Student:

Proiectare tehnologic psri

UNIVERSITATEA DE TIINTE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGIC
LA DISCIPLINA
CRETEREA PSRILOR
TEM PROIECT
NFIINAREA UNEI UNITI AVICOLE CU O CAPACITATE ANUAL
DE PRODUCIE DE 228000 CAPETE PUI BROILER

Coordonatori:
Prof. univ. dr. Marius Giorgi USTUROI
Asist. univ. dr. Rzvan RADU-RUSU

Student:

Iai
2012-2013

Student:

Proiectare tehnologic psri

CUPRINS

Student:

Proiectare tehnologic psri

Capitolul I

Memoriu justificativ
1.1 Legislatia in vigoare cu privire la infiintarea unei exploatatii agricole
Distanta fata de drumuri trebuie sa asigure o zona de protectie care sa previna
contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport si praf.
Normativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea
obiectivelor zootehnice si de industrie alimentara, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979
al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de
animale sa nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile nationale, europene si liniile
de cale ferata, 20 m de la soselele judetene si 18 m de la drumurile comunale.
Distantele dintre diferitele unitati zootehnice trebuie sa asigure prevenirea
transmiterii bolilor prin curentii de aer si insectele vectoare. Sunt stabilite oficial
urmatoarele distante minime: 100 m - ntre fermele avicole cu pui de carne; 50 m ntre statia de incubatie si diferite ferme avicole; 50 m - ntre fermele avicole cu
pasari adulte si fermele avicole cu tineret; 500 m - ntre fermele (sectoarele) de pasari
cu linii pure si cele cu bunici; 1 500 m - ntre fermele avicole si abatorul de pasari;
100 - 200 m - ntre unitatile cu animale de blana si celelalte unitati zootehnice; 1 500
m - ntre fermele de porci/pasari de reproductie si celelalte ferme zootehnice.
Distantele fata de unitatile industriale si fata de locurile publice de odihna si
recreatie se stabilesc n baza prevederilor Legii de protectie a mediului nr. 137/1995
si a Ordinului ministrului Padurilor si protectiei mediului nr. 125/1996. Conform
acestor reglementari, initierea unei lucrari de constructii si montaj, la un obiectiv nou,
este permisa numai dupa obtinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obtine, de
regula, dupa efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Studiile de impact
asupra mediului se solicita pentru toate obiectivele si activitatile pentru care este
obligatorie obtinerea autorizatiei de mediu: cresterea animalelor; industrializarea
produselor agricole si zootehnice; epurarea si evacuarea apelor uzate etc.
Normele UE pe care productorii din ara noastr trebuie s le respecte se
refer la trei domenii importante i anume:
- sigurana alimentar;
- confortul psrilor;

Student:

Proiectare tehnologic psri

- protecia mediului.
Legislaia cu privire la aceste norme s-a implementat n Romnia i
productorii au obligaia s-o aplice:
- Legislaia cu privire la sigurana alimentar:
- Legea 150/2004 Legea siguranei alimentelor;
- Ordin 5/2005 Trasabilitate pui carne;
- Ordin 73/2005 Trasabilitate gini ou consum;
- Ordin 23/2006 Ageni zoonotici i Salmonella (Reglementarea UE 2160);
- Legea 28/2006 Masuri ca urmare a suspiciunii de influenta aviara;
- Ordin 148/2005 Program aciuni supraveghere, prevenire i control;
- HG 173/2006 Trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic;
- HG 415/2004 Ordin privind comercializarea oulor;
- OM 461/2005 Norme de aplicare a HG 415/2004;
- Ordinul 206/447/86/2002 privind comercializarea crnii de pasre;
- HG 106/2002 etichetarea produselor agro alimentare.
- Legislaia cu privire la confortul psrilor:
Ordinul 462/2001 privind standardele minime pentru protecia ginilor.
- Legislaia cu privire la protecia mediului:
Ordinul 860/2002 proceduri de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere
a acordului de mediu.Productorii din Romnia doresc ca legislaia UE s opereze i
pentru importurile de carne, ntruct acestea se fac cu abateri de la legislaia
european cu privire la sigurana alimentar.Tipul de construcie i organizare a
fermelor, mpreun cu legislaia intern armonizat cu legislaia UE privind
supravegherea strii de sntate a efectivelor, fac parte din protejarea strii de
sntate a efectivelor de psri. O sntate bun a psrilor nseamn implicit o carne
sntoas i sigur pentru consumator.n ceea ce privete performanele genetice ale
psrilor, exist standarde foarte precise de hrnire, conforme cu cerinele
nutriionale.Un furaj corect pentru pui de carne trebuie s fie bine echilibrat din
punctul de vedere al coninutului n energie i proteine, vitamine i minerale, precum
i n nivelul de aminoacizi. Important este c n ara noastr conform legislaiei
interne, armonizate cu cea din UE, elementele nutritive din furaje sunt asigurate de:
- cereale furajere (porumb, orz, gru);
- cereale proteice (soia, floarea soarelui, fin de pete);
- energie (ulei de floarea soarelui sau soia);

Student:

Proiectare tehnologic psri

- vitamine (import vitamine industriale);

- minerale (import i intern minerale).
1.2. Oportunitatea nfiinrii exploataiei
Creterea psrilor domestice reprezint o surs important de acoperire a
cerinelor omului n proteine animale cu o nalt valoare biologic, n special
aminoacizi. Carnea de pasre i-a ctigat o poziie foarte important ntre alimentele
de origine animal, datorit att calitilor ei nutritive, ct i costurilor de producie
reduse cu care se realizeaz fa de alte alimente de origine animal. Valoarea
alimentar a crnii de pasre se datoreaz prezenei n compoziia ei chimic a
principalelor grupe de substane necesare vieii: proteinele cu rol plastic i lipidele cu
rol energetic.
n plus oligoelementele i vitaminele coninute i confer remarcabile
proprieti nutritionale si organoleptice.Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea
de pasre este mai gustoas i n plus are sarcolema fibrelor musculare mai subire,
bobul mai fin i o cantitate mai redus de esuturi conjuctive; de asemenea carnea de
pasre este superioar crnurilor provenite de la alte specii de animale domestice i
prin compoziia ei chimic, coninnd mai multe proteine i n unele cazuri (la
palmipedele ngrate) chiar mai multe grsimi de cea mai bun calitate. La grsimile
din carnea de pasre se remarc o participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face
ca punctul lor de topire s fie mai cobort (+33...+40C la gin, fa de +41...+49C
la taurine i +44...+51C la ovine).De asemenea i randamentul la sacrificare este
superior celui nregistrat la mamifere, de peste 80%, comparativ cu 55-70% la taurine
sau cu 45-56,5% la ovine.
n ara noastr, ct i n celelalte ri cu o avicultur avansat, cea mai
nsemnat cantitate de carne de pasre se obine pe seama creterii hibrizilor
comerciali de gin, curc, ra i gsc, specializai n aceast direcie, dar n
producerea de carne de pasre prezint interes i alte specii de psrii domestice, aa
cum sunt: bibilicile, fazanii, prepeliele, porumbeii i mai recent, struii. n timp ce,
carnea de bibilic, fazan, prepeli sau porumbel face parte din categoria ,,delicatese",
carnea provenit de la gin i curc este considerat a fi un produs dietetic, ntruct
are o foarte mare digestibilitate a componentelor, un coninut optim de grsimi, o
cantitate mic de esuturi conjuctive i o pondere ridicat a esutului muscular de cea
mai bun calitate.

Student:

Proiectare tehnologic psri

Tocmai de aceea, producia de carne de pasre cunoate o cretere

semnificativ, niveluri spectaculoase atingnd n ri ca: SUA, China, Brazilia,
Canada, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Turcia.
n afar de producia de carne, prin creterea psrilor se mai obin i alte
producii, cum ar fi: ou, ficat gras, pene,(puful i fulgii palmipedelor), cojile de ou
i dejeciile. Oule constituie pentru alimentaia omului o surs important de energie
i substane nutritive, n special proteine cu nalt valoare biliogic. Au o
digestibilitate foarte mare a componentelor, care ajunge la 100% pentru glbenu i
97% pentru albu, determinnd ca oule s fie alimente cu valoare complet i etalon
pentru aprecierea valorii nutritive a celorlalte produse alimentare de origine animal.

1.3 Amplasarea unit ii i caracteristicile acesteia

Datorit numeroselor caliti nutritive pe care le posed carnea de pasre ct i
faptului c ntr-o perioad mai scurt de timp (39-42 zile) se pot valorifica psrile,
comparativ cu alte categorii de animale, am luat decizia nfiinrii unei ferme avicole,
axat pe creterea puilor broiller.
Ferma Bobo Chicken este situat la aproximativ 30 km de oraul Botosani i are o
capacitate total de 5 hale cu un efectiv total de 228000 capete pui broiler, 2 hale
pentru parinti adulti, 1 hala tineret parinti. Capacitatea industrial existent este
dotat cu utiliti, zone agricole extinse i sector teriar n plin dezvoltare. Mediul
natural este protejat, fr surse majore de poluare.