SIMPTOME SI SEMNE IN

PATOLOGIA DIGESTIVA

CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(1)
I. Durere cu origine la nivelul abdomenului
Inflamatia peritoneului parietal
1. contaminare bacteriana: perforatii viscerale (apendice etc), boli
inflamatorii pelvine
2. iritatie chimica: ulcer perforat, pancreatite
Obstructia mecanica a viscerelor cavitare (intestin subtire, colon, cai
biliare, uretere)
Afectiuni vasculare
1. embolii/ tromboze
2. rupturi vasculare
3. sickle cell anemia
Afectiuni ale peretelui abdominal
1. tractiune a mezenterului
2. traumatisme, hematoame/ infectii ale mm. abdominali.
Distensia capsulelor viscerale ( hepatice, renale)

CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(2)
II.Durere de cauza extraabdominala

Pneumonie ( lob inferior)
Infarct miocardic acut inferior
Radiculite

CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(3)
III.Cauze metabolice

Intoxicatia cu plumb( colica saturnina)
Uremie
Cetoacidoza diabetica
Porfirie

CAUZE DE DURERE ABDOMINALA(4)
IV.Neurogene

A. tabes
- herpes zoster
B. functionale


CARACTERELE DURERII(1)
1. Inflamatia peritoneului parietal.
- Durere constanta , localizata la nivelul zonei de inflamatie,
( localizarea exacta -posibila datorita transmiterii sale prin intermediul
inervatiei somatice a peritoneului parietal.)

- Intensitatea durerii este dependenta de tipul si de cantitatea de
substanta straina cu care suprafata peritoneala a venit in contact intr-
o perioada de timp.
secretie pancreatica enzimatic activa> aceeasi cantitate de bila sterila;
in cazul contaminarii bacteriene durerea este la inceput de intensitate <
pina in momentul in care multiplicarea bacteriana determina producerea de
substante iritante).

-Durerea este accentuata de palpare ,miscare, tuse , stranut;

-Decubitul in peritonita.

- Aparare musculara reflexa ( mm . abdominali);semnul Blumberg
CARACTERELE DURERII(2)
2. Obstructie mecanica a viscerelor cavitare

clasic descrisa ca si intermitenta sau colicativa

localizare si iradiere variata in functie de locul obstructiei :
- periombilical, supraombilical- intestin subtire;
- infraombilical, eventual cu iradiere lombara (colon);
- hipocondrul drept cu iradiere post. si superior spre scapula
( colecist)

intensitatea durerii depinde de timpul in care se produce obstructia

decubit in durerea de tip colicativ.


CARACTERELE DURERII(3)
3.Afectare vasculara.

- embolie/ tromboza de a. mezenterica
superioara(infarct enteromezenteric)-durere
mezogastrica,ulterior
generalizata,intensa,permanenta,accentuata de palpare+/-
sd.subocluziv/ocluziv
- ruptura anevrism de aorta abdominala,disectie de
aorta-durere severa cu iradiere in functie de evolutia
faldului de disectie,+semne de soc hemoragic


CARACTERELE DURERII(4)
4.Durere perete abdominal
- de obicei durere constanta si intensa( ascutita,
vie)
- miscarea , ortostatismul prelungit si palparea
accentueaza disconfortul si spasmul muscular.
- In cazul in cazul unui hematom la nivelul dreptilor
abdominali ( traumatism, tratament anticoagulant s.c) se
poate palpa formatiunea
- Afectarea si a altor grupe musculare diagnostic
diferential cu miozita perete abdominal si de alte procese
intraabdominale.

CARACTERELE DURERII(5)

5.Durere iradiata.
- importanta deosebita in diagnosticul diferential;
- si reciproc, afectiuni digestive( colecistita acuta, ulcer perforat)
pot avea iradiere toracica.
- Pleurita diafragmatica, pneumonii lobare inferioare
- Infarct miocardic inferior
- In cazul afectiunilor respiratorii cu iradiere abdominala se
constata limitarea miscarilor costale.
- O aparenta aparare musculara abdominala cauzata de iradierea
abdominala a unei afectiuni toracice va diminua in inspir, in timp ce in
cazul unei dureri cu origine abdominala apararea musculara persista in
ambii timpi ai respiratiei
- Posibila asociere ( coexistenta)a unei afectiuni abdominale si
toracice( pacient cunoscut cu afectiune tract biliar, cu durere
epigastrica intr-un IMA cu localizare inferioara).
CARACTERELE DURERII(6)

6.Cauze neurogene
- caracter de arsura si de obicei este localizata ( limitata)la
teritoriul de distributie a nervului periferic

- chiar daca durerea se accentueaza si la palpare usoara, apararea
musculara este absenta , distensia abdomenului este neobisnuita si
durerea nu este influentata de alimentatie

- dureri avind origine la nivelul nn. spinali sau a radacinilor
acestora; apar si dispar brusc, au caracter lancinant. Cauze: herpes
zoster, tumori, hernierea nucleului pulpos, diabet zaharat

- durerea psihogena ( histerie).

Tipuri de durere
Esofag-odinofagie
Gastric-gastrita/ulcer
Duodenal-ulcer
Intestin-dureri tip colicativ
-apendicita
-sd.subocluziv/ocluziv
Colecist-colica biliara/colecistita
Hepatic-distensie-staza
Splenic-distensie
Pancreas-pancreatita acuta
-neoplasm pancreatic
Infarct enteromezenteric
peritonita

EXAMENUL OBIECTIV AL
APARATULUI DIGESTIV
Examenul general

decubite patologice ( ulcer, pancreatita, peritonita, colica biliara)

starea de nutritie
- scadere in greutate de diferite grade neoplazii digestive, ciroza
hepatica, rezectie gastrica, sd.de malabsorbtie;
- obezitate- element ce favorizeaza / insoteste colecistopatii,
pancreatite acute, steatoza hepatica)

tegumente si mucoase : paloare( sd.anemic de cauza digestiva :
varice esofagiene, ulcer gastric si duodenal, neoplazii, hemoroizi),
icter: afectiuni hepato-biliare;
hiperpigmentare( hemocromatoza),
eruptii cu valoare diagnostica in patologia
digestiva( purpura, echimoze- sd. hemoragipar din ciroza hepatica cu
insuficienta hepatica severa, stelute vasculare, eritem palmar).


EXAMENUL APARATULUI
DIGESTIV

Inspectie:
buze , gura , gingii, limba
Buze
malformatii congenitale- buza de iepure-
poate interesa una sau ambele buze, eventual cu extensie la bolta palatina,
stinjenind alimentatia si ingestia de lichide

teleangiectazii capilare si venulare la nivelul buzelor , limbii, ,
orofaringelui- boala Rendu Osler ( teleangiectazie hemoragica ereditara);
posibila prezenta si la alt nivel al tubului digestiv- sigerari)

herpes labial, uneori ca epifenomen in afectiuni febrile ( pneumonie)

mai frecvent la copii, vezicule sau cruste galbui pe fond eritematos:
impetigo de etiologie streptococica.

Fisuri si cruste uscate la nivelul comisurilor labiale : cheilita(
hipovitaminoze B )sau cheilita + glosita in sd. anemice

Gingii


Lizereul saturnin in intoxicatia cronica cu plumb- dunga
albastra cenusie la marginea libera a gingiei , la 1-2 mm in jurul
coletului dentar

Gingivita tumefactia rosietica a gingiilor, uneori usor
singerinda sau acoperita de depozite albicioase ; apare in infectii virale
( herpes, mononucleoza infectioasa-V Epstein Barr, coxackie, HIV),
leucoze acute cind gingivita are caracter necrotic si hemoragic

Cind procesul inflamator intereseaza mucoasa intregii cavitati
bucale- stomatita

Stomatita

1. primitiva : infectioase- microbiene, virale , micotice, toxice,toxice
Pb,Bi, Hg
2. secundare: scorbut, pelagra, diabet, leucoze acute insuficienta renala

Forme:
- S. eritematoasa: tumefierea si inrosirea mucoasei cu senzatie de uscaciune a
gurii si hiposalivatie

- S. aftoasa: vezicule pe mucoasa jugala si a buzelor , pe virful sau pe marginea
limbii ; dupa 2-3 zile , veziculele pline cu continut lactescent se rup si lasa
ulceratii superficiale rotunde sau ovalare acoperite de un depozit albicios;
durere locala,evolutie cu vindecare in 6 7 zile;
- ulcere aftoase apar si in boala Behcet , insotite de modificari inflamatorii
oculare, leziuni de tip ulcerativ genitale ,afectiuni inflamatorii ale tubului
digestiv.

- S. ulceroasa / ulceromembranoasa: ulceratii cu margini neregulate , acoperite
de depozite alb cenusii , cu durere la masticatie, hipersalivatie

Examenul limbii

macroglosia : - congenitala ( atiroidie, sd. Down)
-boli metabolice si endocrine: acromegalie, mixedem,
amiloidoza
- tumori( hemangioame sau limfangioame)

limba saburala: acoperita cu un strat albicios in stari patologice
insotite de anorexie , diete hidrice igiena locala insuficienta, sau in
stari febrile ; se datoreaza insuficientei raclari a stratului epitelial
descuamat

limba zmeurie , in timpul scarlatinei, datorita hipertrofiei
papilelor fungiforme si a modificarii papilelor filiforme.

In anemia Biermer limba este rosie, lucioasa, cu atrofie
papilara, aspect insotit de senzatie de arsura si de disfagie; aspect
similar si in anemia feripriva si in hipovitaminozele complexului B.

Examenul limbii

Limba uscata prajita in starile de deshidratare sau in
afectiunile insotite de hiposecretia glandelor salivare
In lues: ingrosare + un grad de scleroza a mucoasei linguale ;
placi de leucoplakie pe suprafata limbii- zone rotunde ,
ovalare, albe sidefii , indolore pe fata dorsala a limbii dar si pe
mucoasa jugala
candidoza (Candida albicans)- depozite albicioase pe mucoasa
linguala , aderente, dupa indepartarea carora ramin zone rosiatice , usor
singerinde, erodate; se intilneste mai frecvent dupa antibioticoterapie
prelungita cu spectru larg.
Ulceratiile limbii posttraumatice : dantura cariata, proteze
dentare aplicate vicios; in accesele comitiale -ulceratii prin muscatura
limbii in portiunea medie si anterioara.;
alte ulceratii in: sifilis( in toate stadiile bolii) , tbc ( rare),
neoplazice,insotite de adenopatie regionala

Inspectia planseului bucal si a boltii palatine

- planseul bucal - tumefiat in flegmonul planseului
( angina Ludwig)- infiltrare difuza a tesuturilor , o celulita cu
punct de plecare la unul din molari si cu propagare la
spatiul sublingual; este insotit de febra , dispnee, edem
glotic , disfagie

- conformatie ogivala boltei palatine ( in rahitism,
impreuna cu modificari osoase caracteristice , sau in sd.
Marfan cu arahnodactilie)

- malformatii osoase congenitale ( palatoschisis +/-
buza de iepure determinind tulburari de fonatie, masticatie,
deglutitie)

Examenul faringelui

inflamatia regiunii faringo amigdaliene =
angina.

Se manifesta prin disfagie , hipersalivatie/ uscaciunea
mucoasei bucale insotita de manifestari generale( febra ,
cefalee);
etiologia cel mai frecvent bacteriana si virala
( streptococ hemolitic , difterie , mononucleoza
infectioasa).
Examenul faringelui-Angina
Forme :
A. eritematoasa: hiperemia mucoasei faringiene,
pilierilor, cu hipertrofia amigdalelor( in cazul etiologiei cu
Streptococ hemolitic complicatii poststreptococice-
cardita , GNA.); in forme mai severe apare inflamatia
tesuturilor invecinate, insotite de durere vie, otalgie
reflexa, disfagie, trismus si adenopatie satelita dureroasa
A. pultacee- foliculara : inflamatia foliculilor limfatici
amigdalieni care proemina la suprafata amigdalelor ca
puncte cenusii galbui ; angina lacunara ( criptica) in care
depozitele sint situate in criptele amigdalelor sub forma
unor dopuri de puroi.

Examenul faringelui-Angina
Forme :
A.pseudomembranoasa- initial exudat opalin care se
transforma in falsa membrana ce se extinde rapid peste amigdale,
stilpii amigdalini, lueta; se desprinde cu dificultate , producind
singerarea mucoasei ( tipic in angina difterica ).
A. ulceronecrotica frecvent in formele severe de scarlatina
caracterizate prin ulceratii adinci , neregulate, pe amigdale, acoperite
cu depozite sau false membrane; asociaza frecvent manifestari
septicemice; aspectul este frecvent intilnit in leucoze acute sau
agranulocitoza
Alte afectiuni :
- mai rar tumori amigdaliene ( limfosarcom, reticulosarcom)
- carcinoamele nasofaringelui - puse in evidenta prin rinoscopie
posterioara ; de obicei atrag atentia metastazele ganglionare
laterocervicale, otalgia reflexa , scaderea auzului de partea respectiva

Inspectia abdomenului(1)

- proiectia viscerelor abdominale :

Hipocondrul drept: lob dr. hepatic, vezica biliara, unghiul drept
al colonului , pol inferior al rinichiului drept
Epigastru: lob sting hepatic, stomac, duoden, pancreas, vase
Hipocondrul sting: unghiul sting al colonului , splina, coada
pancreasului, rinichi sting
Flanc drept: jejun,ileon, colon ascendent
Flanc sting colon descendent
Mezogastru : colon transvers, duoden , marile vase ( aorta ,
marile vase- aorta, vena cava)
Fosa iliaca dreapta: cec, apendice
Fosa iliaca stinga : sigmoid / anexe
Hipogastru : vezica urinara, uter

Inspectia abdomenului(2)
- modificari de forma si de volum
- felul in care participa peretele abdominal la
miscarile respiratorii ( imobilitate in procese inflamatorii,
peritonite)
- pulsatii vizibile ale peretelui abdominal la nivelul
epigastrului- aorta abdominala dilatata anevrismal, sau la
nivelul hipocondrului drept- pulsatii sistolice ale ficatului
in insuficienta tricuspidiana
- coloratie cianotica ( pete ) periombilical semnul
Cullen sugestiv de pancreatita acuta ; sau la nivelul
flancului sting in caz de pancreatita acuta, hematom
retroperitoneal, anevrism de aorta rupt

Inspectia abdomenului(3)
- formatiuni nodulare ( lipoame,metastaze cutanate)

- vergeturi,
- cicatrici abdominale,
- hernii, eventratii,dehiscenta /diastaza mm.drepti
abdominali) -se verifica reductibilitatea pentru decelarea
precoce a unei incarcerari

- circulatie venoasa vizibila- circulatie colaterala
( anastomoze portocave superior/ inferior, cavo cave)

- deplisarea cicatricei ombilicale / hernie ombilicala in
caz de ascita.
-deformari ale abdomenului-
simetrice:obezitate,ascita.meteorism
asimetrice:H-meg,S-meg,tumori
Percutia abdomenului

- sonoritate normal

- hipersonoritate in caz de meteorism abdominal

- matitate hepatica, splenica

- sonoritate cu timbru particular ( timpanism) spatiul
Traube- punga cu aer a stomacului

- ascita matitate deplasabila pe flancuri la mobilizarea
bolnavului

Palparea abdomenului

- tonicitatea peretelui abdominal
- puncte dureroase, hernii, eventratii,
- prezenta unor formatiuni tumorale,
- delimitarea unor organe(ficat,splina)

-aparare musculara, contractura musculara localizata/
generalizata iritatia peritoneului; procesele de iritatie
peritoneala produc sensibilitate prin destindere ( recul )

semnul Blumberg
Palparea abdomenului

Aprecierea palpatorie a sediului de maxima intensitate a
durerii are o deosebita valoare diagnostica.
Punctul cistic: la intersectia marginii externe a m.
drept abdominal cu coasta X , corespunde fundului
veziculei biliare; devine dureros spontan sau la palpare in
inspir profund in afectiunile cailor biliare.
Punctele apendiculare
Punctele ureterale

Palparea abdomenului
Depistarea unei formatiuni tumorale abdominale cu
precizarea urmatorilor parametrii:
- sediu ( regiunea topografica clinica );
- forma, contur, marime, consistenta , mobilitate functie de
respiratie, sensibilitate, alte particularitati ( pulsatilitate)

- prezenta de adenopatii regionale.
Precizarea organului de care apartine tumora greu de
stabilit ; palparea este dificila sau imposibil de efectuat
cind peretele abdominal este contractat sau foarte destins (
ascita / meteorism);obezitate importanta

-ascita:semnul sloiului de gheata(palpare
ficat,splina in caz prezenta ascita)
Clapotaj gastric(staza gastrica,stenoza
pilorica)
Auscultatia abdomenului

- in mod normal zgomote hidroaerice determinate de
peristaltica intestinala si de miscarea aerului din diferite
segmente intestinale
- zgomote cu tonalitate inalta si limitate la o anumita
zona traduc o subocluzie- trecerea aerului prin segmente de
intestin stenozat
- disparitia zgomotelor in caz de ileus dinamic sau
peritonita generalizata
- rar - suflu in regiunea hepatica in tumori hepatice
bine vascularizate
- suflu in regiunea medioepigastrica anevrisme Ao
- suflu in reg. periombilicala- stenoza de a. mezenterica/
renala
TUSEUL RECTAL
- fistule anale, fisuri,
- abcese perianale,
- hemoroizi,
- tumori rectale,
- infiltrari tumorale de vecinatate,
- sensibilitatea fundurilor de sac Douglas( apendicita,
pelviperitonita , suferinte uteroanexiale,
- aprecierea dimensiunilor si consistentei prostatei,
- singerari.