourile strungurilor nu vor prezenta parti proeminente radiale .cu e&ceptia
(acurilor de stingere .iar aceasta nu vor depasi periferia mandrinei cu mai multe de 1H3 din
lungimea lor .
2%
Platourile vor avea marcata vizi(il tura@ia ma&ima pana la care pot fi folosite in conditii de
securitate.
-n cazul mandrinelor cu actionare electro'idraulica sau pneumatica este necesar sa se indice
forta de stringere.
Constructia mandrinelor cu ac@ionare electro'idraulica sau pneumatica nu tre(uie sa
permita sla(irea fortei de stringere a piesei in timpul lucrului si tre(uie sa previna
posi(ilitatea introducerii degetelor intre (acuri. la stingere.
Pentru eliminarea pericolului de accidentare .in cazul sc=derii presiunii su( limita minima
necesara stringerii piesei se impune oprirea automata a strungului.
#trungurile tre(uie prevazute cu frine care sa asigure o frinare eficace si rapida a a&ului
principal dupa decuplare.
#trungul tre(uie sa functioneze cu sistemul de frinare in perfecta stare .se interzice frinarea
mandrinei cu mina .
)andrinele .universalele si platourile de prindere tre(uie (ine fi&ate pe a&ul principal si
asigurate impotriva desuru(arii la inversarea sensului de rotatie. -nainte de inceperea lucrului
.strungarul tre(uie sa verifice starea de functionare a fiecarui (ac de stringere .daca (acurile
sint uzate 0 sterse 1 au joc .prezinta deformatii sau fisuri .mandrina sau platoul tre(uie
inlocuit .
-nainte de inceperea lucrului tre(uie sa verificedaca modul in care este ascutit cutitul si daca
profilul acestuia corespund prelucrarii pe care tre(uie sa o e&ecute .precum si materialului
din care este confectionata piesa .se vor folosi pe cit posi(il cutite de strung cu prag special
pentru sfaramarea a>c'iei.
?a cutitele de la strung prevazute cu placute din car(uri metalice se vor controla cu atentie
fi&area placutei pe cutit .precum si starea acesteia .
+u se permite folosirea cutitelor de strung care prezinta fisuri.arcuri .sau deformatii.
Cu@itele cu placute din car(uri metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.
7i&area cu@itelor de strung in suport tre(uie facuta astfel incit inaltimea cutitului sa
corespunda procesului de asc'iere.
?ungimea cutitului care iese din support nu tre(uie sa depaseasca de 1.5ori inaltimea
corpului cutitului pentru strunjirea normala.
?a montarea si demontarea mandrinelor .universalelor si a platourilor pe strung este necesar
sa se foloseasca dispozitive de sustinere si deplasare.
-naitea porniri masini. se va alege regimul de lucru corespunzator care
se e&ecuta. sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat .-n timpul functionari
masinii. se interzice frinarea cu mina a a&ului port mandrina.Alegerea corpului a(raziv se va
face in functie de felul materialului de prelucrat de forma si dimensiunile piesei de prelucrat
de calitatea suprafetei ce tre(uie o(tinuta de tipul si starea masinii. de felul operatiilor de
prelucrat.
)ontarea corpurilor a(razive pe masina se face de catre persoane (ine instruite si
autorizate de conducerea unitatii sa e&ecute astfel de operatii.?a montarea corpului a(raziv
25
pe masina. se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului a(raziv si se va efectua
controlul la sunet . conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei te'nice de
produs .
+ormele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplica(ilitate
nationala care cuprind prevederi minimale o(liigatori pentru desf=>urarea principalelor
activitati din economia nationala in conditi de securitate a muncii. Respectarea
continutului acestor prevederi nu a(solva agentii economici de raspundere pentru
prevederea si asigurarea orcaror altor masuri de securitate a muncii. adecvate
conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.
+ormele specifice de securitate a munci fac parte dintr/un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca sistem compus
din 9
/ +orme generale de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate
vala(ile pentru orice activitate.
/ +orme de igiena a munci care cuprind prevederile general vala(ile pentru
orice activitate.
/ +orme specifice de securitate a munci care cuprind prevederi de securitate
specifice unor anumite activitati detaliind prin acestea prevederile normelor
genarale de securitate a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au vala(ilitate
nationala indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasuara
activitatea pe care o reglementeaza.
#ecuritatea sistemului national de norme specifice de securitate a munci
urmareste corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai
multe activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a munci
pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
#tructura fiecarei norme specifice de securitate a munci are la (aza
a(ordarea sistematica a aspectelor de securitate practicata in cadru normelor
generale de securitate a muncii.
Conform acestei a(ordari. procesul de munca este tratat ca un sistem comple&
structurat . compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc .
:&ecutantul 9 omul implicat nemijlocit ine&ecutarea unei sarcini de munca .
)andrinele pentru fi&area (urg'ielor si alezoarelor se vor strange si desface
numai cu c'ei adecvate care se vor scoate inaite de pornirea masinii. ,urg'iul
sau alezorul din mandrina de prindere vor fi (ine centrat si fi&at. #coaterea
(urg'iului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajurorul unei scule
speciale . #e interzice folosirea (urg'iului cu coada conica in universale masinilor.
#e interzice folosirea (urg'iului cu coada cilindrica in (ucse conice. #e
interzice folosirea (urg'ielor necorespunzatore sau prost ascutite. Ascutirea (urg'ilor
se va face numai cu (urg'iul fi&at in dispozitive speciale. Cursa scule va fi astfel
2*
reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fi&area sau
desprinderea piesei. -naintea fi&ari piesei pe masa masini se vor curata canale de
asc'i. Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face
numai dupa ce slula sa oprit complet.
7i&area pe masa masinii se vor face in cel putin in doua puncte. fie
cu ajutorul unor dispozitive de fi&are. fie cu ajutorul menc'inei.
-naitea porniri masini. se va alege regimul de lucru corespunzator care
se e&ecuta. sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat .-n timpul functionari
masinii. se interzice frinarea cu mina a a&ului portmandrina.Alegerea corpului a(raziv se va
face in functie de felul materialului de prelucrat de forma si dimensiunile piesei de prelucrat
de calitatea suprafetei ce tre(uie o(tinuta de tipul si starea masinii. de felul operatiilor de
prelucrat.
)ontarea corpurilor a(razive pe masina se face de catre persoane (ine instruite si
autorizate de conducerea unitatii sa e&ecute astfel de operatii.?a montarea corpului a(raziv
pe masina. se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului a(raziv si se va efectua
controlul la sunet . conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei te'nice de
produs .
27
4i/lio2ra)ie
1. Sanda Vasii Rosculet -Proiectarea Dispozitivelor
/Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1982
2. .S.eorgescu - !ndru"artor pentru ateliere "ecanice.
-Editura te#nica Bucuresti 19$8
%. !ng # . Bogoevici -Desen &e#nic !ndustrial
!ng ' . (ng#el -Editura didactica si pedagogica Bucuresti - 19$9
!ng V . (vra"
). &ac#e Vasile -*onstructia si E+ploatarea Dispozitivelor
-Editura didactica si pedagogica Bucuresti - 1982
2