Psihologie experimentală

Semestrul I

Facultatea de Psihologie și Științe ale

Educației

Specializarea: Psihologie ID

Grupa 1

Anul II

Ciubotaru Vlad

Tema 1
În baza lecturilor dumneavoastră, dați exemplu de un studiu experimental de
laborator. Identificați variabilele independente și dependente pentru acest
studiu. Comentați avantajele folosirii experimentului de laborator,în termeni
de validitate internă și externă.

Într-un studiu, cercetătorii Darley & Latane au fost curioși să afle de ce oamenii nu oferă
ajutor unei persoane aflate în momente de dificultate. Aceștia au presupus că prezenţa altor
persoane prezente scade probabilitatea de intervenţie al acestora.
Pentru a investiga impactul acestei variabile, autorii au construit o situaţie experimentală
în care au manipulat prezenţa altor martori la eveniment. Astfel, participanţilor care erau fie
singuri fie în prezenţa altor persoane, li s-a cerut să completeze în laborator o serie de
chestionare. În timpul ce aceștia completau chestionarele, prin sistemul de ventilaţie, a început să
intre fum în cameră. Autorii au înregistrat timpul până la raportarea fumului, în condiţiile în care
mai multe persoane se aflau în încăpere şi erau martore la situaţia posibil urgentă. Rezultatele au
indicat o probabilitate mai mică de intervenţie în situaţia de urgenţă atunci când oamenii știu/văd
că sunt și alți martori la aceeaşi situaţie.
În cazul de faţă, ipoteză de cercetare ar fi: Oamenii sunt mai susceptibili să ajute atunci
când sunt singuri, față de atunci când sunt în grup.
Există variabila independentă „prezenţa altor persoane” cu nivelurile prezent, absent,
operaţionalizată prin plasarea în camera de laborator a participantului ori singur, ori însoțit de
complici ai experimentatorului.
Variabila dependentă este „comportamentul de ajutorare” verificată prin timpii de reacție
ai participanţilor în a alerta prezenţa fumului în cameră.

Caracteristicile experimentului de laborator sunt:

- un nivel ridicat de validitate internă, dacă definiţiile operaţionale ale variabilelor independente
şi dependente sunt valide şi dacă procedura de verificare a ipotezei este urmată sistematic.
- obţinerea unor rezultate care pot dura în timp şi care pot sugera noi studii şi soluţii la probleme
practice.
- permite cercetătorului să manipuleze precis una sau mai multe variabile şi să controleze
influenţa variabilelor externe cercetării (parazite).
 Tema 2
În baza lecturilor dumneavoastră recente, dați exemplu de studiu
experimental realizat în condițiile naturale de viață ale participanților.
Identificați care au fost variabilele independente și dependente ale studiului.
Comentați avantajele și dezavantajele folosirii experimentului natural pentru
verificarea ipotezei.

Un studiu realizat de Levin a avut ca scop analiza efectului dispoziţiei afective asupra
comportamentului de ajutorare. Autorul a presupus că persoanele binedispuse vor oferi mai
frecvent ajutor altor persoane față de cei care nu sunt binedispuşi.
Experimentul s-a desfăşurat într-un magazin, participanţii fiind adulţi care foloseau
telefonul public. În momentul în care participanţii părăseau cabina telefonică, un complice al
experimentatorului scăpa un teanc de hârtii. Autorii au înregistrat dacă participanţii ajutau sau nu
complicele să strângă foile scăpate.
Dispoziţia subiecţilor a fost manipulată experimental astfel: jumătate dintre participanţi
(din condiţia bună dispoziţie) găseau în cartea de telefon monezi care fuseseră plasate anterior
acolo de către cercetători. Rezultatele au indicat că 87,5% dintre participanţii care au găsit
monede s-au oprit să ajute la strângerea hârtiilor, în timp ce doar 4% dintre cei care nu au găsit
monede au oferit ajutor.
Ipoteză de cercetare ar fi: „Oamenii sunt mai probabili să ajute atunci când sunt
binedispuşi, comparativ cu atunci când nu sunt binedispuşi.”
Există variabila independentă VI „stare afectivă” cu nivelurile binedispus, nebinedispus,
operaţionalizată prin plasarea în cartea de telefon a unor monezi la jumătate din participanţi.
Variabila dependentă este „comportamentul de ajutorare” verificată prin atitudinea
participanţilor de a ajuta la adunatul teancului de hârtii împrăștiate.
Avantajele experimentului natural sunt:
- siguranța cercetătorilor că validitatea internă nu este încălcată.
- nivel mai ridicat de generalizare (de validitate externă).
 Tema 3
Un studiu a avut ca scop explorarea efectelor tipului de feedback și orientării
cognitive asupra timpilor de reacție ai subiecților la o serie de stimului vizuali.
Identificați variabilele studiului și propuneți o modalitate de operaționalizare
a acestora.

Variabile independente:
- V1 „tipul de feedback” cu nivelurile pozitiv, negativ. Grupa cu „feedback pozitiv” ar fi primit
fursecuri la intrarea în sală, pe când grupa cu „feedback negativ” nu ar fi primit nimic.
- V2 „orientare cognitivă” se bazează pe principiul conform căruia gândurile și atitudinile
noastre influențează dispoziția. Ea ar putea avea nivelurile „dispoziţie fericită”, „dispoziţie
tristă”, iar grupele respective ar fi ascultat până la inceperea experimentului muzică
instrumentală ritmată sau lentă.
Variabila dependentă:
-VD „viteza de reacție”, operaţionalizată prin viteza cu care subiecţii categorizează stimulii
vizuali, și anume recunosc logo-urile arătate.
 Tema 4
1.Un cercetător a fost interesat de abilitatea schizofreniilor de a evalua timpul.
Autorul a presupus că un nivel ridicat de zgomot va avea un efect negativ
asupra acestor evaluări. Subiecții au fost testați în două condiții. Cei din
condiția “liniște”au fost testați în biroul asistentelor, muzica fiind ascultată la
un nivel constant puternic. Cei din condiția ”zgomot” au fost testați într-o
camera folosită de obicei pentru studiul acuității, camera fiind bine izolată
fonic.

a. Precizați două variabile parazite care nu au fost adecvat controlate de

către cercetători.

b. Alegeți o modalitate de control a acestora și comentați efectele

strategiilor de control alese asupra validității eșantionului.

a) Planul de cercetare este total eronat.

Operaţionalizarea nu s-a produs corect, deoarece pentru condiţia „linişte” (lipsă nivel zgomot)
subiecţii au fost plasaţi într-o locaţie cu mult zgomot, și invers. Acest lucru poate duce la
invaliditatea studiului, dacă experimentatorul nu inversezeă rezultatele obţinute în fiecare
categorie. Trebui să existe o singură locaţie pentru ambele grupe.
Variabile parazite observate:
- P1 „nivel luminozitate” cu nivelurile: ridicat, scăzut.
- P2 „cunoaşterea locaţiei” cu nivelurile: familiarizat, nefamiliarizat
b) P1 ar putea fi controlată prin prin „menţinerea constantă a variabilei”.
Această metodă de control menține constantă variabila parazită în toate condiţiile
experimentului.
În cazul studiului de faţă, experimentatorul ar trebui să decidă în ce condiții de luminozitate se va
desfăşura studiul, și să-l menţină constant pentru ambele grupe de participanţi.
P2 ar putea fi controlată prin „randomizare”, metodă de control ce presupune distribuţia
aleatorie a participanţilor în grupuri.
În cazul studiului de faţă, randomizarea ar minimiza posibilul impact pe care recunoaşterea
locaţiei l-ar avea asupra rezultatelor studiului.
 Tema 5
Trei grupe de copii preşcolari din aceeași clasă socio-economică și cu același
nivel general al inteligenţei au participat la un studiu asupra recompensei, în
care se manipula timpul până la acordarea recompensei. Toți copiii au avut
sarcina de a completa un puzzle. Copiii dintr-un grup experimental trebuiau
să aleagă între a primi un dolar după finalizarea sarcinii sau trei dolari în
ziua următoare, iar cei din al doilea grup au avut de ales între un dolar acum
sau trei dolari peste 3 zile.
a) Precizaţi două variabile parazite care nu au fost adecvat controlate de
către cercetători. Argumentaţi.
b) Alegeți o modalitate de control a acestora și comentați efectele
strategiilor de control alese asupra validităţii eşantionului.

a) Planul de cercetare este total eronat.

- P1 „genul subiecţilor” cu nivelurile: feminin, masculin.
Aceasta ar putea influența rezultatele astfel: fetele sunt condiţionate social să fie mai răbdătoare
decât băieții, prin urmare subiecţii de gen feminin ar putea alege mai des recompensele mai mari
comparativ cu subiecţii de gen masculin.
- P2 „tipul de familie” cu nivelurile: monoparentală, biparentală.
Aceasta ar putea influența rezultatele astfel: subiecţii din familii monoparentale se maturizează
mai repede din cauza condiţiilor familiale, ceea ce i-ar face mai predispuşi să aprecieze
recompensa mai mare față de copiii din familii biparentale care ar putea urmări satisfacţia
imediată.
b) Atât P1 cât și P2 pot fi controlate prin prin „menţinerea constanta a variabilei”.
Această metodă de control menține constantă variabila parazită în toate condiţiile
experimentului.
În acest studio, experimentatorul trebuie să aplice un chestionar pentru cele două variabile
parazite și să decidă dacă eşantionul ar trebui să conţină doar fete sau doar băieți, doar copii
proveniţi din familii monoparentale sau doar copii din familii biparentale.
 Tema 6
Într-o cercetare s-a investigat eficiența a două programe de intervenție care
au avut scopul de a îmbunătăţi performanţele la matematică ale elevilor. La
testul de matematică aplicat înainte de începerea intervenţiei, copiii au obținut
următoarele rezultate: 85, 42, 75, 63, 58, 52, 81, 48, 64, 73, 84, 71, 54, 45, 81,
32, 19, 62, 24, 59.
a) Folosiți metoda rangurilor ca modalitate de control care permite
reducerea efectului diferenţelor iniţiale dintre pacienți. Argumentaţi.
b) Distribuiţi subiecţii în grupe. Argumentaţi.

a) Metoda rangurilor implică dou[ variante: „echivalarea rangurilor” ori „ranguri ordonate”.
Deoarece eşantionul nu a fost împărțit în grupă experimentală și grupă de control + avem un
singur set de scoruri (înainte de test), „echivalarea rangurilor” nu poate fi aplicată, rămânând
doar posibilitatea să ordonăm rangurile.
b) În ordine descrescătoare, scorurile sunt: 85, 84, 81, 81, 75, 73, 71, 64, 63, 62, 59, 58, 54, 52,
48, 45, 42, 32, 24, 19, și se formează 10 perechi:
P1 85-84 P2 81-81 P3 75-73 P4 71-64
P5 63-62 P6 59-58 P7 54-52 P8 48-45
P9 42-32 P10 24-19

Avantaje:
- sensibilitatea studiului creşte, deoarece grupele sunt egale din punctul de vedere al variabilelor
parazite controlate.
Dezavantaje:
- exista riscul să apară diferențe între membrii aceleași perechi, deoarece nu exista o limită de
punctaj admisibilă între scoruri
 Tema 7
Un studiu a explorat efectul situației de afirmare și a grupului de apartenență
asupra reprezentărilor mentale. Jumătate dintre participanţi s-a aflat în
condiţia de afirmare a unei identităţi naționale pozitive, în timp ce cealaltă
jumătate s-a aflat în condiţia de afirmare a unei identităţi sociale negative. De
asemenea, jumătate dintre participanţi a avut sarcina să aleagă o dimensiune
mai puțin importantă pentru ei și să motiveze pe scurt importanța acelei
dimensiuni pentru alte ţări (situația de non-afirmare); cealaltă jumătate a
avut sarcina să aleagă dimensiunea cea mai importantă pentru ei și să
motiveze pe scurt importanța ei pentru România. Apoi, toți participanţii au
avut ca sarcină să deseneze conturul României.

a) Precizaţi variabilele studiului și realizați planul de cercetare.

b) Precizaţi ce tip de comparare (intra-subiect sau inter-subiect) a
presupus fiecare variabilă independentă. Argumentaţi.
c) Comentați avantajele și dezavantajele planului de cercetare folosit în
experiment.

a) Variabile independente:
VI1 „grup de apartenență” cu niveluri (eronat atribuite): național pozitiv, social negativ.

VI2 „situaţia de afirmare” cu niveluri: afirmare, non-afirmare

Variabile dependente:
VD „reprezentare mentală”

Planul de cercetare este de tip 2x2 (2 variabile a câte 2 niveluri fiecare):

VI1
Grup de apartenenţă

VI2 Național pozitiv Social negativ

Situația de afirmare G1: identitate național G2: identitate social negativă
afirmare pozitivă cu dimensiunea cea cu dimensiunea cea mai
mai importantă pentru ei importantă pentru ei

non- G3: identitate național G4: identitate social negativă

afirmare pozitivă cu dimensiunea mai cu dimensiunea mai puțin
puțin importantă pentru ei importantă pentru ei

b) Atât VI1 „grup de apartenență” cât și VI2 „situaţia de afirmare” au fost fiecare aplicate inter-
grup, în sensul ca fiecare nivel s-a aplicat unei proporţii egale din eşantion (jumătate), și nici o
grupă nu a testat ambele niveluri.

c) Dezavantaje:
-lipsa distribuirii aleatorie transformă studiul într-un cvasi-experiment.
-eşantionul riscă sa devină ne-reprezentativ
 Tema 8
În urma realizarii unui studiu s-au obținut următoarele rezultate la variabila
frecvenţa comportamentelor: subiecţii de gen masculin din condiţia model
altruist media 4.94, subiecţii de gen masculin din condiţia model ne-altruist
media 4.36, iar în condiţia lipsa modelului media 4.8, subiecţii de gen feminin
din condiţia model altruist media 4, în condiţia model ne-altruist media 6.25,
iar în condiţia lipsa modelului media 4.6.
a) Reprezentați grafic rezultatele obţinute și menţionaţi pe grafic
variabilele studiului.
b) Comentați efectele variabilelor independente.

a) Variabile independente:
VI1 „genul subiecţilor” cu niveluri: masculin, feminin.

VI2 „condiţie model” cu niveluri: model altruist, model ne-altruist, lipsă model.

Variabile dependente:
VD „frecvenţa comportamentelor”

Planul de cercetare este de tip 2x3 (2 variabile, prima cu 2 niveluri, a doua cu 3 niveluri):
VI1
Genul
subiecţilor
VI2 Masc Fem
Condiţie Model altruist 4.94 4
model
Model nealtruist 4.36 6.25

Lipsă model 4.8 4.6

b) -Ambele variabile sunt manipulate, subiecţii fiind distribuiţi aleatoriu în grupele
experimentale.
-Subiecţii de gen masculin au obținut cele mai mari punctaje în condiţia modelului altruist, pe
când subiecţii de gen feminin au obținut cele mai mari punctaje în condiţia modelului ne-altruist.