PORTOFOLIU DE EVALUARE

Student:ANGHEL ANCA
I.E: IV
GRUPA 1


Ce nseamn a fi profesor european?
Profesorul european reprezinta fluidul vital al educatiei si
dezvoltarea profesionala a acestuia este un ingredient esential in
mentinerea calitatii sistemelor de educatie.
Profesia de cadru didactic este mult mai profunda, solicita
calitati speciale, care se pot forma si dezvolta daca persoana
respectiva doreste, cu adevarat, sa fie profesor.
Profesorul european se implica in activitatea didactica cu
intreaga sa personalitate, investeste afectiv, isi impartaseste
experienta cognitiva si de viata elevilor sai, stabilind anumite
raporturi, anumite relatii cu acestia, care depind atat de structura sa
de personalitate si de stilul de conducere a activitatii educative, cat
si de trasaturile individuale si de grup ale elevilor.
Cel care se hotaraste sa urmeze o cariera didactica trebuie
sa poarte, inainte de a se inscrie la facultate, o discutie cu el insusi,
pentru a se verifica daca poate face fata cerintelor profesiei.


In primul rand, constata daca este constient de
importanta profesiei, pentru ca a fi profesor inseamna sa
te dedici celor pe care-i educi, sa ai sentimente pozitive
fata de ei, sa le oferi dragostea si respectul tau, sa fii
constient ca le influentezi viata si esti raspunzator
pentru asta in fata lor, a parintilor, a societatii.
Un alt aspect se refera la formarea elevilor pentru
viata.
Un profesor adevarat nu se gandeste numai la
stapanirea disciplinei lui, la felul in care elevul raspunde
la lectie, ci, in primul rand, la felul in care el foloseste in
mod independent ceea ce profesorul l-a invatat.
Cariera didactica nu este o manta de vreme rea, o
urmezi numai daca iti place, daca ai vocatie, nu doar
atunci cand viata te refuza in alte locuri.
Profesorul european pune accent pe activitile
ludice; jocul si activitatile ludice sunt
instrumentele de lucru in metoda animatiei socio-
educative; ceea ce se poate spune despre aceasta
metoda este faptul ca jocul este o activitate
placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai
putin stricte, activitate in cadrul careia
participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun
in valoare abilitatile cunoscute si mai putin
cunoscute, propria fiin.

Fia de cunoatere psihopedagogic a unui elev

UNITATEA DE INVATAMANT: LICEUL P.Tc.
LOCALITATEA: Pitesti
Clasa: a X-a
Anul scolar:
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA
a elevului ...Dumitrescu Adrian, nscut la 17.11.1998 n localitatea Bucuresti
I. DATE FAMILIALE:
A. Ocupatia printilor:
Tata inginer
Mama contabil
B. Frati/surori
Nu are frati.
C. Conditii materiale:
Conditiile materiale pot fi definite ca fiind satisfctoare unui trai decent. Elevul locuieste mpreun cu printii si cu doi
bunici (printii tatlui) ntr-un apartament cu trei camere. Are propria sa camer aranjat potrivit preferintelor
personale.
D. Climat afectiv:
Relatiile afective din familie (att dintre printi, ct si dintre elev si printi) pot fi definite drept calde si
afectuoase. Fiind singuru 15415v2118p l lor copil, printii l iubesc foarte mult fr ns a manifesta o tendint
exagerat n a-i satisface dorintele. La rndul lui elevul si iubeste si respect printii pe care i consider cei mai buni
sftuitori. El apreciaz n mod deosebit la printii si faptul c-i acord libertatea de a lua decizii. La fel de mult este
ncntat c printii si stiu s-si respecte propria intimitate.
II. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICA SI STAREA SANATATII
Elevul este dezvoltat armonios, n limitele specifice vrstei: nltimea 1,80m; greutate 71 kg.
III. DATE PRIVIND SITUATIA SCOLARA
A. Evidentierea global a rezultatelor scolare


B. Evidentierea cauzelor ce au fcut ca elevul s obtin rezultate foarte bune
la unele discipline si rezultate mai slabe la alte discipline scolare.
Elevul a obtinut rezultate foarte bune la majoritatea disciplinelor scolare si
acest fapt se datoreaz constiinciozittii sale si dorintei de a cunoaste ct mai
multe despre lume si viat.
La unele discipline scolare a obtinut doar rezultate bune deoarece nu este
suficient de interesat de acestea.
C. Dificultti majore la nvttura.
Elevul nu ntmpin dificultti majore la nici o disciplin scolar.
D. Participarea elevului la cercuri stiintifice si tehnice.
Elevul este nscris nc din clasa a IX-a la cercul de informatic al liceului.
E. Participarea elevului la olimpiade si cercuri scolare si rezultatele pe
care le-a obtinut.
In clasa a IX-a D.A. a obtinut premiul al III-lea la olimpiada de matematic - faza
municipal si o mentiune la olimpiada de romn - faza de sector.
F. Participarea elevului la alte tipuri de activitti
Face parte din echipa de baschet a scolii si este pasionat al tenisului de cmp.
D.A. este ns mai putin activ n n ceea ce priveste activittile artistice
desfsurate n cadrul scolar.





IV. DATE PSIHOLOGICE
A. Evidentierea principalelor aspecte referitoare la activitatea psihic
1. Intelectul
a) Acuitatea senzorial
Toate modalittile senzoriale ale elevului sunt normal dezvoltate. In plus, D.A. se
descrie ca avnd o sensibilitate olfactiv foarte dezvoltat.
b) Spiritul de observatie
D.A. are un spirit de observatie foarte dezvoltat, el fiind capabil s disting cu
usurint, rapiditate si precizie elementele slabe si ascunse, dar semnificative
pentru fenomenul observat.
c) Nivelul de dezvoltare a imaginatiei
D.A. dispune de o bogat imaginatie, uneori reveriile imaginative mpiedicndu-l
s se raporteze realist la ceea ce se ntmpl n realitate.
d) Capacitatea de ntelegere
Elevul ntelege rapid materialul oral si scris, nregistrndu-se totusi o preferint
pentru materialul scris si n special pentru cel sub form grafic.
e) Caracteristicile gndirii din punctul de vedere al capacittii operatorii
Toate operatiile gndirii (analiz, sintez, generalizare, abstractizare, comparatie)
sunt functionale la un nivel superior att n domeniul obiectelor si fenomenelor
concrete ct si n sfera notiunilor si ideilor abstracte.


f) Nivelul de dezvoltare a memoriei
D.A. are nevoie de mai multe repetitii pentru a realiza o bun ntiprire a
informatiilor ns conservarea informatiilor este fidel si de lung durat. Elevul se
defineste ca avnd o foarte bun memorie afectiv.
Memoria mecanic nu este ns foarte dezvoltat, ea fiind ns suplinit de o
memorie logic nalt functional.
g) Usurinta / dificultatea exprimrii verbale; corectitudinea/
incorectitudinea exprimarii verbale.
D.A. dispune de un vocabular bogat si are o mare usurint n exprimarea verbal,
poate verbaliza cu usurint propriile idei si stri afective. De asemenea, exprimarea
sa oral si scris se caracterizeaz prin corectitudine si pertinent.
CONCLUZIE
Dezvoltarea elevului in plan psihic si educational nu numai c se realizeaz n
limitele specifice vrstei, dar chiar are un anumit avans fat de colegii sai. Inscris
pe aceste coordonate si dac nu vor interveni transformri traumatizante in viata sa,
dezvoltarea psihic si educational va continua armonios, conturnd o personalitate
matur si bine pregatit n domeniul profesional.

LECIA - FORM FUNDAMENTAL DE ORGANIZARE
A PROCESULUI DE NVMNT

Lecia este forma fundamental de organizare a procesului de
nvmnt n care se desfoar activitatea elevilor sub conducerea
cadrului didactic ntr-o unitate de timp delimitat.
n literatura de specialitate lecia este definit astfel: o
microstructur pedagogic care reunete, ntr-o unitate funcional,
totalitatea aciunilor i a mijloacelor implicate n procesul de instruire la
o or colar, o unitate de aciune didactic ce tinde n mod deliberat
ctre un anumit scop, n condiii bine determinate, cu ajutorul unor
mijloace adecvate pentru a ajunge de la condiiile existente la condiii
corespunztoare scopului urmrit .
Lecia este conceput drept o entitate didactic de sine
stttoare, o celul care st la baza procesului de nvmnt i conine
toate elementele i caracteristicile acestuia.
Abordat ntr-o perspectiv sistemic, lecia prezint trei categorii de
variabile: funcionale (scop, obiective); structurale (resurse umane i materiale,
coninut, metode, mijloace, forme de grupare a elevilor, timp, spaiu colar);
operaionale (desfurarea practic: strategii de instruire i evaluare).
Aceste variabile se afl n raporturi de intercondiionare (fiecare
influenndu-le pe celelalte); de aceea se cer a fi privite n unitatea lor.
Fundamentale i orientnd configuraia celorlalte variabile rmn ns
scopul i obiectivele leciei. n funcie de acestea se aleg coninuturile,
strategiile de instruire, tehnicile de evaluare etc.


Tipurile de lecii
Lecia se desfoar ntr-o succesiune de etape, care-i confer o
anumit structur.
Tipul de lecie se refer la structura comun a leciilor care urmresc
aceleai finaliti Tipul de lecie se stabilete n funcie de obiectivul general
al leciei.
Tipurile principale de lecii sunt urmtoarele: lecia de
transmitere/nsuire de cunotine; lecia de formare de priceperi i deprinderi;
lecia de recapitulare i sistematizare a cunotinelor, priceperilor i
deprinderilor; lecia de evaluare a performanelor colare; lecia mixt
(combinat).
Fiecrui tip de lecie i este proprie o anumit structur general.
Aceast structur nu este obligatorie i rigid.
Tipurile de lecii se regsesc n realitate n practica colar sub forma
unor variante concrete. Constituirea variantelor de lecii este determinat de:
specificul obiectului de nvmnt; particularitile elevilor; condiiile
materiale locale; competenele cadrului didactic.
VA MULTUMESC!