Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Traditii Culinare in Italia
Traditii Culinare in Italia
Italia este o tara a vinurilor si branzeturilor, a cafelelor de exceptie, a zecilor de feluri de paste si
de uleiuri de masline, avand numeroase produse traditionale de o calitate exceptionala.
Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai ales cultura
rurala si pe cea familiala.
Accentele nu sunt puse pe complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe
calitatea si respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate, respectand
reteta originala, pentru a regasi gustul cunoscut din copilarie.
Bucataria italiana este caracterizata prin flexibilitate, printr-o gama larga de ingrediente si o
bogata varietate regionala a retetelor. Felurile de mancare reprezinta un element important al
stilului de viata italian si reflecta in principal cultura si istoria acestui popor.
Din punct de vedere culinar, Italia este o tara a incredibilei diversitati.
Felurile de mancare, ingredientele, timpul de preparare si mirodeniile se schimba radical de la o
regiune la alta. Elementul constant este filozofia de baza. Mesele sunt vazute ca o ocazie pentru
familie si prieteni de a se relaxa inainte de a se intoarce la agitata viata cotidiana.
Italia are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu. Regiunea Emilia-Romagna este
denumita La Grassa datorita bucatariei sale copioase. Specificul acestei bucatarii regionale este
dat de utilizarea carnii de porc, ingredient de baza in prepararea carnatilor renumiti ai orasului
Bologna mortadella si a unui sos ideal pentru paste ragu.
Zonele de coasta, cum ar fi Napoli, Venetia, Genova, sunt recunoscute pentru prepararea
fructelor de mare. Piemont este faimos pentru carnea lui (de multe ori consumata cruda) si pentru
trufe. Toscana este de asemenea celebru pentru carne si pentru vanat, precum si pentru cacciucco
(tocana de fructe de mare) de la Livorno.
Napoli a creat pizza si mozzarella.
Calabria se remarca prin utilizarea ardeiului iute si prin prepararea sortimentelor specifice de
mezeluri.
Sicilia este patria inghetatei, bucataria sa prezentand si influente arabe.
Patria pastelor
Cunoscuta ca patria pastelor fainoase, Italia a facut celebr pregatirea lor cu peste, carne, legume,
branzeturi, smantana si sosuri. Putini stiu ca bucataria italiana isi trage obarsia din vechea
bucatarie greceasca. Aceasta, la randul sau, descinde din faimoasa bucatarie orientala. Retetele
de aluaturi, creme, salate si inghetate s-au pastrat din generatie in generatie. Exista variate
moduri de preparare a mancarurilor pentru fiecare regiune a Italiei , de la Piemont (NV) pana la
Peninsula Salento (SE). vinul isi imparte si el regiunile, intr-o tara in care vita de vie creste peste
tot. Nu cu mult timp in urma pastele erau consumate mai mult in sud, iar orezul si cartofii in
nord. Astazi pastele se gasesc in toata Italia, desi distinctiile regionale se aplica la forma si
sosuri. Pastele plate sunt servite cu sos de vanat (iepure) in centrul si nordul Italiei, pe cand
spaghetele subtiri se consuma cu usturoi. Sunt sute si forme de garnituri: carne, dovleac, spanac.
Astazi, bucataria italiana este apreciata pentru calitatile ei: interesul pentru excelenta,
prospetimea, ingredientele traditionale preparate intr-un mod simplu (diferit fata de elaboratele
retete frantuzesti).
Cuvantul "paste" este, de asemenea, folosit pentru a desemna feluri de mancare in care pastele
fainoase sunt un ingredient primar. Acestea sunt de obicei servit cu sos. Exista sute de forme
diferite de paste cu acelasi name. Exemple recunoscute la nivel local includ spaghete (baghete
subtiri), macaroane (tuburi sau de cilindri), fusilli (panza de paianjen), si lasagna (foi). Doua alte
tipuri de fidea, gnocchi si spatzle, sunt uneori considerate paste. Ele sunt traditionale, in unele
parti din Italia.
Exemple de paste
sraci, marginea pizzei este mai groas dect centrul acesteia. Astfel, oamenii sraci, chiar dac
aveau minile murdare puteau s in o felie de pizza n mini i s-o mnnce, fr s
murdreasc partea pe care o consumau. Desigur, la sfrit marginea pizzei era aruncat.
Peste, carne, taitei
Bucataria italiana nu inseamna numai pizza si paste. Se consuma si preparate pe baza de carne,
peste sau fructe de mare. Gustul deosebit este dat de folosirea legumelor proaspete, a carnii de
buna caliatate si a vietatilor marine proaspat pescuite. O masa fara aperitive este de neconceput
pentru italieni. Ea stimuleaza apetitul, servindu-se cu paine alba sau cu grisine.
Supele de legume se servesc cu parmezan ras, care le da un gust deosebit. Cei ce prefera
preparatele din peste sunt aici la ei acasa pentru ca oferta este foarte mare. Si sa nu uitam carnea:
se consuma bucati prajite rapid in ulei sau preparate din carne de pasare inabusite.
La origine, pizza a fost doar o paine cu drojdie, plata, servita la micul dejun imediat ce se scotea
din cuptor, stropita cu ulei. Taiteii, in diverse variante (cu peste si legume), sunt si ei foarte
apreciati in Italia. Se spune ca italienii au descoperit inghetata, dar ei sunt maestri si in pregatirea
cremelor, de exemplu pentru savuroasa prajitura tiramisu.
Traditii si principii
Bucataria italiana combina beneficiile dietei sanatoase mediteraneene cu o gama larga de
ingrediente de sezon si arome regionale. Se bazeaza pe ingrediente proaspete gatite
la fata locului si o combinatie de legume, cereale si fructe de mare gustoase, peste, carne si ulei
de masline.
Italienii au fost primii din Europa, care au folosit furculita (venetienii) si primii care iau in
considerare ordinea mancarurilor si relatia dintre felurile de mancare servite (florentini). Si, in
cele din urma, italienii au adus dulciurile, conservele, pastele din fructe in lumea occidentale.
Structura meniului traditional italinesc este respectat oriunde in Italia si consta in:
- antipasto (de obicei o selectie de aperitive calde sau reci);
- primul fel, care este, de obicei, principala sursa de carbohidranti a mesei. De obicei, acesta este
o farfurie de paste preparate cu un sos, dar poate fi de asemenea un risotto, gnocchi sau supa,
depinde de regiune sau de tipul restaurantului;
Ca supa se pot servi:
minestrone, supe groase din zarzavaturi proaspete, pasta, orez sau fasole, care poate contine
carne;
supe de peste;
supe limpezi;
supe de legume cu paste.
- felul al doilea, principalul fel de mancare, contine paste, fructe de mare, carne sau peste. Daca
doresti poti manca o cantorno (o salata, legume sau cartofi) care poate fi servita impreuna sau
dupa cel de-al doilea fel de mancare, pentru ca pestele sau carnea de la primul fel de mancare
sunt de obicei servite fara legume si cartofi;
- desertul(inghetata,tiramisu)
- cafea;
- digestivi (lichior). Aproape fiecare regiune are propriul sau lichior (limoncello, grappa,
amaro,averna) care este servit dupa masa si, dupa cum indica si numele, este facut pentru a
facilita digestia.
Bibliografie
*** http://www.culinario.ro/articole/bucataria-italiana
*** http://dieta.romedic.ro/traditii-culinare
*** http://www.eculinar.ro/tara/Italia-20.htm
*** http://famme.ro/bucataria-traditionala-italiana-30715.html
*** http://gastronomie.ele.ro/sfaturi/Periplu-si-Savoare_--d6/Cultura-si-retete_--s11/Bucatariaitaliana_--a198.html