:llt'..lllllllll.

l:lllffi

lS:ffi#t C,[Glt'tben$A:::::=,..:nfi ,,i::l:[: -'i.,:.S:e.ri.4,.,,.

TEMA 2. cosrut, cA TNSTRUMENT pENTRU ivrAsuRAREA

$I CONTROLUL PERFORMANTEI
2.3 COSTUL TTNTA

2"3.1 Costul finffi

- mflsuri a performanfei competitive

2.3.2 Costut

gi ciclul de viaffl al produselor

finti

2.3.3 Implementarea metodei costului

intrebiri
Teste

grili

finti

,...,...

MASURAREA $l CONTROLUL

PERFORMANTET

ASE/CtG/Licenld

- Anul

il1, seria A

Prof. univ. dr. Cornelio Dascdlu

2.3.1, Costul

{inti - misurl

a performanfei competitive

Calculalia costului lintd implicd stabilirea costului prin scdderea profitului droit din preful
competitiv de pia!6. Aceastd metodd avansatd de calculafie rdspunde intereselor de competitivitate
pe pieJe in continud schimbare gi dezvoltare. Utilizatori de renume ai metodei sunt Sony, Toyota,
Ikea qi Swatch.

Dac[ ?n mod obignuit costul reprezintd baza pentru stabilirarea prefului (prin addug area la cost a
obiectivului de profit), metoda costului [intd,(engl. Target Costing - TC) determind costul pornind
de la preJ.

Concepte in acfiune...
O companie produce gi vinde accesorii pentru PC-uri, tablete etc. in prezentfoloseqte un sistem de
determinare a pretului bazatpe costuri. Costul unei protec(ii pentru tabletd este de 30 um/u. Profitul

unitar addugat la cost este de 7 umlu, rezultdnd astfel un pre! la producdtor de 37 um/u.
Acest sistem de stabilire a pretului nu tine cont de:

o
o
o

prelul pe care consumatorii sunt dispuSi sdJ pldteascd: pre\ul prea mare poate determina
scdderea volumului vdnzdrilor gi implicit a profitului;
prelul cerut de concurenli pentru produse similare: dacd competitorii pretind un pre{ mai
mic de 37 umlu atunci consumatorii pot decide sb cumpere de la acegtia;
controlul costurilor: costul este stabilit la 30 um/u dar motivafia pentru monitorizarea sa
este micd (neexist6nd termenul de compara{ie, prelul competiliei).

Rezolvarea acestor aspecte poate

fi obfinutd prin

implementarea calculaJiei costului {intd:

compania stabilegte ce pre{ sunt dispugi clienfii sd pldteascd gi care este pre{ul cerut de
companiile competitoare pentru un produs similar. Presupunem cd preJul este de 32 umlu;

compania mentine profitul unitar de 7 um/u. Pasul urmdtor este sd deducd din pre{ul
competitiv ([intA) profitul dorit;

o
.

pasul trei este determinarea costului lint6 care incazul de faJd este de

compania trebuie sd ia mdsuri pentru a reduce decalajul dintre costul determinat pe baze
la
conven{ionale ;i cel \int6, de la

Generalizdnd, stabilim paqii de urmat pentru calcul costului fint6:

1,

Stabilirea pre{ului {intd care Jine cont de preJul cerut de competitori gi de disponibilitatea
consumatorului de apldti. Acest pre! va permite companiei sd ocupe o parte a pielei;

Copyright 2074 @ Toate drepturile sunt rezervote autorilor in conformitate cu prevederile legislofiei in vigoare
Citdrile din acest material se vor face door cu ocordul scris ol autorilor

MASURAREA $t CONTROLU L PERFORMANTEI

ASE/CIG/Licent;

- Anul lll, seria A

Prof" univ. dr. Cornelia Dqscdlu

2. Deducerea din prelul [intd aprofitului dorit (fintd). Aceasta permite companiei sd find cont
de randamentul investiliilor, de cerin{ele capitalului de lucru sau de o anumitd marjd din

3.
4,

vdnzdri;
Determinarea costului Jintd;
Reducerea costurilor pAnd la atingerea costului {int6.

2.3"2 Costut

finti $r ciclul de viafi

al produselor

Costul fintfl este definit ca un cost de producfie estimat, calculat dupd un pret de vdnzare
concurenJial previzionat, determinat in perioada de conceptie
produsului gi elementele sale specifice au fost determinate.

produsului, dup6 ce particularitd{ile

Principiile de bazil ale metodei Target-Costing sunt: (l) calculul Si analiza costurilor se face pe
produs; (2) calculul Si analizo costurilor se realizeazd pe durata ciclului de viqtrd a produsului;
(3) viabilitatea unui produs se mdsoard in raport cu piala.
Costul \intd, opereazd, in principal, chiar de la concep{ia produsului gi poate fi revizuit in cursul
diferitelor etape ale ciclului de viafd al produsului. Metoda costului tint6 se bazeazdpe constatarea
cd in medie 80% din costurile unui produs sunt angajate chiar de la concepfia sa. Din acel moment,
marjele realizate pe produs, in timpul duratei sale de viaf6, sunt in principal legate de stdpdnirea

costurilor din faza de studiu, de proiect. Posibilitdtile de a exercita o influenJd notabilS asupra
costurilor se diminueazd, mult, dupd depdqirea fazelor de cercetare-dezvoltare a produselor. Orice
stdpdnire a costurilor nu poate fi operatd in mod valabil decdt in amontele producJiei, prin
respectarea obiectivelor de costuri determinate cel mai devreme posibil. Factorul timp este deci a
doua dimensiune luatd in considerare de metoda costurilor-tintd.

in conceplia metodei, prelul de vdnzare este o limitd peste care nu se trece datoritd concurenJei"
Costurile trebuie astfel sd rdmdnd chiar de la conceptia produsului, in mod constanto sub acest
,,inveliq" care este preJul de vdnzare. Dacd acest obiectiv nu poate fi respectat, produsul va fi
considerat neviabil. Este vorba deci de stdpdnirea costurilor unui produs pe toatd durata ciclului
sdu de via[6.

Costul finti se poate determina in diferite moduri, in funclie de piata vizatd, de gradul de
concurenfi qi de tipul de produs fabricat. Formula generalS de calcul este:

Costul-{inti

Preful de vdnzare concuren{ial

- Marja aqteptati

Considerdnd toate elementele de calcul ca obiective, rela[ia se poate exprima gi astfel:

Copyright 2074 @ Toate drepturile sunt rezervote autorilor in conformitate cu prevederile legislagiei in vigoare
Citdrile din ocest materiol se vor foce door cu ocordul scris al autorilor

MASURAREA Sl CONTROIUL

PERFORMANTEI

ASE/CtG/Licen!5

- Anul ilt, seria A

Prof. univ. dr. Cornelio Doscdlu

Costul-{inti = Preful-Jinti

Profitul-finti

Costul lintd se situeazd intre costul admisibil, care este determinat in func{ie de concurenld,, Si
costul estimat, determinat in funclie resursele de productie actuale gi de tehnologiile utilizate.
Relafia stabilitd intre costul {intd gi cele doud tipurile de costuri este:

Costul-admisibil < Costul-fint5 < Costul-estimat

Costul lint1 reprezintd astfel un compromis intre doud evaluiri extreme, constituind insd un
obiectiv realist gi motivat pentru diferitele pdrfi implicate din organizalie. Aceastd evaluare va fi
revizuibild in mod progresiv pentru a o apropia pe cAt posibil de costul admisibil, pe mdsurd ce
diferitele etape de concepJie a produsului vor fi parcurse sau diferitele perioade ale ciclului de viald
al produsului vor fi atinse.

2.3.3 Implementarea metodei TC

O societate prevede sd lanseze pe piald un nou produs. Estim[rile iniliale aratd cd ciclul de via\d, al
produsului va fi de trei ani gi va avea trei faze: Lansare, CreStere gi Maturitate.
Capacitateade productie maximd disponibild este de 20.000 unitali. Costurile previzionate unitare,
in faza de Lansare, sunt urmdtoarele:
1

Materii prime

2.
3"

4.

5.
Pe durata

1 buc

3.6um/buc

R 2 buc

1.5um lbuc

Clbuc

1,9um/buc

Manopera
Cheltuieli de intre{inere pi func{ionare
Cheltuieli de montai
cost variabil unitar
cheltuieli fixe totale de montai
Gestiunea loturilor ( tr lot:400 buc)

ciclului de via!6 al produsului

se

lum/buc
0,5um lttp de materie prirnd uttlizatl,
5um/buc
64.000um
200um llot

mai estimeazd urmdtoarele:

Pre{ de v6nzare unitar (um/buc)

25

25

Marja asupra prefului de v6nzare

Cheltuieli cu publicitatea (um/buc)

5%

r5%

Muturitute
r00%
-r0%
20%

3,5

r,25

Explo atarea capacitAlii de producfie

Lansare

CreStere

s0%

80%

Copyright 2074 @ Toote drepturile sunt rezervote autorilor in conformitate cu prevederile legislaliei in vigoore
Citdrile din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor

MASURAREA gt coNTRoLUL pERFoRMANTEI

ASE/ClG/Licent;

- Anul lll, seria A

Prof. univ. dr" Cornelia Dascdlu

Cost materiale

45%

-lA% fa[6 de Cregtere

Cost variabil unitar de rnontai

-20%

-15% fald de Cregtere

Se cere:

a)
b)

c)
d)

calculul costurilor {intd ale produsului pe fiecare fazd a ciclului de via}6;

calculul costurilor estimate ale produsului pe fiecare fazda ciclului de via!6;
compararea gi interpretarearezultatelor oblinute ;
calcularea rezultatelor totale estimate pe fiecare fazd a ciclului de viat6.

Rezolvare

Maturitute
Pre vanzafe
a

doritl

Cost intd

realtzatd

Cheltuieli Directe
Materii nrime
A
B
C

Manonera

Cheltuieli indirecte
Intrefinere
Montai
Cost fix unitar
Cost variabil unitar
Gestiune loturi

Publicitate
Cost estimat unitar

Cost linta

Cost estimat
D i fere

n\6 (E sti mat-!

int[)

CA estimatd
Cost total estimat
Rezultat estimat

Copyright 2014 @ Toate drepturile sunt\rezervate outorilor in conformitate cu prevederile tegistaliei in vigoare
Citdrile din acest material se vor face door cu acordul scris al autorilor

MASURAREA $l CONTROLUL

PERFORMANTEI

ASE/CtG/Licenli

- Anut ilt, seria A

Prof. univ. dr. Corneliq Doscdlu

? intrebiri
it.

Oennili costul {intd 9i enumeraJi principiile debazd,ale metodei TC.

i2. Cu- se calculeazd costul tintd?
i3. intre ce limite trebuie sd se situeze costurile tintd?

Teste

grili

TGl. Viabilitatea unui produs se mdsoard in raport cu piafa, constituind unul dintre:

a.
b.
c.
d.

principiile debazd ale metodei tradilionale de calcul al costurilor

principiile debazd" ale metodei costurilor variabile
principiile debazd ale metodei costurilor directe
principiile debaz6" ale metodei target costing

TG2. Diferen{a dintre preful de vdnzare concurenfial gi marja agteptatd

este modul general de

determinare al:

a.
b.

c.
d.

costului
costului
costului
costului

complet
admisibil

fintd
estimat

TG3. Relalia stabilitd intre costul estimat (Cr) qi costul {intd (Cr)
a. Cn<Cr
b. Cn> Cr
c. Cn= Cr
d. Cn> Cr

este:

TG4. Rela{ia stabilitd intre costul admisibil (C,a) qi costul {intd (Cr) este:

a. Cd<Cr
b. Ct> Cr
c. Cl: Cr
d. Ct> Cr

I
Copyright 2074 @ Toote drepturile sunt rezervote outorilorin conformitate cu prevederile legislafiei in vigoare
Citdrile din acest moteriol se vor face door cu acordul scris ol outorilor

MASURAREA $t coNTRoLUL nERFoRMANTEI

ASE/ClG/Licent;

- Anul lll, seria A

Prof. univ" dr" Cornelia Dascdlu

El Teme
T1. O societate comerciald suportd actualmente pentru un reper un cost de produclie de 1.500um,
din care, 1.200um reprezentdnd costul produsului gi 300um costul ambalajului. Se propune sd se
afle costul maxim ce poate fi suportat in conditiile fabricdrii a 2.000 exemplare pe an.
Din studiul de piafd efectuat de serviciul comercial a reiegit cd prelul mediu de vdnzare pe care
trebuie sd il propuni pentru a obtrine partea de pia{d doritd este de 2.000um. Conform politicii
managementului grupului, cdruia ii aparfine societatea, trebuie sd se realizeze o marjd netd de cel
pulin 25o/o din costul complet al produsului. Pe de altd parte, ea ar trebui sd suporte cheltuieli
comerciale egale cu 7o/o din preful de vdnzare. Cheltuielile administrative pe care le poate imputa
produsului sunt de 100.000um/an"
Se cere

s[ calcula{i costul Jintd pe care intreprinderea trebuie

sd

il

atingd la nivelul productiei sale.

T2. Entitatea DEF produce qi vinde doud produse M qi N. Ambele produse sunt oblinute prin doud
procese consecutive - asamblare qi finisare. Materia primd este resursd materiald consumatd in
procesul de asamblare. Informatiile de care dispune{i sunt urmdtoarele:

Total
Cantit atea fabric atL ;i v6nduta (u)
Pre{ de v6n zare unitar (umlu)
Cost material direct (um/u)
Cost manoperA directi (um/u)

Produs ivl
12.000

90
20

75

20

asamblare

finisare
Costuri fixe directe (um)
Costuri fixe ale entitblii

Produs f{
7.200

20
17

L2

28
24

4.000

90.000

50.000

Pentru a stabili viabilitatea unui produs, entitatea utilizeazd, un factor de acoperire tintd de 25Yo. In
plus, managementul igi propune sd atingd ratd a profitului de 12% pentru a realiza obiectiwl de
randament al capitalului (investit qi de lucru).
Se cere:

1. Calculali factorul de acoperire pentru fiecare produs gi marja profitului;

2. Explicafi cum TC poate fi uilS in atingerea obiectivelor propuse.

Copyright 2074 @ Toote drepturile sunt rezervate outorilor in conformitate cu prevederile legislagiei in vigoare
Citdrile din acest material se vor face door cu acordul scris ql outorilor