Cuprins

1. ROMANUL :
Definiie, scurt istoric, clasificare, reprezentani
2. REALIMUL :
curt istoric, caracteristici
!. "ION# $Li%iu Re&reanu' ( prezentarea ro)anului
*. "ION# ( ro)an realist, social, )ono+rafie, fresc,
-. "ION# ( caracterizarea persona.ului
Romanul (fr. roman)
Definiie: este o specie a +enului epic, /n proz,, cu persona.e nu)eroase 0i o
intri+, co)plicat,, a%1n2 o aciune co)ple3, 0i 2e )are /ntin2ere, 2esf,0urat, 2e
o&icei pe )ai )ulte planuri.
curt istoric
4ter)enul 2e "ro)an# s4a i)pus /n secolul al 5II4lea, /n 6rana, perioa2,
c1n2 po%estirile 2e )ari proporii, /n %ersuri, /n care ficiunea ocupa locul
2o)inant, purtau 2enu)irea 2e "conte ro)an#.
4structuri epice 2e )are /ntin2ere au e3istat /nc, 2in literatura +reac, 0i
latin, $"atir7con# 2e 8etronius, "M,+arul 2e aur# 2e Apuleius etc.'.9u toate acestea
/nceputurile ro)anului ar putea fi plasate, /n An+lia secolului
al 5:II4lea, o2at, cu scrierile lui Daniel Dafoe $"Ro&inson 9rusoe#'.
4creatorul ro)anului )o2ern este consi2erat ;alzac, cel care a reu0it s,
surprin2, /n opera sa 2i%ersitatea )e2iilor sociale ori a tipurilor u)ane.
4ro)anul clasic a%ea un caracter linear, /nc<is, finit, aciunea 2esf,0ur1n2u4
se cronolo+ic.
4ro)anul )o2ern este lipsit 2e le+i. e insist, pe latura psi<olo+ic, a
persona.ului, se face apel la )e)oria in%oluntar, care nu )ai este controlat, 2e
raiune. =i)pul nu )ai cur+e cronolo+ic, prezentul a)estec1n2u4se cu trecutul>
e3ist, un ti)p su&iecti% 0i altul o&iecti%. Naraiunea nu )ai este linear, pentru
c, ro)ancierul /nf,i0eaz, unit,i 2iscontinue, a0a cu) cine)ato+rafia apeleaz, la
)onta..
9lasificare
4este 2ificil, o clasificare strict, a ro)anului 2atorit, co)ple3it,ii acestei
specii literare. =otu0i pute) 2istin+e:
ro)anul ( para&ol,, ro)anul ( eseu, ro)anul e3istenialist, noul ro)an
francez, etc.
ro)anul: istoric, conte)poran, 2e anticipaie.
ro)anul: rural, cita2in.
ro)anul: su&iecti%, o&iecti%.
ro)anul: tra2iional, )o2ern.
ro)anul: epistolar, .urnal, cronic,.
ro)anul: 2oric, ionic, corintic $N. Manolescu'.
Reprezentani 2in literatura uni%ersal,: ;alzac, ten2<al, 6lau&ert, 8roust,
?i2e, @afAa, Dostoie%sAi, =olstoi etc.
Bn literatura ro)1n, ro)anul s4a i)pus la .u),tatea secolului al 5I54lea.
9el 2int1i ro)an %aloros este "9iocoii %ec<i 0i noi# 2e Nicolae 6ili)on.
Ro)anul ro)1nesc a.un+e specia 2o)inant, /n epoca inter&elic,, tra%erseaz, o
perioa2, 2e re+res la .u),tatea secolului al 554lea, pentru ca apoi s,
/nre+istreze creaii )a.ore /n ulti)ele 2ecenii.
2
REALIMUL
4este un curent literar 0i artistic, ce se )anifest, /ncep1n2 cu secolul
al 5I54lea, /n 6rana, ca o reacie /)potri%a ro)antis)ului.
4principalul teoretician al realis)ului a fost scriitorul francez Cules
9<a)pfleur7 care, /ntr4o cule+ere 2e articole intitulat, "Realis)ul# $1D-E',
consi2er, c, realis)ul este o )eto2, 2e creaie ce const, /n "repro2ucerea
co)plet,, e3act, 0i sincer, a )e2iului /n care tr,i)#.
4un alt reprezentant 2e sea), al realis)ului, FonorG 2e ;alzac, arat, c,
"ro)ancierul %a tre&ui s, zu+r,%easc, societatea francez, a0a cu) e ea, f,r, s,
caute s4o i2ealizeze, ci /ntr4un spirit 2e o&iecti%itate HIJ 0i in2iferent 2e
protestele pu&licului /nsp,i)1ntat c, se %e2e zu+r,%it pe sine#.
9aracteristici
4se pune accent pe relaia 2intre art, 0i realitate, pe o&ser%area atent, a
realit,ii 0i reflectarea ei %eri2ic,,o&iecti%,, /n creaie>
4se re)arc, interesul pe care /l )anifest, scriitorul fa, 2e raportul 2intre
o) 0i )e2iu, 2intre in2i%i2 0i societate>o)ul este zu+r,%it ca un pro2us al
)e2iului /n care tr,ie0te>
4se reine ten2ina autorului realist 2e a /nf,i0a un ta&lou c1t )ai
cuprinz,tor al %ieii sociale, cu )e2iile sale 2e %ia, caracteristice> sunt e%ocate
/nt1)pl,ri ase),n,toare cu cele 2in %iaa o&i0nuit,, fiin2 ilustrate %irtuile, 2ar )ai
ales i)perfeciunile societ,ii 2intr4o anu)it, epoc,>
4se reine atitu2inea critic, a autorului fa, 2e societate>
4te)e specifice: +oana 2up, /na%uire, &anii, c,s,toria, fa)ilia>
4persona.ele sunt oa)eni o&i0nuii, ce ilustreaz, tipuri u)ane $persona.e
tipice', reprezentati%e pentru o /ntrea+, cate+orie social,.
4se re)arc, /ntre&uinarea a),nuntului se)nificati% $te<nica 2etaliului' 0i a
analizei psi<olo+ice, ca )i.loc 2e caracterizare>
4naratorul este o)niscient 0i o)niprezent, o&iecti%, i)personal,nei)plicat>
4este preferat stilul so&ru, i)personal, un li)&a. caracterizat prin precizie 0i
ri+oare, s,rac /n fi+uri 2e stil>
Reprezentani:
4;alzac, ten2<al, 6lau&ert $6r.'
4=olstoi, =ur+<enie%, Dostoie%sAi $R.'
4I.L. 9ara+iale, I. la%ici, ?. 9,linescu, L. Re&reanu, M. 8re2a, N. 6ili)on, ;.8.
Fas2eu, 9. Ne+ruzzi, M. @o+,lniceanu etc.
!
ION (1920) (L. Rebreanu)
6or)ula ro)anesc, $tipolo+ia ro)anului'
4ro)an 2in perioa2a inter&elic,, realist, o&iecti%, rural, social $)ono+rafie>
ro)an ( fresc,', 2oric.
8u&licare
42up, cu) o&ser%a criticul literar Ale3an2ru 8iru, p1n, la 2ata apariiei
lui "Ion# ro)anul ro)1nesc nu),ra c1te%a re)arca&ile realiz,ri, printre care
"9iocoii %ec<i 0i noi# $1DK!' 2e N. 6ili)on, "Ro)anul 9o),ne0tenilor# $1DL*4
1L1M' 2e Duiliu Na)firescu, "Mara# $1LMK' 2e Ioan la%ici, "Ar<an+<elii# $1L1!'
2e Ion A+1r&iceanu 0i "Nea)ul Ooi),re0tilor# $1L1-' 2e Mi<ail a2o%eanu.
4critica literar, a ar,tat c,, prin ro)anul "Ion# pu&licat /n anul 1L2M, Li%iu
Re&reanu 2esc<i2e calea ro)anului ro)1nesc )o2ern, 21n2 o capo2oper, /n )aniera
realis)ului 2ur, afir)at /n literatura uni%ersal, prin ;alzac, ten2<al sau E)ile
Nola.
pecie literar,
4printre tr,s,turile ce /nscriu opera literar, "Ion# /n cate+oria ro)anului se
nu),r,:
specie a +enului epic, /n proz,, 2e )are /ntin2ere>
aciune co)ple3,, 2esf,0urat, pe )ai )ulte planuri narati%e, or+anizate
prin alternan, sau /nl,nuire>
intri+, a)pl, 0i co)plicat, $conflicte puternice'>
persona.e nu)eroase, 2e 2i%erse tipolo+ii $reprezentati%e pentru anu)ite
cate+orii sociale' 2ar &ine in2i%i2ualizate>
principalul )o2 2e e3punere este naraiunea, /)pletit, cu 2escrierea,
2ialo+ul 0i )onolo+ul interior.
=e),. Moti%e literare.
4te)a ro)anului o constituie zu+r,%irea uni%ersului satului transil%,nean
2e la /nceputul secolului al 554lea /n centrul c,ruia st, i)a+inea ,ranului
ro)1n, care lupt, pentru p,)1nt.
4Li%iu Re&reanu /nf,i0eaz, uni%ersul rural /n )o2 realist, f,r, i2ilizarea 2in
proza s,),n,torist,.
e poate %or&i, a0a cu) o&ser%a 0i Al. 8iru, 2e o reflectare realist4critic, a
satului transil%,nean, /ntruc1t este ur),rit, 2ezu)anizarea ,ranului s,rac /n
procesul 2e /)&o+,ire. Re&reanu /nsu0i ),rturise0te c, /)&r,i0eaz, concepia
lui ten2<al: ten2<al afir)a c, Pro)anul e o o+lin2, care se pli)&, pe un
2ru), reflect1n2 c1n2 azurul aerului i)aculat, c1n2 +unoiul 0anurilor )ur2are#.
$A0a2ar, "Ion# prezint, 0i aspecte ne+ati%e 2in lu)ea satului, fapt ce contrazice
*
concepia s,),n,torist,, potri%it c,reia ,r,ni)ea este sin+ura 2epozitar, a
%alorilor )orale, spre 2eose&ire 2e ora0ul %iciat.'
4te)a central,, posesiunea p,)1ntului, este 2u&lat, 2e te)a iu&irii.
4Nicolae Manolescu consi2er, c, te)a central, este cea a 2estinului.
4te)e 0i )oti%e a2iacente: fa)ilia, c,s,toria, 2ru)ul.
=itlul
4reprezint, nu)ele persona.ului central $persona. eponi)'
4este se)nificati% pentru intenia autorului 2e a face 2in Ion tipul +eneric
al ,ranului ar2elean, eroul fiin2 /n acela0i ti)p 0i un persona. puternic
in2i%i2ualizat.
4ro)anul a fost intitulat iniial, /n faza 2e proiect, "Nestrea#.
?eneza ro)anului. Raport realitate4ficiune
$2e)onstreaz, apartenena la realis)'
Li%iu Re&reanu ),rturise0te c, /n cei 0apte ani /n care a lucrat la
ro)an, un rol i)portant l4a a%ut "i)presia afecti%,,# e)oia, 2ar 0i acu)ularea 2e
)aterial 2ocu)entar# $concepie ce /l apropie 2e Ar+<ezi Q actul creator R
inspiraie S efort'.
Dup, cu) afir), autorul /n articolul "M,rturisiri#, 2in %olu)ul "A)al+a)#
$1L*!', +eneza ro)anului "Ion# este le+at, 2e c1te%a ele)ente auto&io+rafice
care l4au inspirat:
4o scen, pe care a %,zut4o, la <otarul satului 8rislop, cu un ,ran care
s4a aplecat 0i a s,rutat p,)1ntul "ca pe o i&o%nic,#. $Al. 8iru o&ser%, c, o
scen, ase),n,toare este zu+r,%it, /n "La terre#2e E)ile Nola'.
TT"Ion# /0i tra+e ori+inea 2intr4o scen, pe care a) %,zut4o acu) %reo
trei 2ecenii. Era o zi 2e /nceput 2e pri),%ar,. 8,)1ntul .ila%, lipicios. Ie0ise)
cu o pu0c, la poru)&ei s,l&atici. Foin,rin2 pe coastele 2i)pre.urul satului, a)
z,rit un ,ran, /)&r,cat /n straie 2e s,r&,toare. El nu ), %e2ea.... Deo2at, s4a
aplecat 0i a s,rutat p,)1ntul. L4a s,rutat ca pe o i&o%nic,.... cena )4a ui)it 0i
)i s4a /ntip,rit /n )inte, 2ar f,r, %reun scop 2eose&it, ci nu)ai ca o si)pl,
o&ser%aie.
HI.J cena aceasta s4a petrecut pe <otarul satului 8rislop, pe l1n+,
N,s,u2, un2e st,teau p,rinii )ei 2e %reo zece ani 0i un2e tat,l )eu era
/n%,,tor#
$L. Re&reanu, "M,rturisiri#, 1L!2'
4un e%eni)ent 2in satul s,u $po%estit 2e sora lui' cu un ,ran, %,2u%,
&o+at, care 0i4a &,tut crunt fata, pentru c, r,),sese /ns,rcinat, cu un s,r,ntoc,
ceea ce l4a 2eter)inat pe prozator s, scrie i)e2iat o nu%el, intitulat,
"Ru0inea#.
"La %reo s,pt,)1n, HIJ iat, alt TTe%eni)entUU /n natul nostru: un ,ran
%,2u%, 2intre cei )ai &o+ai 0i4a &,tut unica fat, /ntr4un <al /n+rozitor. HIJ 8e
fat, o c<e)a Ro2o%ica. ;iata Ro2o%ica 2e altfel )1nca 2estul 2e 2es &,taie /n
-
ulti)ul ti)p, fiin2c, i se /nt1)plase s, +re0easc, 0i s, r,)1n, /ns,rcinat,. HIJ
Bn sf1r0it, /n ziua cu &,taia cea +roaznic,, ,ranul nu 0tiu 2e la cine se zice c,
ar fi aflat c, Ro2o%ica lui 0i4a 2,ruit fecioria celui )ai &ecisnic fl,c,u 2in tot
satul. HIJ Afar, 2e +re0eala fetei, tre&uia s, se /ncuscreasc,, el, frunta0, cu
plea%a satului 0i s, 2ea o zestre &un, unui pr,p,2it 2e fl,c,u care nu iu&ea
p,)1ntul 0i nici nu 0tia s,4l )unceasc, cu) se cu%ine#
$L. Re&reanu, i2e)'
4o 2iscuie cu un fl,c,u foarte s,rac 2in %ecini, Ion 8op al ?laneta0ului,
care /i po%este0te necazurile 0i /i ),rturise0te 2ra+ostea p,ti)a0, pentru
p,)1nt.
"=ot /n zilele acelea, a) stat )ai )ult 2e %or&, cu un fl,c,u 2in %ecini,
%oinic, <arnic, )uncitor 0i foarte s,rac. Bl c<e)a Ion 8op al ?laneta0ului. Mi se
pl1n+ea fl,c,ul 2e 2i%ersele4i necazuri a c,ror pricin, )are, +roza%,, unic,, el o
%e2ea /n faptul c, n4are p,)1nt. HIJ 8ronuna 2e altfel cu%1ntul TTp,)1ntUU cu
at1ta sete, cu at1ta l,co)ie 0i pasiune, parc, ar fi fost %or&a 2espre o fiin, %ie
0i a2orat,#.
$L. Re&reanu, i2e)'
9ritica literar, a o&ser%at c, /n%,,torul Fer2elea este o ipostaz, a tat,lui
lui Re&reanu iar =itu Fer2elea un alter4e+o al autorului: "Lupta pentru e3isten,,
tri&ulaiile senti)entale $era prieten cu /n%,,toarea :ir+inia ?ri%ase', e3periena
2e %ia, 2in perioa2a 1LMD41LML $...' s/nt relatate pe lar+ /n ro)anul TTIonUU
pe sea)a lui =itu Fer2elea, nu)e su& care Li%iu Re&reanu se %a prezenta
statornic /n ro)anele lui $/n TTR,scoalaUU ca 0i /n TT?orilaUU'# $Al. 8iru'.
Acela0i critic literar, Al. 8iru, re)arca faptul c, "/n Laura 0i ?<i+<i, Re&reanu a
pictat pe 2ou, 2in surorile sale, Li%ia 0i Maria#.
La 2atele 2e )ai sus se a2au+, a)intirile 2in satul pri)ei copil,rii:
petrecerea 2e la <or,, scan2alul, c<eful 2e la c1rciu),, &,taia 2intre fl,c,i, etc.
8rin faptul c, %alorific, aspecte 2in realitatea &io+rafic, a autorului,
ro)anul lui Re&reanu se apropie 2e ro)anele caracterizate prin autenticitate ale
lui 9a)il 8etrescu ori M. Elia2e.
Iniial, Li%iu Re&reanu 2ez%olt, un plan 2e ro)an, 2e cu totul alte
proporii 0i 2i)ensiuni, propun1n2u40i s, alc,tuiasc, o trilo+ie care s, trateze
aceea0i te),, /n )o2uri 2iferite, pentru Ar2eal, :ec<iul Re+at 0i ;asara&ia. Mai
apoi s4a +1n2it s, co)pleteze i)a+inea satului transil%,nean cu 2estinul unei
fa)ilii 2e intelectuali.
8rin )artie 1L1! prozatorul se a0eaz, pentru pri)a 2at, serios la )asa 2e
scris, opt1n2 pentru titlul "Nestrea#, 2ar este ne)ulu)it, 21n2u40i sea)a c,
"ie0ise ce%a cu 2es,%1r0ire neor+anic#. Dup, aproape trei ani 2e li)peziri,
)ersul ro)anului, ),rturise0te Re&reanu, "/ncepuse a )i se sintetiza /n )inte ca
o fi+ur, +rafic,#. Ro)anul %a fi pu&licat a&ia /n 1L2M, su& titlul "Ion# $ce i se
pare )ai e3presi%'.
=oate acestea 2e)onstreaz, capacitatea scriitorului 2e a40i i)pune o
anu)it, 2isciplin,, a lucrului te)einic.
K
Bn %iziunea lui Re&reanu, opera sa porne0te 2e la realitate, 2ar aceast,
realitate este transfi+urat, artistic. Bn concepia autorului "Realitatea e 2oar lutul
care ser%e0te la )o2elarea operei 2e art,#.
M,rturisiri ale lui L. Re&reanu cu pri%ire la raportul realitate 4 ficiune /n
opera literar,.
"E 2e prisos s, ar,t ce +re0eal, ar face cine ar cre2e c, ni0te creaii
s/nt i2entice cu f,pturi 2in %iaa 2e toate zilele. Artistul nu copiaz,
realitatea nicio2at,. Realitatea pentru )ine a fost nu)ai un prete3t pentru
a4)i putea crea o alt, lu)e, nou,, cu le+ile ei, cu /nt1)pl,rile ei...#
"A crea oa)eni nu /nsea)n, a copia 2up, natur, in2i%izi e3isteni.
Ase)enea realis) sau naturalis) e )ai puin %aloros ca o foto+rafie
proast,. 9reaia literar, nu poate fi 2ec1t sintez,. O)ul pe care /l
zu+r,%esc eu o fi a%1n2 0i tre&uie s, ai&, ase),n,ri cu )ii 2e oa)eni,
cu) au 0i /n %ia, toi oa)enii, 2ar tr,ie0te nu)ai prin ceea ce are unic
0i 2eose&it 2e toi oa)enii 2in toate %re)urile.....#
"Literatura, su&t orice for), s4ar /nf,i0a, /nsea)n, nu nu)ai o zu+r,%ire,
ci 0i o interpretare 0i 2eci /ntr4un fel o critic,, $...' a lu)ii 0i a societ,ii /n
care tr,ie0te scriitorul...# $realis) ( critic'.
":iaa real, nu poate constitui ele)ent 2e art, 2ec1t trecut, prin sufletul
artistului, care /i poate 2a ec<ili&rul interior 0i s, transfor)e )aterialul
&rut /n oper, 2e art,. Nu)ai astfel lucrurile 0i oa)enii creai 2e
i)a+inaia scriitorului pot 2o&1n2i o %aloare +eneral o)eneasc,#.
"Desi+ur c, este o le+,tur, /ntre persona+iile ro)anului 0i realitate, 2ar
ele nu sunt copii 2up, natur,. Din )o)entul /n care i4a) trecut /n ro)an.
Oa)enii s4au a2aptat )e2iului ro)anului, fiin2c, ro)anul are o lu)e, o
at)osfer, special,, 0i cititorul tre&uie s, tr,iasc, /n aceast, at)osfer,#.
"Orice )aterial ce trece /n opera 2e art, sufer, o )uli)e 2e sc<i)&,ri.
Bn ro)anele )ele nu este nici un persona+iu copiat 2up, natur,, 2ar nu
este nici un persona+iu /n care c, nu fie, ce%a real. A0a /n ro)anul
TT Ion UU , aproape toate persona.ele au 2iferite cone3iuni cu 2iferite
persona+ii cari au tr,it 0i tr,iesc. Ion /nsu0i tr,ie0te 0i i4a) )o2elat
te)pera)entul 2up, le+ea lo+icei estetice. 9a linie +eneral,, persona.ul a
fost luat 2up, unul %iu, a2,u+1n2u4i4se /nsu0iri 0i 2efecte pe care, 2esi+ur,
)o2elul nu le a%ea. Acest )o2el tr,ie0te 0i azi /ntr4un sat 2in Ar2eal.
Acela0i lucru cu toate persona.ele 2in TTIonUU . Aproape toate s/nt astfel
%,zute. Dar a lua 2in realitate nu /nsea)n, a st1n.eni li&ertatea creaiei 0i
li&ertatea inspiraiei. Realitatea e 2oar lutul care ser%e0te la )o2elarea
operei 2e art,. 8rocesul creaiei pentru a fi artistic nu tre&uie s, fie copie
foto+rafic,.#
8erspecti%a te)poral, 0i spaial,
4perspecti%a te)poral,: aciunea se 2esf,0oar, linear, cronolo+ic, la
/nceputul secolului al 554lea.
E
4perspecti%a spaial,: ne este prezentat satul ar2elenesc, 8ripas $/n realitate
8rislop ( satul /n care a tr,it fa)ilia lui Re&reanu, ast,zi o su&ur&ie a ora0ului
N,s,u2' 0i Ar)a2ia $/n realitate N,s,u2'.
8erspecti%a narati%, $este caracteristic, prozei realiste'
4ro)anul este unul 2e tip o&iecti%, cu perspecti%a narati%, " 2in2,r,t#V "2in
spate#. E%eni)entele sunt prezentate 2in perspecti%a o&iecti%, a unui narator
nei)plicat, 2eta0at, o)niscient $0tie )ai )ult 2ec1t persona.ele sale' 0i
o)niprezent $2iri.eaz, e%oluia lor ca un re+izor uni%ersal'. Relatarea se face la
persoan, a III4a iar focalizarea este "zero#. 8ersona.ele au un 2estin presta&ilit 0i
/nc, 2in incipitul ro)anului apar se)ne ce anticipeaz, e%oluia acestora.
4naratorul o)niscient se nu)e0te narator <etero2ie+etic
tructura ro)anului. 9aracterul circular
4ro)anul cuprin2e 2ou, p,ri: "?lasul p,)1ntului# $titlu se)nificati% ce
ilustreaz, pati)a lui Ion pentru p,)1nt' 0i "?lasul iu&irii $titlu ce su+ereaz,
iu&irea eroului pentru 6lorica'.
4cele 2ou, p,ri sunt /)p,rite la r1n2ul lor /n 1! capitole, titlurile acestora
sintetiz1n2 coninutul: "?lasul p,)1ntului# cuprin2e K capitole $"Bnceputul#,
"N%1rcolirea#, "Iu&irea#, "Noaptea#, "Ru0inea#, "Nunta#' iar "?lasul iu&irii#
cuprin2e E capitole $":asile#, "9opilul#, ",rutarea#, "Otrean+ul#, ";leste)ul#,
"?eor+e#, "f1r0itul#'.
4la r1n2ul lor, capitolele au fost structurate /n KL 2e sec%ene epice,
/ntrea+a ar<itectur, a ro)anului corespunz1n2 fi+urii +rafice pe care prozatorul
0i4o construise:
":e2ea) acu) /n fiecare )o)ent )ersul ro)anului. Bncepuse a )i se
sintetiza /n )inte ca o fi+ur, +rafic,: o tulpin, se 2esparte /n 2ou, ra)uri
%i+uroase, care, la r1n2ul lor, /0i /ncol,cesc &raele 2in ce /n ce )ai fine, /n
toate p,rile> cele 2ou, ra)uri se /)preun, apoi iar,0i, /nc<e+1n2 aceea0i
tulpin, re+enerat, cu se%, nou,#. .
. $L. Re&reanu, "M,rturisiri#'
"punea) cu) a) a.uns, fr,)1nt1n2 planul ro)anului, s,4l sintetizez /ntr4o
fi+ur, +rafic,. Bn cursul ela&or,rii, a) c,utat s, realizez concret i)a+inea
aceasta. De4aici a rezultat /)p,rirea fiec,rui capitol /n )ici 2i%iziuni care
cuprin2 c1te o scen,, c1te un )o)ent, /n sf1r0it, un fir li&er 2in es,tura
+eneral,. =oate acestea apoi au tre&uit /nno2ate /n anu)e fel, ca s, se
poat, /ntoarce /n cuprinsul aciunilor principale, care 0i ele, la sf1r0it,
tre&uiau s, se uneasc,, s, se rotun.easc,, s, se ofere unei lu)i un2e
/nceputul se confun2, cu sf1r0itul. De aceea ro)anul, un corp sferoi2, se
ter)in, precu) a /nceput. 9ititorul care s4a 2us /n satul 8ripas pe
0oseaua lateral,, trec1n2 peste o)e0 0i prin Ci2o%ia, se /ntoarce la sf1r0it
pe acela0i 2ru) /napoi, p1n, ce iese 2in lu)ea ficiunii 0i reintr, /n lu)ea
lui real,. Lu)ea ro)anului r,)1ne astfel /n sufletul cititorului ca o
a)intire %ie, care apoi se a)estec, cu propriile4i a)intiri 2in %iaa4i
proprie...#. . .
D
$L. Re&reanu, "Curnal#'
4/n concepia autorului ro)anul este /neles ca un corp +eo)etric perfect,
"corp sferoi2#. "Ion# este un ro)an circular 2atorit, si)etriei incipitului cu
finalul: ro)anul /ncepe 0i se ter)in, cu 2escrierea 2ru)ului care intr, 0i iese
2in satul 8ripas 0i cu e%ocarea unui )o)ent 2e s,r&,toare 2in uni%ersul rural $la
/nceput ( <ora> la final ( <ora, 2ar 0i sfinirea noii &iserici'. i)etria este 2at, 0i 2e
structura c,rii $2 %olu)e co)ple)entare', 2e titlurile unor capitole $"Bnceputul#V
"f1r0itul#'.
4/n %iziunea lui Li%iu Re&reanu, pri)ele fraze ale ro)anului au o
se)nificaie 2eose&it,, pentru c, /n ele tre&uie s, se afle /ntrea+a tonalitate a
c,rii. Astfel, "Ion# se 2esc<i2e cu )etafora 2ru)ului pe care cititorul este purtat
/n pri)ele pa+ini, trec1n2 o)e0ul, tra%ers1n2 satul Ci2o%ia "ca s, 2ea &uzna /n
8ripasul pitit /ntr4o scr1ntitur, 2e coline#. 8rin inter)e2iul 2ru)ului, scriitorul
face le+,tura /ntre lu)ea real, a cititorului 0i lu)ea ficti%, a ro)anului. Dru)ul
este o cale 2e acces 0i, prin el, cititorul intr, 0i iese 2in ro)an. 8ersonificat,
acela0i 2ru) poate si)&oliza 2estinul unor persona.e.
4/n incipitul 0i /n finalul c,rii, crucea str1)&, 2e la )ar+inea satului cu
un Fristos 2e tinic<ea ru+init,, si)&olizeaz, tra+is)ul unor 2estine. Locul /n
care este plasat, crucea 0i 2e+ra2area )aterialelor pot se)nifica: pier2erea
sacralit,ii, 2e+ra2area )oral,.
=e<nica cine)ato+rafic,
:iziunea autorului este una cine)ato+rafic,. Oc<iul ro)ancierului o&iecti%
/nre+istreaz, totul a0a cu) este. Aplic1n2 la ro)an o te<nic, proprie
cine)ato+rafiei, Re&reanu /0i pre+,te0te cu )inuiozitate pri)4planurile. Bn
o+lin2a pe care o poart, 2e4a lun+ul unui 2ru), /n incipitul c,rii, se %e2e totul.
"9a)era 2e fil)at# prin2e, selecti%, 2etalii ale unui sat ce pare a2or)it 2e c,l2ura
zilei 0i e aproape pustiu. Aceast, lini0te, aproape nefireasc,, poate anticipa
"furtuna# sufleteasc, pe care o %or cunoa0te, )ai t1rziu, unele persona.e. Nu)ai
a.uns /n prea.)a c1rciu)ii lui A%ru), participantul la acest )ic spectacol
cine)ato+rafic poate constata c,, 2e fapt, satul tr,ie0te. 6,r, s,4i 2ai sea)a, 2in
ti)pul real se trece /n ti)pul ficti% al ro)anului.
Dup, ce a asistat la &ucuriile 0i, )ai ales, la 2ra)ele satului, 2up, ce
persona.ul central, Ion, a +,sit o ie0ire 2in 2ile)a /n care a tr,it, iar ie0irea e
una tra+ic, ( )oartea, cititorul %a p,r,si 8ripasul, pe acela0i 2ru) pe care a
%enit, /n incipitul ro)anului. 8urtat /n sens in%ers, el se 2ep,rteaz, 2e locul
un2e %iaa clocotise cu toate suferinele, pati)ile 0i n,zuinele ei. De la 2istan,
ur)ele se 0ter+, iar ti)pul 2e%ine nep,s,tor, %iaa continu1n2u40i cursul ei firesc.
Lu)ea ficiunii r,)1ne /ntre pa+inile c,rii.
=e<nica planurilor paralele
4prin te<nica planurilor paralele este prezentat, pe 2e4o parte %iaa
,r,ni)ii 0i pe 2e alt, parte, ce a intelectualit,ii rurale. =recerea 2e la un plan
narati% la altul se realizeaz, prin alternan,, iar succesiunea sec%enelor narati%e
L
este re2at, prin /nl,nuire $aciunea este linear,, e%eni)entele fiin2 prezentate /n
or2ine cronolo+ic,'.
=e<nica contrapunctului
4te<nica contrapunctului presupune prezentarea aceleia0i te)e $sau a
aceluia0i aspect al realit,ii' /n planuri 2iferite : nunta ,r,neasc, a Anei
corespun2e, /n planul intelectualit,ii, cu nunta Laurei> conflictului e3terior 2intre
Ion 0i :asile ;aciu /i corespun2e conflictul 2intre intelectualii satului, preotul 0i
/n%,,torul> <ora corespun2e &alului etc. 8rin aceast, te<nic, se pun /n e%i2en,
sec%ene narati%e V episoa2e si)etrice 0i antitetice, care confer, aciunii aspect
polifonic.
Mo2urile 2e e3punere
42escrierea /ncetine0te rit)ul 2erul,rii e%eni)entelor, are rolul 2e a fi3a
coor2onatele spaiale 0i te)porale 2ar are 0i funcie si)&olic, 0i 2e anticipare
$e3. 2escrierea 2ru)ului, a <orei etc'.
4naraiunea are funcia 2e reprezentare a realit,ii 2ar 0i 2e interpretare V
se)nificare $ar<itectura ro)anului susine funcia epic, 2e interpretare'.
42ialo+ul 2ra)atizeaz, aciunea, susine %eri2icitatea 0i concentrarea epic,.
4)onolo+ul interior a.ut, la caracterizarea persona.ului
Natura conflictului
Q conflictul central: lupta pentru p,)1ntul /n satul tra2iional, /n care
in2i%i2ul este respectat /n funcie 2e a%erea pe care o 2eine.
Q conflicte secun2are: /ntre Ion 0i ?eor+e ;ul&uc, )ai /nt1i pentru Ana, apoi
pentru 6lorica etc.
Q conflictul e3terior: /ntre Ion al ?laneta0ului 0i :asile ;aciu> /ntre preot
0i /n%,,tor etc.
Q conflictul interior: /ntre "+lasul p,)1ntului# 0i "+lasul iu&irii#, cele 2ou,
pati)i care 2e%oreaz, 0i 2ezu)anizeaz, persona.ul central. 9ele 2ou, c<e),ri
l,untrice nu /l arunc, pe erou /ntr4o situaie li)it,, pentru c, fora lor se )anifest,
succesi%, nu si)ultan $au ar,tat unii critici literari'.
Q conflictul tra+ic: 2intre o) 0i o for, )ai presus 2e calit,ile in2i%i2ului:
p,)1ntul ( sti<ie. Bntre+ul 2estin al prota+onistului este )arcat 2e 2orina lui
o&sesi%, 2e a a%ea p,)1nt. etea lui 2e p,)1nt, care con2uce la 2ezu)anizare,
%a fi potolit, prin )oarte, c,ci atunci trupul se %a contopi cu <u)a 2in care a
luat na0tere. Ion este ucis, si)&olic, cu sapa, o unealt, cu care este lucrat p,)1ntul
at1t 2e 2ra+ lui.
e)nificaia nu)elor
1M
WIon ( nu)e /nt1lnit frec%ent /n lu)ea satului $/n cre2inele populare, nu)e
2e slu+,'>
W?eor+e $f. ?<eor+<e' (cel care face 2reptate $este ciu2at faptul c,
ec<ili&rul )oral este resta&ilit printr4o cri),'>
WAna ( nu)e pre2estinat s, stea su& se)nul unui 2estin tra+ic $persona.ul
a)inte0te 2e Ana lui Manole sau 2e Ana lui ?<i, 2in nu%ela "Moara cu noroc#
2e I. la%ici 0i acestea put1n2 fi consi2erate %icti)e ale soilor'>
W6lorica ( nu)e 2e floare, ce si)&olizeaz, fru)osul $este o fe)eie
fru)oas, spre 2eose&ire 2e Ana'.
tilul
4/n ceea ce pri%e0te li)&a.ul artistic, se o&ser%, /n ro)anul lui L.
Re&reanu anticalofilis)ul$R/)potri%a scrisului fru)os> anticalofilis)ul
caracterizeaz, 0i proza lui 9a)il 8etrescu sau Mircea Elia2e', "stilul cenu0iu#
$lipsit 2e prea )ulte po2oa&e stilistice', i)presia 2e li)&a. 2ur, coluros, precizia,
concizia 0i proprietatea ter)enilor $ proprietateRcu%intele sunt folosite cu sensul
propriu', claritatea e3pri),rii.
"8refer s, fie e3presia &olo%,noas, 0i s, spun /ntr4a2e%,r ce %reau, 2ec1t s,
fiu 0lefui 0i neprecis. tr,lucirile stilistice, cel puin /n opere 2e creaie, se fac
)ai tot2eauna /n 2etri)entul preciziei 0i al )i0c,rii 2e %ia,. De altfel cre2 c, e
)ult )ai u0or a scrie fru)os, 2ec1t a e3pri)a e3act....#
$L. Re&reanu'
"9onfor) concepiei sale realiste, Re&reanu nu e interesat su& raport
stilistic, 2ec1t 2e e3actitatea e3pri),rii, 2e corespon2ena 2intre i2ee 0i e3presie 0i,
2esi+ur, 2e a2ec%area stilului la pro%eniena 0i %or&irea o&i0nuit, a persona.elor#
$Q e3presia &olo%,noas, este cea folosit, 2e ,rani 0i nu li)&a.ul ele%at'.
$Al. 8iru'
4sunt utilizate totu0i 0i unele fi+uri 2e stilVproce2ee artistice care
plasticizeaz, $/nfru)useeaz,' i2eile: personific,ri, epitete, co)paraii, <iper&ole
$E3.: ";raz2a culcat, /l pri%ea neputincioas,, &iruit,, u)pl1n2u4i ini)a 2eo2at, cu
o )1n2rie 2e st,p1n. Oi atunci se %,zu cresc1n2 2in ce /n ce )ai )are. :1.1iturile
stranii p,reau ni0te c1ntece 2e /nc<inare.#'
4un proce2eu frec%ent /n sinta3a lui Re&reanu, /n2eose&i atunci c1n2
repro2uce %or&irea ,ranilor este elipsa, /ntreruperea e3punerii.
4te<nica 2etaliului, specific, notaiei realiste, i)pune preferina pentru
a+lo)erarea enu)erati%, 0i co)paraia frec%ent, cu ele)ente concrete.
4?.9,linescu re)arc, autenticitatea li)&a.ului re+ional: "o&ser%area
li)&a.ului ar2elenesc e f,cut, cu foarte )ult, e3actitate.#
4=. :ianu o&ser%, utilizarea re+istrelor le3icale 2i%erse /n li)&a.ul
persona.elor, /n funcie 2e con2iia lor social,: "%ariaiile 2e %oca&ular /n trecerea
2e la )e2iul rural la acela or,0enesc sau la acela intelectual#.
4sunt utilizate /n ro)anul "Ion# cele trei stiluri:
Q stilul 2irect $)o2alitate prin care se repro2uce cu e3actitate un
enun spus ori scris 2e altcine%a. Enunul repro2us este, 2e re+ul,, prece2at 2e 2ou,
puncte 0i intro2us prin +<ili)ele sau linie 2e 2ialo+, f,r, s, se foloseasc, %reo
11
con.uncie su&or2onatoare': "Bn cele 2in ur), =itu /0i cur), in2i+narea 0i /ntre&,
isco2itor:
4Mi se pare )ie c, alte necazuri te ),n1nc, pe tine, )ai )ariX#
Q stilul in2irect $)o2alitate prin care enunul spus ori scris 2e
altcine%a este transpus 2e la persoana I la persoana a III4a 0i su&or2onat printr4o
con.uncie unui %er& 2e 2eclaraie':#e <ot,r1se c<iar s, spun, preotului c, e
ne2rept cu Ion, 2ar nicio2at, nu +,sise )o)entul potri%it 0i )ai ales cura.ul
tre&uincios#.
Q stilul in2irect li&er $)o2alitate prin care naratorul /0i /nsu0e0te
enunul unui persona. 0i /l repro2uce /ntoc)ai, inte+r1n2u4l /n propriul 2iscurs,
2ar f,r, s, citeze, f,r, s, utilizeze +<ili)elele, f,r, s, foloseasc, %er&e 2e
2eclaraie sau con.uncii su&or2onatoare': ":a s, zic, %a tre&ui s, fie %e0nic
slu+, pe la aliiX =oat, istei)ea lui nu pl,te0te o ceap, 2e+erat,, 2ac, n4are 0i
el p,)1nt )ult, )ult...# $intero+aia retoric, 0i +1n2urile aparin persona.ului, Ion,
2ar, /n ro)an, nu sunt folosite se)nele cit,rii'.
Ro)an )o2ern
De0i prin te)atic, ro)anul "Ion# se /nscrie /n cate+oria naraiunilor
tra2iionaliste $tra2iionali0tii /0i concentrau atenia asupra )e2iului rural, asupra
specificului naional' apar 0i ele)ente care /l i)pun ateniei criticii ca oper,
)o2ern,.
Eu+en Lo%inescu este iniiatorul )o2ernis)ului /n cultura ro)1n,
$)o2ernis)ul lo%inescian %izeaz, sincronizarea culturii 0i a literaturii ro)1ne cu
literatura 0i cultura european, ur),rin2 i)punerea ro)anului o&iecti% 0i a celui
2e analiz, psi<olo+ic,, intelectualizarea prozei 0i a poeziei, /nlocuirea ruralului
cu cita2inul ( ca te)atic, 0i a ,ranului cu intelectualul 4 ca persona., Lo%inescu,
o&ser%,, printre pri)ii critici, )o2ernitatea ro)anului "Ion#, re)arc1n2:
Y o&iecti%itatea ro)anului
W".. pornin2 2e la acela0i )aterial ,r,nesc, TTIonUU reprezint,
o re%oluie fa, 2e liris)ul s,),n,torist sau 2e atitu2inea poporanist,
0i fa, 2e eticis)ul ar2elean, constituin2 o 2at, istoric, /n procesul
2e o&iecti%are a literaturii noastre epice# . $E. Lo%inescu'
W"M4a) sfiit tot2eauna s, scriu pentru tipar la persoana I# afir)a L.
Re&reanu consi2er1n2 c, a)estecul eului /n oper, ar 2i)inua %eri2icitatea
su&iectului $concepie 2iferit, 2e cea a lui 9. 8etrescu'.
Y profunzi)ea son2,rii psi<olo+ice a prota+onistului 2o)inat 2e pati)i.
Re&reanu a /n%,at 2e la la%ici s, son2eze a21nci)ea psi<icului u)an 2ar a
e%itat caracterul prea %,2it 2i2actic 0i )oralizator al operei /nainta0ului s,u.
Destinul fiec,rui persona. 2e%ine o pro&le), 2e psi<olo+ie u)an,, 2eter)inat,
nu nu)ai 2e factori sociali ci 0i 2e i)pulsuri ale fiinei ce r,&ufnesc /n
anu)ite /)pre.ur,ri.
12
W "Un ro)an nu se poate construi f,r, psi<olo+ic. Este sin+urul
punct 2e i)portan, capital,. Un autor tre&uie s, sufle $I' %ia, fiec,rui persona..
Mai presus 2e aceasta tre&uie s,4i cunoasc,, 0i s,4i prin2, /n scris %iaa social,.# $L.
Re&reanu'
Y te<nica circular, a ro)anului $"corp sferoi2#'
Y te<nica planurilor paralele $%iaa ,r,ni)ii V %iaa intelectualit,ii rurale>
2estinul lui Ion V %iaa satului ar2elenesc'.
Y te<nica contrapunctului
Y a)ploarea construciei narati%e> opera este una )onu)ental,, cu o structur,
epopeic,. "Ion# a fost nu)it la )o2ul )etaforic "epopee#, 2atorit, faptului c, este 2e
)are 2i)ensiune, are o intri+, co)ple3, 0i nu)eroase persona.e.
"TT Ion UU este epopeea, )ai 2e+ra&, 2ec1t ro)anul care consacr, pe
Re&reanu ca poet epic al o)ului teluric.# $?. 9,linescu'
"TT Ion UU /n a2e%,r este ca un fel 2e epopee a ro)1nis)uluiI# $Mi<ail
Dra+o)irescu'
"Ion# este epopeea ,ranului ro)1n, este e3presia tipic, ( /n sens clasic ( a
instinctului central 0i unic al o)ului scla% al p,)1ntului.# $8o)piliu 9onstantinescu'
TTDac, prin epopee se /nele+e o oper, cu eroi co)plicai suflete0te, atunci
"Ion# este o epopee $I'. Dac, /ns, prin epopee )o2ern, se /nele+e o oper, cu
e3poneni, /n care pri)ul plan /l ocup, )asele, eroul colecti%, cu) se /nt1)pl, 0i la
Re&reanu /n "R,scoala#, atunci "Ion# nu este epopee 2ec1t /n su&si2iar. UU $Al. 8iru'
Y co)ple3itatea 0i nu),rul )are 2e persona.e , fa, 2e al c,ror 2estin naratorul
se 2eta0eaz, cu o&iecti%itate. Despre persona.ele 2in "Ion#, ?. 9,linescu afir)a c,
"nu sunt in2i%izi cu %ia, unic,, ci e3poneni ai clasei 0i +eneraiei# $persona.e tipice,
specifice realis)ului'. Ale3an2ru 8iru su&linia /ns, c, "Ion# al lui Re&reanu nu este
un e3ponent 0i c<iar 2ac, autorul l4a +1n2it ca pe un si)&ol, nu l4a oprit la sc<e),, ci
l4a pus s, acioneze ca o puternic, in2i%i2ualitate. ;ine/neles c, aceast,
in2i%i2ualitate, confor) )eto2ei realiste nu %ine /n contra2icie cu a0a4nu)itul
caracter tipic )anifestat /n /)pre.ur,ri tipice#.
Y+aleria u)an, stratificat, $"s,r,ntoci# V "&o+,tani#> ,rani V intelectuali'.
"I+,si) /n TT Ion UU pri)a /nf,i0are co)plet, a satului ro)1nesc, cu toate
cate+oriile sociale $I' TT Ion UU este cea 2int1i orc<estrare polifonic, a ro)anului
ro)1nesc# $Mi<ail Dra+o)irescu'
Influena unor curente literare
4 realis)ul
4 clasicis)ul: construcia ec<ili&rat, a ro)anului $2 %olu)e, 1! capitole, KL
sec%ene', caracterul circular, nota 2e si)etrie.
4 naturalis)ul: e%ocarea unor aspecte sau scene &rutale, %iolente $)oartea (
sinuci2erea lui A%ru), c1rciu)arul, ce anticipeaz, sinuci2erea Anei, uci2erea lui Ion>
&,taia ( &,taia 2intre ?eor+e 0i Ion, &,t,ile /n2urate 2e Ana I'
"Nu este pri)ul prozator care scrie 2espre ,rani, 2ar este ne+re0it, cel 2int1i
care a2uce o %iziune a)pl, 0i realist, p1n, la &rutalitate /n a2e%,rul ei 2espre ,ranul
ro)1n.# $Eu+en i)ion'
1!
Ro)anul "Ion# a fost ase),nat cu proza lui ;alzac, E)ile NolaZ=olstoi.
$;alzac ( "[,ranii#, Nola ( "8,)1ntul#, =olstoi ( "R,z&oi 0i pace#'. A fost tra2us /n
zece li)&i europene.
Ion - roman realis! so"ial! mono#rafie! fres"$
Aciunea ro)anului se 2esf,0oar, "/n 8ripasul pitit /ntr4o scr1ntitur, 2e
coline#, o lu)e /nc<is,, cu 2atini, tra2iii, o&iceiuri p,strate 2in +eneraie /n
+eneraie, un uni%ers /n care )o2ernul nu a p,truns /nc,, oa)enii con2uc1n2u4se
2up, le+ile str,%ec<i. atul este unul care a e3istat 0i pe care Re&reanu /l
cuno0tea foarte &ine $8rislop /n realitate' iar oa)enii prezentai /n ro)an sunt
ipostaze artistice ale s,tenilor. "Ion# /nf,i0eaz, 2i%erse aspecte ale lu)ii rurale:
4%iaa satului cu /ntrea+a lu)e ,r,neasc,: &o+,tani, s,r,ntoci, preot,
/n%,,tor, funcionari 2e stat, oa)eni politici, reprezentani ai autorit,ilor austro4
un+are for)eaz, o +alerie ce ilustreaz, o realitate social4econo)ic,, politic, 0i
cultural, 2in satul ar2elenesc 2in pri)ele 2ecenii ale secolului al 554lea.
4)entalitatea.
4relaii sociale +enerate 2e 2iferenele econo)ice $stratificarea social,' sau
culturale $uni%ersul ,ranilor V al intelectualilor'.
4conflictul naional cu oficialit,ile un+ure0ti 0i politicienii %re)ii.
4o&iceiuri 0i tra2iii populare, portul, e%eni)ente i)portante 2in %iaa
o)ului $<ora, sfinirea &isericii, o&iceiuri 2e 9r,ciun, na0terea, nunta, )oartea'.
4instituiile 2e stat: 0coala, &iserica, .u2ec,toria, notariatul.
4relaiile 2e fa)ilie $fa)iliile: Fer2elea, ?laneta0u, ;aciu, ;ul&uc, etc'.
Relaiile 2in fa)ilia ?laneta0u sunt 2e+ra2ate, Ion &,t1n2u40i p,rinii. Bn s1nul
fa)iliei Fer2elea 2o)ne0te /nele+erea, sin+ura care a2uce o u)&r, 2e tristee 0i
nelini0te fiin2 con2iia )aterial, precar,.
42estine u)ane in2i%i2uale $Ion, Ana, =itu Fer2elea, etc'
Ro)anul "Ion# este o )ono+rafie a satului ar2elean, ilustr1n2 conflictul
+enerat 2e lupta apri+, pentru p,)1nt, /ntr4o societate /n care o)ul este .u2ecat
2up, a%ere $pro2us al )e2iului /n care tr,ie0te ( realis)ul'. Aceast, )entalitate
reiese 0i 2in .u2ec,ile 2e %aloare ale unor persona.e: "9,ci, f,r, ni)ica, oric1t
ar fi ele, s,r,cuele, 2e fru)oase 0i 2e istee, ane%oie s4ar +,si cine%a s, le ia
TT/n %re)urile astea )aterialisteUU cu) zicea Laura cu )ult, 2reptate#
$/n%,,torul Fer2elea'.
Respectul in2i%i2ului /n ca2rul colecti%it,ii este 2at a0a2ar 2e poziia
social,. Bn concepia ,ranilor pe care ni4i prezint, Re&reanu /n cartea sa, un rol
i)portant /l are p,)1ntul 0i nu &anul, ca /n scrierile lui la%ici. 8ersona.ele nu
sunt ne+ustori, )e0te0u+ari, ci ,rani autentici. A%erea, ),sura&il, /n p,)1nturi, /i
proiecteaz, pe o treapt, sau pe alta a ierar<iei sociale. 9a 0i la la%ici, eroii nu
2oresc a%ere neap,rat pentru a a%ea un trai /)&el0u+at, ci )ai ales pentru a
intra /n r1n2ul lu)ii, /n cate+oria oa)enilor respectai $se)nificati%, este scena
2e la <or, /n care Ale3an2ru ?laneta0u ezit, s, inter%in, /n 2iscuie: "8e4
1*
al,turi, ca un c1ine la u0a &uc,t,riei, tra+e cu urec<ea Ale3an2ru ?laneta0u,
2ornic s, se a)estece /n %or&,, sfiin2u4se totu0i s, se %1re /ntre &o+,ta0i#'.
e pune )are pre pe i)a+inea pe care in2i%i2ul o are /n lu)ea satului
patriar<al, )ulte 2intre conflicte fiin2 +enerate 2e or+oliul ne),surat $", %,
2au ciorilor, fire4ai ai nai&ii#\ R1se ?eor+e foarte )ulu)it c, au s, %a2, toi
cu) cinste0te el pe i+ani\#> "L,sai, l,sai\ Mur)ura preotul, /ntinz1n2 /ns, 2osul
pal)ei spre s,rutare, cu o )ulu)ire ce4i /n%iora faa t,&,cit, 2e sl,&iciune#'.
Oi s,racii tre&uie s,40i +,seasc, parteneri 2e %ia, e+ali, ale0i e3clusi% 2in
lu)ea lor. 9,s,toria reprezenta la acea %re)e o )o2alitate 2e a o&ine
p,)1nturi 0i i)plicit respectul celor 2in .ur. Astfel, Ion se %a c,s,tori cu Ana
pentru a%ere, 2e0i nu o iu&e0te, 6lorica se %a c,s,tori cu ?eor+e pentru c, are
p,)1nt iar Laura , fiica /n%,,torului Fer2elea, /l %a lua pe 8intea nu 2in
2ra+oste, ci pentru c, nu cere zestre. Oi :asile ;aciu sau Ale3an2ru ?laneta0u
%or realiza o c,s,torie &azat, pe interes, nu)ai c, unul este <arnic 0i +ospo2ar,
/n %re)e ce ulti)ul %a pr,p,2i a%erea 2in cauza &,uturii.
Intelectualii 0i ,ranii, 2e0i con%ieuiesc laolalt,, "nu se a)estec,# H<ora,
&alul, c,s,toria> "Maria Fer2elea era fat, 2e ,ran 2e pe la Monor, 2ar ( fiin2c,
u)&lase /ntot2eauna /n straie ne)e0ti 0i )ai ales c, s4a ),ritat cu un /n%,,tor
( se si)ea )ult 2easupra noro2ului 0i a%ea o )il, ca) 2ispreuitoare pentru
tot ce e ,r,nesc.#> "Apoi %ezi c4a0a suntei %oi, pro0tii... Uite4a0a, n,t1n+i 0i
c,pc,uni\...\ $Maria Fer2elea'J.
Do)in, )entalitatea potri%it c,reia &,r&atul este st1lpul casei $2up,
)oartea soului =o2osiei, a%erea se pier2use: ":,2u%ia4i s,r,cie lucie HIJ. 9e
a+onise0te un cap 2e &,r&at /ntr4o %ia, /ntrea+,, o )uiere nepriceput,
pr,p,2e0te /ntr4un an 2e zile, 0i )ai puin.#'.
9on2iia fe)eii /n lu)ea zu+r,%it, 2e Re&reanu a fost surprins, 0i 2e
Al. 8iru: "Nici o clip, con%ieuirea cu Ana nu preocup, pe Ion, Ana, ca orice
fe)eie, fiin2 /n or1n2uirea feu2al, 0i capitalist, o cantitate ne+li.a&il,, roa&, sau
si)pl, pro2uc,toare 2e noi &rae 2e )unc, /n +ospo2,rie#.
Un plan secun2 al naraiunii ur),re0te conflictul naional cu oficialit,ile
un+ure0ti 0i cu politicienii %re)ii. =oi sunt silii s, fac, unele concesii
st,p1nirii, /n frunte cu /n%,,torul Fer2elea, care %oteaz, /n ale+eri cu un
can2i2at )a+<iar, ;ecA, /n sperana za2arnic, 2e a r,)1ne la 0coal,. Nici =itu
Fer2elea nu ezit, s, %or&easc, un+ure0te 0i, ca s,40i a2une &ani, pri)e0te un
post 2e su&notar, perceptor 2e &iruri +rele 2e la ,ranii ro)1ni.
O&ser%,) /n cartea lui Re&reanu 0i o stratificare social, foarte &ine
precizat,, ce %ine 2in %re)uri i)e)ora&ile. atul transil%,nean nu este unul
s,rac. Do)ne0te aici a)&iia 2e a par%eni prin a%ere. e re)arc, /n ro)an
e3isten, unei p,turi a fa)iliilor s,race care n4au reu0it s, a+oniseasc,
p,)1nturi sau care au a%ut 0i le4au pier2ut $%,2u%a lui Ma3i) Oprea, fa)ilia
?laneta0ului'. Ur)eaz, o p,tur, /nst,rit,, care p,streaz, ce a )o0tenit 2e la
/nainta0i, &a c<iar )ai a2au+, c1te ce%a $i)ion Lun+u'. O alt, cate+orie ar fi
cea a proasp,ilor /)&o+,ii, a nota&ilit,ilor satului $pri)arul, notarul'. 9ei )ai
&o+ai oa)eni ai satului sunt :asile ;aciu 0i fa)ilia ;ul&uc. 9lasa
intelectualilor )e2iocrii este reprezentat, 2e Fer2elea, un /n%,,tor 2e )o2,
1-
%ec<e, 2ar 0i preotul ;elciu+ se &ucur, 2e un )are respect 2in partea s,tenilor,
/ntre ace0tia 2oi 21n2u4se un fel 2e lupt, pentru sta&ilirea autorit,ii. E3ist, 0i
o cate+orie a c1rciu)arilor reprezentat, prin A%ru) $ce contri&uie la spolierea
,ranilor'. 91rciu)a este un loc 2e /nt1lnire al oa)enilor, un2e se pun la cale
tranzacii, afaceri le+ate 2e p,)1nt, se 2iscut, 2espre pro&le)ele o&0te0ti.
Ro)ancierul se opre0te 0i asupra unor 2atini, tra2iii $apropierea 2e
a2o%eanu', i)ortaliz1n2 )o)entele cruciale 2in e3istena o)ului ( na0terea,
nunta, )oartea.
Bn incipit asist,) la o <or,, un )o)ent 2e s,r&,toare i)portant 2in %iaa
satului, ce a%ea loc /n curtea %,2u%ei lui Ma3i) Oprea, la =o2osia. 9u acest
prile., cititorul face cuno0tin, cu persona.ele, afl, care este poziia fiec,ruia /n
societate, care sunt relaiile 2intre prota+oni0ti 0i, cu a.utorul naratorului
o)niscient, intuie0te %iitoarele conflicte $?eor+e4Ion, Ion4:. ;aciu....'.
I)a+inea <orei este se)nificati%,. Cocul tinerilor este unul aproape 2r,cesc
$elanul 2ionisiac R pofta petrecerilor' o 2ezl,nuire 2e ener+ii, )enit, parc, s,
anticipeze z&uciu)ul sufletesc 2e )ai t1rziu, al unor eroi, sau c<iar )oartea
acestora. [,ranii sunt oa)eni 2uri, o&i0nuii cu )unca +rea a c1)pului, iar
aceast, aspri)e se si)te 0i /n .ocul lor. Asist,) la o i)a+ine aproape
apocaliptic,, /n care cei prin0i /n .oc /0i pier2 in2i%i2ualitatea, 2e%enin2 un tot
unitar: "u& tropotele .uc,torilor se <ur2uc, p,)1ntul. Necile 2e perec<i &at
TTAr2eleanaUU cu at1ta pasiune c, potcoa%ele fl,c,ilor scap,r, sc1ntei, poalele
fetelor se &ol&ocesc, iar col&ul 2e pe .os se /n%1ltore0te, se a0eaz, /n straturi
+roase pe feele &r,z2ate 2e su2oare, lu)inate 2e o&oseal, 0i 2e )ulu)ire HIJ.
Apoi 2ansul ur)eaz, t,cut, 2in ce /n ce parc, )ai s,l&atec#.
Oa)enii sunt +rupai la <or, /n funcie 2e %1rst,, preocup,ri, 2ar 0i 2e
poziia pe care o ocup, fiecare /n sat. Astfel, fl,c,ii 0i fetele se prin2 /n <or,,
/n %re)e ce tinerele care au r,)as nepoftite la .oc stau prin apropiere, 2ornice
s, fie 0i ele in%itate. 8rintre acestea se )ai r,t,ce0te 0i c1te o ne%ast, t1n,r,,
+ata s, intre /n <or, 2ac, soul i4o %a cere. 8e )ar+ine stau )a)ele 0i
&,tr1nele satului care %or&esc 2espre tre&urile +ospo2,riei 0i /0i a2)ir,
o2raslele. ;,r&aii stau )ai aproape 2e 2ru), a2unai /n +rupuri, 2iscut1n2 2espre
tre&urile o&0te0ti. 9ei )ai /nst,rii, con0tieni 2e poziia lor, iau cu%1ntul,
ar,t1n2u4se &ucuro0i atunci c1n2 %,2 c, sunt preuii. [,ranii )ai s,raci, asist,
u)ili la 2iscuii, fiin2u4le tea), s, inter%in, $este 0i cazul lui Ale3an2ru
?laneta0u'.
O&ser%,) c, 2e un )are respect /n ca2rul co)unit,ii se &ucur,
autorit,ile satului, pri)arul 0i )ai ales preotul 0i /n%,,torul.
Acu), la <or,, se cristalizeaz, 0i principalele conflicte, c,ci are loc o
pri), r,fuial, /ntre :asile ;aciu 0i Ion, /ntre ?eor+e ;ul&uc 0i Ion, ),rul
2iscor2iei fiin2 Ana.
=ot la <or, /0i face apariia pentru pri)a oar, 0i a%ista, oloa+a satului, o
prezen, /nfrico0,toare, care /0i face intrarea /n ro)an ori 2e c1te ori ur)eaz,
s, ai&, loc o nenorocire. Ur1enia fizic, a acesteia con2uce la una sufleteasc,,
persona.ul caracteriz1n2u4se prin %iclenie, spirit 2e o&ser%aie, 2uce %or&a 2e
colo4colo, ur,0te oa)enii care o 2uc &ine 0i fe)eile fru)oase. a%ista este
1K
%,zut, /n sat ca o piaz,4rea 0i /ntr4a2e%,r ea se 2o%e2e0te a fi a2uc,toare 2e
+<inion. 8rezena sa la <or, nu este a0a2ar /nt1)pl,toare, anticip1n2 tra+e2ia 2e
)ai t1rziu.
Nunta este un e%eni)ent la care particip, /ntre+ul sat, /n )o2 nor)al un
prile. 2e %eselie 0i 2e %oie &un, $nunta lui Ion cu Ana, a lui ?eor+e cu
6lorica'.
Na0terea este 0i ea ilustrat, /n ro)an prin %enirea pe lu)e a fiului lui
Ion 0i al Anei. Mo)entul acesta este unul si)&olic. 9opilul se na0te pe c1)p,
su& un ),r pl,p1n2 $ce su+ereaz, 2estinul scurt'. El %ine pe lu)e pl1n+1n2. Nu
se &ucur, 2e atenie 2ec1t 2in partea )a)ei. 8entru Ion, el este un )i.loc 2e a
intra /n posesia p,)1nturilor lui :asile ;aciu.
Moartea este 0i ea reprezentat,. Moartea c1rciu)arului A%ru) anticipeaz,
un 0ir 2e )ori. Una este cea a lui Du)itru Moarc,0, cel care o spri.in, pe
Ana, ase)enea unui /n+er p,zitor. Oi Ana %a sf1r0i prin a se sp1nzura. Ea nu
are puterea 2e a se ri2ica 2easupra suferinelor 0i a 2ispreului. Ion %a sf1r0i
a0a cu) a tr,it, furtunos, stupi2, /ntr4un )o)ent /n care s4ar fi c,zut s, se
&ucure 2e ceea ce /i oferise %iaa. Dup, ce setea 2e p,)1nt se potole0te, Ion
)oare 2in pricina celeilalte pati)i ( iu&irea pentru 6lorica.
1E
ION % Cara"eri&area persona'ului
=ipolo+ia 4 persona. eponi): persona.ul central care 2, 0i titlul c,rii>
4 i)o&il $nu sufer, transfor),ri /n plan psi<olo+ic pe parcursul
2esf,0ur,rii aciunii'>
4 co)ple3, rotun2 $prezint, calit,i 0i 2efecte'>
4 construit /n )anier, realist, ( persona. tipic, reprezentati% pentru
o /ntrea+, cate+orie social, $,r,ni)ea', 2ar 0i puternic
in2i%i2ualizat>
4 cu corespon2ent /n lu)ea real,.
Nu)ele
tatutul social
8ortretul fizic
8ortretul )oral 4 2efecte
4 calit,i
E%oluia persona.ului pe parcursul 2esf,0ur,rii aciunii, relaia cu celelalte
persona.e.
9onflictul 4 e3terior $relaia 2eteriorat, cu fa)ilia sau cu ali s,teni e
+enerat, 2e p,)1nt 0i or+oliu'.
4 interior $2eclan0at 2e pati)a pentru p,)1nt 0i respecti% pentru
fe)eie'.
Naratorul introspecteaz, uni%ersul l,untric al eroului $apar 0i ele)ente 2e
analiz, psi<olo+ic, asupra c,rora nu se insist,. Bnt1lni) 0i )onolo+ul interior care
scoate la i%eal, senti)ente, tr,iri ale persona.ului'.
Dezno2,)1ntul tra+ic $)oartea lui Ion este una si)&olic,':
4 su&liniaz, atitu2inea critic, a autorului care 2ezapro&, 2ezu)anizarea
persona.ului, faptele acestuia, pe2epsin2u4l /n finalul ro)anului.
4 este ref,cut ec<ili&rul )oral.
4 este ucis cu sapa, unealt, cu care este lucrat p,)1ntul at1t 2e 2ra+.
Mo2alit,i 2e caracterizare
Aprecieri critice
(orreul moral
Defecte:
M1n2ru, or+olios
"Ion sc<i)&, fee fee. ?enunc<ii /i tre)urau, iar /n cerul +urii si)ea o
usc,ciune, parc, i s4ar fi aprins sufletul. 6iece %or&, /l /)pun+ea 2rept /n ini),, cu
2eose&ire fiin2c, le auzea tot satul.#
1D
Dorina 2e a par%eni, l,co)ia : fur, o pal), 2in p,)1ntul lui i)ion Lun+u,
p,)1nt ce fusese al ?laneta0ului. Ion acioneaz, )1nat nu 2e un i2eal, ci 2e o l,co)ie
o&scur,, poate )ai puternic, 2ec1t a altora, 2ar co)un, cu a tuturor.
Nerecunosc,tor : /l tr,2eaz, pe &inef,c,torul s,u, pe /n%,,torul Fer2elea.
ufer, 2in pricina s,r,ciei 0i consi2er, c, 2atorit, calit,ilor pe care le are
)erit, o alt, soart,.
Ipocrizia, arta 2isi)ul,rii : )i)eaz, afeciunea fa, 2e Ana p1n, ce o se2uce
0i afl, c, este /ns,rcinat,.
Fot,r1t 0i perse%erent /n atin+erea scopului.
"se)e 0i cu nasul /n %1nt, sfi2,tor c1n2 ne+ociaz, cu :. ;aciu, 2up, ce /i
l,sase fiica /ns,rcinat,.
:iclenie, 0iretenie: o se2uce pe Ana pe care nu o iu&e0te pentru a4l sili astfel
pe :asile ;aciu, s,4i 2e nu nu)ai fata ci 0i p,)1ntul.
"?ra&a stric, trea&a. 6,r, 2i&,cie 0i 0iretenie nu a.un+i la )al nicio2at,# $Ion'
"Ion nu este 2ec1t o &rut,, c,reia 0iretenia /i ine loc 2e 2e0tept,ciune# $?.
9,linescu'
"Nu 2in inteli+en, a ie0it i2eea se2ucerii, ci 2in %iclenia instinctual,,
caracteristic, oric,rei fiine re2use# $?. 9,linescu'.
:iolen, , cruzi)e, i)pulsi%itate> este a+resi% cu 4 Ana
4 p,rinii
4 :. ;aciu
4 ?eor+e
4 unii s,teni
", 0tiu c, zece ani nu scap 2in te)ni, 0i tot nu ), las p1n, nu4i %,2 s1n+ele\
)ur)ur, Ion aprins ca un &alaur, /ncle0t1n2 pu)nii 0i cutre)ur1n2u4se# $Ion'.
"6iin2c, e0ti un stricat 0i un &,t,u0 04un o) 2e ni)ic\ Asta e0ti\# $;elciu+'.
Do)inat 2e instinctele pri)are : /n unele /)pre.ur,ri acioneaz, 2o)inat 2e
instincte 0i nu 2e raiune.
Lipsit 2e instinctul patern: /l intereseaz, %iaa copilului /ntruc1t acesta /i
asi+ur, )o0tenirea p,)1nturilor lui :. ;aciu.
Autorul )oral al sinuci2erii Anei.
9oncepia 2espre iu&ire $care este una colecti%,': "Bn sc<i)& se 2ucea )ai /n
fiecare sear, pe la 6lorica. Oc<ii e al&a0tri /i )ulco)eau z&uciu)are. R12ea /ns, c1n2
/0i a)intea 2e f,+,2uina lui c, o %a lua 2e ne%ast,. 9u) s4o iau 2ac, toat, zestrea ei
este un purcel .i+,rit 0i c1te%a &ulen2re %ec<iX Dra+ostea nu a.un+e /n %ia,I
Dra+ostea e nu)ai a2aosul. Altce%a tre&uie s, fie te)elia. Oi /n2at, ce40i zicea a0a, se
prin2ea cu )intea la Ana#.
N&uciu)ul sufletesc $conflictul interior': "I i se a2,u+a /n creieri,
nec<e)at,, /ntre&area: ce folos 2e p,)1nturi, 2ac, cine i4e pe lu)e 2ra+ nu4i al t,uX#
9alit,i
A)&iios
" :e0nic a piz)uit pe cei &o+ai 0i %e0nic s4a /nar)at /ntr4o <ot,r1re p,ti)a0,:
TT tre&uie s, ai&, p,)1nt )ult, tre&uie\UU#
Bntreprinz,tor, ener+ic, <arnic
1L
"=recea 2eseori 0i parc, /na2ins pe l1n+, p,)1nturile lui :asile ;aciu. Le
c1nt,rea 2in oc<i, se uita 2ac, sunt &ine lucrate 0i se sup,ra c1n2 %e2ea c, nu sunt
toate cu) tre&uie. e si)ea st,p1nul lor 0i40i f,cea planul cu) %a ara f1neea cutare,
iar cutare poru)&i0te cu) %a se),na4o cu trifoi.#
Istei)ea nati%, o folose0te /n scopuri ne+ati%e.
"...feciorul ?laneta0ului era )ai iste 2ec1t toi feciorii 2in 8ripas.#
"... a fost cel )ai iu&it ele% al /n%,,torului Fer2elea fiin2c, "&,iatul era silitor
0i cu)ite.#
)lasul p$m*nului $2e%enit o&sesie'
8,)1ntul, ele)ent pri)or2ial apare /n )ai )ulte ipostaze:
8,)1ntul )a),
4PIu&irea p,)1ntului l4a st,p1nit 2e )ic copil. HIJ De pe atunci p,)1ntul i4a
fost )ai 2ra+ ca o )a),.#
8,)1ntul i&o%nic,
4 pentru Ion p,)1ntul este "ca o ,ranc, %oinic, 0i fru)oas, a c,rei /)&,i0are /i
z2ro&e0te oasele.#
4 are 2orina 2e a %e2ea 0i )1n+1ia &uc,ile 2e p,)1nt "ca pe ni0te i&o%nice
cre2incioase#.
4lutul atra+e 0i /n+reuneaz, picioarele lui Ion "ca &raele unei fe)ei p,ti)a0e#
"e opri /n )i.locul 2elniei HIJBl cuprinse o poft, s,l&atic, s, /)&r,i0eze
<u)a, s4o cr1)poeasc, /n s,rut,ri. Bntinse )1inile spre &raz2ele 2repte, z+runuroase
0i u)e2e. e aplec,, lu, /n )1ini un &ul+,re 0i4l sf,r), /ntre 2e+ete cu o pl,cere
/nfrico0at,. M1inile /i r,)aser, unse cu lutul cleios ca ni0te ),nu0i 2e 2oliu. or&i
)irosul, frec1n2u40i pal)ele. Apoi /ncet, cucernic, f,r, s,40i 2ea sea)a, se l,s, /n
+enunc<i, /0i co&or/ fruntea 0i40i lipi &uzele cu %oluptate 2e p,)1ntul u2. Oi4n
s,rutarea aceasta +r,&it, si)i un fior rece, a)eitor#.
4 "9u o pri%ire setoas,, Ion cuprinse tot locul, c1nt,rin2u4l. i)ea o pl,cere
at1t 2e )are %,z1n2u40i p,)1ntul, /nc1t /i %enea s, ca2, /n +enunc<i 0i s,4l
/)&r,i0eze.#
4 "Iar p,)1ntul /i era 2ra+ ca oc<ii 2in cap. Nici o &raz2, 2e )o0ie nu s4a )ai
/nstr,inat 2e c1n2 s4a f,cut 21nsul st,p1nul casei#.
4 "?lasul p,)1ntului p,trun2ea n,%alnic /n sufletul fl,c,ului, ca o c<e)are,
cople0in2u4l. e si)i )ic 0i sla&, c1t un %ier)e pe care4l calci /n picioare sau ca o
frunz, pe care %1ntul o %1ltore0te cu) /i place. uspin,, prelun+, u)ilit 0i /nfrico0at /n
faa uria0ului:
4 91t p,)1nt, Doa)ne\....
Bn acela0i ti)p /ns, iar&a t,iat, 0i u2, parc, /ncepea s, i se z%1rcoleasc, su&
picioare. Un fir /l /nepa /n +lezn,, 2in sus 2e opinc,. ;raz2a culcat, /l pri%ea,
neputincioas,, &iruit,, u)pl1n2u4i ini)a 2eo2at, cu o )1n2rie 2e st,p1n. Oi atunci se
%,zu cresc1n2 2in ce /n ce )ai )are. :1.1iturile stranii p,reau ni0te c1ntece 2e
/nc<inare. pri.init /n coas,, pieptul i se u)fl,, spinarea i se /n2rept,, iar oc<ii i se
aprinser, /ntr4o lucire 2e iz&1n2,. e si)ea at1t 2e puternic /nc1t s, 2o)neasc, peste
tot cuprinsul...#.
2M
4 renun, la 0coal, pentru c, "/i era )ai 2ra+ s, p,zeasc, %acile pe c1)pul
ple0u%, s, ie coarnele plu+ului, s, coseasc,, s, fie %e0nic /nsoit cu p,)1ntul...#
)lasul iubirii
"Ion o pri%ea 0i, f,r, s, %rea, se +1n2ea:
4 91t 2e sl,&u, 0i 2e ur1ic,\...9u) s,4i fie 2ra+,X#...
"R,)ase cu oc<ii pe ur)ele ei p1n, ce 2isp,ru la o cotitur,.
Oi %,z1n24o cu)
se le+,na /n )ers, ca o trestie &oln,%icioas,, f,r, %la+,, sl,&,noa+,, a%u o tres,rire 0i
o p,rere 2e r,u:
4 Uite pentru cine ra&2 oc,ri 0i su2,l)i\#
"Bi pieri 2in suflet toat, fr,)1ntarea %,z1n2 pe 6lorica, cu
faa ru)en,, plin,
0i z1)&itoare, apropiin2u4se sprinten, ca o ispit,.#
"Nu %ei tu cu) e lu)ea azi, 6loricoX... :ai 2e sufletul )eu... 9re2e4),\ Bn
ini)a )ea /ns, tot tu ai r,)as cr,ias,.#
"Nu4i fusese 2ra+, Ana 0i nici acu) nu40i 2,2ea sea)a &ine 2ac, i4e 2ra+,.
Iu&ise pe 6lorica 0i, 2e c1te ori o %e2ea sau /0i a)intea 2e ea, si)ea c, tot o )ai
iu&e0te. 8urta /n suflet r1sul ei cal2, &uzele ei pline 0i u)e2e, o&ra.ii ei fra+ezi ca
piersica, oc<ii ei al&a0tri ca cerul 2e pri),%ar,. Dar 6lorica era )ai s,rac, 2ec1t
21nsul, iar Ana a%ea locuri 0i case 0i %ite )ulte...#
"... ce4ar fi oare 2ac, a0 lua pe 6lorica 0i a) fu+i a)1n2oi /n lu)e s, scap
2e ur1enia asta.#
+o,ul -n "are se o#lin,e.e Ion -n "on.iin/a alor persona'e
"M1n2ria fl,c,ului, istei)ea 0i st,ruina lui 2e a /)plini ceea ce40i punea /n
+1n2, %oina lui /nc,p,1nat, /i pl,cea, toc)ai pentru c, toate acestea lui /i lipseau.#
$=itu Fer2elea'
"Bn orice caz Ion e &,iat cu)seca2e. E )uncitor, e <arnic, e s,ritor, e iste.
O)ul )ai +re0e0te, c, 2oar 2e aceea4i o). Nu tre&uie s, os1n2i) a0a iute.#
$2. Fer2elea'
"Mie4)i tre&uie +inere cu)seca2e, nu un s,r,ntoc 0i o flean2ur,.# $:. ;aciu'
i)patia 2in partea unor s,teni: ";ricea+ arunc, o pri%ire 2ispreuitoare spre
cei ce4l oc,r,sc, lui Ion /i r,spun2e con%in+,tor, ar,t1n2u4i %ioara: 4 Nu )ai pot,
Ionic, I z,u, nu )ai potI#
0pre"ieri "rii"e
=. :ianu re)arca: "l,co)ia 2e p,)1nt 0i senzualitatea ro&ust,, afir)ate prin
0iretenie, lipsit, 2e scrupule, cruzi)e.#
Eu+en Lo%inescu %e2ea /n Ion: "o fi+ur, si)&olic, )ai )are 2ec1t natura.#
?. 9,linescu: "/n planul creaiei Ion este o &rut,. A &at.ocorit o fat,, i4a luat
a%erea, a /)pins4o la sp1nzur,toare 0i a r,)as /n cele 2in ur), cu p,)1ntul.
21
22