1

TEMA NR.1

1.

Ipoteza nondirectionala :
Ne astepatam sa apara un efect de interactiune intre genul copiilor si situatia mamelor asupra
stereotipurilor copiilor privind meseriile pe care ei ar dori sa le aiba.
Ipoteaza directionala :
Baietii a caror mame lucreaza in afara caminului vor manifesta mai des optiuni pentru meserii care nu
corespund rolului traditional de gen, in comparatie cu baietii ale caror mame sunt casnice, dar si in
comparatie cu fetele ale caror mame sunt casnice.

2.

V.I. 1 - genul subiectilor (baieti si fete)
V.I. 2 -ocupatia mamelor (angajate si casnice)
V.D. - optiunea copiilor cu privire la alegerea meseriei

3.

Plan de tip 2X2,


VI(1) Genul
Masculin(1) Feminin(2)
VI(2)
Ocupaia mamelor
angazate(1) G1 G2
casnice(2) G3 G4

4.

Ambele variabile independente au grupe independete. Deci avem 2 variabile independente cu
esantioane independente.
Sunt 4 grupe separate de subiecti, fiecare grupa avand un nivel diferit al V.I., fiecare grupa
experimenteza o singura conditie. Sunt impartite dinainte, in functie de caracteristicile subiectilor.
Fiecare subiect poate sa faca parte dintr-un singur grup. Pentru variabila gen, un baiat nu poate fi si
fata, iar pentru variabila ocupatia mamelor, o mama nu poate fi in acelasi timp si casnica si angajata.
Cercetatorul nu poate sa manipuleze variabila, el poate doar sa stabileasca nivelurile grupelor, de
aceea V.I.1 si V.I.2 vor fi variabile invocate.

5.

Metoda cvasi-experiment
- deoarece subiecii au fost distribuii n grupe n funcie de variabilele independente invocate (gen i
ocupaia mamelor), nu pot fi manipulate propriu-zis de experimentator, el doar selecteaza nivelurile
V.I., subiectii fiind selectati in functie de prezenta variabilei ce tine de subiecti.
- nu stim daca comportamentul grupelor se datoreaza V.I. sau diferentelor dintre grupe

















2

TEMA 2

1.
Ipoteza nondirectionala:
Ne asteptam sa apara un efect de interactiune intre genul si varsta participantilor asupra opiniilor cu
privire la severitatea legii inainte de vizionarea filmului dar si dupa vizionare.
Ipotezele directionale:
Persoanele de gen feminin, de varste intre 65-80ani vor avea o opinie mai vehementa cu privire la
severitatea legii, inainte de vizioanarea filmului, in comparatie cu persoanele de gen feminin, intre 20-
29ani inainte de vizioanare, iar opinia lor se va schimba mai mult in sensul acceptarii severitatii legii
dupa vizionare filmului comparativ cu opinia dinaintea vizionarii.
Persoanele de gen masculin, de varste 20-29 ani vor avea o opinie mai redusa cu privire la
severitatea legii, inainte de vizionarea filmului, in comparatie cu persoanele de acelasi gen dar de
varste 65-80ani,inainte de vizionare, dar opinia lor se va schimba mai mult in sensul acceptarii
severitatii legii dupa vizioanea filmului, comparativ cu opinia dinaintea vizionarii.

2.
V.I.1 = genul ( feminin; masculin)
V.I.2 = varsta ( tineri 20-29; varstnici 65-80)
V.I.3 = momentul testarii ( inainte de vizionare; dupa vizionare)
V.D. = opinia la severitatea legii

3.
Pentru V.I.1 si V.I.2 s-au folosit esantioane independente de subiecti, cu variabile invocate.
Avem astfel 2 grupe indepente pentru variabila gen, cate un grup pentru fiecare nivel al variabilei.
Fiecare subiect apartine doar unei singure grupe, de exemplu o femeie poate apartine doar grupei
feminine, nu poate apartine si grupei barbatilor.
Pentru variabila varsta, de asemenea, sunt doua grupe independente, unde fiecare subiect poate
apartine doar unei singure grupe.
Pentru aceste grupe cercetatorul va alege participantii de la grupuri deja existente anterior.
Penrru V.I.3 momentul testarii, s-au folosit esantioane perechi, intrucat toti subiectii vor trece prin
aceleasi conditii experimentale, de masurare repetata. Adica toti subiectii vor fi evaluati inaintea
vizionarii filmului cu aceeasi conditie, iar dupa vizioanare, toti subiectii vor fi testati cu aceeasi conditie
experimentala. Aceasta variabila este manipulata de catre experimentator.
Se va compara rezultatele acelorasi subiecti in cele 2 conditii experimentale ( compartie intra-grup).

4.
Planul de cercetare este mixt, format din doua grupuri independente, si un grup de esantioane
perechi.
Plan mixt 2X2X2 cu masuri repetate deoarece toti subiectii sunt masurati in fiecare din cele 2 conditii
experimentale.

V.I.1 gen
M F
V.I.2 varsta 20-29 65-80 20-29 65-80
V.I.3momentul
masurarii
Inainte de vizionare G1 G2 G3 G4
Dupa vizionare G1 G2 G3 G4

5.

Cvasi-experiment pentru ca:
Variabilele sunt svasi-experimentale si nu pot fi manipulate propriu zis de experimentator si se
folosesc atat esantioana independente cat si esantioane perechi.
Distributia in grupe s-a facut in functie de varsta si genul participantilor, prin variabile independente
invocate, subiectii fac deja parte dintr-un grup.
Cercetatorul nu are un control complet asupra experimentului, participantii nu sunt distribuiti aleatoriu
si pot afecta V.D.
Rezultatele pot sa apara si datorita factorilor maturizarii ca factori paraziti ( sa apara plictiseala la
retestare).


3

TEMA NR.3

1.

Este un cvasi-experiment pentru ca:
s-au folosit doua grupe independente, una experimentala si una de control.
Cercetatorul poate controla gradul de loialitate a subiectilor ,si aceasta variabila este manipulata.
Insa in acest studiu vor aparea foarte multe variabile parazite care nu pot fi controlate decat daca le
transformam in V.I, vor face din acest experiment un cvasi-experiment.

2.

Validitatea interna este amenintata cand V.D. nu este determinata numai de V.I.
a) factori istorici : evenimente neplacute petrecute in viata subiectilor pe parcursul experimentului
Control - prin constanta variabilelor- sa lucram doar cu persoane carora nu li se intampla nimic neplacut care
sa le afecteze sanatatea, pe timpul experimentului
b) efectele participantilor : gravitatea bolii de care sufer participanii la studiu ar putea afecta rezultatele
acestuia, o persoan aflat n stadiu avansat al bolii ar putea acuza mai multe dureri n piept dect cei
a cror boal este n stadiu incipient.
Control prin constanta variabilei, si vom folosi doar persoane care au acelasi stadiu al bolii.
c) pierderea subiectilor : se poate intampla ca persoanele care au fost alese sa participe la experiment sa
nu se mai prezinte la experiment sau sa nu participe la toate conditiile cerute de studiu. Apare in cazul
masuratorilor repetate si indepartate in timp,unele fata de altele.
Control se alege un numar foarte mare de subiecti, in cazul ca unii vor disparea din studiu, sa se poata
face egalizarea subiectilor ramasi in grupe.

3.

Validitatea externa cui generalizam rezultatele.

Acest studiu are o validitate externa scazuta deoarece rezultatele nu poat fi extinse si la alte categorii de
subiecti, spre exemplu rezultatele nu se vor putea aplica si persoanelor de gen feminin sau persoanelor de
gen masculin mai tinere sau mai in varsta decat varsta medie si nici asupra persoanelor care au si alte
probleme de sanatate.
Rezultatele studiului vor fi generalizate numai barbatilor de varsta medie, cu probleme cardiace coronariene.
Validitatea este ecologica, deoarece, daca studiul se confirma,si numarul participantilor loiali este
satisfacator, inseamna ca situatia este perceputa de subiectii care participa la cercetare asa cum a gandit-o
cercetatorul.Exista totusi riscul aparitiei unui nou medicament,deci validitatea nu poate fi temporala,
rezultatele nu pot fi genralizate altor perioade de timp.






















4

TEMA 4

1.

Ipoteza nondirectionala:
Ne asteptam sa apara un efect de interactiune intre tipul de feedback si orietarea cognitiva in functie
de momentul masurarii, asupra timpului de reactie la vederea stimulilor vizuali.
Ipoteza directionala:
Subiectii cu un feedback pozitiv si o orientare cognitiva relevanta, vor avea timp de reactie mai scurti
decat subiectii cu un feedback neutru si o orientare cognitiva nerelevanta, atat la 2 ore dupa
finalizarea experimentului, dar si dupa 4 zile.

2.

V.I.1 = feedback ( pozitiv; negativ; neutru)
V.I.2 = orientare cognitiva ( informatii relevante; informatii nerelevante)
V.I.3 = momentul masurarii ( imediat; dupa doua ore; dupa 4 zile)
V.D. = timpul de reactie

3.

V.I.1 esantioane independente, cu grupe separate de subiecti, fiecare grupa are un nivel al V.I.
V.I.2 esantioane independente, fiecare subiect poate sa faca parte doar dintr-un singur grup
V.I.3 esantioane perechi, toti subiectii au participat la toate conditiile experimentale, unde li s-au
facut 3 masurari repetate.

4.

Plan mixt 2X3X3


V.I.2 orientare cognitiva
Informatii relevante Informatii nerelevante
V.I.1
feedback
poz neg neutru poz neg neutru
V.I.3
momentul
masurarii
imediat G1 G2 G3 G4 G5 G6
dupa 2ore G1 G2 G3 G4 G5 G6
dupa4zile G1 G2 G3 G4 G5 G6























5

TEMA 5

1.

V.I. =diferente culturale : Cultura europeana din europa de vest
Cultura asia de sud-est
Cultura araba din orientul mijlociu

V.I.1 = genul participantilor la studiu : F si M

V.D. =dezvoltarea morala

2.

In studiu, pentru ambele variabile independente cu variabile invocate, se folosesc esantioane
independente, caci fiecare grupa contine alta conditie de experiment, fiecare subiect facand parte
dintr-o singura grupa.

3.

Este un cvasi-experiment , , pe baza culturii de apartenenta, participantii fac parte de la grupuri existente
anterior. Selectia subiectilor si distribuirea lor in grupe s-a facut in functie de mediul cultural, si nu aleatoriu.
Cand consideram diferenta dintre grupuri ca o V.I. nu o manipulam, ci pur si simplu stabilim doar nivelurile
grupurilor, si nu vom sti daca comportamentele grupelor se datoreaza V.I. , sau pot aparea si alte variabile
parazite care pot afecta V.D.
Cercetatorul nu are grad de control, variabila independenta diferente culturale si gen sunt variabile invocate.



































6

TEMA 6

1.

V.I.1 = administrarea medicamentului trei niveluri:
1. Administrarea medicamentului-fizic
2. Administraea medicamentului la nivel cognitiv(imaginar)
3. Lispa totala a administrarii medicamentului
V.I.2 =momentul masurarii - doua niveluri:
1. imediat dupa finalizarea experimentului
2. la sase luni dupa finalizarea acestuia.
V.D. = nivelul depresiei.

2.

V.I.1 esantioane independente, fiecare esantion experimenteaza o alta conditie experimentala,
primind alt tip de tratament
V.I.2 esantioane perechi, caci toti subiectii au trecut prin acealeasi conditie experimentala, prin
masurarea repetata a depresiei, din diferentele aparute intre aceste masurari, rezultand V.D.

3.

Plan de cercetare mixt de tip 2X3

Tratamentul
Administrarea
medicamentului
Administrarea
la nivel cognitiv
Lipsa administrarii
medicamentului
Momentul
masurarii
Imediat G1 G2 G3
Dupa 6luni G1 G2 G3


4.

Este un cvasi-experiment pentru ca :
Grupurile sunt independente, iar cercetatorul nu poate controla situatia perfect si astfel pot aparea
factori paraziti, care ar putea contamina V.D.

5.

Piederea diferentiata (pierderea subiectilor) poate afecta validitatea interna a studiului.
Controlul se face formand de la inceput grupe cu numar mare de subiecti, sa putem echivala in
permanenta grupele in cazul in care pierdem unii participanti,si astfel sa minimalizam acest efect
asupra rezultatelor finale.
Selectia subiectilor: daca selectia esantionului nu este uniforma.
Controlul aceastei variabile se face prin egalarea subiectilor distribui in grupe in functie de gradul de
depresie,astfel incat grupele sa fie echivalente, in functie de variabila ce trebuie controlata (gen,
varsta, nivel de stres)
a)Genul : pot aparea deosebiri din cauza genului in rezultatele studiului.
Control prin constructia unei noi variabile, adica tranformarea variabilei gen in V.I. cu doua niveluri
b)Varsta : poate fi un factor deosebit de important in boala de depresie.
Control prin constanta variabilei, lucrand doar cu o anumita varsta, sau interval de varsta.
c)Nivel de stres : poate influenta considerabil traiectoria unei maladii de depresie
control prin egalarea subiectilor, realizand perechi de subiecti in functie de aceasta variabila.








7

TEMA 7

1.

Lipseste validitatea externa deoarece nu putem sa generalizam acest studiu la alti subiecti sau
populatia generala, si nici temporal.
Deoarece s-au folosit ca subieti daor studenti de anul 1 si 2 nu se pot generaliza studiile la alti
subiecti, decat la aceasta categorie de persoane. De asemenea rezultatele studiului nu pot fi extinse
si asupra victimelor de gen masculin.
Mai mult, cred ca acestui studiu ii lipsese validitatea ecologica din cauza deficientei situatiei in care se
obtin datele. Contextul n care se realizeaz studiul e creat artificial, subiectul cercetat ar trebui s
creeze similitudini i n plan psihologic. Ii lipseste validitatea ecologica deoarece nu pot fi puse foarte
clar in relatie caracteristicile fizici si sociale ale situatiei in care ar trebui sa se gaseasca subiectii.
Astfel, este posibil ca situatia nu este perceputa de subiectii care participa la cercetare asa cum a
gandit-o cercetatorul.

2. si 3.

Variabile parazite:
a) caracteristici de personalitate ale victimei : daca ar fi cineva extravertit, ar iesi mai mult, s-ar face
mai mult remarcata, inclusiv de catre agresor.
Control transformarea acestei variabile in V.I. cu doua niveluri : extravertit, introvertit
b) mediul unde locuieste : daca ar locui intr-un cartir rau famat are mai multe sanse sa se faca
agresata decat ar locui in centru, pe o strada centrala, de exemplu.
Control folosim mentinerea constanta a variabilei si folosim la studiu doar pe cele ce locuiesc in
cartir rau famat, de exemplu
c) anturajul victimei : daca ar avea prieteni petrecareti care ies mereu in oras, la ore tarzii, va avea mai
multe sanse sa fie agresata
control folosim echivalarea grupelor, prin egalarea subiectilor in functie de variabila anturaj.
































8

TEMA 8

1.

Controlul se poate face prin randomizare ( distribuirea aleatorie a subiectilor in grupe)
sau prin echivalenta prin egalarea subiectilor in grupe perechi, prin controlul precis ( unde se
echivaleaza caz cu caz in functie de variabila de greutate)

2.

1. Realizati distributia in grupe a participantilor.

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14 S15
185 142 175 163 158 152 181 148 164 173 184 171 154 145 161

Procedam la ordonarea subiectilr in functie de greutatea initiala:
S2 S14 S8 S6 S13 S5 S15 S4 S9 S2 S10 S3 S7 S11 S1
142 145 148 152 154 158 161 163 164 171 173 175 181 184 185

Realizam 3 grupe echivalente in ceea ce priveste scorul si apoi le distribuim aleatoriu in grupe
Stabilim marja la 6 puncte ( kg).
Vom avea perechile:

I II III
S2 -142 S14 -145 S8 -148
S6 -152 S13 -154 S5 -158
S15 -161 S4 -163 S9- 164
S12 -171 S10 -173 S3 -175
S7 -181 S11 -184 S1 -185


142 - 145 148 S2 - S14 - S8
152 154 158 S6 - S13 - S5
161 163 164 S15 - S4 - S9
171 173 175 S12 - S10 - S3
181 184 185 S7 - S11 - S1

Grupele se alcatuiesc aleatoriu pentru a elimina eventualii factori paraziti
Grupele finale vor fi :

G1 S2 S13 S9 S10 S1
G2 S14 S6 S4 S12 S11
G3 S8 S15 S3 S3 S7


















9

TEMA 9

1.

Vi 1- nivel anxietate- ( ridicata-scazuta)
Vi 2 tip de invatare (logic, mecanic)
Vd valoarea notelor
Calcul mediilor pentru efectele principale : pentru V.I.1 : (8+18):2=13 si (12+30):2=16
pentru V.I.2 : (8+12):2=10 si (18+30):2=24

2.

Efecte principale: cand V.I. determina direct V.D.
Apare efectul anxietatii asupra noteleor? DA
Subiectii mai anxiosi au note mai mici comparativ cu cei care sunt mai putin anxiosi.
Apare efectul invatarii asupra notelor? DA
Subiectii care au invatat logic au note mai mari comparativ cu subiectii care au invatat mecanic.

Efecte de interactiune: cand V.I.1 interactioneaza cu V.I.2 asupra lui V.D.
Daca efectul lui V.I.1 depinde de nivelurile lui V.I.2 : DA
Subiectii care invata logic au note mai mici cand sunt anxiosi, comparativ cu cei care sunt mai putin
anxiosi.
Subiectii care invata mecanic au note mai mari cand sunt mai putin anxiosi, comparativ cu cei care
sunt mai mult anxiosi.
Daca efectul lui V.I.2 depinde de novelurile lui V.I.1: DA
Subiectii mai anxiosi au note mai mari atunci cand invata logic, comparativ cu cei care invata mecanic.
Subiectii mai putin anxiosi au note mai mari atunci cand invata logic, comparativ cu cei care invata
mecanic.

Deci vom avea 2 efecte principale, si 2 efecte de interactiune intre V.I.






10

TEMA 10

1.


V.I.1 = stima de sine( ridicata;scazuta)
V.I.2 = conditia de sarcina (dificila;usoara)
V.D. = performantele medii ale subiectilor


2.


V.I.1 Stima de sine
ridicata scazuta
V.I.2
Sarcina
Dificila 67 58
Usoara 42 50



Exista un efect de interactiune intre stima de sine si conditia de sarcina asupra performantelor medii
ale subiectilor, in sensul ca:
-daca stima de sine este ridicata, valorile rezultatelor sunt mai mari la o conditie de sarcina dificila
comparativ cu o conditie de sarcina usoara.
-daca stima de sine este scazuta, valorile rezultatelor sunt mai mici n condiia sarcin uoar n
comparaie cu rezultatul din condiia sarcin dificil.
-daca sarcina este usoara, valorile rezultatelor sunt mai mici la subiectii cu stima de sine ridicata,
comparativ cu cei cu stima de sine scazuta.
-daca sarcina este dificila, valorile rezultatelor sunt mai mici la cei cu stima de sine scazuta,
comparativ cu subiectii cu stima de sine ridicata.














11

TEMA 11

1.
Problema de cercetare :
Presiunea psihologica, stresul, poate sa intareasca atentia, sa amelioreze memoria si sa stimuleze
capacitatile de invatare.

Calitatile problemei:
Trebuie mentionate variabilele in relatie, V.I. si V.D. V.I = stresul si V.D.= atentia, memoria si
capacitatile de invatare
Sa fie o interogatie
Sa fie verificata printr-o ipoteza testabila. Ipotezele sunt testabile si masurate numeric
Sa fie formulata specific. Se specifica clar prin factorii cognitivi.

2.
Ipotezele problemei :
Efectul stresului asupra memorie :
Daca stresul perturba mai degraba amintirea incarcate emotional in compartie cu amintirile neutre.

Efectul stresului pe diferite strategii de invatare:
Daca sub efectul stresului vom utiliza mai degraba o strategie de invatare spatiala, mai flexibila, in
compartie cu o invatare mai simpla de invatare Stimul- Raspuns.

Calitatile ipotezelor:
Afirmatii sintetice - pot fi adevarate sau false
Afirmatie testabile - sa se poata masura. Prima ipoteza se masoara prin numarul cuvintelor sau
imaginilor amintite, iar pentru a doua se calculeaza banii obtinuti de fiecare data la gasirea cartii
ascunse.
Sa poata fi respinsa prin rezultatele cercetarii. Nu poate fi respinsa daca exista alti factori paraziti. Dar
atunci studiul nostru va deveni un cvasi-experiment si ar putea fi respinsa.
Explicatie simpla a ipotezelor. Sunt simple si clare.
Sa fie productiva. Datele obtinute sunt clare si pot fi folosite altor studii de acest gen.

3.
Identificarea variabilelor si planul de cercetare.

Pentru acest studiu s-au folosit 2 ipoteze de cercetare, prima ipoteza avand la baza 2 experimente, iar
a doua ipoteza un experiment.

Pentru prima ipoteza:

In primul experiment s-au folosit 19 tineri care trebuiau sa memoreze 30 cuvinte cu conotatii pozitive,
negative si neutre. A doua zi, unii participanti, au facut un test Trier, procedura de a pune subiectii in
situatii stresante. Apoi, toti subiectii trebuiau sa-si aminteasca cat mai multe cuvinte invatate cu o zi
inainte.

V.I.1 = cuvinte memorate cu 3 niveluri: pozitive; negative; neutre
V.I.2 = grupuri de subiecti cu 2 niveluri : unii cu test Trier; altii fara test Trier( grup de control)
V.D. = numarul de cuvinte memorate

De aici a rezultat un efect de interanctiune al experimantului 1 asupra V.D:

Stresul diminueaza sau perturba, amintirea numarului de cuvinte incarcate emotional, si nu afecteaza
amintirea cuvintelor neutre.

In al doilea experiment s-au folosit 48 barbati si femei care au trebuit sa priveasca o serie de imagini
incarcate emotional sau neutru. Imediat dupa, unii dintre subiecti trebuiau sa-si puna mainile in apa
foarte rece( unde disconfortul mareste cantitatea de cortizon). Grupul de control si-au pus mainile doar
in apa calduta, fara efect. Apoi , toti subiectii trebuiau sa-si aminteasca cat mai multe imagini.


12

V.I.3 = genul subiectilor cu 2 niveluri : M si F
V.I.4 = grupuri de subieti cu 2 niveluri : unii cu test, altii fara test ( grup de control)
V.I.5 = imagini de memorat cu 2 niveluri : incarcate emotional; neutre
V.D. = numarul de imagini memorate

De aici a rezultat un efect de interactiune al experimentului 2 asupra V.D.:

Stresul creste sau intareste amintirea numarului de imagini incarcate emotional, si nu afecteaza
amintirea imaginilor neutre

Dupa cum se vede, rezultatele acestor experimente sunt deocamdata contradictorii.
S-a mai introdus o variabila care poate combina cele doua experimente. Si anume, momentul
masurarii amintirilor.

Vom avea o V.I.6 = momentul masurarii cu doua variabile: a doua zi in primul experiment
peste o saptamana in al doilea experiment

astfel, vom avea un efect de interactiune intre cele doua experimente, intre toate variabilele primei
ipoteze:
Stresul stimuleza memoria, daca se produce aproape in acelasi timp cu evenimentul de memorat si
daca hormonii de stres si evenimentul activeaza aceleasi sisteme biologice.
Sau : Stresul nu stimuleaza memoria decat daca are convergenta in timp si in spatiu.


Pentru a doua ipoteza:
S-a folosit urmatorul experiment: intr-o camera cu diverse obiecte, era ascunsa o carte ce trebuia
gasita de catre subiecti. Fiecare participant juca de 13 ori, putand sa castige cate 50 centi de fiecare
data cand gasea cartea. Inainte de experiment jumatate dintre subiecti a fost supus testul de stres
Trier. Pe masura ce jucau ei utilizau doua dintre strategiile de invatare: Stimul-raspuns sau de invatare
spatiala.

V.I.7 = participanti cu 2 niveluri : stresati cu testul Trier ; fara test Trier ( grup control)
V.I.8 = strategii ale invatarii cu 2 niveluri : strategia invatarii S-R; strategia invatarii spatiale.
V.D. = numarul de incercari reusite

Rezultatul experimentului:
Participantii din grupul de control utilizau mai degraba strategia de invatare spatiala, mai flexibila, dar
mental mai costisitoare, in comparatie cu participantii din grupul stresati care aproape toti foloseau o
strategie mai simpla de invatare, Stimul- Raspuns.
Stresul simplifica comportamentul nostru de invatare, reducandu-si flexibilitatea mentala, ceea
ce ne impiedica sa aplicam cunostintele noastra in situatii noi.


Planul de cercetare:

V.I.6 momentul masurarii :
a doua zi peste o sapt.
V.I.3 gen
V.I.7 participanti





V.I.8
Strategii
de
invatare
V.I.2 subiecti M F
experi contr exp control exp cont V.I.4
subiecti
experm control

V.I.1
cuvinte
poz G1 G2 G3 G4 G5 G6 imag
emot
V.I.5

G7 G8
neg G1 G2
G3 G4 G5 G6 Imag
neutr
e
G5 G6
neutre G1 G2
experiment 1 exp.2 exp.3



13




4. si 5.

Identificati tipul de esantioane propus pentru fiecare V.I. si spune daca V.I. sunt manipulate sau
invocate.

V.I.1 = cuvinte memorate cu 3 niveluri: pozitive; negative; neutre
Esantioane perechi, intrucat toti participantii au trecut prin aceeasi conditie experimentala, au
trebuit sa invete aceleasi cuvinte.
Este o variabila manipulata, cercetatorul decide nivelurile cuvinteleor de memorat.

V.I.2 = grupuri de subiecti cu 2 niveluri : unii cu test Trier; altii fara test Trier( grup de control)
Sunt esantioane independente, caci fiecare subiect nu poate apartine decat unui singur grup.
Este o variabila manipulata, caci cercetatorul a decis nivelurile acesteia.

V.I.3 = genul subiectilor cu 2 niveluri : M si F
Esantioane independente, cercetatorul alege subiectii din grupuri deja existente anterior.
Variabila invocata, cercetatorul nu o poate manipula, ci doar selecteaza subiectii dupa nivelul
acesteia.

V.I.4 = grupuri de subieti cu 2 niveluri : unii cu test, altii fara test ( grup de control)
Esantioane independente, fiecare subiect poate sa apartina doar unui singur grup, subiectii unui
grup trec prin aceeasi conditie experimentala, subiectii celui de-al doilea grup prin alta conditie
experimentala.
Variabila manipulata de catre cercetator care decide ce niveluri si cate sa-i dea variabilei

V.I.5 = imagini de memorat cu 2 niveluri : incarcate emotional; neutre
Esantioane perechi, toti subiectii trec prin aceeasi conditie de a memora aceste imagini
Variabila manipulata, cercetatorul hotareste ce imagini si cum vor fi vizionate.

V.I.6 = momentul masurarii cu doua variabile: a doua zi in primul experiment
peste o saptamana in al doilea experiment
Esantioanele sunt independente caci au fost masurati doua grupuri indepente de subiecti si in
contiii diferite, unii peste o zi, altii peste o sapt, neavand aceeasi conditie experimantala.
Variabila manipulata, aleasa de cercetator.

V.I.7 = participanti cu 2 niveluri : stresati cu testul Trier ; fara test Trier ( grup control)
Esantioane independente, nu toti subiectii trec prin acelasi test
Variabila manipulata, caci cercetatorul a ales nivelurile acestui test

V.I.8 = strategii ale invatarii cu 2 niveluri : strategia invatarii S-R; strategia invatarii spatiale.
Esantioane perechi, toti subiectii trec prin aceeasi conditie, a fi obligati sa gaseasca cea mai buna
strategie pentru ei.
Variabila invocata, aici nu mai este aleasa de cercetator, ci subiectii o gasesc singuri.


5.

Gasiti 2 variabile parazite :

a) Nivelul de inteligenta al participantilor. Ar putea afecta relatia dintre V.I. si V.D. pentru ca ar depinde
mult de gradul de asociere a cuvintelor sau imaginilor, de exemplu, pentru a le tine minte, sau de o
mai rapida si eficienta gandire pentru gasirea de strategie a gasirii cartii, o persoana mai putin
inteligenta va reactiana mai simplist,in general indiferent de stresul la care ar fi sau nu supus.
S-ar putea controla printr-un pre-test de inteligenta si sa o tranformam variabila independenta cu mai
multe niveluri in functie de scorul la pre-test.


14

b) experienta anterioara. Ar putea afecta relatia dintre V.I. si V.D. prin faptul ca ar subiectii fi putut deja
sa fi trecut prin niste conditii asemanoare celor din studiu si sa fi invatat anumite metode de a se
descurca mai bine la experimente si atunci V.D ar putea fi influentata si de aceste variabile parazite.
S-ar putea controla prin randomizarea subiectilor la distributia lor in grupe (selectarea aleatorie a
subiectilor si distribuirea lor aleatorie in grupe), ceea ce asigura un numar foarte mare de variabile
parazite.


6.

Comentati validitatea studiului.

Validitatea interna:

Intrucat experimentul nu contine variabie care sa varieze sistematic cu variabilele independente
si anume variabile parazite,putem spune ca validitatea interna nu este scazuta.
De asemenea relatia cauzala este prezenta,si putem spune cu precizie ca variabila independenta este
cea care a produs efectul observat.
Prin metodele folosite ( randomizare, de exemplu) au fost eliminate o serie de variabile parazite
care in general sunt greu de eliminat si anume inteligenta sau experienta anterioara.

Validitatea externa:

Studiul ar putea fi generalizat la alte studii in domeniu, la alti subiecti si la populatiile tinta din care au
facut parte esantioanele si chiar si altor momente in timp.

Studiul a fost facut, nu pe un numar mare de subiecti, insa populatia tinta este foarte mare.
Esantioanele sunt reprezentative caci au fost selectate aleatoriu, si au exact caracteristicile populatiei
tinta, dupa mai multe criterii.
Validitatea este ecologica intrucat situatiile experimentale au fost percepute de subiectii care au
participat la cercetare exact cum a gandit-o cercetatorul.
Are validitate temporala in masura in care rezultatele pot fi generalizate altor perioade de timp