Wr^l

P1

fmll Verza

tl

{L.
'Ct-u '

coNDurra
vxBBArtr
a"
$coLtRl,f,{)n urcl
(lourall, lo0o9all
sl deb l nlotal)

&
Edlturr dtdactlc{ tl p.dlgoglcd
.
Bucurc$i,lg73

! ': ,!

{of.1rtlfi.3

l 5/

a c a aaaa

aaa

a aa

a aa

a a

Rodactor r Send StnEscu

Tehnordacior : Petre Nazblt
Qrafician cope d: Constatutin Glltld

CUPRINSUL
a o a a ra a o a a a a a a a a a a a
INIRODUCERE.
Cpibohi I

ll[|llllllllll!fi

a
5

@NSIDERATII ASUPR.A. LIMBAJULUI $COLA.

RULUI MIC 9I IPOTEZELE OEN]CEIARII
23
Capitotul II
MEIODICA CERCETARII
3I
Capitolul In A.naliza rc"zultatelor
A, CORELATUI,E DINTRE NIITLUL DE DDZVOLTARE A VORBIRII $I NI\,ELUL INTELECTUAI,
48
B. PARTICUL"AX,ITATILE DIFERENTIAI,E
lN
CONDUITA IT,RBAI,A A COPIII,oR .
88
C. ASPE(TELE DIFERENTIALE lN CONDUITA
VE]RBALA I"A FETE 9I L4. BAIDTI ,
II7
D. A.SPESIE PROIECTII'E IN CONDLTITA VERBALA
138
Capitolul IV
CSNSIDERATII FINALE .
144
BIBLIOGRAT'IE SEI,E(TIVA
]5O

INTRODUCERE
1r rondiliile conternporane, psihologia sapeii o imtr',rlfl|lF djn ce in ce inai mare, datorite, pe de o part,
;1,,r!,)lLlfii ccrcctdrii lundamcntal axeologice, iar pe dc
allil tiartc, petrunderii qi finaljzdrii tot mai insisten'ie a
,!Irf( l)lclor $i rezuitatclor sale intr-o sede de domcnii
rl,, vj('!ii sociale:gcoald,clinic5,industri.Areasta a conlfllrrj! $i contribuie ]a intensjlicara studierii ti cerceterii
Irr)r lnoc6e psihiceJdin diverse unghiuri de vedere. .\stt,,1, iD ultirnul timp, preocupirile legat de Limbaj s-au
rrnnllcstat nu nu,mai in domenii ce se oupe de accst prouli trsihologjc, dar $i ln cibemetice, hngvisticd, filozotie,
tr.I.l:rs\:. :.ii, r.Jr.j i, logopedie, r" urop{ihologic.
irllr, f z';log " e,lc.Ca e!ar.. l;mbaju a :n.' al dFz\ol area
r rrim. roas- problem', tiind mLIt:laLFralsLudlat...'o
"'
r lx,r,mis acumularea unui bogat material teoretic !i lapl.l{ ou privire ]a diferitele saLe aspecte. Dar aceasta mr
lr\(,dnni, nici pe departe, ci s-au lAmurit toate aspectele
rnl(', chiar dacd n-am reieri doar la cele psihologice sau
Irrllr'f:zjolog'ae.DlmpoLri\!. \pecialj$1ii care cerc't(dza
I'nrl,'.ju no.mal, patolog'csau t.r-burat.i r docursll ortoll rczei sau la adul't, se situaze pe pozitii care, fie 9i in
r,I(lful aaeLora$iconceptii despre lume 9i tiatd, sc caracIr,rizcza prin deosebiri sensibile de veded. Conslderam
n(r,sia un fapt firesc, de naturd sA lmpuLsioneze cerc_
In|1].tilirnbajului din dive$e unghluri de \"dere ;i si pernil.ar conlruntarea opiniilor'.
Limbaiul indeplineste numroase Junclii, printr carc
rr'lc de instrument de comunicare, de oryanizare a idilor
fl r aotivititii $i de lixare a experienli sorcial-istoriee
flt)drpc pri0nuLplan. darorilA impodanlei a.."(ora pontru
perulruv'a[a sa socjalA.Cu ajulorul c.ornun:c:1r::
ver'rll,

bale, oamcnli coL,pereazd

jn munca, is

:r'fi
rf"";,Tff
|rj":lr;:;e"nl;i#f
h"" ;
-"
sorFa,izaa.an
"" ".,T"f;:*:gl:,:1, .'

,nqr!iduata, dtit dtn punct de vede]

r'(anra'jmbii ni a l;mba.iuiuid luir dPnur: .uLl''

Lrnr),
rrrrLrl.ir o"azia ana_:/.i fapo Uldi d:nl re glndirFSi limbaj.
Ata cum se $tie, acest taport s-a constil,uit in procesul
rr{lvi!.1trii. Limba ,,1-a desp ns pe om din starea de aninollLats(lqi, irrlpreund cu iirD,bajul,a permis omului si-9i
r'r'uaIlizczeo viala tot rnai civilizau.
l,imba rcprezinti, cum spun X'Iarx ,,congtiinla pracLk,t" a oamenilor. -A.ceastadenotl legirura dintre contl.lL,1,rii l'rnLa. ,.Ljmba esL l" f. r de renlr. ca ri con51:
i.'t'r l:ml,a e\.c .onsrj nla f-a-a. pra ic; t: Fti.L , ; 5i
lx.|l!ru alti oaneni, $i numai astlel c:riste ti pentru
ll, li'rindu-s. ta izroal\le dialectircii, Inin sublinia l
rrrr,{Lrnrd mbajuiu p'nL U lam .-if a ui'i llo 'l'm
',rLl|. d. dLzro.La.a..nLejig"ur'i .opilJ.u: dF p' 1o oAiJ
rl slrl(tiuLlimbii.
l,imbaiul sie. prin excetenli, rnijloc de comunicare,
rllt Drir tatula sa scmantici cit Si prin ca acustica, ce
ilr',"de corDul sonor al cuvintul'ui. Numai in misura in
illrt rcpre"inte un conlinut iniomatlc. limbajul mijlo
ln scnsul .._jcl a. c r!ir. Ilui id':i
' r.51(,c;mun,car.^a.
cornun:ca'o
ih atara ur i snum:1" fu.n. r'ri
r,,r DoL
tr,l, : Fl- se malef:al'-"az; pr:r laLUradcu'l:cd. so'1 fi
r .uvintelor. Continutul ceLor comunicale, idcilc rfansrrjsc ca alare, au la bazi determinante complexc, care
,|l'lJd si nrenliir., trel'J.nL.,e, precum 5i o in';rci ire
rll, i\'arional; individudl.. Er'den. vchicular.a ide:lor
{( alj1lenteazad'n intlr -nr". soriale rn (a.e trr'ert" li
rrLhcc;te omul. ,,Imaginea unui limbaj in afam socicteFi
rrr Ii un nonsensna. Limbaiul nu numai ci nu poate
lDirea in afara socieldlii. der nu se poatc dezvolta ti
h,rboqalidecit in sociclare 9i ac.a\.a deoar'c( soc:e_ac"
,".rrsirva atir idcile 5i f"-rne.. lar dF eypr;-1are.riL:'

l'-v,ii'ji
"'T"TJ;"';-i
irzFaz-cornun,.arca
^|"lil,i",'tl'iii'u"',"'"#".-",,,
\FrLala.
Fa lran)mir.. tra.ri a :.rd:r.

sindurite, s.nL:m,.,r..p. Ljn.ta-u. .:

1..
::alF,.d-..
Dza d.rcrj comb:naf_dF sur.er . J\:n !
,D' -iL:.
si
n
r:lr]--ounrratF sp-L:f,cA C ara... pf:n ,n:iloc:.;a '.:m.l
apo:
ii."-,ll_li-1"1"p,,,
_)i.prin i:n La --,.:.d. s_a nLa.ra
d. re.alir. rldi
,,nuj Ll"cir cLjL. ,:mu,ju. p.,.
ll-.- .a,-\teri^nla
rnlr6
"!i
genc..aLij.or
3rr. r:ocrc sr dF!jr i- t, l
rr om nlri.r.i. toLodatdm"d.Jj!rF o- c-noallFr.
-i relle,
larc . n alil;r:i lnconju|aL^arn.Lim-,,a.ca fenoncn
soc a .
nu .s'! 6|jr:,;, lnrabili,-d _ d.zvol.j,.^ imboparste
i
sc cnrnpl.ca,nu num ai Lr.:rD In.L d- \Lde.- .t I
iuirr.::
e\ ca.e S
dr:. $i rl \onsul.r. si s mrjr:.atie:
"gram,rt'cat
\d{. ma.llFsrrndu
c
ur s:sLm des...:sn Ll:nl, !a:.;r.
r]uenlc.ceactioncazi-(a
in dezroltarcasa.
r-imDaJuinu sp !puizeazr. d'n plrrcr d (-dc..e
,nurc/or
al a-.:
saLp.prin cct^ r.ren'onat. mr: cus El indeplin".
caf^.si.1rin oaj3 mi\,Id impo|ra
p",.
::.:'1:_tulllii
rru,om. penLru \iala 5oc:ala.pr'nLr.. acest..a, iue
iuncrir o
rcgLarca pro.Lseoc psit,lF ca:.. exFfc:Lda ,niluenid
ho

j:;.:1",,.1.
[J::il.ji[p#Iu3,:,.:ii",]ii;[".-;1,,;1.
atesti'!rivers
itaj:ff#

i::"i"$.:ilTi,Hffi:'Tif :Tl

:T'

com
por-ampl
ulL,
i.propr:u.
daI si r,.,
i:*l.i;::
rer rnr.riocut.rdlu:
",li,T:;,T

ri a Fypr:m;r:iai-cl:\e
de IurnFr
('a alare.luncriit. p,,holog.fdla
ce at" rjmr,a_
iLi:llY.:L:""1.
urul srn'rloarre

-^^1"I"]

comptexe,
tosL descrise$i atlp funcL:iI aja ljmbajulu;, ca

:;:i':i,,Tff,T.i

:":atcni!nii

ps:hhea ar:rmiri'pe'-

I R y a h T, A., necollective
ituagining and. thiltking, F.)undations
oi Pslcholoolt J. Iririt?V, Neiv t'orti, t956.

r l l , g c l s F r . , n o t u l m u n c i i i n {o c e s t l .te tn n sl o r m a r e a l @i nnlci in om, ln ; Dia'Lectica nalurii, F-SPLP, 1956.

r Nrarx K.,
F r . , O P e t e , w l u, E- P,1 9 i 4 , p Jr '
nse
ls
rlt,.nin,
v. - -r.,
catete
tilozali.e. DSPLP, 196;, p ?89.
. ( rzacu,
'1 . , L i l f l b d i t i c oa te o t, Ed i l u r a ,si i i :r ti fi ci .
Slama

suficientdc ersrice
incit se poti
:.:ffitJ#if""J.*11_r.
.a Jotrn; I r-da.nen.aldo. r oml.
,ica-., i ,

. liTblillr

:H,ii:''n
lill "J:f ilitr""1"t* '",".*;i .*-

):;"fif?,i":{;'ii*?lt
:ii
:il-,,-l
-.^"';*
r: 1:" :;::'H."r;,':
jT""l:":lJ?
i,:i: L."",?':,

;';;
i.ri'liji.::j
ir:i!!; ir'i?,?iff;."'ltjij
i i; ;r;:- "

l,Al(,$tilrl c'e Imb, ca ra]Ltatc scciali, conseN'ata pe

Ir nrLrmitt tediodu, przinte paxticularitili importantc
rllrt t)L|l)cl de vedere al 3hucturii lexlcale (diatog, stil dc
vu,l)lr\t )i al caracteribtihitrorde tonalitatc $i debit verbal.
lri .r(.st sens exjsti evidente difercnie ti tendintc.sprc
ilrrt,lij'i.rc in limba erglezd fali dc limbilc slav, diJetl,rl, {tc melodi(itie intrc li!-nbi}e latine ti ccle germa
iil, , s.ru intre limbil europene ;i .tle asiatioe laxiste
limlra
fl ,lrl, frnte dc ,,ritm vel.bal( intre - si zicem
rlnllr rarri limbile popoarelor nodicc- In ac.sle din urmi
lrnLrrrifise reflecLe inJluenlele sociale $i alupd toate prcl,dlrililrrlilc, caracleristici tempexarnent3le.Ca atarc, exjlsti
,, ,,rlnri,sler: ling\ristici", (! se eriercite ca influeDti cvi
,1,rllir .rsupra e\"oluliei limbajului individual al oamenilor
,llr lrJni'telc zonclor considerBte. I-imbajul, ca realitate
t',ll ,loeice romplexi, influ.ntea#. la rindr sel1, limba.
l,,,f,rncnu], in ansamblu, arc la bazi o gami mar dc
rl, lr'rniniti printre cam d.'rvoltarea social-eronomici ii
h'i irl (ultlrra]e merit! o atenlic apartc.
l)ir rr. I dr- a..sr6 moLj\a, , rLl de o.n r , "dro, s" I
lrlrifcstarea oomrnicirii, poate Ji consid,erat,tn uldme
tr |lflaL un comportamnl sau o activitite cu caractcr
hlri{l propriu. li ce sc reteri Ia',,o vorbire colective(r
(,lrr1 o pc$oani se adrrsazi altor pe$oane),fjc cd {orI' l')fLrl se adrcseazi unei alte persoane sau i::i vorbette
rl'.ii prin limbai interior saLrmonolog e).terior. Intre comtr,rhmcntul \'erllal si compofi.amentul urnan, in general,
i,\Lsl.irun rapori diaLecti(. Insugi comporiamentul esle ur
rrlill)c d! comunicare, in scnsuil c; pri! in'treaga manifesInr, de conduiti, orrLrl .xpximi, comunici anumi',eslii
lrrll( tcsli, atiNudini fa'!e de cl]ilalli oameni.:i 4a1; d: relalia
,xi, se strbilesteintrc el $i obiectele, jcnomenele !eli,rl i lnrooniudtoare- '\rh'ur Snaats'zscoate in evidenld faplLrl (i, comportarncntul uman ln gereral, este explicat
|lrir) .omportamentul lingvjsiic al omului care pote con-

:li i"*,"il';;i;;"1"fi,;:; ;i",:'

ll
J"Tx
t ?i,i .;i::
:_;,.ili:'.'i":;:,'i,"l;io,,l
".
ii{","."&i::!:'F,'"#"*:t".lnt:ru::':*t",i:
ff':?,l:Ji: i"'';;;,'',.:":i:.;

La\ ',JirFr
'o'osaLd

"..
iI I
.'::;l;: ;:l:;i:l*,;:: "t"lli'i{'
:i":jil:, lrr
g:},;,^ffi
;":;J*
,'11",;',::1,
il:
i'.;#
tJ,
vi"s,,,
s,r,.u*
gi"J 'lfi,

'"o,rI.

iiIJ:,,:Xrfli:,:,"

"

., "i ilr

dj.d mlr,3';;ll,:':r:',.j# ".ll;il,,'cra,-,.

a_
s. oaro-A,1.
fapr,'",JT,l,1i,"-"flTl,,'J
lT!'-,::\,: as,

1:,:ii"'?jl"o:i,:
;peftr!
fr .1:i
:-i1,1;
Jilficercetedlor
;
-.il;;''il:
.lez-\ioltarca_
asupra unor colL\.tivitati
::T--\

'bFlc

at,a iimJa. sp:e d,os-bir.. a_

",,.:ir. ""-."
ii"i,iii.fftr"i.;liiiil
&1?,
xT."""i1i"i11",l:i:'J.litii
't _ : _ l

1:'

.:

4 rD, 1 .t.

, ,,1i:..,1:^L"",1

di,o t . t iat .

I ni\

ot p t iqbajut t i

. opi, lor p , . >r o -

Bu.urelLi.
s-rir psihoroe:.,
reo,
^rb(:r
Lon@49t2
.oaaai-arioi,
ond

$",fT::l:1"#:11"i:.:"1,[""*#**"

ia

tln.nboaL

I li n s{t k i n N. V., Grapp@dio rcci. osobit ui{i red, ir : ,,\ro,pro', psihologht', nr. 2. 1$8.
rirrl.Ls
Arhur
W. , L e a r n i n g , l o n g u a g e a tu d ca g n i l to n H o l t,
till(hart dnd. lt'iston. t9tj8.

chitdDeuetopement,

trola uneie situatii La rindul siu comportamcntul verbal

este un tip de comportamont speciJic uman. c:i luc.r.rile
slau as.a, ne.o do\.ede9tenu numai corntinuiul, latura
smantici a limbajLrlui, dar ti Jorna pe carc o imbraci
.nput ..rpr:rn,r:i, at .omuni.;ri..
-d-ila i
Odate cu apa.itia lncridlor ]ui Fedinand de Saussurc
(1t157-1913) se pun bazeie lingvisticit lnodemo. EJ intellnL,a.J p,
s:sl.m d. spmnc . . poat. ti in.rpi.
"- se are nn vcdorc natura
1at just numai dacd
s.mtoticE a
cl.mlnt{rlor ei. ,,Limi)a este un sisrm ai cilui termeni
sirt solidai'i ;i in care valoarea unuia din telmcni rczu1ti
dir prezerla sirnultan.i a celortatti(r
F de Saussue si F. Kainz ileo.ssbcscin lr.drLit vofbirl, capacitnifa de erqrrimare in general (tangage), intr o
arumita limle (IangLre)distincti sau linibi;;t;llli,
in
acliunea de a vofbi sau maiifestarrea vorbjrii (pamtc) si
Jolul ,cum sirt dolosit mijtoaccte limbij. (parter)r. A.e;sre
spLrificaiic creoad o subtiiizarc a crjiedilor psi+riceposj,
bile de abordarc a comDortamcntlrlui vcrbil. Linl;j
j,
ca xezult3i al acli!'itiiii face parl din domeriul psihotogiei. Vorbire, ca formi de ma.nlfestarc a limbajutui,
ftnstd in,,realizare rfrbaii
a procesului de conunicae'rr. r\|adar, vorbir:ea reprczintS, ln aaCi.ul conditiei
verbale, utilizarea indriviCuale Si, intr-o a,nurniiti situalie,
cirncrete,a limbii. lnce din secohl tfec'Llt,W. V. Humboldtl
a detcrminat o nou; orieniarc in abordarea limbajului
ti a rorbirii. \r-orl)irea eslc considemt; de el ca o
energie creatoarc a ficcdrui organism uman, carc nu esLe
altccya .tecit o combinatie desfdsurati a umor forne purtitoarc de sns. \(. \'. HumboLdLsocoteSteci pel{olmanta
ei furl.lamenraii esrc consl.ituirca imaginji desprc lume.
1 Sarssure,

F.. C!!rs d.i litiguistiqle genardle, Paris, Palot.

1916.ir la9 I 11 L I m n n n \v i I !. I h_ lirorfefb!.l
d.r Pslc/Dlogie, FlCilura All..d lifoner t.rlag, Stuitga!!, 1968r C r z a.r
Sl a:n a T.. r,inlbdj ti .oit'ert, Editura stiintiJic-r_
19t9, p. a);j
I I iLnboldt
\r. \\,.. l, . b. r . lic Vet t hia. ler h. it
.les nenscht,
S?rrd./rbdxeJ, lBij,

10

I\' l)unt drepialc, R. Luchsinger 1 afit'm6 ci vorbirea este

rrr sist'''m de sernne varidblle care senve$tecomunicatiei,
|rf (.i. r\. Xlilti'r? coffiderd ca, ,,ou\.intul( are o astfel d
p,iaiii in sludiilc dsprc om, incit se poate consirCeraca
,1,. .lLrcespre pxoblema cruciaE a paihologici.
'l r dlar:, :r'.rna!iei carJ s' rdn5m:Lepri l \ rbire
(,)r ulta verMli permite audi'Joriului si cunoascape c1
(! vorberstc.sub mul.tiple aspecte. rlstfel G. A. X{ilLIeF
iuulil ci auditoriui are posLbilitaiea sd cr.uroascinalicnaliralca, sexul, fi$ta, locul a:lerii, mediul scciai fi ni\,lrl .te eduaalic ale inierlocutoruJui siu- Tl1 cunoscuia sa
ILrffare dranarice,,Pigmalionr(, Bernand SL]a\\ c.!.identiazi
J.s. fapt (duli .um nul)- _ot) -11 op r. l:Le_ar :[
Dcprjndriie ioas'lr'e de vorbire, spunca Pear (1931),
pfovoac; impresii L.gat de tipul $i stereoti,pul vefbel in(lividual. Gradul de cultud, de intelegere Si do educ4ie,
1r5i o imirresie \de asurpra asculta'torului prin conduita
vr'rbali $i, ccea ce este mai irnportant, :Lceste inpr:esii
t {)respund rlittlii. Pe de altd parte, in aciivitatea minlali se petrece fi o sidtcmalizarc ideati('i de stereotjpuri,
.are nu sint altccla decit modalititi psihice de abordare
a acrjv:tdlii i. Stiluril! \'FIb3la di'eriLe tj Jrecl nLc p.
carele posedd oamnii conlirand ti ele diferenlele rcguLate
subliniaie mai srs. Din a,ccstc motive, consider;m justificat; cdtica Jicuiti de N. Chomsk)'i hri B. F. Sknmer
pentru suibaprccicrea cooltribui,iei vorbitorului- Chomsiry
ii rcpr.5eaze ]ui Skinner c5, pe baza unai schcme de tlp
t Lrchsidger
n., Die Eiretkugen
d e r U d {e l t a u J d i e SPr d der Phonialrie
und Losopidig
cire, in: Alnuelle Problede
!ol. II, rqi1.
: lt ille r G.4,, krgcge et caoltnication, P.V.F., ?afis, 19t6, p.8.
. Zap^n
dilalnic ilr
Gl.-., Aplicdrea pritucipialti siereatiptlti
prccesul de in&ldhint,
in : ,,Revisla de pcdagogi.", nr. 1, 1961.
5 Crr oms kr-- N., E?uieo oi skinner's verbat Eenolior, in : The
psgcholoN ol longuagc,thawoht, and irL{tu tiotu (rad, J. P. Ce.ro)
Hd!i. Rjnchert and Winston, Lo.don, New York, StdneJ', ao-

11

behaviorist, acodi r1)niribuiici l'orbitorului o \.'aloarc

trivialS Si oomplemeniard. Rezultd ideea ce, in grnerc,
conduita verbalS nu rimine ncschimbali, ci ea sc modi
fici ln functie de ni.,,elul de dezvoltare cultural-cdu$tir',
d. t:pul dc moliralie ti incircituE alrclivd ajerentd, dar
9i I,'e baza pariicnladtatilox de vi6ta.
O legdlurd qi mai dircct5 existi intre codduita vL'rbaE
gmdul
de dezvcltare iniclec'hlali, pe dc o part, iar
$i
pc de alti partc, inhe conlduita verbald ;i nivelul de normalitaLe a vorbirii, rcspl'ctiv dexeglerile posibile a1t limbajului. Dc altfl, .erceiarea rclaliei dintre gindire rri limbaj .slc prezc.nii 1a mu&i auto , p intre cale H. Delacroix, J. Vcndryes, .\. Gemclli, G. R6v6sz, F. Kainz,
J. Piaget, S. Vigotski, r\1. Ro'!ca, T. Slama-CazaN,
U. Schiopu, lL Rogca, C. Pufan, E. Fjschbein ca $i la teodc iinrtlaj :
Feticienii care s-au ocupat dc tulburirjl.
C].
LaLrnay,
r\rnold,
Hvat!c\',
Ca'ssicr,
G.
P. Ilarie, E.
M. Sceman qi altii. F,ste adeverat insd cd abordalca laportului djnlre gindilc ti limbaj nu a fost lecutl siste
maticr iar i,n celc n1ai dese car rxi, aceste pro(sc au ,fosl
srudialc independent. Nu este in intcntia noastre sd sieruim supra acstor aspecte,ci doar sd subliniem e!oLulia
dependentd a conduiiti \,erbale de nivelul dzvoltiri;
timbaj.ului $i intelEctuiui. Deflcicnleie intelercbualeilnpiodica lnvdlarea vorbirli $i, ca urmare, a.oesuL la cullurd2 d\.cnintt inJormator cu importanli in psihod:aEinostic. Este edilicator. in acesl scnsi cazul imbccililor Fi
al:diolilor.
I'rintr alti fartod, dczvoltarca int.'lectuali facililcazi
rcaLizareaautooontrolului ln lnveFrea verbald3.ln numeL.5 ., L ans lldge and Thaugt &: 7h. P t . b l a t t a n d
' Vygorsiiy
thr Artroa.]t in Thc pslchobgr ol la gvage, tho!1ltt, atd instrkrion (red. lui J. P. Csco) Hoilt, RiDehart rnd Wi.snor, Lobdon, N.w York, Sydnet, Torcnto, 1969,
PslJchologie des .laliciences intele.ttLelles
Bus.hann
L.
'1
P.U.F., 1066, p. 495.
I Zdrgd
8., Aspectc a|. dezxoltdrii aclitnilor mintal4 de dttocolnrol itu inxdlarea
Erbnlditt
8&-tsto de ]tsitroiogr"

12

f{usc lucrii'i sc subliniazA iaplul ci, cornportamentuLln

rif|lcfal fi in spccial conduita \icrbarld se modiiici, ca urnrar! a tulburd lor de trimbaj. Printr allii, Seemant se
rLli,rii la aoeasteproblem;.
\',)l'birea est un sistem dc cornunicare ce condenseaze
irl('ns cxperier{a umni, p!'nniFnd intclegrea intro
||muri. ln ti prin ea se rcalizeaz5, ecncomitent, calxciIt|ha de a gindi, capitallzindu-se modele de abordare qi
rl( (rplr,nere a jideilor ;i astfl sc struclureazi o br.l[]i
prrl{, a f.ietii spirituEle. Aceasta pe,ntru ce vorbirea nu
JrL|maice cstc modul de exprimare c] mai rafinat, mai
irvansat Fi mai Jlrdd, dar ;i pent1rr faptul ce mijloce-'st,
lr mod sublil, rcdarea tr:irilor a,iccli[ 9i a continutul,ui
ll,,ilor, a gind\rrilor. Pxin intnndiut .!rcfbirii se ajunge,
(.r ilbrluri consjderabile ;i intr-un timp indelurgart, si
r,. slripineasc5 cr tura $i civilizatia umand. In acest scns,
,riIl diliaaloarc str;tdaniile lui IIelen Keuer cal'e la
t rr)i, {rarbeti sudomuti, a triit,,.o ararintircdramatici(2
jr rn,,nr?rtulLii cind a pitr ns in porLrper.a sensului pri
rs lof (ju\'jnter .)i rolcririlc Olgdi Skoxoho-1ova,oarbi ti
sr \L ,muti din prima copildrie, ajunsi, durp! eforturi
1f(l,,lungate Si suslinute, la o dez-voltarcpsihicd medtori.
I s .. m a n M., Les Lroublesd! langaaecltezrerrant, Bruretlesl'iri..

Pfcsss

Academiqus

Eu.openne6 Libirie

Mailonre

I lrildulescu-Motru
C , , C u r s d e p stl o i o g i , Ed , U , D d i i u r \1
Irlf:i'.iei, tsu.ure i, 1Or9.
I l*t. inp.aiondG
trelatar@ tui H. Itoller deqre pdmull.ohiicr
,rL lirnbajul, cu semnele ve.bale: ,,Me.gcam pe o pote.E @
,Lir.a spfc fidtlna i ne-a a,tias milosul !.ifoiului .dc
cre*"ea
:.olo. Cnreva todmai *ol@ apd din fintinA i invetrnbarea mi-a
L,iNr mina 9i mi pus{ sub 9uvita dc apA. Gnd arpa lee mi
LLrrs ir pal,ne, invaiet@Fa
a in .put s6 desenqc .u degeiul
rn. ..!'1E E patmd a mea litcrele cudntuLlui apA, in$i tnet, apoi
r,tx{lc. Stin@m qi-mi conentram toafi artenlia asupra mjFceiLm desoiului ei. Dedate m a cuDrins conttiinla lagi a ceva
, l{t. pitpiiFa unui sind ce revoea;
nu triu oum, mi s-a dez
v,,Lu( taina limbajulli,
Am intets atunci ce ,,ape., inseamne
nriounlt ti r<-A. care imi cu.g@ pe min5. A.est cuurt
"\'.

13

Anali'za vorbirii este priviti - pe bune dnrplale de catre mulli autori, in corelalia ei iirsc5 cu gindira,
deoarece ,,\'orbirea Si gtndixe s-au dezvolfat impaeund
ti una pdn cea{altesr, iar ,,a voi'bi fira a gindi nu insmr r a \orbi',. 5 rbl:ni-nd :mporrdllr \orLirij, Fllnlinnd de Saussur a caracterizat-o ca fijnd o,.indinuue
Din purrt de \.edere psiirologiq limbajul include in
sfsra sa l.orbircadar nu se reduce la aceasta.Sint ti a]te
mijl.ate de comdnicare, in afa'.a clor verbale, aa: gstudle, mimi.a etc. r\u fost exprimate chiar: unele ptued
potrivii caroru gestuxile ar iuca un rol, in oomunicare,
mai marc ca vo!:birea. Astf,cil,abaiel de I'Ep6e, exagednd
impcfianla limbajlllui gestual estc de pircre ca ar.estaar
fi supfior limbajului oral pntru c; este natr.rial, noJl
convcnlional, mai proapc dr obiectele desemnate. Aiada., vofbjrea .-sle o pari! comp.nenti a linbajului c.
in siruai;ii fir$Li, p:ate li foL,rsit:i, impreuni cu mijloaaele auxiliare ale comunicini. In sensul stricl al noliunii, vorbirea se reJeri Ia utilizarea mijloaoelor sonore Fi
greJirc implicate in actul comuni.alional. Ea cuprindc
prcc.sele de vorbire, audicrcr citire 9i scriere. Noliuxrca
de limbaj se referd ilr primul dnd, la acestea, dar nu
numai la alit. Limba este r.tn fenomcn ,,extraindi1,idua14
Si drpindc dc exjstenta popoflrlui, a netiunii, iar timbaviu mi-a trezil sufietut,l{ inundai .u hrminil,i a dai bucux,c
piedici, de a.um tinpul
Si eljbcrarc ! Cl i dr.pt, mai .!misd..i
p. i d"
o E . ,.
l\t,n
i' d D- - , d^ t , . il. ) ,
f r a.
'.urc.
Ficue lucru alea
o denumirc, Ilearc
dofinla d. a inlal
d.numi.e dddca na$lcrc Enui clnd nou, Cind nc{m into6 acasi,
i@re lucrurile pe care le atinslam imi pdr.au ce palpite ii
pulseszn viala. Aceasia, penlru cE priveam toale lu.rurile cu
vodoca noue qi minrnata care lmi fuscse diiuiti'.
in semaniibd,
{Dupe Adod Scha{l : Introlucde
Edituru qtlinlilic:i, 1966, p. 357 35)
I KaiDz
Fr1 PsAchalogie der 6proc/re, E6t.r
Band, F, Enke
Stutigart, 1941, p. 144.
, Rosciri
A l.,ItlozoJio dliat'u,li,
Fundaiia Ruculeiti. t9:16,p 10.

14

lul, volrbira este o aplitar indi\riduale a Imbii, intr-un

nrlumit timp $i in r-o anumitd sihra,tie dati. Vorbirea se
rl7\,,oiti in ontqgencze Si are un caractcr socia,l,deoarece
Irrr.i$i dezvoltarea omu.lui are loc in societate.
Vo rira oricirei prsoane, sub lormd de monolog sau
,lhlog, arc 16 llze dsJeturarii ei anumite rcguli Iogice $i
llDAlisrice (gramaticl, stilisiice, lexioale, Jonotico). Vorlrh{'a est, ca atar, imprergnatl de inientii, de atiiudini,
.nnrinuturi directionate $i explicite sau lmplicitc.
'll,
'llrrlte
acestea constltuie contextul. Contcxtul poate avea
Arld{r diJrit{ dc iransparenli. Ei se reJeli 1a aspeci
l(,||fl.c di\re'lrseSi expdmi o anumit.i Jorm; de relalii cu
Or' iltcrloautror pre.zumtiv saLrreal_
Vofbirea sc poarc desj4ura sub lorrna dialogului sau
rr, ,. I,g r'u" (-u I ir ir-Jn I.l ri :n alrul. i'\ trnc!iF dc
alli rlia prezerte Dialogul presupune prezenta unui intirl, lLrlr)r care susiine Si stimuleaz:idiscutia,ceca ce usurr irlr sarcina \.orbitofului, care nu axe novoie de o prer-, ri, prealabil:i. llcllologul este mai comptex si mai
,lri.Lr de lcalizat Si presupure o preg:ltire sp:c"ja]i. lr
,l'rilirturarea sa, trbuie sd aibd o anumiti cocrcnld, cul:si111r1(',lic ci ar-e troc sub foma prelege i, fie a tecliei
hrlL ii or)r!errrrtel r

riJ)rc .lecsebjre de .tialoe, monoiogul rc,fl!,ct; maj binc

rrri
rua,.llat proccsul ca aiare, din planut mintat. In
'/l
rlllirlrii inslant!, in ac6te lorme de ]imbaj, dezvoitarca
l,rl' ktiuald fi posibilitdtilc psihice apar in plini d.s{iI rn'rr $i oomplexitatc. Dacd in dialog se vid mai mutt
,,. LrLirlLlc disautii, in monolog se evidentiazd mai preg,ra r1 latura s.$antiL-i a \.ofbirii, continutul, scnsul ai.
l),. rli ra si nivelLrl de cultlrrd al vorbitorului s prczinti,
ri1 ll!'r]olog, ca o c.nditie a d$f.;;uxirii sate din punci de
\rl, tr. caJitativ, superior. cradul de cultxri at omului
lrrt)rirna' \.orbidi un anum t stil. Fiecare om opereaz:i cLr
ll! r )LrniL \,rccablr-larce are o facturi mai colorate sau
|lhi ri)l)rii ti, ln general, pcsd:i o anumitl ftuiditatc,
,,r'r,.,rlii,logica etc. O serie de caracteristiciele pcrsona_
'N Lf, v., Ltmbdjrl, tn: psihotogia gcne.aH (!cd, \1. Itq{a),
LI r, ,r dnirLc."i.eqi p.dasosi.I, Uu.ur.!ti, 1966:

15

lit5lii oot fi pusc in evidenli + cercetate prin I'orbire'

lrn"l'j."a cxr:':ma. in final. totmai particularileiile per.or aljL .r:, o s.-iF Jc i, sr ri-i ale .a-- '- rl r. al^ t rp' .t
.ri alc ap .uJinilor verLel a e \o_biurrulJi
rt-"
mio"-a," a-': i-"a s. p6sLovorbi d^ arLa difcil; ,i
un
imprejuriri,$i
in
diferiL
a"
Ftl sd voib.lli
'ulti"
"r.'r.l
cc me lS a fi remaroat {rst'eacela ce prin
vorbire"np""i
6ol ti puse in evjrdente 'ii perturberilc su derelogicc opcmnte in voibirc ln diaein iL .;."utis;"tor
I e,

tL lL, r'if

,F f

b: - '

po

ti

as J

. l l a 'L a L F

'r'

oa

.ai.. vortr:r,o-.ln masura ir carc rrbir-a " d"sii ';

\ ro L l r: nd s p d d-r;
nari, Fa p'rlri
.-, o" t"."
p'
u:il -"; ma:
dr':'r'
:i"r*q"
anr-,riL;
ii l:
^
'dl""s
e
a'$le r\'ntc
poaLo
,tnL.
el
,i.
lln.
'a
.aftr
ar laoe
-ni.ndilicili.omunrcarca
\' .a: 'e-.tr.1"
:' s;! ^si. (1.^ri IrLaln '-a"Lrjl' de birbiial;
.
a t l oe a Lr" non '1og!l (dar''ii
i
"r;
.onri ,u ulu' S: s n.u.u pF {rar- ii I 1llare:ta \wrD Llru )
''
oL.: '" ""U;.'" na: pr'^ra I J 'a;]J-il' d" rmbdj r
carackrrjsticA
necesard
cursivltatea
si
iualtit.*,
i."tu;a
monoloeului.
ionJia.titn
iustilioat5 distinclia p car o face
T. slema.cazac,Lrlintre solilocfiu in care persoana vorfr""ic si.re.t.e, te.i etezcnla unui parlcnr si monolog cind
t,"-f .ri" as.ultat ai trnui iau mai mu1!i partenefi'
p
'";tit
ln L^pili-i^, m noloeLl "e '1"'fr:o--: sr L' " 'rd
'ccapdLi
nai
ir'u
Ir-i , iaf-apo ,n . oa r' fi
iiiti.
' "'*
torm. "rai evolua_^ T'Lr-" s' ric d^ lu'r;ri i_ car<
si aiLe
ie analiz"a a oialosul :i mnr oloqul.sc evidenliaTiasp cle
al" I ei|alli Ll-s15.)urdriiinibajJlLr' dar :i ' n"lF 'a"a"p''s.!
lc"rislicicc:in oe da.!"ol!a_'apsi hd in eqFral a
Pisger2
:i
J
l.
'n "pA'"1 '\srt^I.
.rl'Le:ii e;.ai.
'on'rd-ri
.2 alarp 5: ..mor logul 'oL4rrv_
ca c,olaliil , n o' l^gul
"l'
I mb"-Lrlu' s -nLr'c 11 q'''-al
ai. torm
i"^
un c,aracprog^(-rrri" iar einPjag"L,
"i.i; n-.. dupd
ilrnr'n;
't
l Cazacu-S
'r- Dislaglrl t@ eptt, Edi4ue
ada
196I,
BltureSii
R. P. R,
P 33,
2 Piagei
J.. Le ldngage et la pansee chez I'enfdd,
Paxis, ed. IL 19ll0.

16

Ademiei
Neuch5rer

,tir{ a iji activiiate copiluilui se corcleazl ou acstacarac

r,.ristici ii, in 1clu] acesLa,se con4eri intrgii conduiic
ir(ll\.iduali-sm, egoentrism. DaloriH aceslei c:ractexistici,
,r,pilul intcnprcteazi luma inconjuretoare pxin prisma
trt l)uinlelor Fi a particularitililor biologice $i psihologice
I rf sare dezvolGrii ]ui, iar vorbirira estreascn'itd stisn(\'rii trebuintelor. Situa{iile de monolog incocrnt, Ilrec\(,rlo la copii, re{iectn triirile irdividule, ca expicsi.l
ir Vitalirilii sistemuiui r.crbal ce sc aJId in plin5 dezvoltare
lI ti)pji. In ultimA instante, hm trajuL oopilului este o
, \pr$ie a giindirii,,6utiste(i.
Sprc deosebirc de limbajul egoocnnric,,,limbajul s.cia
li,,.rl" plesupune functia de comunicare de idei - limsorializat este cirnsidcrt ca participant la cmiterea
'irjul
I i'i,rcel a p.Jlat din teorla lui Freud iermcnul de Bindie auLislJi cnre aparFre de lapt lui F, Bleucr Si dcfines,t gindnc..a
tiin.l ilominati de lorle subconiticnte ii instin tualc din .ar.,
). piimul plaq se situeazA revoia de sarisfac.fc, dc ple.ere
(i6cd c caruCc.izeaze sindhea autisla esie Iapt!] cd ea nu se
rtrhpreazi la reaiitatea exrcrnE, c.ei.du-9i sinsuri o lmdg'ne
i, oitlc asup.a realildtii, o realitate de !is. Gindira autistA
la stadiul
adeverului.
riminind
stabilirea
Lu urmifestc
nemijlocild
.ea ce latu imposibila .xpri@rea
rdivi.tualitilii,
pln1.tr a..ast!, ea se manir.sliL prjn
tfin limbaj ii, t@mi
lrr pcrtru a fi cxp.idaG, apeLaza h mijloa.e ardli
m!,ri
.iar.. .a sinbolul si dilul simiurilor. ta pdlul opus se afld gin
ilir.a f.alisia', ca.e se cdturefj/cazi
ii .al!
frln .onluertiTa.c
rrl..; de a li .omuni.at6 lxin limhaj. A..asE lonnl de snrdire
rsl! social:i ti n! nrdividuali
Da. PeDlru a ajunsc la aceasG
t.ep1a a
o so.illiare
ldrial d. ri.di'.,
if.buie si alLA h
sindirii a{liste. O., sindir.a cg@entrisld 4te a.e.a caxe lace
rrrrffa
d e l a r i n d i r e a a u i i s f i l a . c a so ci r l i i s,i , P.r l r u a ce a sta ,
dc
s. inil.lesc,
in rrade dif.rjte (in lm{0e
in c!o.ertris,n
lifslil. iormele .utismului ti ale falionalului. Cu ci1 copilul este
riri mi., cu atii rui muit predodini
sjidirea autistt, iaf !e
maLsurnoeFlefii, a.easta ccdeazi 1&ul celei ialionaLc, o.i.ntaic,
caracterul
so(iilizale. ltidi.inile
eeoccntxismului se geles. i
sale
s?eiljc al actividlii
rLs.,ill al copilului 9i in ca !.reru]
iJfr.iir.. Daf esoccrtrismul .edea2n locul ogi.ii, in jurul vtr

1'1

jCilor. Afaila:, lim'rEjul c]piilor estc de dc!a felLlri :

rg.cerldf fi socjalizar.-Lr.sLcJ31mede ljmbaj se dun-'elr.s.r, dupi J. Piage:, prin functiiie pe.ar Ie au, oar
jci prin multe cararteristi(i cle stru:lltri, Il.riditate, dircciie, consi6!enlaci.rFaplel aduate de Pihgei I au dus la c.n.i rzia c:i,
p;iri la lifsta de 6- 7 ani, peste 50e4 djn limirailrl copri.;lrj csL.,.or.ntrir. ,lcrsl pr.crnl esic .:L atit rnai riir.;i cLr rii \irs1a estr naj mi.i ;i dcs::f;l.' pc rlasum
;r:iniiirii ir 1.i|!i::.
Ttofia lui J"sr'r Piagct a iiirnit multi (ontl'orcrse -ti
,pirii, uDeleGre pu! s.Jbsrmnul iitreberii a.rL'esla
tf::.
iai :lr!h ca.e o c.nfi:mii. \.m mEn!i!.a doar cilila din
ar1..ii ( arr se 1:i.ra ]a ar:asi3.
1n 1930 \IcCarlh!r a repetat m:ticlrlos. r'xprr;men:Eie
lri Pjagd, {olosind dciinjliile lui asupra limbajlrhi ego..:ir':. Si socializat.1'.ntrr a srimLrla\orbirea .opilLrlui,
a l.lcsii jmagini de animale, r'im{r, iluslfaie ii j.rc6rji,
consrinil di:r aui{)m.;ril, pisi.a, tel,e:rr, rurie muzicali,
s.rare!c fi rninge. r\u f3s1 jn..csligali 140 de copii dc la
11r, ari la 4,,, anj ti astfr[ sele(tali jnrit sri fi. rpr.esocial?. Dar' auira..i
z.rri,ai:\'i pentru ir)ale pilxrile
giscirr (A numai 3,6iir din relatirilc .,3pi1.rluisirrt .9.cenb;( Da) (19:12)si De-is (1937)au lolcsit n.trcta lLri
llccar*r,!-' neconljrmind nici ei conslatirite lui Piagei.
Iirlr un siudili eie.tuat dr ilart' Fisllu (19::12)af
icst.rbliN,rl. rczul,.:te asemanatraierelor al hi PiaBet.
in acrja;i s(lrs, .icams, Rug.q,Xrueger;i Sonlr-gaa1d
ar iii:jl' url pr.rentaj si mai mal al l:mbajuiui egoccn
tric. -\irr-)ri ca IiLr. au gasit 10 -:loLlLjlimbai eqocentli.,
Huong :i Cirn au stabilit un pr.c:nt de 20i,0,iar ll:sa
Ki;hier a gisit 180.02 illi
aulr)ri ca L. .S. \'is?olslii:,
1 l f \r' ' .

to r gt dgz a1ld ( ajr lnt t r ic at t un, i n : H t i t l '

C. Or!is.
j rr.,srdf.l M?th.tls in Child D.,ieio!rnE2r, NcN Yorhb.ol
Loldon, Jo lrn $i;cl. rrElr d. P. H. I t us s c n.
1 C.2 a c u S I ma a.. Dialo!1tl io copit, Fldnu.a At.deDiei
- 1.Pn. , Ilufu rciti, 19 01 .
3 \1i e o 1s li i L. s., l:brari? psiLoaoghi.sliie tssiedo.aDri! tirl.
Jrie i rr.i. Mosli\a, l!,iilj.

18

A ll , LLrfiar, K- Billrlri2, H. Dcl3cfoi\:r, \\r' 1S',crn'

Llrsula $!hi.pur, t.,rnbat
l, l(rtz, 1'r!iaia Sla]ns-CazacLrl,
Ir, rir ljDrl)ajuluiegoctntric.
\'rt,,lskir a rLprcSst Iui J. Piage; '.cidinF bjologi
,'r||ll] p( oarc a adoptat-o cu o{Bzia explicdrii cg{xenlrisReluind exprimenlele
Ir, lLriAinJirii ri lo$irii in4@ntile.
!r1,, \ irt',iski gase:le o i)rmi de limbaj as.miDAtoatc
|ll'l r|lN(rise de PiagL-t,.lar pF(izeaze cd acesl lel de
llr'rlrrj (sli'lLqai dL'sirualiilc dificile, de prr)bli]melrcarc
rl,ll,ll Ari'uiar!iin rL'7oh'are,dc siruatiile in carc copilul
I Lr ,li.it)rn( de o expcri.nr.; $tisfiratoarc. In asemrnea
,d,,rLi, prrx'rnlul clocenrrjsmrdui,in ljmbaj, sc dubleaza
hlir rl,.sjtuaLiiiein care nu se intimpini clif:cultdli.Vigoi
rl\i ,, ,ti(ifri fa ljnbajul eqc{]n"dcnu esre o dovali a
Lr., ir l)ili1ilii (.,pilului, rj rm preltdiu al linlbaiuluj
I t, r,r .\stfl, flnctia limbajului ego(entrj. ]a prcfrr.lar
,r1,.rL,Ltcrfi(.u functia limbajului interi.,r la attlrll. \Iai
nrLrlt, Vigolski aratd ce intre iim]bajul co(.nrric li ginrllr\!r ('gorniricai(sin retlcl, noricntati spfe fcalitalc.
li,ltirn),pote si rLr existc nici o lcgiruri.
( il)scr'!ariiiL'ii .rrper';msnlcit ele.luat. ullrior dc
rnii celftt;tor;i au pus in \.idcnii prirlt-ipahlil
'nlr,
rl|rf l( risu.i alc limbajului c.pjilor fi au adus fapte noi,
r: p -,.l]l: J I r
.r' ., , q dhile, ir fr" ar"a .d' ii "
| | llrin
A. Il. D..itlorea
,)riln?. ID: Psitrol.sia ir

p r \i vi l a r
ltahdjthi
ti b r n d e t
U . F . S . S , E( l i tu fa Sl i i n ti fi cn , Bu .u -

) lrill,lcr
K . , K i t l <l h , . i t n n d J r s e l , I - r i p zi g . e d II. 1 9 :i
Il)( lrc.oix
H . L e 1 a 1 4 4 9 ? e t I a pe n sa e - Pa r i s. .d . U , r !:i o .
. ( 'r z n c u
Slama
T . , o p , . i t . L i n b a i !i c.n te xt, Fd i r u r a $ !i i n lLllri, Bu.tr.ctd 1959. rtelntiile dirlfe eindi.c !i limbaj in ontor, ri.zi. Edihrra Acad.nrici R.P.R., l9-7,
I li.rliopu
U . , P s i h o l a s i a . o r 'l l f u i , Ed i h r a d i d a cti l r i i i D e r l a r)|i, i, Bu(uret1i. ]967.
! vIr.jorsti,
L. s. o?..it.
( n z u c u S l a m n T . , p , c i t '. . 5 . h j o p u
C ., C o n ti b tl i i l a a n o litu t)siholagi.d o troblenei jocnlui Ia .opii. ln: ,.Culeg.re dc
, r r d l i d e p s i h o l o s i e '. 1 o l . I 1 I . E d i t t r . a Ae d .m i .i
R .P.R . R N .u -

19

\.orbi.,: ctipilului i] ocupn,,Iimbajut sociaiizatr ;i ci

multe din {oTrnetede limbaj sustinute de promotorii tezei
.oceDnrismului au {ost oblioute in condilii defctuoase
de educalie. Studiile lui Piagt asupra liml)aiuftii la copii
nu a in ve{]erc clezr"\rltarea Si educarea rclatiiior sociale
dintfe oopii - iar obser'vaiiile craaiarc devin lncomplci
in multe situe.tii. Prio,cipial, coniroverseLedezbetub mai
sus se expIci nu atit prnn metod]e d culegcr a datelor,
cit p.ln modul de intrerpretare a lor.
Procupat dc obiecliile adrt6 teoxici sale d cdtre
.live.$i autod, J. Pjaget, intr-o lucrar,e recntdl reviire
asupm unor teze cu privirc la limbaj, formulate in luc.Arile anterioare. Compadnd con;duilcle I'erbale cu celc
sensori-moitor-ii,el obstr\,'i trei mari deosebid in favoaroa rclor dintii :
) in timp co conduita sensori-m.ior.ie cste c,bligati
se urmireasoi evenim[nte]e firi se poti dEpiSi viteza
de desf5gurare a actiunii, c.nduita vcrbali poate intro
dure modele ii scheme de nperalii anlicipati\'.; b) conduLta sensori-motori esle timit 1d timp ,:i spatiu
apropiat, in timp ce limbajul facilitcazi gindirii posil)ilitatea dr a se cxtinde in spaliu fi timp Delimital
fi c) conduita sensori-motorie se limiteaze la actiuni succesir.e,din aproape in aproape, in vr{nne cc glndll.ea, pr'in
intennodiul limbajulul, obtinc cuprinderi ale ansamblurilor relalionale. simullane, alc actiunilor $i electelor
pljobabilistlceIi
rapcrt cu sclEma sensori-nrotoric, progre'sele
gindirii leprezlntatil'e se datoreaz6 funcliei semiolice in
aNamblul sdu. Aceasta dcta:eaz.dgindira de acliune Fi
crccari, in felul acesla, repieTrcnfarc. Limbajul joracl
un r'ol deosebit dc lnsemnat in acedt proces fomati('.
Studiile cu privirc la flrnctiile psihologicc ale limbaju]Li sinl foarte numeroase.,.\stiel, S. L. Rubinstein2
t" m, I. aa o . o.; L-nfi- | privir la r- vol Fa limbaiulLd copilulri, difedti
de cea a lui Piaget, iar
rP ias t

J. ei
Inhelder
1',U.1,'. Paris, 1966.
, R ubin sicir
S. t - , , O s lr . i

8. ,

Ia

ps lc holo q t e d e l . n f n n t ,

obr c ea ps ihor c ghi i . M o s k v a , 1 9 1 6 ,

20

W lilinr)r, B. Olto, K. Biihler2, W. Schulrtzdr se rctcri,

llt lrrr\r'irilc lor, la vorabularul copiilor, la rnodul de alcir,rlr', l| propoziliibl la diderite virste enc. Xlultc luc]'ad
,,, r,,l, rir fi la limbajut copiilor cu debilitate mintal! sau
,I lLrllrrriri d vorbire. C. M. Loutiir araie ce vorbirca
ql|1, l(,rmd de propozitii apare la intifzlalii m;ntaL mai
Ir. i (l la nod:mali,iar lI. Stmzzlrllal sperj$ici faptul {I
iirllrrlrlul mint] reusestese intrebuinLczecuvinte izo
rilr,, rr)itl in'tre 2'l, 5 ani. Daci dcficienta in,tehctuali
, ,r' r:r',.r:. La ir ."..u1 jmbFc,li-u_$, d orjl ,r. subt:n rzj
\.l ll t . ma n. aflnn
a poarp i"np: dr.a i,vi;r
1 ,il'iiii fi, evideDt,aaccsulIa.iuituri. .\naliztnd structurll, v, rl)ale la dcrilul minti, C. PuJan6coirslati imobil!
lrl,rr, r$blonismLtl, rigid;tntea lor, ia{'l{_ RoB,rcaT
consi,1, ,r ,i ,.indicilil .el mi ef ident al dezvoltirii anomate
,' ,,,t,il'rLui,in primii ani de viat;, cste aparitia tntirzia,,i
l,i , ratura Ce spccialitte conlinc nurnerose luariris
,,U,. ,ils(uli r,'orbireacralS a copiiior cu tutburiri de tim
/, ,
i C. Si W., Dic Kinde.spra.hc, 192B.
' r r r r ,' 1 . . K . , S p r o c h e t h e o r i e . 1 i 6 i .
' Lr r ir I z e w., D4 wt rtshatz in d,et Gtunaltctele,
1917.
I i , , ', . r l , c r
S . l L , S p e . / r d t u d t h e tn e n ta l tl t r e ta r .tcd .h i .Id i ft
\tr,tnl ttt'tardation, ed. J. I{_ Roihstei)! N.v tofk
IIot, 1rin.
,
wirsioh, 1961.
',
I l1 ,r ',1. ri r 11n A.. Pslt.:holagie
ates daJiciAnces intettectTreues,
l,t L, 1t66.
' l iL I I C, Imabtlitatca stru(turitar terbale ,renLorate c.tlLet
trnt si dezLaltar.. gtndirti cop xtti .! debitttate ninLdn, in:
rl, \ .la Ce pcdagogie" hr. :,11!1j9.
l l L , j . r x 'I , P s t t o l o g i d d e J i . i e n t i b r m i n ta ti . Ed i L u fr .tj .ta .ti .!
sr
.ri. rgr7, ,..
', , . , .
F |
:j
'.
'
' \".,i I I v a t i c r, logdFdja,
Editx pdaeob.i.A.lc star, x,ros.o!a.
I L r ) ( l 'r d . r o m . ) : L o e o p e d i a . c h o sto va .e _ D d i r u r a d c Sta : p i .
l ,.xlnra pedasogici, Praga, roid (Lrad. rom);
..L a u n a y C l ..
lr1 . , xielysorthogralic.
ln | _.Ll pr.sse
Nlodnral.,, n.. t.r,
l , 'r ', 1 7 r l , h a r l j c 1 9 6 5 q i i n n r . t9 d i n a p r i ti e tg o i i Sch i l
Lrl ll R. ii sclritling
A . . Z t i t Di d g n o se Jr i th ki n d l i .h e r l h n \' ttrtliatuitg bei Stotterd, in: .,Alituel,t-- Ijrobl@c
.ler plronir_
fl' L',Ld Logotndie,., vol I. ,,S. It.rgc., Aas.t
i! Ner. l.dfk.

2l

de limbaj estc
bai. -\teniia care se acod; tulbrririlor
jriitificaia deoarele - spune !'r. Kainz - ccea ce cauta
iri afle, in ]a:orator, psilrologul carc se cc\lpa de vorbire,
ii cfer5 malerialul logopedic in vivo
Punerea in evidenld a fact'orilcr carf influentL'az!
c.nduita lerbali se Ia face pe tot parcursul aceslei lufrrri. SLibliniern dcar Japtul ce nu ne Putrn 'i:ldoi de
;mportanta conduitci verba'le, care constituie un asp{''ct
.,r deschide 1algi perspective in :tudierea ;i cci'celarea'
din pun.t de vedeie siholo{lj,c!i lingvisric a limirajulLri
linL': pr . Inr .i d prohl.m lof al.rrrt' a F"tom
Tr'J i^, LoLr-i, :i mal:ondnn tapLuL"i di_ pulct da
tedore cntoAenetic, conduila verbah cunoaiie o de7\'oltare ,pcl:manent5,care .ons'i in complicalea ii diversilli.ar.'a i-melcl de vorbire, iar sensul, semniJicalia' conti_
nJiui capiti caracte.istici dc subtili"at Si rafinament
E6le .iar'ci o.lali cu uvoluqia onlogcnctici a limbajului'
cit ;i a celoflaLte procese psihice in generc, conduila \-crbali sin.nim .u ccl dc ccmporiamentverbal. de;i irl l-morigirrali
DuDi.uxr ie l.edc {olosim "rermcnulde 'iondrriti \'rhali sinonim cLr ce1cie compn.tament verbal dc:i in limbaiul cotidian sc pare cai p-fimul se rcfere mai mult ia
asiectclc de ordin etic Cercctar.a noastri nu urmer!5te
acest aspect si, ca atare, conduili sau conr'portament\'er1l d{:scmneaTi raloarra limbaiului uliliT'at in diverse
ii"uaiii sub inllLLenla capacititilor psihice li in relalio

C- Va n. ?he s et ller t ePt ion ot dls l a l i ' e n a r

1900; R ip er
I'
ln: ,,Akui.lile Probleme der Phonial'jc und Loqop:idie" volB
r
u
I
e
t
J
o
n
r
,
c
he:
lv. L.s ir auble. s du lanlt t ge
1960j Scch dn
Maioine
Libuirie
DuroPltnnes
relles Pri6, P.esse Acaalmiqua
E' C u P t i x i r e
B 9i Bos c aiuNeagu
S. A . , 196 ?i Zijrstj
dezLolt@ed |'tiDitdld faPotttr alintre tuLburtuile de rorbife
aol IIl,
fii ,;telect@Ie lq coPil. In: .,Problne de 'idefootoiosie".
lo9o@tfatdtii
neto'lica
contfibttii
ta
unele
s
l
o.
.
ioon ;
,
"
Sttdti
1i'1gdii;
Si
Lro.ei tcolarufui,ln : ,,Rev alc Psihologie' m
cercetdi de logoPedle (red. C Pruncscu), Editura didactic' ni
pedagogici, 1966 etc.

C A P ITOLU L

oa

aaaaaaaaaaaaa.

a a a

LTMBA.IULUT
coNSrDEf,ATI
ASUPRA
$COIARUtUI
Mlc 5t tPoTEZELE
CERCETARII
semDiJicalir esre faptul ci, in general, numerul lLrcrdrrk)r asupra particularidiilor dzvolt;rii vorbirii la copiii
${)lafi esi! relaliv redLLs.ln acest sens, facreristicilc
("Dduilei vcrbale a fcolarilof, vccabularul ;i slrLLctura
Ifamaticald a vo.birii sjn', inci pra pulin cer.:tate.
Pin,r Ia inttalca ir gcoaii, t'rpjlut lnvale \orbirea
tnlr-un an rmlt {el, mai rnult spcntan. iar de la ace3sti
virsti, conduita i'elbara : copiilor capite o serie dc carac
tfristici noi, daioriti procsuiui d? inetrlrire verbali si
|ll1rnil'ii culllrfii vexilsl:. Desigur, experionea lcfbali a
.opiluLui din plimii 6 ani de viati in uenteazi inireaga
dczvottane psil ce. La experienta verbala ituiu'fiti sponlan se adaugi cxperienta verbali insusite in .:coali, Lrn'de
sre loc fofmallea ti dezvoltarca adavdratei vorbiri litcLa inir:a in $coald,ccpilul arc deja o aoumitl experie,nF intel'actualS si vefbal5. ln general, el inlelege bine
vo.birca celor din jur si se poate face inteles prin expd
mara ginduril'or in proPozilii Si fuaze alciluite co,reci.
Er.p ma bine di4ercntle dinh.e obiecte 5i fenomene, este
oapabil de a face ironii $i dbculii contradictorii, iar dorin-

lele, pre{erinlcle, politetea sint tot mai clar expdmaie.

r\ceasti erpximare este latiliiati $i de l.olumul relativ
mare al vocabuiarului siu : aproximativ 2 500 cuvjn'.c din
(are ci(a 700-800 lac parte din vorabularul acli\. l-a
sJi$itul micii rjcolerjtili, vocabularuL seu insumeazd .rirca
4000---4500cu\dnt din carc aproximalia 1500-1600 lac
parte din vocabularul activt.
Se pot coDstata diferenle insemrale de la un copjl la
altul in rea rc priveitc dezvoltalea limbajutui la int|a
rla in t:oald. Elc se delorsc, pe de o partc, capacitilii,
J,olc,nlelor;nteiectuale ale copilului, iar p de alti parte,
jrflumtclol mediului lamilial, a1e mcdului dc a \.orbi
rl pi nlilor. ale r'la ti1ii logicc in exprirnarea ial,n de
copil, al. lelulni in care maturii Eiiu sa 1 stirnulezr. O
lnsemniu|!' dcosebiti au acliviteiile din gridinild, crpdmaree educlorei Si exigentle pe care ea 1e formuleaz:r
in sccpul dczvolfirii limbaju{ui. Desigur cd asemenea
diferrnle in limbajul copiilor se mentin ;i dLrp6 intrarea
ac$tora in fooali, ca efect al influn!lor instructil.educaii\,e reacpi.ale si asimilatc diferit
Intrut in gcoarle,micul poolar i$i dtversilici gama preocupdrilor, devine mai organizat in {)liuni, are un regjm
de viatn organizat, dcpune cforluri irrari pentru a lace lalA
. rr- r' 1. ed raLi\-. ir.\a ' lu. ruri I i .j r' sF1 al.
moCui de a gindi, .1e a memora, de a obscrva, d a cxprima ideile erit disciplin6L !i stjmulat. Toatc ace6teB
constituie un moment important in dezvoltara psilica
a copilului, p.rmitindu-i si rcalizeze progrese in intclegcrea 9i cunlrater6lumii.
Nl,rilnile asimilate in perioada micii scalarititi taci
ljteazi integmrea cuno:tinielor intr-un sistcm .omplel
;i permit dL'\..li.atrca oalitililor gin.lirji Ei di\re"sificarea
i p^r-oaala
'-1l n- de , x?f:m"!" a i a p.xpcr'p'rl,
^it
Si a orpcri:n1ei social istoricc. La accasta, o conirributie
lfd.irm$riataifi aduoe Si in\.dlarea scris-cititL ui cart creel95.dn (S,np larg de dezvoltare 9i ofganizBr'ea intercse-::g )1,

| : )1 1 ,/ . . , . .

!1:g c.hroig rlrrd.. iPsilotrAqi&.opi11nti, Editufa didactj.i ri peda

-iigbgtr4;tqqlj,Fr2btiri.ir') : jlri

hr inr.."ct ra. S"b inftr.r 3.FsrJi pr ccs apare La

rut personal cte F\pr-mdfe a idF:lor. Deli I rr oa- rl u
r{to sufilient automatizat sub rportut stereotiputui gm_
nruliral fi inci mai intrilnim elmente a]e timbalului situ_
nliv, r{JfbilEa scolarului mic dovine un elermental er.pr.i_
rrri'.j !i rJrrri c! Dr n . r!d,. ,oLppe-5^1a1. po5ibi.i_
lnlrlr J, verbali-a-- , F\.rlF inlcsr.\. f^.,.rca L-nu:
llD)l)aj cc conlin dcscori etemnte titcrare
9i esictioe pe
l0rrdulunur stilfioisi aipronun_tieitotmai cbrcete.S,tru:c_
lIf{. .c r,:rLF'o-. a prupozi ilo. si lra.Fl r ao.F tor mar
'- 'n ) p l e y a

s mdi nLd r!aLd. Dd ...r

( .a sa | :j a l t_

j .ttl

"L
ri.\( cxpuned incompicte, in clasa a III-a
fi a IV-a apar
ri.rtr.r..oLfimdi c mpL.\c. -sa.i-a
" :. ""1-na:rdt-. o
,,rll l J, pxpr:mar. flr..ra :: ,,.r,
,.a .s,. .dciliLaLd
r,rldo ciezr.oltarlimbajului interior care constituie cadrul
al limb,ajului extfior (U. gchiopx).
'l(,,r'ganiz,ade
.sul.in
lmL"j pe ,"rF j rea,zFdza .op..u. ar,.
,l'i!e

l ,' l l J a o(ari Fd
.J m oF. . a. / d
d..i j tr: ..s
) r \ ( r m b, a
,1,
u
al
L,'
p.
tr
dsj
11
l
ar.a
l
i
.rLdr l r , , \ 1. aolr er t a
'l
patr"
il
jn
L p\z ntd plr , l , , . . n- 1r 'm
' r' .tcfrs.
.Ir.i n.car' : 2)^ m di :pl i .a--a ao,st o el. m pr t .
'
de . om u_
p (epa. r a. . 3r pr F. r . a
' rl ..J r.
ri .L i nL-Lr,r,"
s: _
11 p-. n J I " n.to" 6ra.nar . . aesp; . if . F
' .' l ,r:
im oa_
I rrl r i adul t.
r )1. r\d i l . f- .Latp p- . as. . oo a I p- r m i,
--, . r a p\Lor. ,
\i
-1
" apc. t ur f . t : of : m a, r dpd,
1'
rl -....
Jr.-dLr D rrr p el r a pr.fr-tnr
,,rr.
Ft . m an. c i. L, m u_
...,.,r" d J a .rpr \.mat;L g
"
l0 uni ; cpa cl^ a
' ,r.
r' In ]l 1 | i :i r
l i n-, J p; a.a "d
por ". s m . a] "t ' rr)r' dr I rnual .l r.
I-l ri l or. p6rr r Ln i p
r uuim r _
"
i nD , fr rar., apot rot mj
.tFS 3:;i c.m pt cjr c.
La mpilul dc f.ir:rti scotari cu debilitte mintati,
ij1
.
l Lrrr,{ i r de era,r' i tateaa.:stci a, posi bilit it ile
de expr im ar c

, ideilo.
lirirrrl,a
iiil.*sa pelsonale se menlin in senrat sc;zure. EIp_
$i sociatesarace,dar mai atesri.|.e1ul
\ ltzi Ptlrcloatid capilutri
tle la,drr.rc
ld o{tols.enrd (red. Mau_
|
D.L.sse)j
Editum
dida:iici
si pedagogicd. rgZ0, p. 160.
'!.

25

!;u slab de inlelegerca ljmbajului ingreuneazdmull sla'

bililea contartului cu coi din jur. Pe lingd laptiul ce debili; minrali au Lrn vocabuiar limit3l, ci utilizeaze adcsea
cuvintcle in sLns eronal, propoziliile, frazele sint scurte,
cliptice, iar vo$ir$
este inloerenti. Il)iisti, aiaCar, ..
rela'"icdirect, intre dczvoltarea intelectuale:i limbaj,
relalic ale carei aspecle voin incerca s; le puncm in cvidente pe bza unrJr experimente.
O s$ie de ccrrctdrod (J. .\. Gallaghcl, S. lL BiioLr,
Ii. Werner, D. J- SiL'veIs et(.) au pus in evlConte parllcularititite limbajului in diledtelc forme clinice do debi
litatc minta]:. xI. Rotca arate c; la copiii cu sindromul
Dowl1 apare o articuiarc deficitare :i o vo(! liri modulati fi intensitate corspunz;tcare, ceea ce face ca Iorbiren
lor sa tie grelr pe(qpu].d. La .llir:]ii mintal epilqltiti sinl
preTcnie desecli fpe|irilc ,si Yacea ltAbutit5, in timp
ce la crurini, \,.'cea este stddcnli !i impfecisi in artiJl.opiji d.',.iftte s:olari mic; cu intelett nonxal;i
in spe.ial ]a c{ri cu debililate mintali pol F}ersnstas6u
pot apir!'a o serie d gr..utAli in \"orbire carr pun in plYi
col t.ansmiteres Eindurilor proprii Si perceperea corctaa
l'j"rbirii auzite. r\semenca tulbureri ale limbajului po:
inAuenla in gcncral ccmpo.tamcntulccpilului 5i in mo:l
spcciel conduita sa lerlrali mai (u soami atunci cin.l
se Jixeaz5 in stereolipuri deticitar'- -\slfcl la nlpili cu
inteiecL normal sc mnlin, cu o fren'enF relaiiv mere.
pronunteri incorecte al unor sunetc ii cuviite, deform.eri, substituiri. nazalizdri al unor sunele si silabe stc.
Se .ftie ca dislalia qi rinolalia, fie partlalE, fie totald,
rea mad la tratarea lor logopedici
nu ridici Ercuti{i
estc in.eputi do tirnpu.il-l. Perivorb;rii
r?ducarea
dacd
oada de needucare a vorbirii acsior copii este scurii ;i
rccidivele apar in cazlrri foafte rare.
Sprc decse ire de acestea, logonl]lToza ;i bilbiiaLa
au ilnplicalii mai profunde, nu numsi in vorbire, dar 5i
1 Roqra
M., Psilalosid delicienllror
si pedagogi.e, r9{i7, P. 1r2.

26

mindli.

Ediiuta

dideli'A

l|l it_ar(u pcilio lizic5, in personaliraLeacopilului. La acct_

I n l,)l)i.r vcfbirii se intercqtc sub forma unor ljgiluri
rlrrl'{l)il! ii ob.edantepentru copil. ireNonalitateacelui
| Hfo o astfcl de tulburare se poate dvorganiza, iar reti_
',
r\r'1r
in djsculii ti lcama de a r,,orbicreeazdo si6re de
lnr,r.(iL,dc rigidir:,te.ln multe .azuri, renLqiareata vor_
l'1r' {.rfeaza impresia ce cel in cauzd are posibitiHti inte_
l{\'tr aLcmai limilaiic decit in rcalitate.
r) rrc.\-^i a d,\Lut dL ridioata au (la
icolarii mici) 9i
.
,,1\,lrdia i. dera'ja, d:.lpxid alpxia cafe ..onsLd
in pipr_
"i
rh,rfa partiali 9i rspecliv tohte a deprinderii de a ic e
r ciii, de a recuncatre literele si dc a Ie imbina i]r
',i
I,r misura inaintirii jn vi6te tultrur;dle de timbaj (dc
xrlr.Lllatie. de frJntic, ritm, cirit, scris) dLrc ta un tabtoLr
xl drani{estdrilor psihice ce s: cornplici tot mai mult.
Solicllaroa copilului de a vorbi in fata colectivului de
rlfyi $i neputinta sa de a-,:i exprima corect si cursiv
r \rnoftintele ;i provoaci o stare d obliscIi tizire si inie_
l.(,tua15 fi o lipe rscnsibitilate afecri"!,!, o teami pa,toto_
rl(.i ce d(enercez5 adcse.'ri in re{uzul de a mai r;,spundr
(lri;rr alunci cind stic lectia. Insurrce-sulla nrvdtdturi at
r|lrrr asenenea copii le modifica intrcaa atitudine aJec_
tlvd fatd de aoti\dtatea $cohrA, phsi;id,u-i, in realifrate
0r nLldrpt, in rindul .ior slabi.
_ F.l:n-irar-d L rlL rrj-ilor dF .imbaj perrni p .opilut r:
rJ-.ri adat)rF .ono Lra \. rLatij, rnr mai bir.., ta ,.iem".r_
tclo \triabile ale sitltatiei. CMate cu drzvottarea timbaJul,ri..i a.inLcl:q.nr-:. opi ul ar^ p.sil,rli.aroasd_,i i1( Jaasci roj mod.lc dc (ondu:-i ! rhala 5i pf n acca.lr.
|xpy,:entras-ociald.IrnForranla considerabite; Imbajului
rezulti din fapnul ce dezvottare psihic5 nu ar fi poslbila
I1 afdra comuni.ar;i !erbat". in afara.omporLam,.nLutui
vrrbali Actr(1,I mlra rl reminF u1
d....1.i,- .e se
r onseNa printr-un flux continuu de"sisrem
schimburi cu mediul,
in pdmul rind cu mediut social.
'ji
lLeoDtiev
A. N., Probiemcat de."-ottdriipsthicdui, Ealtu.a
slijnlificn, 196,1.
r Pirgei J., Biotagte,i cunadttcre,EldiiurnDacia,
Otuj, rg7t.

2'7

Din acesle moii\.e, psihologia limttajului arc o deoscbite semnifica-tiefiind pentru Delacrcix ,,st'Lrdiula ceea ce
se pctrce in in'di"-id ln timputr aehizitiei propriei sale
transfomdtii
-timbi sau a unei limbi striine, in timpul
pr.opriei salc gindiri in .uvintc"rHolul pc carc-l joati limbajui in de:ivol.area ;i in!i
umanc, i] dtermiii pe J. S. Bruner si-1 considcre printre cele 5 mari for-te alc umanizSrii: 1) conleslior''area
unellelor; 2) limbajul; 3) organizarea sociau; 4) olEanizarea copjliriei prelungite Fi 5) ncvoia omuLui de a-ii
cnplica lumea in car tr:ieqt'.
In tco515 se insulesc forne mai complcxe al{r ljmbaiului kilit-scris), iar in cadrul unor disciplinc, limba de\'ine obiecl de studiu, ccea c duce I'a exercitarea unor
inlluerle nemiilociie asupra conduitei verlrale, asupla
! mD rLa"na..alo_' i \pr .;\ ', dc sr'I Lr; .i d' rea
'' I
l. irs'm\!r:r
ri
'i 1
"
ocupi, iD
fcoaLi, in1'elarea regulilor gramaticalc, ori.Erafirc.si l.')iicale. lnst|lirea ac{stora ester impoftan|:i. pen
tru cii ,gramatica cste acea pa e a limbii carc lacc ca ca
si n,.rr'amirii o simpli acLrmularcd{r cu!'inte inlorm:5i
in:rpl.r de a exprima gindirea(. 3
A reieqit, din rclatarea noaslrd anlcrioari, faptul ce
irsr;iri jmprntante ale pesonalit5in limbai se rlllcrti
grad.
difurite cle Lrarlsparenli,.tin
\.orbirca
oferind
tii,
arcsi punct dc voderc.
Dupii inlmrea copilLrlLri in ScoaLi conduil \'c15ald
cpili trensparcnle fi in ceea ce pri\,esle gradul de a ii
,,culiirtati", cducat5.
Planurile inlclcctuale, intcns soliciratc in via-ta;co
lar:r, princsc o mai subtili gam! dc modalitili de a se
criprima - lapt ce l-a dL(! la o mai mare \tafial-it $i

lr)mplcxitat.
a vorbirii in dir.clia canarcieris{.icitroriDte_
Irfi .ul ui .
l r,Lr' v3a cond ti ra \Frba.a- .a f aot er jsL: sd ! , . r I sr ei. ?. ola\ , ,
vI ,,ri .' Ltr drnm.kra pr. c." el or psil i. c . ; i a I d, I
r ilor orf_l l r D i a< !. a, pLr i ada
:9
,
coiar
; m icj
!{ l !
p6rj oad; dq l e/\,l !arc
a lim t }ajut r : t oar r c . m FDr
r,' r l ' ..,..ompl . },a 5i cu mpt.odrii pr Lnd" j)
{m p^- Ld_
rl -. grncfcl l .oo:l L,l Li . ..Nu Hr : su n, m jc
m a. pu! : n
' rr
rr.I
rm. m" _ pu i I mrcd,i .. .n - i supls d. f . r ", r "t or
i"
.
E
,,: 1" ,,.r, dFL:j ._ornp.r 3m,nLu, .
pr ; \ ir o, r : . Ar . r e_
lL.
1' r.
.a.
r| tog.
. u jn . . r - s d" t oim ar e
. l _r \ri sLal
' !t.
,i i
,.r or . , \ o, "a. - .
i n.Feai " r:
. a . m oaj.
.l -d.,sl
rr\LLtul
i r,.rmarF
ar1i , $tj j n15 S a." l
I)ah Ii ru -oa.( a.,cL., i .e oa"e Lr
eb: r J" s"m _
p " roada f tari mj .j ( . Jd, , t e I _t^\
\ - ) J: n u n- a_
:,'
'
.1-'
.
' ,.,r, r' . , \rd -. nt^: t) \-i -" ra , . oldr a
m i^ii c r . iJ. cL
l ) r. ;4a .6a mdi ..m Ll i ..a.\ | . a r r L- n"ir ar e . . or - dli_
p{ l er.mi r i t.
' ,,r'
-al . : _r i I per ioa. t a ) . olalj m !
I
,.)i p..mai \a . cor,Ll Jj i a r--bal a cr nL
m ai , por xn, m ai
3) in pcrioada Scoiari mici se manlfes,ti o serie
'rlrrlre;
,l ' -, pa-' i rl ari L,,i at- :mL]a, l , r :
a. . r c. . t ". +t ir . t "
r li
,." t. re. -. o.3ar' -rrp.
4) r - p- r i d d c. r - c
]1.
Ir. i i . i,eo"
.r.l
.nd-:t : ,. rdl . d.. f r . . . - . . . i
- , 1" ioL _
,.\-orL,i rFaoti .:al a- . ar p s- f or m . . d. i . . \ c
l j ,p' , ,,
!
rn: .,) i n.p-fi o-da :.ojdf a m i. . c- p e. i . d
:
l'l l ,
41
(. poa"
+ nl i ,i ,ati e
,o
:"
i
r da dir . r , , t or
':
"
.!r
-\ o n n J rd F r . " r c ) i n D . f i o a d ai o _
I ii' , , : l_ , " il
.a:l F- a ra-ocrt.sr:{. lor nom palu*_
, u1u.
\i l | rrr a-. o d^, < 6U i 1; :no -Ld1.i oo t - r p- . , .
j
r r . . . LC_
.

j.,."1"..y,,' i: - l:."1. p.- Lf u i r ftu ,.ar - a ts i - d.r .i ,

i.:a a.r orp- o. s p.i .^,i i r .,_
l.'
T"f .'tSa..
rrr:.i."1
;r^ p, rsorati
,ti i n soa.i al
.ri
. , 6.
Din d\
F
Lr \ . .
am
,tr-L-i _rbat , a
d.
\
ist
r
.
i ,rrrm mr a A r^!tsr
pu); )v- 5|13 i- ^opiit
i p, : . oq- r - i
I L ,. J cub.e l ' , i ap , i " _ o.r . m is . om pa- r r "lar elor
oFnrr-r.a I I ^ .,o...t | . i cu p- i", r r e t J. r du, a
,

l F raisse
P., L e la 1r gdg. , at t udes er ler im enr aL. s i . :
,.Bul.tin
de psiliolosjc", 1116:.ll01- h.. ? rJ, p. ll88 401
I Bfuner
S. J., P..ntr! o teorie a itustruirii, Editura dida'rtici
pcdagogica.
r9?O
:i
I I oigu
Lim bd nm and c ont em Por dnnj Dd i r u r a \ t i n i s _
Io rda .,
19a6, P, 231.
teuhi
I:leiemhtului,

M., prihotogi. a1n|tuld campoatn $i eaottutit:d,tdi_

' rr.ii.uc
rrf Slijnlifici, Btrfeqti, 1970,p. t6

2A

29

\'L'rbale in iunctie dc dez'oltaree intelctua]E. Am lucra,

cu ..Lr lof d subieqi narmaLi; cu un lot dc subiectt cL.
J.ebilitate nlintalaL Fi, in fine, cu un lot de subiecti noF
riali dift pun<:t LLebedere irxelectual, dar cu tulburdrt
Am pomit ci: ia ipoteza c! maleiialul verbal poal!
li utili,,-ai ca inst.-umnt de cerce'.are qi psiho_diagnoza
f i ca a:ar. n!-am propls:
1) Si purem in ea'ideili ca:a.iefisticjle $i iol.mele
Cr manii.stare ale difelen!lor di)rtrc c.mpodamentul
verirel al cop;il{}I (u deztrrcltare nofinali, cu [ulburiri
d :ni.luc';, cu tulburiri de v.rbir dar cu ir1lelc.l

C A P IIOLU L

tt

2) S, $'identiem stru.tu fonc:ice, lexlcati, grama

tjcald ;i slilistic; a \oibirii c.lor irei catcgorii de colii
(uprin!i ln erperimenl.
3) Si aDalidm modLrLin care sc manifesti corelatia
intre niv.lul de dezvoltare al vorlririi qi nlvelul intelcctu] al ele\'iior allal,i in ateniia noestr6.
4) Si dc.:ldm dinanica comporlamentului verba; Si
.ara.leristicile prcicc.liv. alc personaljtalii cu accasu
5) S, ledfm cum se manif$li dinami difcfenlelor
individualc in (.nCuita l'.rba]e, pe grupe de \.illrti ti s.\..
6) Sa mar.in pluerl calitativ 5i cantit,tiv din corduita !I]rbal: a !(ipiil.r d4inut sub lnflren! procesl]ui
insiructiv-!.iurati\'.
7) S:i conturArn nivelul atins de capaLcitetilc\,erbale 9i
intledtuale ]a copilul de viNlS qcolare pniru a pulea
ctontribui la stabiiirca metodicii adcvatc proc.sului inslruc'li!, cdu.?tiv.

aaaa

s-a desfi$ufar in .u.sul

\^i ls?o-r97r.

.nilor

qrolari 1!63-1970

aaaaaaa..aa

MEIODICACERCEIARII
Clr|ceiaroa iimbajutui pe baa unor
"u,ili"a-i.*a!";ilffiiJ"ll r;jir",;
ft)ft,erece
".i^a,a
rr' n6. dinami
a ,e8d r-it.r .at. , L dl.ambt jt pro _sFt"r

ir pv,. Lria .of , nL :cr

Exr:ce
-.:.a. pJr. " r.ric ,J" p"o
Dla|n( tFur..:'-.i p a.ti. .. .\, ..1
d. m..rs (-r.. nF 6ar cL.
lllt mai.mLrr '. , rr sc ar'c in . Jefc. p
I.nga "apf rl .a
Fdn.jimba. ar,.I r ,..m..n.r.a.ca..ifap.LLa
"t "si" ro,o_
lllA un. :rc rum( ir al giro:-t . Dc .1l.f.], g.r.l:r.
a omuiui

lirlin''-j

t'

mrr- dd' r' ej to,'n Azdp- bazalinb"

' '

)L:e .}'psr. nra J, \j.r. a cop,uju:5.

'rc '-.mbog;1c.rFpc
baTa .omLni.era \Fc,ja
,d,.
rlt,DdJtL|.
la
pcrle.,:
,rafea c murr,dt.r.
'e,a
,

lli:'.'

f f ili] : , : j
1 E*perimenful

]I

* i

. : : F rJ ' , . . " a ur :Li- u L

si n d i r er i o .

A . F. L!r:d d ti -cu r,:Fri -i i n r F- - "3n{. pr . \ . nd

I I rl
(r, ansambl al i j moai u.-i i n an Lr Fr a,
a . , j act j\ ir d. ea
pfi { es^l , r p\. i ... sLp.r.i oarL.. pri nr r e ur F
m . . m of la ar

ll! 1 , 9 \ l' : rlle \ ' l , rr r' ec : . . E x is r eo j 1 s F r ! : -s L r b r i t a

l l ml )aj rl ur i n p.h nl i rarea umanii si in t . Lalit at ea L, m _

P {)11nmenrci ordobi ndi te a]e copi l ului.

30

(,i,r(l,rLu vlrLlali are potcnte din ce'in ce mai ]aryi si

,,'rnp[ xe dc a e),?fima pcrsonalitatca, ca de .xcmp]u par
licularilalilc ei psihologice c.]mplexe ti camcieristicile
tipologicr. De a]uel, particularitdtilc corelaliei dintrc celc
doui sislcme de semnaliare conslilLrie aspectul pe baz,r
ciruia se poate dediri tipul spccial uman. Structuri :numite d corelalie se rlanife$e in fiecare formi de adivitatc cit ti in cxprimarea vcrbal.i. Re{efitor ]a particula
rititile individuale, se desprind doui asp..te Primul sc
rofcrai la particularititile tipologice generalc (mobilitate,
norli, eclrilibN) aare influenleazd condxita verb.ali, iar
al doilea Ia particularirttile tipologloe spccialc - tip
artistic, tip ginditor (medita'.iv) ;i tip mir<t. De aici, se
poate stabili inter.corelaiia dintre particularitalile tipologice generalc Si cele specialc manilestatd in vorbirr'.
Este Ftiut .d, intr o anumiti ctape a de/xoltdrii onrogcnelice, cxistd o serie de parl:drlaritili
caracler.istice
etapci respective de ansamblu, .are se manii!.sta in variante oorespllnzetoarc particularitetilor tipului ecneral si
specisl- Acestea prczirli
importanti pcntrLr dfinirea
corlduitei yexbaic, oare sc manifestd ca o conduiti {Lr o
ampli evoiLrtie.Porriod de la ideea cd, prin conduila ver.LaL'F..J
lbl".s
.a;. rrapr | \c. Dri a.d.i .m
pixi, decaler! areslLri f..nomen, plin studii r'xDcr;m.'ntalc dilerile cc pemrit comparalii multjple, poate duce
la formularea dc conciuzii menite s6 aduci o contributic
la p. , 1;1 .i. i,
:mp,. .
L p: ,. ,r'' 1
" .". .1^.
.
r,
.-.
.i
a
iL.
r-.
,
rmal:. .rt
'
"ir'r
-.p ii
",
ti cu cei ou deiicienie inhlcrlrralf s:ru cu txLbureri d.
r\cesta cste cadNl general de dcr;.[ra',c ln cari] sll
o i.^J " c, d.r l d, la:d. uh.. n" it- . i e\pe :mp1L.te
.oastre au .a\'lrtin atentic:
1) un lot dr. 120 de copii de lilsite fcolar; mici (clascle I IV) din s.rolile clc nrasi, frprEzcntind in mo{j eEl
fiecare din c.]e 4 clasc Si aproximativ cgal scxclc i
2) un lot de 120 de cqpji de \,'ilsti :colr! mice, tot
din scoala gl]nemld, dr cu tulburiri do vonbirc (d." tip
dislalie ii bilbii,ale) fi cu intelcct n.,r.lna]. $i aici clasoie
$i senele au fost cgal fcprezentate :

32

:l) uir 1.rl de 80 de copii de \li]st!;colara micd, d:in sco

ltl(, spcciale ajutdtoare, rePrezentind, in mod cgal, JieLrrrc(lase fi sex.
l,)xperimenr'Lrl s-a desfe$urat individ'Lra1 l'iecirui elev
| firD cerut si alcituiasce onarl 16 povestiri (mate al de
lryr). Dat iiind numErul total de copii (320 de subiecli),
l|[r r)l]linut de.i 5120 povestiri. Toti copiii dit ccle trei
l',1r fi experimenlalc de subiecli unnau sd alcatuisci
p,)!t,s!idle pe baza unor imagini care le-au fost prezenirl.(. Instructajul l'e$al da,t Iieclruia a fost urmdtorul:
,,:|lri sil'li ardt nilt pozc-imagini ;i tu se-mi faci o pov,sl. cu oeea ce vezi in elea. lmaginile se prezentau
rLrl)i(lului la prjma vedcre 9i i se lisau in fati pini clnd
r.l]nLnade narat.
l,c-au fost prezentate subieclilor, in ordinea indicate
r,:. s. ur.nc.oaf^lF4 Lirprridc irnaain,:
a) jmagini colorate carc rcprezentau patru tipuri dife
frl( dc obiecte (Iig. 1, a, b, c, d); b) imagini colorate rctrfsentind cinci tipuri didedte de scene cu actinr\i @roIe'
tknnle $i umane) (fjg. 2, a, b, c, d, c); c) patru tiPuri
,li|,'riie de imagini colote rcpre'zentind aciiuni inae e
,'l r p T.A.T.) \t q. 3. a, b. .. d): dJ rrei natFgnri:Jif6-il
n4q 'i co oraL-,ii"rafc caLFgori^f-:nd loffnar; d _'r-"
'l
imaeini (fig 4, a, b. c)
NLficsiirno logici de poze
1n toate cazurile am notat ;i am inregistrat pc banda
(lf magnelolon intrcaga povcstire orali a copilului cit
Lrncl. maniJestiri logate de vorbire {a: gcsturi. mimici,'si
panlomimic5, instabilit"atc, slarea atcniiei enc De asme,iLa, am notat timpul necesar atrcdtuirii fiecdri povesliri
consirderatci durata exprimi o serie d.e oaracte'\m
rl\ri(i ale conduitei vexbale legale de debitul verbal 9i de
nlalia atestruia cu dezvoltarea ondogenticd $i cu dezvoll rea mintal5. Deigur am aMut in vcdere $i laptul cd
(lurata povestirit ia llecare probe reflecte Fi variatiile
rlrbitului ln fu.ctie de diferite aspeote particularc ale
imaginilor etc.
ln alara experimen'tului cu materiahl d bazd dscris
msi susJ am cutreBo serie de date ou privire la conduita
v.rbali a copiilor in tinpul lectiiior, mai ou seama in

l,',lijil, i'i",.,i,,";:;; iUil,31..1",;fl

i;:l:

:;,,ir[*
fi"#
. i*,idr,*",*
=ifi;:T:"l$r
,:j,,,r*
;-irt*,rri-ii"ll
N]::;"ff
iiil:xri
ifi i[ ilitr1*::
.ljj
t,ilt*j;
;uj,l::i
":r":';,:".i.lli,i"i;,=,

j ij:,:i9,,'11";:;^ril,
:il;;t#
ml"x

l'1.stufeainteligenqei + ne-a losl impusi 9i de laptui

rll, l| tNala generald, am intilnit copii cu intelect dc lirllrr suu chiar sub limjr'"e (in special in rlasa l), jal pe
rl,' llur partc, in fcoala ajutdtoarc am gdsit copii cu un
{rlrtl (lilcril de dcz\.olrarc psihici, incepind d: la irnlltect
rl,' lllDlli pin:i Ia debilitate miniali prolundi.
Vr'lidqrea gradului de dezvollare intelectuale (dobinrllLn t)fin teslele WechsLer) am Idcut-o p baza noleLor
talog) ai a evahrarii, cidrice, a dezvolterii
t,,!rla'(de
lrl|1,(rluale Jdroute de proJeo , Ia solicitarea n.astri,
l,,,r lr u fiecar copil iJr parte. Dar, asa cum releva Gh. :,al,rrL, ,,.bselvaliiie p care profes.o i le fac asupra elevil,'r rrr: sint 9i ni.ri nu pot si fie cornplete Si nici sigure
' I L, Lprelan r !i delinirea inteligerli a lost li.ur:i in mod dilc
rlr d. .iltc psiholoei qi de tatre diversele olente cc s{u con
lrrr| t in psjhologie. lh psthologia contemporari,
dispunlr
!r problema noliu:ii .le intelis.nie cortinuA. Daci perru xnii
t!,lroloei tnteligenla e;l-" o rapacitale Cenrald, pcnlru altji ca
\ r , . o r s l d . r a k . a l i i n d o r u n c l i e i n d cp .n d co l i . Asti e l , r te n fi
,'rifon, Edouard Claparidc, Wiliam Stern considern jnteligenla
generau de a rezolva probleme e cooiin difilur
o dpa{itatr
lriti mri @ri sau mai mici ti care, in uliime insunle, servegte
i(opllui de adatiafe.
cureDteie stru.turaliste ti gertaltisle du pomit dc la p.mis
( r'' actul .te lDtcljg.nte p.esupune ur pMes de tanslormare
.a.cnup@t.
fi reduslaun sidplureilex.
Confom acestor teorii,
rituatria probiemBdre esieconsiderala ca u! gcst!]l i.tel<tE)
cc
r.e o struciur, dati- I{ijloaccle de rczollare sidt jnsufi.ienle.
KdhLf, W.rihcim.r,
K. twin (r.preeltanii
ai feoriei tensiunii)
arate ci, in .impu1 peiholosi.. pefc-"plia stjmul.aze intclilterla
organia.ea de
.{i se adopt, o soluiie optimalA cafcafchbazd
slru.turi e.hilib.ate ce au irn.lia
de a i.duce tcnsiun.a D:n
i.. rcpr.zcnt.niii
:t\(hrraiistuului.
Mieli, Wrtr, Cardjnc.. au
adus o contribulie elidentl
cu p.jvirc la conccprul de inreli-

J,i***
i,:;fllilifilil#hfl}

fr[ r,*[t
r::r;i-L
5;:ffi
fr
{
::'
fi
jiii :'
rr*:\,

Tlfl
I
ir:iii"r*,,,ii
:l;nlr"im:I1#'l

l;,:';
r"lu
:;'f:ki
,ll,l"i f; ilr

.ii,llil,. :l ii;;,;r:;:,::#t'
":;

';"","
:::,:'1'.",ifii,:::1,%
^li[::1:,1:i1ifif
"..,_

Alli psjrologi, .a WaLson, considerau intelige.la ca o aptinrdine d. a iival!

sau. dupri Terman, o altjtudine de a snor
ln hod abstract. iar Pjasct dcljnctte intelieenla.!
fiind o torre

35

de ac,ra aprje, i,.rile lor sini

adeseori sLoiefli\.e.

Fig. I

Ei nJ

,n
5: l;il.'j,:: i',n:l: li f, :j::t c, doarnumai
,** ;;
"

"',,":;: ."il, i J:r:iJ

!1"f,,i1ff
liX:"",:;

anar
;L::.Fr, 16p,.
, "it il:"]::"1:"i,rr""i""Jil"1

"iir"t?
:; ,:;':l,1.:,
*l:1,,{i
"r,;;i";l:'!

#r"fftv#:iil
i*i',il.l'^l*lt,';::r,t;+
;:..',:i',:l..i"inl:.li
Ti;j
",.uu,'i,.',rii
up."";-.i' i",":1.",.T,,T,,.
Ij ;,;,i.li'j.iii!'ll":J
+:":L'
-1:-a
a s bi.cL.rprifli
:;,H;:"li;J_',';T,
1,,i,*"::l:*,,

'

: " i . " i , i ;:,

;;;;":

)1

,- "

"*""

or

vi

,,, abi,-.., o Dp.:o * , , t a t t u

.

nr.' r,io p r- 1

";:: i -;,'il?"
''."T;;",il
",*-ff;";
,i;:":: :",,*
: ^:;; ;, ;;:.:: :'":,,'
";

37

Fig.3

IF
Fig.4, a

Fig. 4, b
Fig. 4, b

lt

Fig. 4, c
l'i9.4, c

CAPITOLUL
aaa

a aa

aoaa

III

a aaaaaa

ANALIZA REZUI.TATEI.OR

4) timpul Lrtilizai pentru alcetuirea povestir;] ;

- plne lra 30" s-au aoordat 10 pudcte
- de ]a 31" la 60", I punate
- de 161" la 90", 8 puncte
de la 91" 1a 120", 7 purlcte
- d^ la '?l- la 150", 6 p In. - de 1a 1i1" la 180", i punde
de la 181" la 210", 4 puncte
- de 1a 211" la 240", 3 puncte
de Ia 247" l^:70", : puncte
de lE 271" Ia 300", 1 punct
- prsle 300", zero puncte
gresclj
5)
de tip logopedic;
- la povestirea fird greseii am acordaL 10 puncre. :a' ner L_L l'F..r. 3 gr f
eire un tun, ..
I)e bzB mate.ialuluj er.pcrimental de care dispuncm,
am alcdtuil tabelul 1, care pune in c\.idenF structura

A, CORELAIIIIE
DJNTRE
NIVELUL
DEDEZVOLTARE
A VORBIRII
NIVELUL
INTELECTUAL
5I
,Snalizind povesriritc pe baza imaginilor respective
,
dxpd
criteriile onunlate jn capitolut II am putut;tcdtui
un punctal care erprimd perJormanta fiecirui subiect la
LtoalecatlEoriile de probc. jm stabilit,
in continuare, ran_
iLrile p<*1rL li",arc.az a.n e\pl.r:.nenLjn parLe. {st_
L l. la prob l d. bdzd - am a\ r- i* reJ(r,. Lrm;rori:
1) unitatca loeic; a fiecdrei povestin;
- pentru f. bine am acordat 10 p,Lrncre
- pcntru binr, 7 puncle
- penixu su{i,cicnt, 5 puncte
- pentru insu.Iicient, zero puncte
2) numirul de cuvinre Jolosite in povet;re;
- crte un pun.t pentru 10 cuvinre
:l) ao.cordanta elcmentclor din povestire cu cete cc
s. dcsprind din imagini ;
- (rtc un punct pcntfu Iiocare povestire care con_
tine rcate etemontetedin imagine;
48

J9r:

r ji5

''1 1 i i i

,ra,l
J9

31r,:8

1127

t57l

49

li, Eu

pedornanttor

celor trei toturi

eripedmentale, la

f.i(.
exprimin;
$i m.dia
f3n#,'."f?i#r1",:'1,i,*il,
ixt p:;

il'?:t;,i',f;
;i:ii
5'J:x;Ttl,:,i;Ejii
1",1,':
; :"i';"",x',:,
:.':

lrl tn uisie di.fercnle sint, contrar a.gtsplirilor, mai mici

ir ,0zlrl po\.stirilor durpi imagini rc!'rczenttnrd obi!'cte
tl lrul mari in carul acelora dupe imeeini cu actiuni.
.lrvil lapt ne pcrmite se considerS.mce, desi imaginile
t,|l ir\.rf rnprezeniind aciiuni favo zeze fi Ia acest; cailt|rie d] oopii strucLurarea planurilor de rdqre verlDln, accstea sint totusi relativ inhibate sau mei pLrlin
{r llvf la copiii cu d{icicnte de vorlJire. Distanta dinl', ||r,riil. ob!: , n^ dF pi'11.l^ doua catee.-ri
,opii la
-,
Iny'lr'lo cu imagini incerle este mare, ceea ce dovede$te
I r'l u(.sLe imagini fa'.r'olizeazd, de asemenea, o conduitd
\, | )ali sLpoioere Ia copiii {ir! handirapuri de vorbire.
In finc, daci luam numai subieclii c,u debilitate minl{h, cliferentcle dintrc rczotrtatele reralizLed ei ta celc
lxrlru tipuri de pmbe apar plafonate, pe ormanlctc Jiind
.rl)roqpc dc doue ori mi I oduse decit la subioci;ii cu inl, l ct nolmal. La subiectii cu dsbilittc mintald ca,p6cilrlt(rad' proierclie este relativ r(dusd.
Coxduita ver,bal; a copiilor exprimi, intotdeauna, pe
lln{aAaite aspecte, conlinutul acti\,iiitii inteleciualc, care
rr'(' o anumiti naturi, o anumftd calitate $i srr.uctu|d. ln
(.odrul conduitclor verbale, activitartea intelectuali se retl,-r; in. pr po-rrijle <i Jraz-la incn^qatecu \are qprr.^aiA
auDrFLurcu s.oput de a enunta,.i.t ma: inl-gral ii ,lar,
, ntinulul d- :d-i pu care do-..tLcsa-l .,m-lnjcF.
A fi de acod cu Skinnet ce comportameniul verbal
.sLe un oomportament operant oc are aceea$j naluri ca
fl comp,ortramentelece pot fi in.!,el!atede cetre 9.)arccii
antrcnati si apese pe un suport in vadere obtine i unei
recompense, inseamnS a cxcludc raportul djaletic care
s.' staiorni.rite intre devoltarea limrajului !i deTir)l_
taxea inteleciuali
-C.cestraport se poate exprirna in esenti
ir rd*.a cd. p.rlru a jrvaE ca vo-b\ti, este nF.-6a- cj
I;: do.ar cu .nreliq,nUi,iar oo-rL-La pJ a Fxpr'11d .omr'1i.-a.lc-Lu:p sr ai posibitil,ateadF a :-:cteg- ,D. ta
(rorx). n a.ccl r.rtF\1. FyFmplul 'diolilof .ar.
- r .inL
,apabil: s; Lr:lizF. timhajul, or,cilr ir \truc:e li qa.
acorda, esie edificator.
.{re o ]ai circulatie in zilele noastrr teza potrivit
cireia ornul n-ar fi pltut depi$i stadiul animal fird tim-

il'i:"r:l-::i,!:?:[.u,

*:':
;1;;i,1.i;f
ri,*i*$l"t *Tph:rir
"nx,*,+',1

i:,"
lniSr
,*.,
,tl[ri",
1:]1;;,,:,:llJ;"
*ln: 1Jr"
Fj:::J,liiI:
::"i'it"tiir*:[tl.hii,I
:#,""c
ii;:';;l'liln:if

s ' j
'-prezen,au
":Y.Jf;"l"'":

p"* $#-l:lir.#l
ii,i
:
t-,]#'
i.I
;i:"
.ba
.^r
r
o.
::"i"''iil#fr,,:
#:Ii,Tll:';;;:
"
:il.;"

.,
,,,,"ia :nagin:
^ ;: I' l, |*]r"J l.,n::..n
prjvelre diferenretedin

j";f:i"jli:*l::,
;,"{il3ii;:i'
:,,,;,*.".tl:ri,:":,"#;:iiffti*t
','rt
:r
t;:i:;;
Ii;
-' r,'i":,, i"4";:
:jt:
i"
iir":;l;,ri
,,,, ="
-+ :}i;i
":r;*;ii,jilih;'"ff :i;ff'iliii"*-i
.,.1. :.".,: :"

50

51

.l;1;;:: ,, li;f

.:;'.: ';,,: :..:

. i, a'araeri.L

j;j,i:i:;.-:31'
"",;:tiil:!"'#
,,,',;i
"**;,i
;.,;l;;.'ili.l::,i:.,
ll.,lilTi:i
ll,: i l:;,":l::

jii#i:;irriil:{i"x"3ii"i
,:"_,;
;
i;:;T::

j
r"iri:-r::ri iiiL-lr.i,,i,j{iri
\'.-L .rj ;,o p i t.t r:
" , ] . , "1 ; l ' : , l "
" ,,L r-:ar .,l n- .

i!-,t:
:,
;;";i
i::"ii
;1,;i:,,i:ii;,
, i,;;:j1";"1;,;
,
t''i'i:.1:'ii:;',':J:'"t,.1;
;tl,-",*,:*,,!r"i[l
] i;lffil;

j:i:';irr,,';:l;3ii";i. uL, r ,

\.
q"lrl;'.i1.;;:i'j';''i;i e'' ^'r,':'|
1,3y1
* ,,.,:;.,.,:;ll:

;,."
"".- t.
fl"..:

f.",:,r"ri:jri:jj:i;r:

"p;1ii;
;r. ...ar;,a
"

aAL

i' o
-:: -" " j' .:,1o*i' "'-.",i''i":'T; : : ; 1' 1

j
i;,;"::l.t*;;1ix;r:iij*,
r11i.,.;*;i:l
"i

' l"',i,,"',i"';-?i*iii.:
:,":;:::,";:*:,!,*
"y#:,i"";,]"
;;lll,

h, l a r .^l: raL s rbiF.lilor

si descrie jnld_i ,:
"LUdenLi
Otrv fl, natufe moarld). in s.r's $i oral, jn vcderea - udiFrl. IlrrbaJulr:, :ar Ilialarer ri -\lalouuoir. au rjti ar
tsllL!n (i, filme cu re,prezcnlSri de scurte istorioare, ca
tlr'l(|li rnaliiiao-vizuali in invitare. Bussemann3a fo
paradbnale, cu ab6urditd'ti, pntru a sludia
||rrl lrr1r./.tini1c
fii rlrr'l,,a de perccrplie critic5 la copiii debili Si disfarl,l, r,r l-rxsu-t'a
Sjc,hiopuati .olaboratorii .au uritizat oper||, r , Lr imagini, in,diverse situalii, peniru a s,tudia mo, Lrn evolueazi infonnatia iD orperariile mintale la
'lrl
l'Lrrtfu copilul pr-esoolar, cftlrca imaginitor pfezinti
l||l,r(s fi sc impune a fi parc.Lrnsi,
ca et rrpede inso$ixc
n irL(,ir clin cel mai utile colduite -. conduita vrbali.
Nnruljunfa dupi imagini crccaza premise favorabite pen,
Irrr if ! i!Lafcaciti,buluit.
.\r,
i, ;. l. ! ." a ico ard mica.
ci_
.o sid. r.
,,1,
nF...lor Ll.. . irt\m'
povFsi:ri pc baza"o.rn"'
lrrrAini la incepur mai simple, apoi din ce in co mei
,i,Irphxe, poaLc pune in evidenri o serio de particulari_
irili alL' conduitei verbale caractedstico acestei etape d
Desigur ce acc"sLmod de abordare a oonduitei ver_
l,nl' ru'nseamne n:(: p- oeparLeo a,ep a1. c .,6,odF:
,tl, bdl- da irvjtare a (jrit-scrjsulr'. EsL- ir;ut .a m...a
.: ldl5 a luar na terp laro-ita ; rjtiati\ei lr: OviclF Dc_
r'- l! di 5.olar ar. a ol:gor- n.l.r. dar ap.: a fos.
^\_
I Fraissc
P . . L e L a n g a g . , E t u d e s . xp e r i tu e n ta l e s, i n : ,.Bu ]l e ti n
dc psy.hologie', 196:, aol.20r, nr. ?_-{1, p. i88-4m.
2 Miala!ei
c. et Maloudoin
C ., EtL .l e d e ta r a ca n sti tu ti a n
<lun ftcit chez t,qlaix d pattir d,ul fittue fire, jn :
,.Enfan&,..
r' Bu ss e m an n A.. Pslchalogie
des ttaliciences
irttetlcrtlt.nes,
Presses UniveNitairs dc France, 19)6.
.$chiopu
U., Cirboveanu
M . , Tu fr u
D e zn o l ta r e a
A.
inI@Mtiei
ito operotiire mentate cr itusini
Ia copii intre J i
l, ont, in : ,,Rryjsta de !6ihologje,. nr. 4, 1969.
) Verza
inagini lo copitd
, Lecturd dupd
p,?J.olol, in:
,,1te\isia dc pedlgogie', nr. 1t, 196e,

:,:
i+ij:il:i,j#i"tdii;t1lr"r,l;,i:i;*"

l'".i4i1:i:::i[*ryHr"Ji,
i'.i;
. "'. ;;- '

j,;;, " r1.,qi ^".p"* rn urL - .o , r r d

r .i,.'.T:
:":' :y,,
F:ij;,i:":i.r::ii;.i:ili

,r":', ;,, :lli::;":".:::",,,.1i

i X;ii,,,'11",

|'t ;1*e,;::,*{j'.; ;i,xr*rJri

:
,}:iii"."",JJIJ

;;,1":;i""::t,iJfi;r
l:
il;
;; .",,
t,"a.
_ii""".
r""nl,
:::.i.1!::1=
"p""

,.r Lr {.riLl,!rte deosebiriledintre relatdriia cebr doi

L 1,, al. debilului mintal sint slmple transpuneri,
f4'
r!r,i,,rr,rlL dc sensu , ale amprentei vizuale, continind
ll 'n,,rr ,1,,rond (dacd sint in ma$jnd nu pot fi pjetoni l).
l,"l L,.i,rl in cc imprej traro sc dcslitoarii, conduita
t$rl,rli, iiu)smitc, ccmunicd, o anumiti inlormalje care
F,(,r, (, ,Linc date cognitivc, afective, volifionalc izolate
rl)inalLr.La $:oladi cu debil;tal. minlali, datele
lrtrt'lj, rrlI in rllatrea \,'rbal:i sinl reduse. Condi.rita I'cr
I'r1,, ,. prczinti sub ioirna unei anumiie orgniziiri ti
,,r1,, ri .arc se refer.i tra .ontinutul cel transmitc ti
r , funclie de gradul de dcz\.oltare intcle.ctuali a
'{l'
,"t,rl LlLrj.Ideile, gindurile, continutul expdmdrii verbale
/rt,iri irtr-o anumil; ordine ;i succsiune care estc de
'rr
r,,iILLrrLrlri
dc gradut va.lorica] potentelor intelcciualc.C-r
,,ll i\n mai ridica't nirelirl dezvoltarii intelcctuale psilrr,1 r ropilului, cu atit conduita verbali irnbracd forme
rIr \arlaitc, .lesliiturindu-se cu suplcl fi conrrpl,rxi,tate.
lrllLlruentase pare ce pcrmite ca peFonalitatea se se
inluitiile, ideile, contextelc devin transt,r'rirlL'ze -

*:li f*,ir.*jt,{,1*,
f ',**f,-1,"
ii;:?::i"t*:
*j*;i[;:

*:r;;i"j::",1'1:r'::'':r
::: .".:. : i:1"' "Y **.. f sri.,ssanr.
c"

",,..,".11,.,,
;r,",."i
: "o.'i'
;:,o;^i-""Hf
,"1:,
";:;::'il
o" - * p. r.

''" , ' 1 , . ," ; : ; _ ; . . : ' m - ' t c " - - :p ,ir '

itttff
""p",:,';';;;;
i;llII tl::1r'1
^.,yi i

:l:i,;j,
r.; ;i"'::l,;1":;l",,li;":-,;Tf':"1"
r, p n D,dn,
.i r;.,1 3l:1r9"

rV _a;a -,* 1 n I ' lla rf,a . _

spuno
\;d o
f,:,,:",il:ff#,J"
i"x::!T"

;"i1r
#t.ll*Ti*{,sr#;
i;";;
-*l;*;t ]'hifu
;r::';"3'
tI[';:in fi;
d
....!!f.:::: L. crssaa r\__a,

l'r,vsiirilo dupe ima.gini alc subiectilor provenili din

lfr)ola ajuti'toare se caraclelizeazd p n aaeea ce sint un
li l dc leclurd a conl.inutului separat al datelor luate izolul ciin imaei.i. Neputinla de a lua in consideratie anslmblul imaginilor den.i.'r incapcitatea accstor copii de
r lcga logic - verbal, imainiLe. Subiectii de la Scoala
rjulltrare nu reutesc se redea, in lntrjme, nici contirulul larc se impune planului vizual. Adcscorj, ei sint
lurali de un aspct fragmentar, de un deialiu. Este ervicicnte incapacitai,ea acesior subi.,cti de a inchcga o Foveslire coeronte. I-a copiii din clasa a III a $i, in special,
la ci din clasa a IV-a, se constate o tendintd de imbu
netitire a calitetii povestiriior, o leire a episodului ; in
continulul laptelor apar clemente noi. Acest fenomen
cslc mai pronuntat la elevii buni, la cci care au obtinut
in u.ma aplicerii probetror WISC un puncinj mai mare.
La copiii cu intelecl normal se consiati crest!.ea ir
complxitate a capacitdlii de a efectua compcziiji nar:ar:!. r Ll^ r' la-e, na: rrp.j" d c.p".iLa;.j de a ' .airJ

55

j,,.#ll;:';
}:1.'i:#:f
if r"Hri,{1;y

:iru,#;:.i
i,-;l+it,,r*,

ln aceasri poz5 stc vorba.lespre o capri

1,a .niri )r L r- mai bar|.:n- car^ \cr;dr sa
!rca(, pe un pod. Prima ii spunea s6 se dea la
o pafte se treare iiin.lc5 ea estc mai bdtrini,
lar ccalalti spunea ra ea esia mai tinird s,i heL)uiesi feaci prjma. ln a di)ua por:r s all lual.
la bi!ai.'. $i in a lr.ia au.azu; tu api (dup;r
fig. 4, a).
illthdi y., clasa a III-a, $coala generale. cu
tulbureri de vorbire, ocupi rangel 86 la imagini co se suacd, relatcaze :
,\ IosL o.lati dou:i caple calc \loiau... dI
tleaci un ]iu. UDa, mai bdllir:i !eirea dintl,o
paltr, :11 alta, mai tinih \,cnea din cealalr!
palL-. E. .. ar i rriln:r f. o Dr 1.- j
'Cu..ra..
pertlu ci elx incipelinato Iiecale dola...ii
pljma.
tlcac:i
Cea b.itlin:i cled.a cd ca a1c dleptale, cea tir5ld.. punlia cA ea pcntLu ci e.._te
mai mica. Apoi... au bitut pina au ce...ut in
api (eesticulcaz:i mult Si nu sc uiie La.xp.ripoatc pronunta cu\.inLc, sumen|ator cind
nc1,c(dupi iig. 'ru
4, a).
Copiii din $coala gencrali includ in liNl logic al po\,si.irii mo.anismul .Euzal, creind naratiunii un contcxl
(krns. Ei reu$esc, in spcial in clasele a III-a, a IV-a, si
ftlLr,caelemente odginate si inicrprctiri inneresanic.r\rir
L.l.'mentc tvcIseaze ima.qinile din ilustratii, pla6indu-le
ln tlmp $i spatiu Sj, de cel mai mujte ori. intr-o ttise' r-a d- fFl. :i - ,.' .lr. dqa r: i 'L--,.xc .p:.d nard
ljunii. Copiii care ating un nralt grad de dczvoltare intelectuali, emii judeciti de valoare logatc de aciiunite pe
.are ]e executd pcrsonajele dir por.restireaetaboratd, in\,'oslindu-sc cu un fel de drept de po\.estitor. ln fclut
acesta, ei schiteazi o ca.actcrologie iD imagini ti o aprecirc a ei, ca elemente ale unei povestiri alambicate.
\ l"-"
r o r eparad inagi'r i s^ inca-c; dF
- 3m.o
" , c.l. nai
probr^n6le
mniJj.a :\e de viald, ru continur
"
de r.iate. Pe baz aleasta
se mganizeazi si se struotureazd acl.iuni j fiocaro lmagine der,,ine elcmcniul unei
pa .icipSri la cpica naratiunii.

irid;::
i
{r:r"-$1,ii.i,''
+j;:U':
;1,"
ii l .;,tll,; ii.; li i:," ""

"Tr,Ij ?t;.jt:"r
t )i.ir,
; ;fuTl,
:
ir

;"";:,r
;;
$;gfr;'""",,rp
fil ;,i*l:|"*,,r

ti*+*:
i;;fT,il.;:d.r:,,1ffi
,l
i,l1;
1"._,
;e,;- l:;; I "l,iiJiJ
;"ll ^1..:;1.

_1

;;,
ffiit:ii, PT;:i:. :1;;;.* cein"',u:aa
;. i;"
l r-a .

+..a .aar u.Fj,ar ..

, . . "". 1 . i 1 ,,t,.-:,"
:" ."
."
rmejn:
L- \, s,. cu. po\6q.d,L.
?i^
_1-1.
Arct sint cele doLrac.aDre
,
TinA _.

1-"*1i:t,,,,,r",,"L ri'["i,r"1,;T;,i:::
,, 1:-':

;": ^"I

pus p.ciorLrtrs" j:d:.j

in pr.

;: I.:,i
l" ;,:,i.l,r"r,.llill;,X,i;
:l 1",,:
FU. rJapu si s.a,r
l3r Ia brLa.e

;, .";,,,-",:^:. r
"..;,
";.

cP u'r; o

i: rr

ro,oi

. uraren.rari,
ocJp;
,, lll ,"; .q:
.n .rr..
: lllta.
ri p - s s .,
.1 .
-

56

raj rr-o.i

57

i" ac es !
p o v c s l i re a u n u i c o p i i d up:i j rrrI
. -,.-J:G,
. s en s ,
grn
rl e c! s e s uc c od
:
Cor neL i u D , c l a 6 a a IV_ a , g c o a ta genffrL ,
Ocupa rangut tj,5 la imagini ce sc succed. r,,,
v es : L, s r e:
irsie o prflpasrie irr a crtr.(,i fun.i c api. t,, L
, * p , J F " s rrrrd . p L | .. . ,d r.( . .n
:
Ruoui apr / r_ - s a tr(a .i
i n ,a \i ,u J .1 , ..

s,e9al;. $r crJ ,n lpr

TP:'
de cle (dupi
fjg. 4, a)

iJf r, -. ,

Tr.i. pjsici \;d-intr-o api, ljmpde un p.

nsor.
rjl sc arun,i ro.]r- rro: rn apri sa_l pr
di. Peftete ftiind si j^noates_a in.ieprirrat'ur,,!
de elc, iar pisoii ics din api uzi qi pigutra I
(fis 4, b).
Trei pisoi albi au vizut o broasci. Atti (
toti trci -se feped in ,ir dupi ea. Broasca .r
rirat printrur
burlan i.,:;nO aJajr n atr .
t,tsotj tll.rd mutt mat rnari s- gindcau .a ,,.
s-ar fi o{p.aiatdacd ar fi prins t>roisca...gi e; i
retrr negri intrind mult mai greu pljn-burlarl
(dupe fig. 4, c).
Po!.estirl-

.pjitor Jin scoala oFn.,r,ro pJn jr evr_

_,
..
:l:llra 'alryr.,:. La ac,.asu v;rslj. percepliase sut)ord _
ll'::-" -1"!l:j.9" eindirc. riind un punci a" plecare in_
dc EtndilY,: exisra FrosibilitaLea
ca inrersccrareaalearori.
d \ensulur :r s.mn'ticjtirlor.u carc s. j.r.arra
t.-tar!
rmagrnc din povestirej se pure in evidenri
morlnl in carc
<
nslitujr llu^nl.,lF !crbale. la a(Fslc !.irst..
Erst; dou; aspe.re importante ale acesrui fcnomen
.
I
prrmul
s.
ta .ornplFtarea.Der\\.pljerreprezenU_
-reler;
fllor,.pfln- inc;rrarea
Ior .r semn:ficalrifi spns. c"ea ce
se orqani/Lzc f: sd se rcsrruoiurere rapoflu_
:".,::1i:.
:-" intrH
ril. jrlente
loato asp.ctolc mai importanto ala ,jc_
.iTl.li"c,"'
dF sLiLa,de sLcces:unealor, iar
jpr.m:
aj o jt r .
'n.iur.Lic
.r.
,r.Lor..a .rmpl"yiL.ilii :j di_

lfrallioL|ii sistemului de rcdare (exprimare),adici a sistrr'r,l,r (h siml)1luri verbale caro der;r op.rra:lic in
r'rli',,n spalio-icmporalaa celor oxprimale in suira ima!r "l . l::L pa u id dercrn irrm s rudliile canlikli'
i,,,,
. l,ru ri- la I R.are di.l ac"sr,. aspe.t". Cans:d-r;n.
ira,L. d, nu gretim dace optSm pentru ipoteza ca primofrlrr.. '.,1 a(1:unPainrele"tuala.id"a'iv;
t rtr'\'a consideragiigcnerale privind nivelul inlelectuaL
nl ,,piilor cuprin,siin ex?erimcnl slnt necesarepl:rlr't

B
Bf

B
B tj

.lii
435
906

31 10

699
483
t 289

13. 68
t 1, 64
. i! , 73

81ll
5l!
l{0

.r9,40
t3.t5
1i,00

?r 0n
30.21)

!1)6
9ii

BF

ls0l

6l ci,
6!.0i1

14!!

.l .l i l l

5'159

.r;1!

59

l"i,";-o;.;,'; i:i l,i";g"",^.'..',',,

demaisu.

{I.{,-:[#i,,
:f+j?}ih,jlfiiii

43ti
'125
861

[r*i*[**fiit,l;
r:":l:"i:
"'i;i;Ii:Tij?:r'li:ji_
m:-rI

B II
B
B I]
B
I

B II

1;

l+
t;;

fil#fi,ffir*#ril*,*ir,lt
E

mffififfi
rul:!r:;
f1;p*i;!i
ii;:-;
:,un,;;,
*l
l,
l*
*lll,',.il"i#
",u1ffi,,",*m
":'; :rrl,,:i:i":l
::il':l*[t

",;Tiiri"
.?i;.i;

60

BF

6,1'
5'.)a

BT

, 8, 70

\2 3 1 -

n! , 80
39. 66
, 1t . 20

661
ii!!
1363

. '] . 2( i
i6, 60
t i. 10

ril;
88t
I i00

. il]
5!,00
l,tl,66

B
60
t!0

2..J.06

",604
. l! I

!! 6 l

mai r.rdus de p|lnare, oblinu..e pe ansamblu, iar curba

a prncla.-ulr' ,.)L- a ace, . 0nai I.nLJ (ta
b. Pruporlia dintre punoteie acumutate .ic bdieLi
, sie,
fi
"lele
incc'pind din clasa a II, tot in iavoarea frtc_
.ll1 afari d erylicatia de mai sus, ac] smtom tentati
sa reJ.T .a lr Ji .r .r i rFa -.2,. ar-tor a .onLribuiLii
pr. i Lrparcan ar ''l ^r rd a
".t., o. r d" pror r fe-eto
llrntrx procesul instrlrcti\-educativ_
4. Cd nL"crvarip,pe ansamr. r : suLiM.ii o.n ti^carr
p ' 7i 1a p"|ljc.lrri.a : r-lar'\. . \ d-r,.... ln :mp ,]
intre coirjii nomnali fdr5 rulbul.iri de iiinbaj
Si cei

6l

!:t*'J

i26
t2 3
219

IO

BI]

cr'nsernnarea rezultatelor lor, la fiecar catego e, in

d separai, (tbelul 5) pljn in evidenla Fi unele carachtici cc se coreleaza cu rezultatele obtinutc la probFl(,de limbaj.

20

17.30
i9.n0

IO

BF
B

12,60
13.30
12,1a

2r.a
212

22,61
21.rt)

15t.1 I 024

!28

t 406

8!0

11i'"

16, 61

23 l1)

221
288
a0:l

Bt'
I -I\.

r-I\

B
i:
BF

.10
l 5 !,1

!:, i l )

:5..ri
rE .6i
!t.!\l
19,!:

138

390

*si*ttqi[I-;#$i$'ffii$$f
litt",ytii;
":i"t;,r* , :
i'i,;"'J!qT:T="trf
,ri

jnre..r4

o o\a tjrnr . E n, r . t r l, t

i. r . t .

;, ;,il; ;;: ;
;":::
" " '1.,,,"i
u ro \ )i rd rs r r' rn .r. "il.ir,,,i.J
: " :;;;;;*""il"iit-:
,
.* r. . .
"
-.,i
62

I 887 I I , 7t

) 5. 72

2, 9i

,1,37 6. 71

Din tabelul de mai sus rezulti o serie de particularita9i ce se reJor; 9i la dinamica dezvoltirii conduitei verbale ;i intelcclule a celor trei categorii de copii. Tabelul
d" 'lli <J.
evidFrli difere. elF a- * tmea;er
se_1r:lic.rivJ ;.1rf- reTrl!.t-1. obtinute d, subic-!ii dir
cele tlci loturi. In tirdp ce rczulttele pe ansamrlu la
(omplrli-i dp n-dgj,ri .i op rarii , u . Lrou-i pre rra per
I r.rl-a.!- foar. propiare ld subjF'ji normali ti ta cei
cu dcliciente de vorbj.e, utiJizarea verbale de c,Lrno,rtinle, implicatd ln testurl de cunogtin e genemle, distanteaze mediile acestor doui gru,puli. Datele oblinute pe
baza analizei notelor scolare fi a aprecierii ciJrice a dez,

63

i;l:;,;.,t:,,,1;
;""11i
l,iTi:iilr'I"H",l
",."T::::

fr
i:tii
iiHI[
)riifi
iftr
iliri
]r:
.i),
;;
i.i'ii.'^li'"].i:
g;,^,
ii. lili i,i
;,,

.i
:i
lr:J:
i
:'i
;iri"#*, j, ;j,{,*',,,r
r;i:"
;" l";;1,:;,1,:r
*=ii,,*--p

i,i+t
$5;
i,l,i:":i{.
;-q;4i
,, l3: *;',;:-'"

'"ol ,l j. r'.. "' r..a.rao.b

r' .'

l,'j ,;i:i-,]',i.,;;;i: li.: r""''i'a'3

| | U|lcle situalii, intreaga povestire se centrcaze in

Jrrrl rrrui singur elemert - de.]bicei acela la care debiItrl [rlntat s-a referi't pri]ma da6. Aoeasta pune in e\'-irl,,rlr icnomenul dc peiseveren{a vefbald caracteristic
rlfrr(lrrrilor opcralive incoernie ale gfndirii. DatorilS
d{ rl i asp.!cl, rclalirile vefbale ale acestor copii au un
descrirptiv ce dminc la modelul prezentat ;i,
'{rI1(i.(r
Ir{i (u seami, la |,n singun olnent din acest model, prc,,'.rlrind fcnomene de fixalie ideativd.
I)in accst punot de vedere, deiinilia datd de Ren6
ZlTror corespunde comprehensiunii condifiilor $i naturii
,l,t,ilititii : ,debilitatea este pdma zone a insu,ficientei
nriDtkr - insuficienti relati{.i la exigenlele societilii,
,.xigentc vad.abile de la o societatc Ia al'ta, dc 1 o \,{rsld
lll llta - insuiiciente ai cdrei factori dctennillanli sint
l)ir)logici (normali su patbtrorglci)$i cu cfeci ircversibil
in stadiul actual al cunostinlclor(.
Prezenta unor Lulburi de iimtb4, in special de tip
(lislalic ,:i dc tm $i caden6 la copilul debil mintal,
ingrcuiazd si mai mult relatarea ver:bale a acestuia, ceea
(,c face ca povestirilc lui sl prczinte lacune de idci, iar
sensul celor e{pdmate se aibi un caracter aletoriu.
trn geneml, tulburirilo de vorbir modlfici conduita
verbale, fapt evi ent $i in cazul copiilor cu intelect nor,
mal, in scnsul cE, pentru ca o idee sd fie exprimatd, se
angajeazi un efort merit, din partea copilului, fi dc inle
lere, din partea interlocutorului. Nlentionim, totuqi,
ce tulburirilc de vorbire ale copilului cu intele.t nomal
nu sint, in mod recesar Si in totaliiate, identitre cu accla
ale debilului mintal. Nu trebuie si uitdrn faptul ce, din
punct de vedere eliologic, deJecteie de vorbire alc copiItrlui nedebil mintl au o determinare speciJice ce apare
pe Jondul unui intelect norrnal dezvoltat.
Spre dcoscbir de nomai, la debilul mintal, tulbur;rilc de limiraj sint mai rebeie ceea ce inJhenteaz5 asupra
timpului afe<iial corect;rii 9i mai labile in sensul ce recS-

rT:+:[*:fii*:iffir
a

:?; ": l
,r.:';,*;;"'
,,i:i
''.==1t,,,

{i',,rti:i.**i,i}i,*;
1,
i".ipi,'
'

il,ii"'iiiifi.
j: ;J:::?t:
i",.?:::i:j
*;ili;,f:iilii.?
64

I Za2zo

Il,

t e s . l a b i l i t a s m . n t 'd le s, L i b r a i r i e

65

Ar d a n d

Colin,

V
ddle sint mai dese 5i mai probabile- Dislalia debiluluj
atu ,,,rt .vantai mai larg decit la nol'rr)al deoarece inloc'uirjle se fac f;re regula $i intlmpletor' un sunet poale l1
inloruit sau deformat in mai mulie feluri. Exemplu i
r cu s. cu t dcfomar, cu s deformal. cu tt cu t li omrslu
..:, iui complera.labiliLal" fiind rnai mare 9i fixarea
lormLi cor.1, csLemai gfea. ln srnimD. la dcbilii minlal
o pondere relativ mai mice ti nu-i atit de
littrliuf.
exaAuata"."(a alte tulburAri de limbaj
Eite sri.rL ca la copilul cJ inLelect normal, datorita
con$tienlizeriibilbiiFlij, a ib'ci de a nu gre)i ar'' l0- 4
( rft:te-c a tensru,rii psilrice.o in( ol.drestressntbcarF
acrentueazi fenomenul ca atarc. Spre deosebire de acesta,
dbilul mintal nu-l acorde o importanle atlt de mare, iar
continutul ti lenloa.ea in desJ4urarea ideilor' a ginduriloi sale nu irqpLice lolcirea unor c\rvinte, notiuni deosebite, fapt peniru care defectul apare mai pulin accentuat.
Slbiectii cu care s- exprimntat au fcst selectati ln
asa fel. in^il s5 cLp!:nde cazurile cele mai raspindiLe d'
lulburdri de vorbiri 5i anume: cele de natura functional;
(disialie) $i de naLJre psihogene (bilbiiala. precum $i un
irunlat i"i. de cazuri cu tumrltus scrmonis - bolboroseala). ObseNaliile noastrc se reJer6, inse, ti ls alte
Modificdrile conduitei verbale, la capilul normal, dar
cu tulbudri de lirnbaj, se amplilicd, prin faptul cA ace9ii
copii sint conStienli de dclectul respectiv, pe car-e il tiei.{i De pldnrJ pensonalitatii, ad$eori in mod drarnatic,
t" ..e"aia o surF d, iritare, de iras.;bililatc erc
"".u
"" normal cu tulburdri de limbai inregistleaz6 u9oare
Copilul
ins,rlcccse.fapt ce antreneazi in continuarc perdormanle
sub positi)ite4i. ln generc, struttura naraliunii lui este
s:'nDliflcatd.In cazurile grave ca in alal'c. slructu"a vorbirii este atit dF simpli'icat6 lncit se aseamdn6.in multe
inffivinte, cu pri'nete stdii alc dczv'ltlrii li'nbajului
fantiil.
l verza E., Etdpe tn edrcdrealinbajului caPiilor atalici' \n:
p
,stuilii .le psihologie",univerci'tateaBucuesii. 1969, 199'

slttr*rmw
$;3g#$

+r*i$$;..a*
''ri*;l*ril*:'i';ia{1"
ri:n,
r:ll.iirivj
*'l,'n*i'*mf=*rsi

ilr'r
:itFi#:I[tti;li;r,;.T:,irr"xl
ffii
ruiil:i:;,""";'
: ffi[*:+i]:'rrsir:,r;

:"*i,f
#frft;;l*r+'';i*
fi:iffi;ff:i{}:J"'liHtlipiltp",'aoca
H':"illii
:"lijt:l,:Hi":L
l*b:*:,::";:n"'1"

;'{:::::1':'
,in jl .hrxil:';i',nm,ff":n
.!Ie".

nr

l,' tomul ?J msFlrc lhr'

67
6

;-

.-G:e

.;

bogi'tia vocabul'arul'ui utilizat, calitatea Si aornrplexitatea

rehiarii lor. Oo,piii debili mintali se rEzumd Ia des,crierea
Iragmentare, lacu,narS, cu cu^dnte putine, a unor eLe_
merlte din imagini Si nu sint antrenali de firul logic al
Povstirii.
llirlpu] cel mai lung apare in cazul copiilor normeli
dar aLtnd tlltluriri
de vorbire.
ESte necesar sd delknitdan timpul de vorbire brut
- sellloificativ din punct de vdere txihologic - d densitatea ve$alA a naratiunii Si de debitul verbal, in cadrul
cdruia apar indicii de laienld a vorbirii. Un asifel de
demrs de ma,re subtiliite nu ni s-a pirut necesar in
cadrul cxpcrirnentlor noastre intrucit difercnla dintre
loturile de suiriecti studisti este ioade evidentd.
Est necesar; o analizd mai detaliatd a caracteristicilor ii slructurii lexicale a vorbidi clor trci calegodi
de co,pii deoarece,prin intemediul cuvintelor (denumid,
notiuni, instrumente granraticale),
are loc transmjtereq
uxrui anumit continut al activiteFi intelectual, d o anumitd naiure Si cu o anumita structure. Pe de alte pate,
conduita vefbald poate se aibi an_umite particularititi
str rlctural-lexiaale.
Primui fenomen carc atrage atmtia, in mod firesc,
oonstd in laptul cd dezvoltaree innelectirald exercita o
infl'uen!5 hotirdtoarc, nu numai as'Lrpl]acalitdfii vocarbularului, ci Fi in ceea ce privcste cantitatea, bog;lia sa.
Nlundrul cuvintelor folosite de copiii cu dez\.oltare intelestuale normald este inlco/rnparabil mai mare decit num5'
rul de curinte
irtrbuin.'tte de fl:lpiii cu deficiente
inteLttuale. Difernte sensibile apar si inhe copiii cu
dezrroltarc intelectuald normalA dar cu tulbur5,ri de vorbire Si cei ferd tu1)ureri de vo$ire, cit si, mai ales, intrc
aoeqtia luati ]a un loc Si cei cu d-qficinlepe linia dezroi6rii psihlce (tabelur 7).
Volumul de cuvint mai mare la subiectii c'Lr intelect
nomal pune in cvidenle gxad'ul de xtindere a, conduitei
verLrale a acestora (trberlul 7). La ace$ti copii creslerca
numdruIti de cllvinte este insotite de o mare diversifioare
a ielurilor de cuvlnte, ceea ce Jaciliteazd include|c' elemenielor naratiurii intr-un tot inteliqibil.

68
69

NrD,!

l d. cnvinie lotosftc

iii*l

,;crilic( acele tipuri de cuvinlc ca.e reprezinte adexr'drali

inductori afectivi sqpraincen*! ai conduitei verbaie. ln
ocela:ti sens, ;nter$eazi cuvintcle care detel.llninl eziitri
ce afeclcazi comunicarea ve.bald Si intelegerea cior
hansmiso de citre interlocutor. In unele .azuri de b.ilbliali, interlocutorul peiccjpe forbirca ca pe un stacato
al cuvjntelcr', caracterizaid prin insirulrca lor monotonir.
Din aclastd cauzd, asculGtorul ar dificultdli in perceperea vorbirli, deoarcce - deEi ea reprerinti cel mai
inall Amd de complexitate dintre toate structurile dinamice peftptibilo - se supune unui proces de prelucrare
a cazurilor individuale, pe baza legilor generale de per-

/,,,,.,J,,,,,

t-lu [a l

,*u
I,,,,1

ii iu] bur iir i

-t-1

4 0 8 1 l0 586
Su b i e c lic u debilit aie
t 7l3

35e01
; 611l

Perceperca imaginilor, aLitudlnea (

La debilii mintali difediek' caiegorii de tulbureri de

lirnbaj sc tniilnesc in proportii varlatc, fapt ce antreneazi
difrenlc dc stru.turE lexicale specifice. Astfel Arnold3
est de pirere ci la olieofl.eni existe o propo4ie ridi.ati
de loe.pati (45-550/d. Knopf a Sesit ]a dobilii miniali
billtiiala in pfl,'porlie de 17,70 la bdieli 9i 9,80/0la fete,
in timp cc ]a copiii cu intoligenld normali a gdsit 50/0
Si respeclil' 30/'0; tumultus sertonis apare - dupa aceIaSi autor - ]a debilii mintali in ptoportie de 80/'0la
la fcte.
beieti 5i 11,60,/0
Tulburdri de l"orbire ca cele de mai sus, ca 9i altele,
rint mei lrecvente la imbecili 9i idio{i. Unele per4omantil
pe car le ating,,idiolii savantic Ei oligo{renii,,calcuLatori(t nu sirli o do\.add a cxistenLei unui limbai ti a unei

$!q,1"rii:"f*n"d,li,#,ir+"3""*'f*ill{j.i*
srrrsclede imbogitire a voi1lmutuide
c{rvinte.
,iazd
prjr,:oaii:
cd
tu-ro-i dc carc
,-^,"; \ )l l::: :.,uri

;";i;:,;:;;:":J;ff'l'J:i*:j JlJj'*"'

i ;nt?Ii-

p{;l"mll,.=.iiltl
ilfr:.,l;"# rilJ,F;
ji:i::il:i!"l,T
f;,:T.T#,"*
t* o:""''*,
#I
:i:"'
:.::'tr#il%
T,,yu,,"
ii;",,*#t"r
!lH:t,.:,

not.a d,lj^Lrlt;ti da pronunLi., puterr

consia.ra d$i

cop,i,or.
Edi,ura
, i"'''11: "'Jl#l"ilJflHf ,*,7f,r"prsA
unv.rsi.
li*ii,"-1.

1:.0. " ""^^".,".noa.

70

l Calavrezo
c., Caracteristicile cltini ,i soierii eleD,lor 6Ibiiri, ]n: ,rstudii ti .Net6ri dc logoPedie",Ddi'tufa didaoli.i ti
pcdagogi.i, Bucurelti, 1e66,p, 1.15,
, winchel
F., Ilbe, die Perzeption oon sprd.he dul phonola'
gieh-linguistlschen Ebere, in: ,,Siudiud Generale' n.. 2yr9{i9.
3 Lu.hsi ncer
9i A trnol d F). G , LehnbLch der st inm - ul|4
spr@hhei,.ttn.Ie,wien, springer-vdilac. 1969.
r Damasehin
D., InterPretdri $i solvlii Id pslholosia inbdldrii
Lo otisaJrenii ,,.alcdatod, in: ,,Studii de psihoLosi.", univorsiiatea did Ducue5ti, 1969.

71

inteiigen{e normale, ci o dezvoltare compensatorie a

dezarmonieif uncliilor psihice.
In genre, ci(rcle mentionate de unii aulori legate de
trecvenlalulburdrilor de limbaj sint i1 fLnoie nu numai
de cauze obiectiv (mediu social, cultural, cauze economice, particularitdti de limbE ebc.), dar $i srlbiertive, exi
gen9a mar mare sau mai mice a celui care diagnosticheazi
acestedc{ic:entc.Asrfel. Sheridan (1946).esG de parre
ce. 1 vtrsra de 5 ani. distaliile se gasFscin proporlie dF
26ok Ia tete $i 3{0 la bniei. iar la 8 ani, iSoZoti rer.
Si 160,/0la beieu, in timp ce N. A. NikSinar (1959) este
de per\rre ce la copiii din clsa I a $colilor de masi sinr
19.300rutturari de limbaj. Noi am gasir, aproximarj\,
130 tutburlri de limbaj la copiii din Saoah generald cerctali de noi.
Structura grmaticald a vo!.birii copiilor, in expedmenteie la care au fo6t supusi, a fo6t influenEt,
de
caracterilticile imaginilor ooncret-intuitiv cuprinse in
ilustralii. Desjgur. unele sub6Lantrve,
denumiri Je obie,ctc
ti fiinle etc. apar, in toate rclatirile, dati fiind comDonenta imaCinilor. Dar insari ..aleg<rea multor mijlo;ce
de exprimarc F,Ilecra parricularirAlile gindF
q"*liql9
rii.opjluluj, indrept"atamai aler c6lre concret.cdtfL situa_
liiic d.tFrminante aj(\live-r.
l,a toti subieclii predomine, ca frecventd. subctanti\'ele care rprezinte, aproximativ, o treime din totalul
cuvintclor lolosito (tabelul 8). Acst fapt poate ti explict prin numirul relatlv mare de idenrificari soiicitart de
imainile cc au stat la baza er,Terimentului, elc,mente a
c6ror numi? $i dc"sc.iereera absotut necesare inchee5di

! Nikaqina

N. A., Deftcre de prcn/ntle ti sr.teti de seiere

la ele'li .lin prinele ctose ate $olilor d.e 4ose, tn: ,.pfolllcme
ds p<ddsoeip sp{iala",
Ed,tu.
de stat didadicd lr F\.tase
gjcd, 196r.
, C a z a. u S. a. Relotiile dinbe
timboj ta o\toseizzd.
siflirite
Editura A@demici R. P, R.. 195?, D. ,lot.'i

72

f
S ubstanti wI i n ci he { abel ute)

2 542
| 1938
ll 231
6,155 I 7,949
5,957 I
7E9
2,506
887
2,817
859
2,724

7 4tJr.)
?3.75E

6 20d

12456

l9, 7lE |
3l 483

15. 860

ll5 4E5

curenti'
De altfel s Stie ce, in generai' ln vonbirea
r
la toa,tvirstele, p&domina substantivel A DesconI w S,tcrn, i! Iu.ririle KtDd.rsProche $ Pslctlolosie dc trilen Kinilhelt bie tum serlBten S. IabeBiahr' sasefte trei sla_
dii al devolraf,ii dndtrii ti limbaju'lui : O stadiul substanlei gmma_
.lnd apar subsiantj,aIe qi inrerjerliile ca Prime lorme
rdla3)
stadiul
vsbdlor;
licale: 2) stadiul ar.tiunii - oPadtia
8tlibute
oalilAti'
ti
c
d6sn&a
cuvinte
apa!
iiilor - cintt

dres 1, analizind propo.iia pe4ilor dc vorbjre ta un copil

Ll^ 7 ani. arard ca uin 2903 crvinra, rjt.7u0sin. sLos,r.
l\p 1900 vFrbe,500 adverbe Si ;0 0 dLreparli de vorbir.
Diferenfele lntre categoriilc de subieqi in ceea ce pri
^ le pr..enLul subsLd.tircl,r ii -dp,n ^u i rmdrlrl tdl
I ..\ir
IoloqiF \:rL lo.r1( m..j. rap176nd.ra o _
-lor
oseb'rj scmnificatilie.
Sint insd iriportarte diierentct dinL-. r rmdrJ aosolur oi srbsi,1:ia..f ol srFdc ii.a.e
dln grupcle considelate.
Celelaile pe4i de vorbire sint fotosite ir raporturt
.an- Lali\ ' vriare oa la o .ateg,r:F d. subie(!i ta alL".
A-ll"l. ld s rbi ,ri. , | :r '-l"cL ..rma, | .Ll iy d aL rmdt^- dLpd srr,\to4r rr. i1 o., pa .onltit,l;;ta, i'1 rimp ,lJ d l':lii rrirlal' r en..rrr ,Fd mar rjd:.ad. d,pa iub.
stanlive, o au ,er"bele. Oorjurctiile, au functia d; a crea
1caturi, relatii logice irtre catL.goriile gramtilalc; etc
croeaze jluenta fi intoercaza in c;text. Fe de alti partc,
abundcni.a relatile a verbelor ]a dcbili arard ci pe'aces_
ria ii :mor-sion-azamai mul[ ac,iunea.in daur" cadru
lui rn arJ rr se DeLfFce.
SFmn:Iicatilj esLef: fre.v.rl"
rclatif inaltd a pronumetor in vorbirca debiliior mintii.
Drl-renr iiLr' lfocvenla acesreipdni dc vorbice la debili,
iJt; de cai .r in Fl..L n.rmal .,rp pre3 mre penLru a
Ii 5rfimplaloare Fre.v"enrapxag.ra; a p,,-rmpl^r i_
dr"a. d rpa par.rea noas,r;. . anLmi-.rlipsd oe cn.rrol il
vorbire ti dd elect carc, stilistic vorbind, in limba romani
silrt supirltoar.
conslaE. in.onr:nLraro.c; frcrrerra nurn.nalelorl,
.S
tolj 5ub:ectiiFsre c^mparabita. \("tari lu.ru se obsena
Sl In cazul adverbFlor,CUdeo"Fbirca.d o Jioard crrr,.n,
a a.esiora. Ia dabi.ii miniali. ar pLt.a f: irca un ind,.:Lr
asu,praimportnt^i relati\ mari pe care ci o a.orda a.,i
unr, iucru do\.d:t, d jp6 p;feraa r.slrj.
fi dc frFc\cnla
Un jndi.iu <pmniJicaLivasuptlacomplexitalii crs,ura scnemertoeice a pov6iirilor la copiii cu inrclefL no._
l D es. odndr e s
A. L e daDaloppem ent . I e |, enJ dnt d . e d e u t d
sept drs, nditura Debchaux et Nies i S. 4. p. 19r.

74

mal Jati de debilii mintali apare atunci cind se compard

fxocvenr3 adjectivdlor. Considerim ce prczenla adjectivelol in vorbirc relisleazd, in glndiiea subieclilor, $tionamente de tip mai complex, ca c]e de tirp analogic, dar
Si diferenlieri mai subtite. Faptul cd 1a d{rbilii mintali
sint folosite numai, aproxirnativ, 10 adjc'ctive, dovedctte
incapacitatea acestora de a detenrfna ceea ce este semnilicatil'clit pdve,ste tuecventa categodilor gramalicale pe care
1e-tsmaonsemnat la rubrica ,,aLte pdrti de vofbire", defi
a,ici apar unele diJenenls de lrewenti, cle r1u slnt semnifioati\e, da.borifi caractenrlui elobal al misuritodi. Nu
le-am acordat o importanld prea mar tocmai pentru ce
am avut in vdere valoarea scdzuta Dentru context, la
roato categoriile de subiecti.
Structura gramatircal5 a vorbiii copilului estc legati
de colorarea ti imprgnarea cu clemcnte afective a conduilei sate ve$ale.
Daitele obtinute nc pemit sd alilrrdm ci se manilesti
di{errto semnificative nu numai din puncl d. vedere
calitativ, dar Si cantitaiiv, in colriduita verbali a copiilor
din cele trei loturi reprczentalive. Gradul dc de?voltare
mintali joace un rcl hotiritor in definirea nivlului pe
carc ll ating vorbirea. Cu cit copilul dovedeste o mai
mare (apacilatc mintal5, cu atit conduita sa verbalE se
caraderizcazi prin finele, supleJe, complcxitatc.
Dl] altfel, acstd consta'kre aF\are cu totd claritatea ;i
dacd vom corrrpara rezultatele obt trube in xperimentui
nostru cu datele referitoare la nivelul dezvoltdrii mecanismelor fsihice ale limbajului l,a copiii de viNtd pnTcol,ari. Trccerea de la eiapa pr9colarit5lii Ia virsia icolari
se aoncretizazd printr-un grad cresaut dc complexitate
a oonduitei venbale, consecinti a dezvoltirii posibilitdtilor
intektuale legate de \ailst;. Pentr r ilustra cele de nui
6US,propunerrn, ca element de comparare, rezultaiul unui
alt experiment, efectua'l de noi 1, in Iinii imari asemenetor.
t ve.za
E., Le.tuta dupd i@qini
vis1. de tcddeosie', n.- 12, r96a.

'75

ta .opitll

pretcotdt

in:

,,Re-

ca fuctura si modalitate de lucru, cu cel aplicat la cele

trei lo,turi de aopii de virstd Sc!]aI5.
Crcetarea s-a desfiturat intr-o grddiniF de copii cu
orff septEminal si intr-una cu orar rdus $i a constat din
preTentarLr Jnor imaS:ni cu ajurorul cifora se putpu
alcitui pov*L:ri. de pitd6 jocut de-a po.\esrea. Eyp.ri_
menlul s-a desfi rat in doud variante. In cadrul Drimei
var:anle.s, prFTarLasLrbiF.ilor pe rird un gcup d; rn i,
apor palr r. .rll,.ri!r ,;nci ima8ini, cJbre,LLI avind sdr!.ina
de a le aranja in ond'rea impuse de l^e:.a mar^rialului
Ultedor. copilul rrcbuie sa pov-\reasca,sd cr^ereo pove!_
tire dupe irnaeinilerejpF(ti\e. ln cadrul variantei a douaerplF+i inuS:ni rra I araljaLe corecr da cdrre
^xpprij
mentator, iar: copiii aveau doar sartina sd povesteascd.
Vadanta.a.doua s-a desfesurat cu aceiasi su'bi6cli, dlrpi
trei zile do la plima incercare prin unnare, este vor.l$ de
lr"i pJr sirri in \arar ra pfima ti de tot arireajn v.rarta
Lar.. o pf.ma problFma ;nclusa in c^rcerare se
-Cd La \ordarea caracterisji-ijor.are rF,ulk din
rplcra
odi_
nea aranjerii imaginilor in cazul unor silualii gmdate ca
dificultSti (3, 4, 5 imagini). In a doua variarlt!, ordinea
ste d6t6 de expedmentator. Sarcina comune in ambelc
varinte consta in organizarea povestirii pe margitlea
puncrelor de reper crcate de seriile de imagini. i\rest
mod dF s.ljcjlarc a.apa.jtarilor \erbale se utili.re
asrrzi_i1 vFdpr d.pictarii msibililaLilor proic.tivp vor_
Dala.trc sub Jorma <oticr;rilnr d" a cr-a conlexl Lllricsi
interprctativ unei ilustratii, fie sub forma o(a;izirii
proon r-l se a povestr:i din :,naeini DpLi, noi a.n .om_
o.rar .6lc dnlri m-ndat:r5.:
da utitiarF a rmaqinjl f. FSra
pov-s'irilF .opi:lor cuprind nr 1l4rods6aspc.lo
r*raoLala.,
el.lraverbale
Fpiia. observra.ia,
gi,]dirFa. irnas :a!ia,
-(pcn attsLiIc). Np vom r.fFri insd _
cnraf ir deblo(;ri
[n
cazul c^pijlor pres.olarj - numai la a<pMr^Jererbale
(vocabular ii pifli do cu\inr). S-a tu.-ar r.r un toL de
i]
aopi;. r.ptc ntind alo 17 .hpii din lic.ar, .trupi)
.dc
mitroclej
rnare),
lmlca.
trn cadrul experimentelor se nota timpul necesar aranl6rii imaginilor, timpul de povestire si tot ceea ce .".erba_

76

liza copilul cu ocazia contactului cu i'maginile date in

expcrimcnt. Notalia timpului am considerul o necesard,
deoarccene a pennis o sondare a \dtezei lelative d structurafe a contentului verbal in situaliile considerate la
copiii din cele trei grupe prE-lcolare.
Din cei 17 copii din grwa mica Gn cadrul povestirii
dupi trci imagini), nici unul nu a puturt sesiza oftlinea
logici a succesiu,nii imaginilor- Aniarca imaEinilor s-
ficut la intimplare ; in general copiii nu aveau in vcdre
ansamblul povstirii, ci pri\,,eau cu curiozitate imaginile
in mod scira.at. Timpul de aianjare a imaginilor, Ioarte
scuri atnt ca timp mediu global, aii iti ca .Lifilp specific
penlN ficare aranjare, a pus in cvldenta lip$a de atern{rcesar
9ie Si de prcocupaxe pentru aceasta. Tinlpul
pol,eslirii (tabelut 9) $i povesiirea copiilor din accastE
glwa retlectd incapacitatea 1or dc a lega loeic-vefbal
imagir11e.
1'o\,estirile copiitror di]r grupa mirl sint un fel de lectuIi a continutului separat al imaginilor, ei nu reuiesc
sd inchege o poveste. De alttel, lipsa dc odine logic; a
arnjdrii imaginilor le-a ingreuit Fi ni mult sarcina. In
rclat;rjle copiil.,r djn grupa mici existd elemcntc carc
ru sc gdssir in ii'naginile date ln experiment, confllcte
fi acliuni exterioare ti, de cele mai multe ori, fere nici
o legiturd cu imaginile date, manifstindu-se asifl prezenla funcliilor pa'oiective ale pcrsooaiititii, exprirnate
haolir Si simplificat. In povestirea dupd imaginile aranjatc de cxperimcntator se obsrve o imbunAt4iire a calitdtii povestirilor copiiior ti o lrrgire a continutului dc
Iaple cu elemnte noi, ceea ce aratd d lectura uoor
povestiri din imagini este de {Ept actiMi ]a aceastEvirst;.
Difcrenta de timp lntre po:\'esttuiledupi imaginile aran
jatc dc expedmentator Si cele aranjate de copii este et'ide,1li. in sensul cd in prima varianld tir.npul cste nai
mai\'(tabelul 9), de6i povestir'ea cste rnai arid5 ti mai
scurta.
Faptul ca atarc ne Iace si ne gindim la oportunitatea
a(livitetilor libcre ca modaliHti de educare a planului
inteleciual. Oricum. o perccptie cu semnificatii ambieue

77

I
I

F:

se paro ce bloclreazd la aceasl! virsli posibilil2ia dc a

slruclura un sens al Poveslirii.
Copiiior li s au pre'lentat spre lecturi imaginile povcs
tjrii ,,Cei trei pef,tiEori".
Pentru ilustrarc, roddrn Povestirea Iet:\ai Lenlt a G.
(povestirea dupi imaginile arnjat de copii), djn grupa
micA:
1. V6d pisicule. Am vazut c;t1'llLrl Ntai ved
o pisicuti.
2. Pisica. \:5d pisiculele. -\lai vid pisicule.
,-Lici ved lot pislcule3. llai ved pisicuic. Vid pisicu!o $i inci
una. \.id pisicute.
I'o1.estirc6 aEeluia$i copil, dupi iminile
aranjate dc cxPorimentator :
1. Vid p;sjcute.Ved... carc a sdrit...pjsioufa
in ape. V;d aici un balaur.
2. Ved pisjcule care se joci. Vid pisicute.
Vdd pisicula care se dd cu pisica asta mica.
llai r;d Si doua pisici li una.
3- Ydd dcue pisici care seamend. VM pisi(uti cu pisici atil... (ara|e cu mina). \tai vid 9i
o pjsic: care o ia pe pisicd ti sc urcd pe Pisica
asta. l\tai vdd o pisicuti carc pune capul amlo.
XIai ved o pisjculi ca.e std 453...

l,a grupa mijlo.ie, subiectii manifestd unele preo.upari

in logihrt cu aranjarea logice a imaginilor $i unii dintre
ei reu$esc sd gascasci Iorma corespunzatoare.Copiii din
grupa mijleie inrcgistrz, progrse insemnate in rdarea povcslidi, iar citjres imaginiior separalc estc,lnl.)cuiti
cu o relatare ce are lcgitud logice, o oarecarc continuitate intr imaginilc date. Caxacterui logic ii cali'tatea
suPerioard a pol"estirii dupd imaginile ara..rjate de e4erimentator sint evidente.
In continuare, pr.zentdmpovestirea realizstd de copiIvI Valetutiit P. Mai lntii, povestea dupe jmaginils aranjate de el insusi :

E1

78

79

l. Trei pisici au v&ut un pe$tecale a scos

caput din ape. Toate trci pisiciL au c6zui i..
ap fi au ieqit din ap6,i pe urme toate:{
uitau una la alte
.trei ,pisicrau vazut o broasc; r.
_ 2. Toale
rala .$i
vrul.
sd-se bage in burlan. $i s_a.
.au,
.Tu.roirlr de cenu9e$i orau negrc de tol. Toar,
rrcl plsrcrtese uitau la bmasca.
Toate,trei pisicilc vor s: se bagc in cutj(
. o3.pisiculd
nu 6-a begat.pe ulmd -cloudDisiti
(utc Si-a! bdeat capul aoolo. Aici pisrcdtrl.
alea se uitau Ia $oricel gi aici ioriceiul fuse"

*rlii"tr","

voiusii fuse dupesoricels; I

aceluisqicopil dupa imaginile aranjate d,

-.._P--95:,t:""
expcnmentat,or:
L Toete trei pisiculele se uit3u la un De6rt9or $i pe urm6 u cazu.tin ape.
pe u;;a
pisicuielecind 6_auscoscurgcaapa$i
pe ele,
de
2. pisicutele toate se uitau ta t*is"a. Si
pc urme toate pisjcutelc
$i brrusca au wut
sa se ,bage ln burln. gi loa,te, loat ,au ie6i!
ngreSi a .treiaera ultima aare a ie$it.
3.. pisicutcle se uitau la Soric6l care era
$i pc urme Soricetulitata
se uita
f:ryl.,
ra plsrculp.lii pe urmS aia neagre 9i cenwie
$i
erau ultimete gi $oricelul so- U:e"t hii_;
cune-ii pe urh6 doui pisicule s_au b6sst cu
aput in cutie $i una de-$ia i-$i be{s -caout
pisicutete din curia aia - au ie$ir
,o;,oj"i;3.
_..S"..$i.in cazulcopiilordin grupa micd, ta pre$.olarii
mrJlocii,.timpu.l
de aranjareeste-maiscurt cei l pove6_
rrruor. rar timput poveGtirilordin cedrulcavariantel
esle mai lung c in varianta a doua, datorita tapuiuitnfii
ca.
T__r.Tt*?ir a doua, imaginile fiind aranjate di experi_
menle-tor
suocesi,unea
logic6. feciliteze citirea l;r-ii
rncnegarea.povestirjide catre oopii.

8o

Progresele reali?,'te de copiii din grupa l'lare sint su'penoarc alit in ceea ce privcste redsrea povestrrij, cit fi
aran]3rt logifi a imaginrlor.
Prezendm Si dtn grupa nlare povestirea realizati de
copilul OclaDia L. l'., dupa imaginile aranjate de ea
lnsasi l
l Cei trei ptsici. A tost odata trei pisoi oarc
s-au dus la lac, 9r pisoii accia au vezut un
pe$te ii s-u repczit se-l ia Si peftele a plecat.
I)isoii au seri[ ln apa Si a sarir apa in sus $i au
iesit uzi looarcd. Se uila .unul la altul si unul
sLa.u laba Ia ura.
2. Povesrea se nume$te cei trci pisoi..\
fost ,dald ca ni(iodata trei prsoi care au pl,rar
la plimbare. Un pisoi a vdzui o broasc;. B;oasca
s-a uitat inapoi Si a vazut pisoii 9i a fugit tare.
$i un pisoi sutL,a pe buturuga si broasca ,l-a
lovit la labe $i a miorliit Lare ii iar a intilnir
o'roascaSi un pisoi a intins laba. $i m-am suir
pe o Sa $l v-m spus
'povestBa a$a_
3. Au fosl odst5 ca niciodata, ci de n-ar li
nu s-r povesti, trei pisoi Si pisoii au zid!
un $oarece.Pisoii au fugit dup; Soarcce.pisoii
au fugit dupi Soarecese-I prindi. goarecele a
fugit tare $i s-a bdgt in ca.an. Pisoii dupd el
Si pisoii s-au scos de acolo $i o pisiculd s-a
uitat dupi $oarcc ii ,nu l-a zirit. Pe urma
cei h'ei pisoi au plecat Si toarecele iar a fugir
fi a f6cut oclrii mari. $i m-am suit pe o S fi
v-am spus pov.stea a'a.
Povestirea acclui,a$i subicct dupe imaginilc aranlatc
- e)coerimenttor:
dc
1. Povestea mea se numegte cei trei pisoi.
.{ lost odati ca niciodete trei Disoi si s-ai dus
la un lac Si au zerit un pelte $i au seril roli
dupd. ei. $i s-6u scos apoi din ap6 $i curgea
apa oe pe et. ll m-&n sult pe o q v-m spus
povestea asa,

8l

2. Povcstea mea se nulnefte ,Cei tlei pi.

eois. A fo6t odau ca niciodatd trei pisoi carr
au plecat la plimbare. 9i au zarit -o brcas ..
Si au inceput se alefge broasrca. gi u]r,Lrl errL
negru. Si broagca cind a trecut pe tingd el l-il
lovit. Apoi a lugit mai departe Si s-au alea:
oitc unul Si au plecat acasi.
3. Povtea mea se numeste cei trei Disoi.
A tost odat; ca niciodslii cii de n-sr fi nLr s--l
povesti, trei pjsoi caxe au plecat la plimba..
$i au zedt un Soricel Si au inceput 6i Jug! dupi
el. 9i Soricelul s-a begat in c2zin. Si s-air bjg;1
dupd eI. $i s-u sco Si nu l-u mal zerit ti au
plecat. $i m-am suit pe o ia si r'.-am spus
po\rslea a$a.

renctind gradul relaliv scazut al inlelegelii copiiului Ia

a.ea6$ ldrtd.
Un prc'gres evidmt se rcalizeaue incepind cu coplii
de virEta preFolara mijlocie. cind naraliunca devine mai
comDlexa si mai nuan!t;. Copiii doved'sc intelLgcrea
mranjsmului cauzal care st; la baza naraliunii in acest
experjmenl, desprind Jirul logic eI povestiJji. Totusi gradui d.sprinderii dF imagini este lnc5 dcstul dc redus'
carctcrul enunliativ al propozi{iilor fornulate de ei fiind
toarte evident. Ete vorba de fapt de o descriete a conlinutr.rlui imaeinilor, descriere in care apar unele elemente
de actiune, de naraliune.
Ila vi6ta pre;colale mare, copiii dovedest nu numai
o capaclLate sporiti dc a integr imaginile preTentate
intr-o Frovestire concretd, dar ti un sim! al compoziliei

Cum sc !ede, copiii dp virsij prescoiaramare .or,IirmS linra prnaresulur,aLlr jn ce.a cc pri!e$re prn,cu
trurea pentru aranjarca imagini]or ln ordine logici, clt
9r pentru a crea cdrul povesiirij in algoritmul lipic de
poveste. ,,4 fost odalec. Pc ibilitetile de redar inrr-o
fo|me avansatd a povestirii sint mult lmbogilite - in
uncle cazuri - cu ,,fntezii verbalea, contextul epic al
polcstrrij jncepe sa aiba .ursrviratc. Prco.uparna pontr,
lrotivatii ale ep.soadclor descrisFcre$Ic
Comparlnd relatdrile prescolarilor mari cu rciaErile
clpiilor de \'irsG pre$olari micd, din punciul do \.edcre
el str.t.rri: l,di.., c.ns|aram ir prrrn rl nnd,- p p.zrlrile enuniate de ulrimii sc limircaza aproaDceriflusrv
la d.rumires eicmentelordjn po!cs jre nette.rtra ,, ln
lelegere incomplete a tuturor elemcntelor dinamicc, copj
lu1 pre*olar mjc ssizcazi in mic: misure caractc;ul
dinamic al leg;turii logjce dintre jmagini. Faptul cstc cu
alil mai cryident cu cit comparam rezultatele celor doue
l?nante crcperime'nxale.
nadrrl povfririi dupa imaginitp amnjatc dp .opil
. In
lrpsestede regul; Iagirura loa;ca d;nlre momenrel- ilus_
trah .!i l,alura cauzal; dintre actjunjl^ unei imat,ri ..i
ccle djn ima,elneapre-eLlc,nta.
h rarianLaa doua, D,vestirea dupd imaginil^ aranjate .le .xpelimarEt^r.
apar
unele legilurj cauzale.Ins;, rol inlr-o formi jn.omDlcle.

In larianta dupa imaginile a'anjat dc copil, lirul

po^/stjdi esie reconstituii in majoritatea cazuilor ca fi
atunci dnd imaginile sint aranjate de er(perimenta'tor.
Aceasta denote capacilatea copi or prcqcola.i mari do a
sesiza unitatea logic, dintrc elementcle ce le-au fost prczenlale disparat.
Copilul preicllar mar inc.erci sa cmiG $i unllc
judecdli de valore in legeturA cu actillnile pe care le
eleclu.'azd peironajele din p{}vestirc, schitjnd $i o camcterologie in imagini. r\ceasta inseamne cd perceperea
trnaginii se incarci de semnificalii, capitri conlinut de
viati, Japt carc permite se se organizeze o logici a actiunii, imaginca rspoctivi rcprezentind un moment a] acliuDii. .\ceastd vlrsii pune in evjrdcnle faptul cA perceptia se
subordoneazi actului de gindire pe care tot ea il stimlrIeazi. In dinamica acestui proces, vorbirca are un roi
esentisl. Prin urnare sc impune o concluzie ce meriti
toaiS alentia in procesul de cducarc a copilului pre+colr
marc: cst Dositil ca intersectarea alatorie a spmnificaIiilor cu car; se incalce liecare imagrne din povestire sd
ound in evidente modll in care s constituie fllrcnle]e
i'erbale la ac"stc vi)"ste. Or, aceslca apar ln.ontext sub
doud aspecte: unul ca multilaterale complctare a repre_
zenterilor p n incdrarea lor cu semni{ia{ii ce permit se
se organizeze o legetur5 fluenta iDtre toate datele mi

82

s,#1,i,
:ij,"?:lr:':
lf!1",,",?T,iil;,JJ,,:ii:
t:

":i.
ru;i;.;"::n:l
;;"X:y:lt"
,.1*,"-:!,^",i::

..#,r;,."
j,:i,ir'iffi
;
:,",
T"".: ;iil,"
ri.li=
"i:
: ; ;t;
j::"
:.i"""i
uc rm a g L n l .

, r r tfamarrca le

;;.

a t,.r hir ii

lmaginile aranjate dc cxprimentator (\.arianta a doua),

8 obsrvi o creFlere nu numai a cantitdtii cu\dntelor,
dar $i a calitdtii povesiirilor in v'arianta a do'Lraa exporimentuftrl nostru.
3- Timpul de povestire nu este dinrct proportional cu
cre$terea numerului de cuvintr, in varianta a dotr,atimpul

_:

^^^r ir ^-

ij;i;'i:l"T."
Til:

".:;;',':'l

aceastE^
ordinc .lc r.lui, prjmut Jenl

,{ceast5 siXuatie se er,lpLirciprin aceea ci po\.estirea

copiitror mici ete redusS, in cele mai multe cazuri, ia
denltnirea elementelo. care apar in imagine, in timp ce
preqcolaxji mad Si copiii de virsti
lcolare reu-lesc sd
includd liel:are element intr-o actiune, s6-i dea cul$ir,,i,tate
$i semnificatie, se aduce situatii Si lapte noi, mcniie si
fntregcsc! naraliuna. In felui acesta, p5rtile de cuvint
se di1.ercifiEi, iar fornele 1or gramatical se imirogS:tesc.
A.!ada,r,prin vorbire se er,Trim:i ideile, gindurile omulri cu o bogali, variatd;i relativ,,transparent6( incir
ciiurd a.toclivd, volitiona d, moti\.ationale. ln fap.t, irlreaga noastri conduitE verbale este o exp.imarc d{ stdd
sullete,s-ti.Se pare ca, in comparatie cu alte tipuri de con
duitd, conduit ve.bal6 este supusd mai riguros contrclului conqttintei, care de altfel controteazi discret $i aontinulr
lntreagra activitatc dc lirnbai. In sprijinut aetei idei,
aut pdn conlinut cit si pdn fo|mi, nemijlocit fi mijtocil
,rcum" 9i ,,ait" intelege ornul, nil,lelu] cuno$Lintelor sale
ti exprimd, totodatd, dlnamica dezvoltirii acrivititji
intel.ftuale a omLlui. pankularita-i1e proc^sFl.r J. .;noaSter, ateclive, mo1i.v?iionaie,structurile comDlexe ale
de^-oltirii capacitetilor psihice. ln conduita \'erbali apar,
evident, caracterBtici ale personalttitii, ate interescior si
intentiilor, ale simpatiei Si antipatioi, ale adminaliei,i
F spprilLl-J'fa.r de .
.F sc \.orbcstasau
'a;d de jnrpi.
"a
locuto . Tr linal. grdul gFnF-a dc rulrura a c.lui c. vor_
beEte impiinx! adinc peceta as rp relatiei l,erbale1. Lc
gdtura st"inse dintre limbaj, intcligentd
Si pe)rsonalitate

:i:tiij':t,',"l;*::1T11':r:;r,il"*ii:i].,ft-l;;
-.-_in

lau 2ai
:ri I i.=
r\1jti

t7

ri+fr

459

1i

465

486

07,

799

7{i5

865

." u u , d - md ,s,s. c ir r i cer c

, )': " " ' : ' l - 1 "' , 'p L,"
' ,' P \ i ^r' cr^rd ,a rLLr
r qL:.i
; : i" : ; ri'.} , i "l '
1 . In \- anant iDt r j, c l t s i a n j .,r ,,

rri1,;
;i',j*
;,;,
i-*ii!i
;i'1*;::
i ;:;
L'| cr L^"ea
in \,rrsi a
.lo,i,": i};l"i'l l; ;.:
J;"

"

j,1",
:",T;,;il'::,i^":;:l
'' r"'.1;,;i,1'ff
:.1i.i,:ii?,
a4

t Luria
R- A., Reci i intellect garo.lstroala, t1.re!-ptustlogo i Cezpn opranosa rbertd, Moskva, 1930.

85

fi*iil't*i",R:1'y,i,x!?i:Siff
:H:ii+f"'.iti."*#

mild conduili verbale, dar analiza noastrf, urmere$te se

sulpriodd si sd adinceascl o sede de aspecte ale relatarii
vernal" i'r d;\ "r<. silua!ii.
Din plnct de vedcrc artropclogic, conduita verbali
crcazd imbolduri sau inlentiuni bazatc pe gindire, apoi
le imnspune in cimpul social de contact- Dax, atii vorbirea cit;i limba nu contin in mod ncmijlocit sistcme de
vaiori lingvjstice sau sistcme de idei. Ele sint doar reprezcntate in limbaj.
nezulte - deci - cd modul cr.tn se realizeazd conduita verbal; este in functie de nivelul dczvolldrii
min|3le, dar la rindul siu, limbajul exerciti inlluenie
tavorabilc asu,praevoluiici p6ihi(e in gencral.

pffi t{**"ai,:H*""#i:i:1y1*:+;if
j}!'r'#"*t

ffiff;l,l:lihl"::"r"",F*i;*T{t*.fi
;ii

:ilj,:"'.i::
:':. l*1:l* I ij
flgffi
[t \,:1.:l:Tff

e :,,#fufrni};'#"tr'iui".r:fu
f;*1.j1;;

co.lduiLa,\.erLalapoa".;. ariL pr:n

Lonr.rnL.u-propr:u_

jfnilr",#
j
j L,ti,.:.l...ri*rHlfl
T
L;ii:
a7d,
nLr,
[i,.,iuiill*Yii. "'iI ff ?g;T;',';-'"ilcadrL

L:^::,
:,",*,:1f-''i;yi
:.;i;"1ffiii,''i"$:,;

i,i.,',ffi
;.}Tj
d;T:1iii"L{:'iti-xfr
t';.A

#fltT'ii"!'
"*f:i'L'::,JtTjT,:;;:lI

#e,"tlll$#[d'i"*Hl"_yl;'ft
i"q#

*,,"rdfj:i:'1;'ffi
ifr,."t;:ili.""rrji"itlft
ll'"",fi
fiffT:.3;".,,
'# fl:i:'J:s'J
.,,

*:.\.;ff:";m.;?Ji,it","l.:l'dH
.H::"Jl
""-fi
'

::.'"1:;:f

r'aphdsie.
tb:,,Revue
du prac.

i;.Yi1i1",*
86

B_PARItCUtARllAlt
DIFcRENALt jN CONDITJIA
A COPJIIOR
DIN CADRUL
fILCARIIA
-VLXtsAtA
DIN
CELETREICATEGORII
SUPUSE
CERCEIARII
.dfr ,1,.:.ricrd:tare.:ia.L
.O . s - i".9,.
arn c. rori! - v e r_

,::,r,,"#
il $:::,:"
:-:tifi.'{;;,i'1,i:.11
pro.p\u
u
.*p.,,,:tj'o,:':il "'"
'<(rL.ri\'-Fou*, "i

. . , . l ^.,

nl- J j , j | ,a 1 1 .,a ;p _ ,- ,i j i r
.g
o ,...i :o a rd..Lj

II:',:TIil,,l':|",;.:"."":,
:"'t
: i.i"flli r,ta,
";1t
'"

", _;?iii,t
;j#;":,*J
""1
il, .#r1!;::ii:"i
ll., ll;"X "i',p",'"';:Ti'i:i1i

r;l.:.:,i _':"':,i

Ju;;: r'i:li.rl
1;11'1r,:
.d1
;l",,tll,:ii"i
,,iJ
r
df
.
r
: ' . , " ", : , u , r r a r " r "
i rl'",?':: l:: 'nr

" ""1 " .i,.i.

, l,:, jY": li:,"j : ;, ", ;::i:":. ",Foit.,' !-. dm
"f
:; : T': " i i-, llr i r ' ' o - , , , i " ' l l f " r f '; ,*;" " n ' t'

i; ? ";I
:ioi;:"i'"i,lr,*i;;""i,!i!,l':
"'l:
," ,""'1.
f.' ::1"_,r: -, rie , ," (\\ L\c, s- . or".aLi .j se
,;:;';: i":lJ;f; : [.Jt;;' ;
j";.
"T],:":ll \::;
88

cornpara rangurile pe care le ocupe acela;i copil in @zul

probelor respective. Difrentete de mqt la celc pa1ru
piobe de inteligenld sint mai mad ti mai numemaie la
oopiii cu debiiitate mintale. Aceasta araH ci copiii res_
pclivi nu dau rezultate constante la toate pr;bele
$i
c; fluctuliile ce se manilcsG sint tegatc de c;pacftdlift
lor intelectuale.
Dar la marea l^r majoriLarcri in spectarla .. piii cu
-'rr.r,. L no.ma/ sl- ery'dpnd mcn J1eneapLfto.man!,..or
rFai zJt. la o proLi ri ta .etet.lL,,probe. .i,..sL IapL esr'rL\., deosre.F la \ trsta
)cola.; mica activ,.atcainr-l(L
ruala crrriB; mJl in ..aa cc p-ivc.(e pos o:liLAlile
d- d
!. --or-a in sil raii: ditFrse :; daLorrrao-o.Ls-tui insrru,_
Lr\. (a

elaa.

la

pji

d, b:li minlalj,

d - ,.b sr a ,.r d .Ffl !

i ca

aparind diminuat:i, putem dcduce ci ei mDifesd un

tonus intelectual mai scdzut. Oriaf si in cazud de rezut_
l -:.- rFl al | \ b.r. l a . .al F-u-r, oe piol, , , sc I nr : l , es. c i_
km l e,t p ri ormd L^ sl aL. l a o alLd caLAgo- iede pr ob. .
I onsi .j ' r.l n
i d:' erer
ac . a
6. ; ep. . s i6", s;
sl ab,-i caorLi ti : dp m.rri-l,ere c - r ir e- "dui
F. a. L: vijiLi
r,' 1" .1 ' aj . i r ,:,a.-i Ll :\, -\a. . Jr m af e a d. . qr - i or LS
Este

scmnifjcativ

faptul

cI aceste

camcLcrjsiici se

rrnD a . ( i nsrararea .,r,.i rt:a 5

l- , / a . I n, s. uLd
a /-b;' . ri i i rJesrr r,b .F J .r pr ldir L .
, - nbal. . . r ,
I.
,a[d d nrr- rar eJri l e oLrl rntrF a , . nj , r i
la dr f "r ie pr obrtLa i td aoi i i o.. . t r i, t a m ar i. r n Ljm p . e
T:l .r"
iLd
:' : .Frri
' i aorr di t. r-nr.. .dra . .r r - pu r a o- s gr r , g- idu-

, 1 a r o x p rie n , c rd , . o n , . i . a r e t - i n l j m l , a r
.roLU
f l. . Ti .: : i:
a .Jl tr, I | .r I F:l e l a l el de au, nL: aL la r . aL

,-l (.ro-i i l , o. c rJr... i D ^,i aLi. cFi cu int e,

. r u- nal
.
)i . ru dFbi Li a,.. mi .ral a rnanif es. d di'cr enle. la a, g
op--r, o,p-oba l J ar, .zrF s.d p- n d . r a . r - sL^i in
l rrsrd raLFt , ohl i ,r rtA d. n4i ara r d , a aLes.
, i nom i. , e\ r l
p.
i
i
L^l
ar
mat
l a , opi i norma l d oat - Fa. easld
ucler is
dp5 i $1,-a.. ma c^nsr 'l a Sur '- . ^ar
r ii
dpb: - :
:!1-1' : pl Fznl
"
a cl rj ar j n cad-| l l r cFqr Fi car . . r Fr , ( L: cj
-nrnra
d: _
.u
.ons
rc* F1re
ct.rdl ,,i -. u.
p.. ,.ar il nunF. ln i I jFq. ] t ur i
cu r:\Fi ,ul scazu, al ,aod" .i ri tot or de r 'a r r . d. r : , u.
o-n rn 4t^s. d r sD h.i f' .ul ar" 1.\l dlii lor , . 1lel. . r ualc.

89

In f.!]lctie de acelri parametri, am oblinut datcle cu,;':::t':;lff"l,ii-:,.:tii:l,"i,-,"ff

::.::',,"..I:,J:i,;
pf sc in labrlul ou amplitudjnite.
rimbaJ,.i,c; a\..m ill vcdcre var:ariam;edi
l,-li":l: "l
S. obserri ci amplitudinile convefgentc la toate catc(uritl dL sJlri({li ri Is ambele caregorii de probe au o
:i l"::::,'iil:il';:f,ji,',=ji",T?l,l*
pond^re sc;zuli cu exceplia Fobei de lirnbaj de Ia cop ii
,il]fT'i'"_,"1,1.
'" " i'',"ti

";; i"".'
i"-'
.

"J"o,i
l,ii""'i,l,T",
#jji"...""H:

;ll"ti,t,i'dj;':5,li".';ff
[:,j:ii :; :"J:
_11
;;H::,
jij"i:-?iiii:";,""",i",:'iJ
:'Ji,fi ; ff'.,':1X,.'"."
l";i

;.,tTiJ
I ;'i,,li,
:;i};l l:n::
i{{i:1
{'.1,!!t i'1"1

goflr. Lrn rapod mai tab.t jnrr^ n:vetul

actir.:Lirii i" l:,._

cu debilitate mintald. O explioatic a acestul Ienomen ,r

poate conslitui Jatptul ce nivelul scizut al dzvoltdrji Dsi_
I'ic, ia., ca la aceiti copii influenlele .ducari\c cxcicitatc a\rpra lor se aibri efecoe in genFral scazLrte,ceea cr
tlst rn'n; pr.dominan!a unci .ordujte rvrlle .a.acLri_
7a!a pfintr,o felarivd simplitate ii unifo.miiate. ln con_
sccinti, dilerontierile mari manifestate dc dcbilii mintali
|c . .l
\pprimeniulu. n ,slru , .rpri'lJ r , ')r.o,.rtaJ
'n
6cir..
In s lrimb, prop 4iij" i1 car; apar omcn:Lr:it.:
la probelo de inteligenti (WISC) rcftectd o ordin; inversi
din.a '3r p-urcr dF \Fder(. in .omparali. crj prob.le dc
l mbai. .\\ fp il. r:nn ., fanq ,. jlL loarLu d.\nrgF rte la
copr'r ., Intct-.1 )onnal se ma-nir,6ra1a apr.ximaLi! o
tfrim lin t.tdlul suL..crilor, la copiii cu det ilitare minla/a o,-drlr rcprFzjnt; db:a 6,200. Daca se admire ipo_
tza ci gradul dc unifornritate al Fzultatelor obtinuLe ste
invcr, proporljutul cu a.mpl.area e.iecielor pfn,
jn_
^sului
stru-c:,!..ducrtiv (c"ea Ct"L?yr:mentul n.stru pare sa
qcnFfal), atuni.i
sinur cxplicalie po6ibita
rn legJrura(u pondereascdzur; a raneurilor toarLediver_
eent- la proLele WIrc - copiL . u d.l)iliral" minrald _
o ddL pertormantele sulrmcdiocre r{,a.izatF du ei. Mcdia
unjio:n.r;lii amplirudinir d^ .ar,.c^rirle,.cnnrcrgcnt(
lnlcn.Lcc* :r .divccSpntea.cuprindi _ cJm c f:r,.sc _
cea mai mare parte a subiectilor, atit la probele de limbaj
.ir ii la ccle de inteligent; Coreialii inrre gindirn .)i liml
oal, p.Daa a. slor rFUl!.c, apar.mai praE-ant in .ldra
mediei, dar $i in cazul conve.genlei injerioare ti diverBent'i ,! pol Jrm;ri vdfiati:, e drepr mai mici, .are .o.r_
r:rma :r ete )poleza m.ntionaU ma: sus. I,a c^piii cr.r
inlole r normdl. de exemplu. difFrcnreledintrc rmptitudinjle realizat. la ljmbaj .)i WISC sint mai mari fara de
aceiati probe oblinute de copiii cu dabilitate mintle.
Aceasta punc in evidenF plasticitata mai mare a intelec_
tuluj copiilor normali, Aradut mai inalr de comprchensiunc manifestat de ei, capacitatea tor d!, a diveFifica in

j'""',',T'"';T;ii"l;;X:',i.':,::i,:1";;:;Xl:
il'i'trf;
i" e,'',"i',
T3lil""*.r;:"5,..iu1ili;1,.0-,x3t'*,,
.:,:i"iT"?;'."1:_
ni:::fi,iiHx*";'t;";.Ji,ixffi

.',",ru
il;l;,;ru+-i*ni,i*fr
:h.*
i'ill,3i"li,,
i:
::il Jl+lil'1l","-JHlf ii""jT"'"",l

r-ptirudinil-care djrcren!iazi.i.*t":,: p'.,*_

:f
,?,,Yr.1:1rc,.
s,rur
rnsrru.riv-.!ucativmanifesEl mai mult sar,
mai

51.';L'l*I"J""i,o?j",i#'-*";'n1;;,:*f
lii:l"l;;
rn ctre traie:LFtirare copil.
..di\'dxal^ rn!ab:ln intrc rczulttele obri_
-,Lll,.-..nt,,
ar cop'r ta protrcte de inieligend in ,aport
'.u1:
cu cele

5iinexami;:l[":1,5J;:i"jffi,l;,S.,";""ilf,:r,"za

#r:i;'
;,m';
i"ltr[litll;ffi 5r!'l;
##;

conl'ergente; cel!' cuprinse intre ll_J0,50

sint conver_

j;'"';'l,,il[1
i'
H:nf"i
I i:;'-':J.';
i"i*i*i'ltT::,!'";
90

91

l:ifl,J,",:::rl,,iffi
.. _ |)dr

"Ti#i:,"i",,

maimarc,
ere
derl
epii rv nL/ed nurtuf
-,.ryi clkhbclnma/e /uhuzi,/
- - -

at ir , ar dc t e ri s (i c i .. p e c a rF l L p u n e

;::li,':J3:,-,Ji1,"e'
"ll,il;.f ?fir.,:",i;'g:.1"ll:
:;:.

LH:ti
;.iil;x,nl,;;"ir.!1ilu,:r:::;i"

copxdcbknnld/

H,:jf#ii:,l::I"lfi;;;; srr,;
tdi":.:"$l

siri;:fliili
;i x,sx;:li*:
:iTli:ti::iffi
orn srsr em ul aplic bf l j p ro b to r, c o e d j c j

;:-1r;,f
;";l*:l.i'I'iqii,
.il,"liii1"l:p:,
s,*i",:;#'1",";$:.*,i:
:rr!,Iryr..;#
;i'!,;;:"0::,*l:Tfl",1-;,''ou-"''""' irier''ruar'ri
LtialLama repartjtiei
:.1,-,;,1.- 11n1

ln Jigura 5 (probc de jnicljsenta)

r1r,
l;iiir,::iri;tl
l'"i:
:
iir,,l
ixl
;;,1
"";l
::"1;,
: : i3',.i,
*i!l;,li:f,:l:,
,

l;;,if ,lr*l

-.---

Fig.5
92

tolx cu /n/e/e.t n1.tu /

rop, cuhte/ect nuno/,ti
/u/buri./ D/ero.btiP
.opt deb/, ni o/

,\/'ittl 6t/t VE E/ll lt/A /A//t! ///t2[ t2l/fl ItA /4t/J!u/./tt t6/1ttt7t/!t
Fig. 6
inLlegul doml]l]ju de \riatie aL perlornanleloi', ordonate
dc la nivetul minim (la subiectii cu dcLjjiil.ate minlald)
dini la nivclul maxim (atlns de subteclii cu intal.cl normal). Acest tip dc replezentarc nc pclmitc o anaLizi
comp"_aL\;. .:m .l r .J. pq Lorl. oL I il . , \:d r'inJ.
totodali, caractcrislicile Je repartltie Ia Iiecare dintre el.
Toalc mirinljle reprez.ntate sint lunctii aleal.orii dc repart:lic, caxe se dispun u jfolm (curba lui Gauss).Abalcril'r .te ia lonna ideald a curbci sinl, dupi cum sc vcdc,
suficientd nnicipcntru a no permil. sa considc:in astfel
diagrarnele resp.cri\,..
U:le rr r- s.fln:ljG-li\- dF .ni|I r.-pr'r .LL- :r- a\a
orizontald) se rcmarc; alit la probele de inteligerli cit
fi la.el{r dc limbaj. Dar, in 'timp ce, ]a cele din1.ii,curbclc
lolurilor dc copii cu intelL'ct norinal se suprapun pe rea
mai mare parte a d.,nreniului lor dc riatie, la probele
de ljmbai, su,prapunerilc sint nescnxniliaative, aJectrind
doal eltremitelile (pedomaniele minimc gi manime).
Diagrama varia'lici pedormantelor ]a copiii debili minta,li
so plaseazi c:{l.rior in raport cu colclalte .lou5, ti anumc
in spre limita pelhrmantelor inlL'rioare,atiil la inteligentii cil si ]a limbai. MSdmile reprezentate pe axa ver
ticala sint procente din totalul copiitror Jiec5rui lot carc
s-au plesat, ca pedormante, pe intervalurile de variatie a

93

:itrr#,
#r;i"ili"
i ri
ffi',S$;iti*iri'n
de
dif ^" e n t.

s F m r :Ii .a rrv c .

e \c , pl rp

l i ci r.l

;iJ":i-it::l?iJ"'.I:liriror'opii"' i"*r*i ""' .rl r'

Pornind
.to la dispemia perlom

;;:,1iqf"*: r;W' 1i''#rf;""1:;T'1tiir3;

s,Jerare.O

,primd corstarare: pertormarlele incegLtrai

li;j",';ti','Jl"
I"l? .1'l: ;"i;i,l,.il
; ::)*yJi*l::

::;:,:ri:
::1"'
ill:1T[',:'*;it';:l;if
i,[[11.!'i
inzona
cenrrna:

Fiiili:"
i[i"ff";trt'"T.ii']::
oJl
;
jfi"#;.
.,;
i
il t! i ;:b":; ;,;F.''li"'i,"",^i,T

TA E EL
RANGURIIE!A PROEEIEDE LIMBAI IA COPIII
CUPRINZINO
CU INTELECINORMAL'

t',#'
rjii
i,i',*:l
[,r :4;i,,
"rlilyr;.{*,ii
J:.#i
-'"";"';;*i
;
::illfil::+1"",;li"r:"j'
"?i
bun6in 166p61u1'o
'u ;n, r:g"n', :"r'ilui
iii,".ii,'",ili.
r^ror 114j bur. in .azut .imbaj,jt j..
d-r in zona r..z rtta_

j,
H:
;f
i;:H**ilt$j:j;:r.r
ij!x':ir:"i
,.,^:r rbJ;:,:: a ri
"ir,,"j....1'^..ir,li;T'l'l*l' f"::1ti:
;,1:,
j:i"s
:ii;r
.T"x'Br*:,:,::,
i::,rui
lu:i{$:r
" j:
"
i:iH:::J.i':;?;;,;,ntl
i:ilu[:n,?'!1

i : ., i ; r , 1 " , - ".,.

la p r,6r- s.,*.1Lro,..r,pu1. r^ rmrrd r. a

l:?:t;:ti:",i,X,;".';;*,j#
r.,,.4;$ij:;,:

N i .ul i na D .

r00.5 7 16l 50, 51 74, 37 7!

65
11.5 2$
33.i 2l,a| 22,
,1,1,5 7!70. 5
!65
i05lt 77
2 11 ; 1\
t a 71 59
50
72 50 76
116,5 b0
3r,1, 9!r
u9 89.5 !6,51l0l r0l, ll6
46 5
7
;!,b 2 86
ti 8
37
m 00 99
93
79,5 8C.5r0r
2.5 L l] r5 l14 I bi 25
3l
61,5121,5152,00,18
65
50
i5,1 80
93
4.5 lr3 | 90

50,00
24,00
52,00
68,50
83,00
29,50
81,00
2l,50

ror dar aicj situatia se prezjnte

inve

:ffir:,+:Ht,:"'iih#
ffi r *l*ir"li;:Ifii
94

'De la 1 la 30 sini copiii din c1e l, de la 31 1 60 @i djn

.l6a a Il{, de la 61 }a 9} sint cei din clasa a Iu-a 9i de la
9t !a 1al sint copii djn clasa a IV-a.

95

"l

I
l8

2A BogdanE.

BogdanS.
2t ion \.
26 t1 i h . j \ ' '
cri d ian S .
Il i l ri D.

32

D o i r d c h.

Si l rir 11

37
3

l3 I lea!. D.

41,5
65
3t
11 0
0
I' J
65
31
i2 0
3l

26
37
2 ,i
50
50
l t,5
8 U ,;
50
99
4 ,5
I
t i .5
r 16,5 7 0 5
93
rJg,5
6;
,(i

ihai
iL

t',' ..
rei B . '
i rn H .
Irislir

Olreorgh
I'e D.
H eii ! G.
C
tte Di
1l
1
l lllll... l il .
du O.
o.
C
R ,du
rG.
G.

93
106a
!)3
,1,1,5 1 1 .;
6;
a9
,1.1.5 611
93
t!.5
!3
:17
I9
50
l 7 .a
37
4 4,5 50
3t
37
6i
99

00
96

l ul i rr
3R.

i"

rl .

nB.
B.

ll5

' ri nn

il.iil
ii.:i
14;

113
05
77
63
E7
82

70,

25,
13, 50
31. 50
27, 50
21, 00
Tri.all

62

59
t0rl
27,

39
l'.1

t).

5t . 50
!2.00

43

t.l

55
l2
53
3t

8ti.
42,

il,tl

D oll ra
ra L
I.
Trl i x a S .
rel
.\lirela
e l aa B ..
73 l untM.
IM .
M.
il
75 O!ii ddii uu1 1II..
7ii
i u \ '.
77
78
]1ihai
ha IR
hai
R...
'a i
80

83

3t .
49.
39.
52.

Iiltl
i:,fij

L i e l ! \ '.
Cri!fi

i:

t7

,'.il]aJ

:l :1 5l

65

{i!
8! , 5
3l
50
11 4 ,5 I t 8
93
9!l
80. 5
ri5
17,i
65
8! . 5

60
2b

16, 5
0 l, 5 75.5
,6
l il. a 40, 5
4 6, 4 7; , 5
113,5 7 J, 5 ia. 5
6 t , a 101
8 6, i r 08, 5
ri5
50
6 1, 5 'it . a
7,1.5 t 08. 5
i,b
05
011 !6, 5 75, 4
I l Lt
119,5 8 6, 5 l14 10000
93
E 9.5 9 6, 5 75, 5
g3
37
17. 5 75. 5
50
7 4. 5
93
1, 5
110
89.5 .165
,J4.5 50
6 1, 5 34
26
17, 5 t2,t
6;
11,5 u 3, 5 34
65
50
3 3. 5 50. 5
,165 !0
41,5 ii9
{i5
119 6t . 5 I ! . 5
l t8
86,4) 7i;
2t,5 50. 5
93
09
50
24.5 75. 5
2ti
3. 5
l'l
33, ;
,6
t 2. a
26
t7. 5 l0t
65
it)
744 75. 5
r ii, 5 ; 05
41,5 20
,16.5 155
ti ,a 2 75
3. 5
l.-)
65
106.5 105, 5 li4
4'l 5
10i. 5
7{J,5 7 44 21. 5
65
611 ilti,5
05
41.5 79,5 9 6. 5 , 1, 5
93
I13.5 106. 5
6;
6li
65
93

5t , i

30.00

ftrl
*,ll
ilfrl

97

26
5t

30, ;
t5
!
I l3
71
.rr0
84. 5
58
l15

66,011
8 3 .5 0

l5
ili
40. 5
! 1. 011
,19,00
71.

irs,0
25,

?5.0r1
23,50

- - _i-

l ,r "l--t]

ffi
-l

lru
l

l"l,

,.

, I

,; ll;J ,li ; i i ;,1

';;1 3 ;.1
;i j'li,l'.1j;l
;l;ltr:l'i;,1
:l;:

l!.

.lr-

li ll':;lit;,1
i'r1'
:lt;lr,,r]r
::j;l
I ,,r i:,;l
:
r Ll,
l ri rri tti l ro:l:'
x,1

,'llri.:1r"6i,--:l .,i
lrr.
li |

j ,t l', '" ',l,i' /

' r ,,1.i l r
r_ ,i rs-;i I i,,,|
1 3 I cn I 2 rril rr
l r_ r;j :: I r _o,r
' r I 5 l ,i l r, I rfl . I tr - ,,1

IA B E I.
CUPRINZIND
RANGURILE
LA PROBELE
DE LIMBA.ILA COPTII
i
CU INIELECINORMAI, DAR CU TULBURARI
DE VORBTRE

r:"r,;,'
,
,'
,::/
,i,/;;l
I1, ,,1
,;
I
1ii',j.i 'l /i'/
i'/
i'l 'ii]':"i.'"
;
I/',
I ;;/
i;;
; l.: Ii; l I lil:l
ir:1
, l ; ],'
l 1'"
ili1;
1
/
:
r
:J
I

I I r,) I rr.i ;,rl I uoi l, r u j

""

j l '.;l
. 1I ' i i , : : 1 ii:t,t
' j1,,,j
*,i;i;i::'
i I I'
2r:
,srl
l bLr l bt
.r-lnrrzl t: LL.ri
r tttr.itr,;l
v.r I
" ll, , 1
l i rrl !1r,.r 1|q litrn,rll2 i. r u
. , rl
,
rrl\,^lu:
llrrlrLr-.1
irr; o , ri

lrr,l;

.,'rl -rlr

lr ,:,r l

["1t;'1]i,lj;y;;:1
I'i;'1
ri I i,l 12,i 2Lrl,,lL r lrr ! i
sn.l ri -l_
l'
ll|il
l-,
.j i t itl;.l ,j.i 1;;j
'1 ,'"r
' ] '' ] ' i,'
98

I ,"]

V al i L

Elgor r v.

7l ,a
,2

16 . ; ,

u;l

1. 5
r0B !7.5
;7
811.
i: t3
I I lJ.5 I t6
!rJ.5 9; . 5 107. 1!I i5
50
ai
?3
r16,31 72. 5
7ri
illl
66 . ;
61. 1
30
6, 5
2t.12 12i
I lli
i 01 . 5 l0{i. 5 108.7;ll7, a
117.i t 0.1.5 |7i
l llj 37 llt
115.5 l l 0
llii
i05. 1, I t
n6 l 0t
!5
i3, 3i
llu;

I la litl sini cop:i din clasa

II a, de li 6l la 90 ..i din
l a 120copiii din clasa a l\r-a,

99

,ii.50
17; 0
5i. 00
!3.00
23 i)0
.r5.0rl
t ! . 00
3. 50

r0.00
41, 00
111.50

.t.t

frlr

ol ,.l r, r n ] , , .t;3.00
] r rc ,]rri* ,]'n' - J ,o,
q 5 .f,l t!2 ,
I n !s

I 'r3 I

.,11,00

!,

lr9 l I 5 ' I r r l r o i r , : r ; r ,i.

5 166.00

r(ri D.
,rl i haiS .

Ion A-

:J6 llt.l[i:Jjlj
IJ z,ii,ilT'l
r0r
I I rr 88.501
el
I
I
5r
l . : ! I 6 r I rr,5 l ri 1 n 2 621

:i'l!l:,1
;:li'tlti
l'H
I
bri
I
l tL l t I
||r I sr z,Jar r

' 16 8 r :,
I
I
l ru :;l r,r,r,zrl ,r

I t,00
,11)
50
!.1 00
64,50
16.50
90,!.0
66,00
77.50

1 .i'll'i,ii'llJl
1;:, . 1, , "
,i'l++,tI l,,1lj;ll,,t
I1 ';'l
o Nl r? r J
J rr,J o 6|1 i1,1
102,50
35.00

63,50
70.00
ft,
I8l
I!0 l 0 jrr 7rl !7 29,00
73,50
30.00
3
|
r;l rrT l
6,00
s || ..0 II 2 i| r.r l rrl o |rI 71,00
09,00
68,50
r I I j ,l l w I,z:,2 ,)n 85,00
r 5l l l 5 l 6 .sl ,t ) s.a t z rc,00
8 J+1 r l 1 r l zo l .:,.m1rr 36.0C
22 ii
n 6 ;l +u
qr 4.1.;0
16 II 8r Ii 2i J rsrll rc.rzl
c,r.rilar I 70,50
3950
54.00

f i l i i l i Jl f i l , i i ; 1 ,,j ,

i.il;: l t jl;,1;t:1
;;

I'l# j# 'l ;;I:;;i.rrrl

:'j

:!"ll!

l*

lru l+.,,
j:
:;'l
; / I ;: llt::ili.l
22

ls7 l4t lra lrr:sl

l2 il rr
r';l 5r lt4zsl
)tb 40 I I J :c I rr,',0

:6 00
,15.50
i 5 00
z o i 39 00
. ' l 67,50
+r I 60.00

" l,'l*'l n l"|1 b?Jr7,00

100

4\ GheorgheI
t0 Rad! I'1.
ril N"icolaeB.

Crigo. C.
56

5u Dorir N.
59 l l ori a c.
60 V ,rgi t O.
6t S tl aD ,
63 Olga l
Criila L67
68

Iul i a D .

N i cu l l .

8l Dan F.
82 Ion L

Marti ! C .

2a,00
7!, 5 73
72,37 80
56
8l
5l, 50
98
108,5 98 . 5 57
90,
7t.a 8l
79 , 5 57
72, 79 2,1,00
i 08
l 0l
109
86 101, 00108 23.00
26
3l, 00
56
57
41
45,25
,15,50
36
25
4U
56,00
I08
ll
40. 75 3i, 5 101.00
4
86
8l
41
62,75 65 46 00
ir6
63, l2 67
b7
66, 5 73
17, 00
18, 87 ll
15.5
39.00
118 8t
16 , 5
53, 37 56 81, 50
,19,15 45, 5 17, 00
56
i7
22
8l
79,5 4IJ
55, 6 59 59,00
108,5 104 , 5 86
99, 106 22,5Q
115,5 l l 6
ll0
114, 47t2t)
l 16
6, 00
71,5 8l
119 , 5 73
86, 25 9l
{8, 00
76,5 97,5 \12
95, 5 95,37 103 3; , 50
108 t01
104 . 5 t 02, 5 104,00I 0
i00
36
57
26
40,75 31. 5 31, 00
73
36
40
90
59, 75 60 5.1,00
56
97,5 104 , 5 73
82,75
48,50
t08
108,5 109
95, 5 100, 25107 13, 50
80
8t
60 , 5
68,37 77. 5 ,16.00
76,n 97.5
73
8r , 25 88
2,1,;0
5
79 , 5 6, 5 t5,u? l8
7.150
4U
57
44,25 36
21. 00
56
57
60 , 5 ,6
51, 37 53. 5 +0,50
97,5 98 , 5 73
86
88,
95
25,50
108 | 2
119 . 5 95, 5 r08, n7, 5 24,00
8ti
8l
66,11 4U
68.
77, i, .10,00
22
I1,5 16, 5 u
15,
7
I 1, 00
'19.
86
81
66 , 5 8ti
19, 50
86
56
t9
I1 , 5 l l
24,3 l5
4; 00
22
l l ,5 25
ll
17, 3
11. 011
56
30
18
37,00 30 38, 00
8l
79,5 86
86,ir 90 18, 50
56
b7
40
49,25 45, 5 17, 00
101

,l
871l-lo.itr s.
891 lo ...
Dana I.

!a
9.1
95
96
98
9!)
100
10 1 ,\lagda I.
103

r05
kn S .

r0 9
ll0
Da! U.
l
|l2
Co sl i c ,S _
It4
lr 5
aogdanC.
Il i e R.
120

'1"
30
56
36
22
5{
22
36
56
86

l l .5
165 ll
57
44
24
25
57
2 .5
I
4
u.5 2
5i
30
2i
21
5i
l!
6 6 ,5 5 7
57

r8 .7 i l 0
4 !.2 5 45,5
3 4 .5 0
6 .2 ;
9 .8 7 4,5
49.25 45,5

25,4t)
)7.4a
33,0r1
I1,5(l

20,00
i7,0,r
12,00
,t?.50
33,0l
1.t)62 4iJ,5 47.5a
78 a0
33.01

0 t,0 2 02
u6
I1 .5 6 6 ,5 l 8
33.0i1 24 5;,00i
l9
40
2 8 ,8 7 2l
3l ,i rl
56
40
6 6 ,5 5 7 5.r,87 4,7,5 26,511
It,5
!)
9 ,8 7 4,5 3,50
50
57
73 titi.37
23,511
22
l9
5 7 3 5 ,5 0
38,0i
98
7
90
6 ,5 50,37 52 91,;0
12 ,5 I'J
26
24r,37 t7
31,51)
36
57
6 6 ,5 10 4 9 ,8 7 50,5 30,50
86
8l
90
57
8r,5 33,00
7l,5
25
t8
48,87
63,00
56
24
4 t.0 0 33 3?.00
86
9 8 .5
8 7 ,8 7 92
17,51)
108
6t
i t2
73
93,50 I0l
39,0C
86
9 5 .5 95.5 92 50 99
t7,50
98
8l
,o8.5 1 0 2 ,; .J5,00 tQ2 2t,50
86
57
llo
8 5 33,00
36
26 36,50 29
r8,00
8ri
8l
90
6 3 t2 a7 I4,i0
3{i
57
6 6 .5 40
.19,87
30,50
73
6 7 1 2 74 39,50
56
24
66,5
5 4 ,8 7 57,5 49,00
22
30
44
28,a0 20
26,00
1 6 ,5
2 1 ,1 2 t2,5 27,50

1|}2

TA E E L
LA PROBELIDE IIMBAI LA COPXI
RANGURITE
CUPRIT{ZIND
MINTALA'
CU DESILITATE

l i ot.a D .
E ,,' i l i aB .
C ri di na,\1.N ,
l l enr,\t.
\ioleta N.
.UariaS.

12.5 27
2i .5 5i .5
2i .i
75
70
7i ,5 6'1,5
61,5
!5.5 0,i.5
1,5
t2.5
77,5 7a

E\ena Z.
80

7i
6r. r
77
70 , 5

70 5
a3
1, 5
79 , 5
37 ,11,5
78,5 79.5

!
00
60
71
67, 5
60
78
36
80
18, 5
67, 5

14. 12 1i
60
59,88 0.1
60,00 65
68 00 71. 5
61,,75 70
55. ! ii 0!
13, 37
78, 00 t0
32 i0 3l
76 J7 79

6,1.50
3i,0)
5t,50
48,50
!5,00
10,50
36,50
500
.t6.50
12,50

1De la I la !0 sint topiji di! clas I, de la 21 la 40 sint cei din

claia a II-a, de la 41 la 60 sint cei din clasa a IIl-a, ia. de 1a
lj1 la 80 sinr .ei din clasa a IV-a.

103

I
D i d ut S .
l4
t5
To nr aC.
t7 Enril ,\1.

I8
2 l Corqeta 8_

24
El.na I.

26 silvid C.
2
28

3I
3 Dan D.
33 Dan S-

34
Ion C.
Ga b r ielD.

D.
^lihaela
OabrielaS.
46
4

72 ,5
i3
53
53
40 .5
40 ,5
18 .5

75

78
74.\)O 77.5 7.50
,18,5 ri2,6? 6d
3000
ll
'8.37 t9
42.00
n
48.5 3 1 ,6 2 29
41,00
64,ti 53
tt7,5 516,37 63
n.oo
5 7 ,5 53
4 8 ,5 49,87 55
t7 00
27
4 2 .5 71
39,00 3E
61.:0
0 .1 ,5 62,5 4 8 ,5 62,00 66
2L!,00
70,5 38
4 7 .8 7 52
4r1.00
40 .5 4
22,a 3 8 26,25 22 36,50
64
70
68.00 71,5 ri,50
64
a)
7 0 .5
70.50 75
i6,00
40 ,5 2 7
2 8 .5
20,00 2l
32.50
49.5 4 2 5 4 8 ,5 4 8 ,3 7 53
t0,50
72.1 6 4 .5 53
60
62.50 6 7
19,50
40,5 4 9 ,5
67,i 52,62 6t
'4,1N
64
lt
35
27
3,1.25 33
53.00
77.5 49,5 62,5 67,5 64,21 lt9
18.00
40. 5 37
2 2 ,5 55
3 8 ,7 5 37 32,50
t2,5 II
4
t\.25 2
8,50
,10,5 3 7
27
7
27,87
33,50
12,5 27
28.5 4 8 ,5 2 !.1 2 27 3600
TO
4 2 ,5 l5.r'l 5 0 ,t2 57 57,0r
5, 5 27
2 2 .5 38
% .2 5 la
32,50
5, 5 4 3 ,5 3 5
I
23,00 t7
ri8.50
64
37
35
22
39,50 39,5 .l!.00
l .t
4
1 5 .5 l l ,6 2
4
2.1,00
II
1 .5 27
1 6 ,2 5 I I
ia
75
7 0 ,5 71
6 8 .t2 73
:2 00
5 7 .5 22,5 2 7
3 3 ,1 2 3 2
3;.00
53
4 3 .5 42.5 6()
49.72
i i .50
53
57,5
27
50.00 56
il5 50
25.5 27
7
r5 .5 |l3,7; l. l
20.00
40, 5 3 7
42,5 3 8
3 9 .5 0 3 9 ,5 5.50
72.5 70
71
7 t,7 5 76
25,5 !9
l4
27
l5
1J.00
53
40.5 53
37,51)

104

't'

70,5

50
5l Geo.gicaB.

V i rei l N .

D oi naC .B .

73
71 Idr G.
75
C ri sri rnS I{)n N .
CheoreheD-

64
53
64
64
77,5
40.5
53
25,5
53
12,5

42.5
l9
ll
ll
49,5
70
ll
49,5
{3,5
49,5
ti
il
27
75
27
37
57,i

35
53
77
28, 5
35
42.5
53

4
t2,5
28.5
72,5
7 0, 5
t2,5
t4
l !.5
3i
40.5
62.5
64
53
5.5 49.5
,10.5 37
53
40.5 37
14
12.; n
.5
53
0n
t9
2
l9
22, 5
2
tl
5.5
4
6.{
27
35
40,5 l 9
25,,t
40,5 27
53
37
53

105

38

50,50 58
29,00 26
15, 5 16, 50 t 2
3u 37, 00 35
51, l2 59
48, 5 68. 25 71
48, 5 32, 12 30
27
41, t 2 12
48,5 40.00 I t
2T 45, 62
I t . 37 3
t , 5 I 5, 00
n '23,75 20
7rJ 74.00 77, i
1. 5 t 3. 7i 0
22, t 2 I 6
4
| 5, 5
5, 5
60
15. 5

47,50 50
18, 62 l3
47,62 5l
26.75 %
35 50 34
.14,r5 46
55
| 5, 5 30,25 2a
t 5. 5 t 1, 7i 7
3
7, 50
38
15, 37 9
45. 2i 47
55
27, 47 24.5
3ll
',t7
li. ll7 l0
6t , 5 ,17.00
38
3lt.3t 3{i

26,00
37.50
!{,50
53.00
26,0C
29.00
37,50
26,00
23,00
26.00
1.1,00
t6,0i)
7,50
25,54
33,00
47,00
48.50
44,00
?3,00
26,5Q
6l, 50
2U,:j0
18,50
20,50
12, 00
34. 00
37. 00
26,50

z],00
40, 50
27,50

,I

1 , 1 ' r , 't' "t"

l6

ti
l8

i;
T A BE L
CUPSTIIZIND
RANGURILE
LA PiOEEIEW I S C LA COPIII
CU INIELECINORMAL

2l
22
23
2l
2:
26
2i
28
29

BoedsnD.

cl bfi el 5.
In,sda. S.
llih.i

\ '.

'. \ i h i i D .

3l D ! l n . q h .
3!
33
SilLia.\1.

l\ arieta E

E ieni T.

trl

l5 Rllltr.

ll.

8.1.5 2',2
2r.i
64 .t 5 !.5 5l
h2
i !.5 lu6
7 6 .4 irl
I i6.a I0 8 ; llr ;
ia
i6a
-i1
116 .5 1 0 8 ,5 t0 6
110 .5 1 0 3 ,5 5 1
lt t 5 1 Ori5 1 3 5
I lil
i !0
l l 1 l ,5
98
l0g 5 5l
0 ,5 l tL i
t0 :
a !.; 'raa
98
l.l b
i1

106

,!
i00
l0t
t1 - ;
10n
l tS a
t0 0
76
l 2 t.
llJ 6
i I5 ,5
l0J
l01l

3 t.5 i 3l
ti8,25 7l
97
96
1 1 3 . I t8,;

ia

62.
33,
10,
49,
66

li
t 0l
59
685 I 07.0r
r20 0,J(i
ar7..rir
101 I 5ol
l 13
311.
0!
t0a,!ui
ti
E5,5n

35
36 I : i i ,
37

B.

39
40
Gina ]]

4J

Itn L
lllh!i H.
Ud.ei B.

1t0,5 7t,,5 3.1

78
76,5 5l
87
8t,5 59,5 T6
7S
I10,; 5!.5 76
100
ll9
108.5 76
100
l l i t,5 5!,5
4i, a
84.5 .JI.5 ilaJ.3 100
75
76.5 9; , ; 59. 5
ll0 a
76
l0t
9t; t0ri
I li. 5
l l 0;
108,5 l l6
100
98
t0ll,i 76
5l
I l 6.i 108; l t2. i
5. 5
81,5 1085 5l
5e
s8 {)1.5
51
8.1,5 22
37
36.5 22
1 06
;1
75
94, 5 {i6.4
75
ul
76
73
6!
43,4 76
a! . 5
r0!,5 5 l
10, )
j00
I t0.i 3t
5r . 5
98
76,5
39, 4
9E
91,; 9 4, 5
36,5 51t,5 106
'{3,5
8.1.5 76,5 I l! . 5 87
I i !.5 108,5 31
100
3t
7t
6, 5
!8
108,; 5 l
! 9. 5
42,-.
u9
36,5 91.5 76
iil
62
i 08,5 5 1
9, 4
12,a i6.a l l6
62
71i,al 3 4
'h
!8
91,n
!3,; 7ri,a 2 ! . 5
36,n 70,; :1, 5

107

71, 7 83
78. r 9 l
7.1. 82

76.50
47.00
25,00
l0l 60,00
l!\1. ll. 1 43,0C
04,37 62 1t2,50
lllr
r 5. 50
! 2.
76,
lti
36.00
73,7 805 3,1.50
lr)2.i ll5
2,1.0i1
l0ll,? l16
160t)
83,37 99 57,50
I r3,25I I 8. 5 8. 00
75,00
57,iro
,17,00
7l t2
5!,
57
53, 8 5fr
01, 7
tia,0 6.1
60.
58
i07
57, 50
;\
77, 5 79.11r
72. 54 77, 5 58,5i1
71, 25 74
8. 50
61, 37 59 69 ;0
91, 87
13,00
105. 5 86,50
88.
rig,50
39, 00
6(.1, i2
3,1,37 23 I,n:r
46,?a) 0it 5i, 00
2l. t !9,oii
ir,
7a.21 92 73,5i.1
50, 50
i5.rl7 85
.1ri.it .10 4. 10J
43, 1 36 5.1.011

fiifr
ititl

,l,l.ll"l"l,l"
''--._--62
9 1 .5 r3,5 2:],5 ,t7,62 4l
Cleorghe D.
75
r)u,i
llrl.ir
98
1 0 8 ,i 1 3 ,5 5 l
65 i25 06
561Cl,c,trsh.
D(.
8-1,5 9 1 ,5 5 t
1 1 5 ,5 85,6! 102
(i ri st innC.
8 { .; r0 8 .5 4 .5 63 6 5 ,t2 65 I0.1,5(
98
9 5 ,5 7a 9 5 ,0 0 II?
30,5r
8,1,5
l 1 2 ,5 1 0 0
lll
36,0r
'Jil,37
Rd d uC.
5 9 ,5
4 3 ,5 3 6 ,8 7 27
6l D a a C.
42,5 ,5 3,1
7i1 49,50 43
.1.1.00
62
36 5
3 7 3ll,it7 2.J
17,0
63 N a d ii r \ .
62
4 3 ,5 76
4 3 .5 56 25 52
rlJ 51J
64
62
3l
5l
63 5 1 ,7 5 45
;t!.00
65
62
4 3 ,i l l 8
1 0 0 u0,lt7 95
62
5 9 ,i 95,5 7a 73.75 E 0,5
02
4 3 .5
32.5 ,13,00 35
:,r.50
Iu l i anaC.
62
4 3 ,5 5 l
5t 5 1 ,8 7 46
36 .5 3 I
76
7a 55.37 5t
l t,
36,5
5I
I00 6 t.7 5
7l
62
5 (..5
69.5 7 1 .6 2 76
30,
7i)
9 1 ,5 76
69.5 71J.00 90
!2.00
t3
1t .6 5tr.5 t3 .5 t5,li 32.7a 2t,;
7.1
42,5 4 3 .5
li
7 O Lidiu l.
t .i
6 .5 'i6
26.37
ri!,50
76
28 ,5 9 1 .5 I 1 2s, 7 8 i 7 ,6 2 81J,5
71
15
5I
1 0 0 75.62 86
Cturge N.
i
1 0 8 .5 76
58,25 50 l L }; ] 5 0
t lihai R.
,1r,5 4 3 .5
a4.i 4 0 ,7 5 33
, 1r.5 t.1;
5I
1 0 0 52.00 47
8l
6'
9 .5 34,75 24
:)1.
82
2l
5l
59,5 1 l ,l I 3.1 rll.50
Ion L
7 6 ,5 5 I
4 3 ,5 53,37 49
8.1
6?
5 9 .5 76
.lit,50
5.1
85
i6
22
76
6 6 ,5 4 5 .t2 3 7,i 60.00
8 (i i l l i l l ir D.
2t
7 6 .5 76
57 5 7 ,6 2 55
87
211.5 .13.5 .1.5 3 5
2 7 ,8 7 l 6
36, 5 .13.5 5 l
,1t,50
52.25 48
,\1ihii D.
t6
!. il
5l
2 8 .2 5 t7

16

l ,l ,
ti2
2,5

7ri
3l

100 78.62 93
r9.5 r 5. 62 7
47,4 2T, \ 2 l,l
3.; 9, 00

i8.00
3t . a0
a 2)
.12,50
r 1.5
l4 00
42,5 59t
22.5 IJ.5 36. 00
,10,00
12.5 13,5 loii
67, 50
61, 50
100 70.7a 73 i7. 50
' 12,5 01,5
75
4i t.5 76
.t3,iio
56, 75 5il
2It.5 70.5 2! ;
60. 5 ,18.;0 42 5,1.00
24,5 65 i] 5. 5 2
32, 12 20 93, 50
7{t
3. 5 29,37 t 8, 5 72, 50
245 l 0 i i it l
.16.50 :l'J 89 50
43.5 l3 a
! . 5 19. 37 l0
34, 00
!,5 I0 5
12. 50 5
26, i0
(i .5 8
19, 5 I I , 25 4
r 1, 50
lt
3l
r06 t2.5 10, 12 32 95.00
36.5 43.5 95, 5
72, 75 i9
79,00
7.5 65 95. 5 39, 5 3T. 25 2a 89,00
t6
22. 5 19. 5 18. l2 9
8,00
I
6, 5 2, 62
s.50
0r? t0E .5 ;l
26 {'l. 87 6l
8?.30
75
I |)IJ5 76
lt7 86.62 t 04 33.i0
28,5 14.5 5 t
23. 5 m . 37 t 6 5 36,50
t)2
!t.5 7 0
100
98 38,00
28,5
32, 5 45, 12 37, 5 47,50
22
34
it6
25,75 l2
13.00
2l
7ri
3l
34. 50 2-r 62.00
!l
22
22,5 12., 19, 50
10.00
ll
3l
lil, 5
9, 5 16, 25
2t,50
11a
5
6, 62
2,i) 2r . 5 19, 5 13, 87 6
20,00

109

'l
tli
l7

Idr D.
.\'lih,i S.
20 E ugr, L2\ 9tcran I).
ion C.
T AB EL

P aul L.

C UPR T NZ I ND
RA NG U R ILLEA F R OB ELWI5
E C L A C OP III
CU INTEIECT
NORMALDARCU TUTEURARI
DE VOREIRE

lt

3l
E i ei ,

(,.

ila
l

I ' ! rii L

!
II
1t

l3
l5

r:;il::

E6
;l
0:l
!l
5n
rici; r 12
I13 ,5 1ts.5 118.a 9 !.i
l0il
i 1 ,5 85.; 8 6 ,5 rr.6rl100
I i3.5
3.1
39
t1l9
9 8 ,5 98, 5 t0 rJ .5 oro:ll rr
9I
63
8 S.5 6i llt 6(-)
lrt3,5 1 0 4 ; liJ ; , t l tta i i );.7 4 rI l 8
11 13 . 51 1 3 lla i ]l !
9 rt.i rii.5 1 1 7 .5
ll0
ii
63
3,1
!8 ,i ;0 6214e
!8 ,5 lt l, i
;l
!3.75it0a
6!,5
!:
il.1
1 3 .;
411,5
4 ..
I0!
1 1 1 .5t t ) ; , 5 1 2 0 0i rl0 ui

!1.n:l
31.;n
93.a0
l l i .i Ll

tl,uc
l :.00
L00,)
i t 1.a0
.i s.l n
l r.at)
1r.;0

ll;:llil
li iil 11
,

110

I i l i rN r i l .
S i i \ i . (i .

l ;.l rl

2! a0

J iii,

D.

1i

llili,rii \.

i|i

Glr.n:gh.rL

:li
\i

;11

!L,e B

1lI,i
!8.5 t 08, t
108 50, r 0
101,5 9t,5 107, 5 66
92, 12t 03 41. 50
I13.5 91.5 51.5
83, 75 !5
6! , 00
101.5 77,5 85,5 1i, a 78,.ir0 89 56.00
It3,5 18,5 98,5 iI
82.1J793 ri5,00
I l8
3
I11.a I li. a I la, 2; 120
5 (]il
I03.4 86
116.5 70 00 7t
!r9.a0
l t8
!8.5 rJ5.5 : r 1
8!.0i1 9!
6,1.0J
l !3,5 10n,5 34
1'j,t 82, 6' 92 71ti0
0l ,a
22
9
J.l
31. 8t
53, 40
113i
!t.a 78. 4 83, 37
l 1)3.4
1i 6, a
36, 37 2l
6i, 50
l l rl
95;
,,1, i 6,j
83.5ir
66 50
1l l .; l L)7 , ; 10s, 5 ..19,ri2lll
lt . a0
77 i 13
1t,1. 5 ,13,5
it . 0n
!6
.lB5
,r.0J
i1
5n. 6'
,l l .l
35, 4 I,ri.a 1) 1, 3t10t
-3 , 5 12. 04
lir. a
08.ri; ; 8
11rl
It1; 102 if r 5.t 2 llr i
lit.50
ua.a ! ! . 4
i|J
l ni ; I i; . ; t l) il2i lt 3
3r'.511
),i i a I i l l , i
I ] ] . ia 11;
.1i
: 11 - 111t i ,17,4
l"
i !i
I i i 1 . l , i l ,5
tl
68.t !
;3,011
!t,5
{i1l
il
8il ii!
J' i0
i.13.511
63
It)
1|3. 5 6,10! ii7
t.!
!l
N 5. 5
75. 25
lt3
9t . 3i t 1)1 ; a(l LIL)
r
31
05. 7i il
; ! 00
' !t t0i .a 73. 83.ri2
ti
3it , 00
',!t- i-,
J1
lir
l63
lJ.i
02, 87 ri3
6: arl
'.li
98.:
,,.l.atl
ti )
tl l
I t ii 11, 7) :
'13,i1(r
a a a 1t3
l Lll
l1r ! a) - 0
ii a
2 : a t ! . 2a
5!r.!a
l ti
a l .5 ! 1a i !i!.;; l111 n.oar

111

I)ori! N.

62. 5
9l
l ti .5
1T
62.4) I t3
9l
63
77

r9
60 Vi .g i l O .
6l

Sl e l aD.
Ol g a I.

s{

t;; C ri i i i a L.
00
6t
6E
Iu l i a D.

7A
7l

74
75
76 Di i u \' .
ii Ntu I.

7u
79
80 Mi h .i V .
8l
82 lon L
8ti
sl
8; tlartin C.
87
l .n C.

62.;
21
17
36
5. 5
28. 5
36
6! . 5
8
62. 5
4i
I'J
47
36
l9
62_5
28. 5
62.5
!17

62,i
lt
2S 5
36
17
36

1 1 .t.5 3 t
68.
115,5 713,5
71,5|
!r2 .5 4 1 .8 7
585!
9ll,:) l0ll.5 115{i! l0 i
505r
t2 ,a ;8 .8 i 59
78.5n
69
5 l -5 ,135 ,2 3 1 ti2
3t.0r)
85.ii 3ll
5 93 7 60
69,0n
3,I
1 8 .8 7 45
l1l
72,0n
7 7 .5 5 l ,5 7 1
52.74 4,2 66.;0
I t3
I0 7 ,5 9 7 ,5 9 ;,1 10 6 i0.50
1 t9 ,5 9 2 ,5 6 7 .
i3
94,50
ti3
l8
IQ 2
)T 5\ 57 84.00
7 7 ,5
J4
6 ;,
70 80,50
4r1,5 {i9
5,1
63.5)
63
3 1 ,5 M .5
5 7 .3
5i 00
,r;.6 'lt
lt
3.1
l t;
12
411,5 t8
1 87 i
48.00
3 ,5
4 7 ,5 t5 7
3.5 44.00
4
6 0 .5 73 62 83 25.00
|
{t3
69
1 0 8 .n il_
6! _50r
4 8 ,5 69
IT
38,3 34 52,00
5
l2
69
3,1,2: 23 6,1.00
31
ito i i 2 ,0 0 5l
52,50
,.1
4
5 .5 0 2
8,0t|
22
5 l ,i
6 0 5 34.2i 33 4t,50
t 08,5 7 2 ,t2 ll2
69
60.00
3.1
3.!
!1 ,5 30.
IT
9,50
,lN,r; {i9
0 0 5 6 0 ,l 2 0l
20,50
l0
34
1 .1 ,5 26.37 l2
37.00
7 i ,5 5 l .i i 7 8 .5 67
7.t
27,00
63
69
1 2 .5 38,3; 35 58.00
27,
3,1
31
66
l.{
52,00
t0 .5
t7
3 6 .8 i t0,5 69.00
34
20
3.1
34
JI,
10,0c
5 l ,t 2 8 5 3l, l
l9
42.50
69
I
3 i .3 2T 60,00
34
5li
t7
26 34,40

:l

r
I

!5
96
97
9f
\1| gda I

lr.;;i

112

I'

' 1,

Tudor l.

Gd)rgel L
I)diu N.

I lic R.

18.
11, 5 35,87
63,
! 7, 5 6,1.00
t 06.
46. 12
1
n0,:)58.6t 3N 52.
g) i at . t 2
33.
(i6 41, 76
7'
t 2, 5 41, 24
'i
15, 74 35 505
8t , 00
7n5 67.50
33.02 2.1; I l, i0
5,1 30,50 llJ
82, 0
22 37,00 32
16.
28,62 l6
l,l
34,
I
19. 15
I'J.25 65 52.;r'
il
la
16, 50
7
96,5r
115. 5 63.00 04
7i1,5 40. l! 30
l,
2. - . 3. 00 I
&3
l9
tn .:) $.; I r ) 2 ar'l.ti
8
l 6,i 51 . 5 21r.5 26. 12
'13.50
1t 2, 5 75, - 0 It5
34
02.5 l l 3
l! ,
22 20 6'
28,5 2.2 3l
31)5 9t .
t 02
16.5
t 3. i 33. 62 2r . 5 3; .
l0
3l
43,
1t 5. 5 77,50
62.5 63
25,1
20,
25
t
0,
5
l
6,t
3S
12
51, 5 1. 5 2l, t i
L9
ti3.
,IJ,5 33. 00
69
2it.5 {i
2J.ti;
10.
5
22
0:,;
lt,
5t, 5 54 '11, l2 !t7
47
t2

62,5 48,4
77,5 34
47
85, 5
l t3
51. : )
62.i 3'l
69
5.5 Ti ,a l 8
4U ,5 l 0
1,5 51,5
l .a i t- 5 &i.3
q3.1
l0
24
34
30
lr6
28.5 34
l8
,16
6
l8
1,5
3i
l9
22
69
I'J
3.1
34

't13

F
,lt.t.t'
I
I

16l Tana L.
l 7l E m,l r\1.
l 8l N ari n J.
l9l itihri ,\1.

2l CeorgetrB.

TA B E T
CU?RINZIND
RANGURTTE
LA PROEELE
W ISC LA COPIII
CU DEBII.IIAIE MINTATA

C amel i .E .
?a I enul af.
E l enaL
261S ,l ri a t.
271rl i h/rl J A .
$ielarh 11.

,;'iil:
35 ]\ari rn \.

ii2

Euilia B.
'E
62
t 1, i
iE

l8
69. i
t;.5

err;
|ii.5
lrll.t
t i;

l9
02
6!

Dinul s.

!n
l2.i
62

-i

i 7 .5
l l ,i
6.1
1 7 ,5
424
| :i .;
n;
a t,5
r.i
.:l

;TI

i]9
iti
ri:l
t,; .
ii

iiiil

5E,ln
li7 .ii

.ra,1t
'11,12
ii;.!n

6: r'o

j j,i

!11

i 7 .5 6!.62 ili
i;
l! . 6!
a;5

rir.37
.1r.6i .il

114

lii. u
ri ' l l

371Gabriel D.

421$tchnia I).
13 llihaela D.

:s.;0

A ni r r.r B .

;1

0 t],5

3.].5

:r i 0
i,
.tt.;0
-0
II5L)

4,,.n0
sa0
t:J.40
lli0
3i .J0

5l

Ceo sifi B,

47.62 53
16. 75 5t
6! 169.5 151. 5 ai
49,i0 6ii,a
09
62 1.17.516a,:r
62 | 6).1 | 36
il. t i 59,7i 6!
I
l a I ;5i
i7, i , ; . t ;
l0
2l.a
l;
4t.5 I.1
t9 1.r75 Jo
7l, - 5i. 00 a!
,l
4;.
l1
55
3:..t7 2.J,a
r 9 . 5 31,37 : ! , 5
lrsl ro lbi5
.r9 t47.5tit,5
30.5 1,1,li2
n,; li. t 2
42,4 ! 1, 87 ll, i
28. ; 0
; 2 -lr; -1
n
30.5 16. 6!
ri l
it a
1,1.3; ;.1
.ll,
ji)
.1!.i 11, ) 2
2t
a ',I
r2.; !!it?6
;;
58,1i 61. i
an 35. r 5 3l
1n
2!
?5 , 5 42,4 39. 22l I4;t
rr '- , 55
'17,25 a2
15, t 5
.rq
.rt,5 3rj
12.4 , 13. 75
0?
Ji .r 38
6l
3: . 3i 00
12;
6!516j 5
42,5 62, 50 74
2l
23.5 28, 75 2i)
'17,5I !3
!l
!9 t7;.i
77, i ;11,75 58
,i
l E I 1.1 a;
27, 0t t 20;
! 1, 87 I 1. 5
3,r.5| 18 t!3
ln tt7:t
tl
30, 5 32,3t- : 0. 5
l 0 l 47i
31, 87 35
6, 00 I
3511!,5
-i6i
12,4 3! , 00 36
ld
345
175
23. i 3i. 37 32
'!,5 t9._ ;r l
5,u .10.25
l.!
J.r5 4;,j L 0
3,5
3,1.5
12!r 151,5 42, 5 39,37
4!
i2 -"

4i,fr
4i,L

It5

5l i
- Li

900
57, 00
18.00
l8 00
34. ; 0
37, iA
11, 00
47,at)
21, 00
50.;(l
36. in
53,Jn
,1t.00
!!r 50
4.1,50
36 50
a6.00
65, 40
4.1,50
27, 00
13, 00
28,00
lri..0
41, 00
,100L)
, 11. 50
l0 a0
:,i.1)0
6. ' 00

2r,50

,i'll'

'l

l0
5.1
55

6:l
78

Vl rgil N.
CneorghcS.
6Lr
cl
62
63
6.t
65
Iuirositu L.
DoinaC. B ,
'14
7l
72
73
74 Id ' C.
75
7 6 Cri s t ian5.
7 7 Ion N.
GheorgheD.
l n d . ei B . c .

211
0 9 ,5
1 7 ,5
3 4 .5 ,q
2l
t0 i
49
7
21
2t
3,1,5
3 4 ,5 7
2l
.!9
7
3
l0
I
34 ,; 1 2 ,5
7 2 ,5
l0
7
49
3
72 ,5 69,5
4 7 ,5
I
47,1
3,5 1 8
47,5
62
6 9 ,5
3.1,5 6 9 .5
34,4 6 9 ,5
49
1 0 ,5
29

' l , l'
12,5 3 3 ,1 5 2ll
42.5 3 9 ,t2 37
6 1 1 ,t 5 79
42,4 26.50 Ii J
5 t,5
41,74
2:.1
1 5 .5 t7 ,5 0 8,5
t8
2 2 ,0 0 t3
36
2 3 .a
2)
3 .5 1 7 .5 0 8,5
36
3 0 .5 27.04 20.;
I
\t,i a
36
l,
26.00
23
i 3 .5 0 5
23
t5 .5 1 23 7
25.75
6 i .5 3 0 ,5 511,50
36
23,5 t9 l 2
36
55
3Ii,75 33
ll
42.5A4.J.62
5 l ,i ) 7 7 ,5 62,26 i 2
t,a t2
1 5 .5 0 6
I
7 ,t2
i 1 ,;
t5 ,a 37.2i
6 4 ,5 3 0 ,; 56,87 62
36
3 6 .5 4 1 ,1 2
6
1 9 ,5 32.37 ,6,5
7 5 ,5
4 9 ,7 4 5T
36
3 0 ,5 26,37 l ri
23
6 5 .i

4r,50
39,00
1.1,00
.1t,50
35,00
12.50
42,t0
la 00
31.00
29,00
18,0!r

1r,00
20,00
t2.00
30.00
42.00
29.00
52,00
58,50
30,00
46.50
17.00
36,00
3!,00
35.00
63,50
6;,00
26,00

IN CONDUITAVERBALA
C, ASPECTE
DIFERENTIALE
|j FETE5I BAIETI
Dupi cum s-e vizut, limitele do virstd se exprimi,
ca niveluri fi structuri co$olidate, prin acumularea de
xperienld onnogenetic! (educatie 9i invnFre). Nivelurile
dezvolterii inlelectualc se expdme ce modilicdri progrcsive a1e logicii si dinamicii conduitei verble- Dereglarea
limbajului, fie ci esle vorba de citire, scriere sau vor'bire,
actioneaze in substratud mai profunde ale personalitelii,
deternninind anumite caracteiistici, cu semnilicalii complexe, care, in funcJie de gravitate, imprimd - ]a rindul
lor - anumite atltudini ce se rellecte in intreaga con
duiti. Cararteristicile de tip dc sistem nervo ti de temperam{lnt conferi o anumiti dinamic! condultei verbalc.
r\cestea sc exprime sub Jorma unui anumit spccific al
desfdsuradi analizci $i sintezei din cadrul stereolipului
O serie de caracleristici ale ronduitei verbal sinl legate de particularitdti specificesenului. In lileratura de
specialilte, pleo.uperile pentru dilerenlele vcrbale de
acest gen au lost mai pulin siudiate. Dcsigur, se poalc
presupune cA rehliile ocr.lpalionaleSi influentele cducalive ce aclioneazi asupra copiilor, in functic de sex, au
un ro1 important in ceea ce priveste calitatea shucturii
v..abularului ti tonalitalea cxprimefii, imprimind ui
anumit stil conduitei verbalc. Sc Slie c; intrcaga cor ui"i

1 17

\.crbald drn ..pilar.c i:i prna amprenLaa6 rpra dczvolLd

ni psrn: - a .mrt r., :r q.nFra-, ji, p,in a-ea6.a,i..I.r Fj.
' ' azd

! r b 'rt

s.-..

r r q r . al

lor

. o. idl . 1lp

, rLi.,LJt

Din acrstc motire, am crnsiderai necesal. si aroraldnl

rmpor ai. a j studiulri pr.r.ipdlJlor .afa..er'iLi,: di{ .
r r .dle J, , .ndujl-i \, fLa.F.ir lu-.rip d.
. ,p:it I
" \Lj
ln cst c.atpilolxe l om r.elcri, in principal, la
j
- limite, grade fi dircctii de intelegero a actiunil.r
in imasinite (pozeie) prezen6tc cle frlile
:']nlinule
ii
- limitefe 6i caracterul povestiritor, struoLu,ralogicai
L'. . rcnl.alor. sr",,L,r'a lap:ca u\,cari i1 ." d- .;tre
f ct !

\i Lle Ld tr!

biicti;

- complexitatea si bogitia vccabntarutui ui.itizat de

copii p,entru rcrdarea elficntelor continuto in imatjini :

o o, nldn ' iilF a. rrp i d i L a l c a .i r -..rc a a. ri ti r;i l

inte l -ci _ Lalp,dar S i a o l rc r-v a l i e i (e rp e r:c n re i d e vi a;d F.::d n l ;a ti in pov ps . ir ij . l e L p l o r, < p re d e o s c b i rc d - al p I,ri e
.a f a t c r is li- i d c p e rfo rma * !a , i r a . i !i (x tca i i Lel !,.
:
' :3 i r l d p h I J e j r.l j r^ rL i , ri a ..t:mb a " I
- .aracteristici ale tulburiritof
dc vorbire, Ia fere,
ir cr)l n ps m iie c u c elc a l e b i ;c ri l o r;
cara.tcristici .lc tempou si dcbit in rclatarea ver
. .DA1:1.
a .i . l : . a i) s Lf : r : i
...,..r.n
.l d :
:mo r..n r.-i
,
o,:i r r.r \ " i r uJ t ar ulu. :i | --n a re a ri | l i ]i 4 r^ d I or ror;
uni ru carcter mai mult sau mai puLin abstract, la lotll_
rill' de c.,pii cuprinsi in cxpertmentetlr noas:he Vorbind
despre formarea .si rolul notiunilor, pirerile autorilor sint
imoertile. Astfcl, cuillaumel
ii Cramaussel, considera ci

I (ru i l j a um e
2 Cra h a us s et

P . M u n u e l d ,e p s .V c tro ro g ipea, ri s , r9l 0

b. , I . e p .e mi e r a L ,e i li n te u e c tu e l ate l ,enl ant,

118

noli:rnile sint premefgiicare limbajului, iar J. Piagrtt

fi H. \\'a]t,rnl sint dc pirere cd e)iishnla no!iunii esLc
logati de tirsta de I 10 ani. Un roi important,in dezvoltarea noliunilor i1 au leprezenErile graliaticsle care
.urosc o ilezvl)lt:ft marc pira 1a sfiryitul perioadei 5co
]alj,i!ii mici3. .\reas|; caraclcristi.d a l:rlomenului se
rcgisorite inci din perioada pre$colaritdtii. Faptul este pus
ix evidenl!, j.i.re altcle, Si dc rezuitiele ob:inlltc dc noi
nr .adrul unui xprriment efcctuat cu .cazia unei lucri]'i
antcrioarel. Subliilerea ti a uno! pariicularile! cara.teristi.c pregcolarilor pl:rmite o .!,iziune mai tomPl{'x:r asupra diJer...relor de connporlamsdtverbal.
C.rn,etaroa s-a desfitLrt in doui Sridinit: cu orar
r.{ris ti in ulr (u orar siptirninal ;i a constal in urm6toafele : copijkJr ]i se prezcntau trei categorii de imag;ni
(mai ui.are la incL\put,apoi mei erele) cu ajutorul cdroG
pur63u al.d r: pu\L{lr": i' ^aal^. pfl'l arar .ar(3 corrctir a imaginll.r. In prima \.a anii, copiii aveau sarclna se afaijez-- imaAlnilf in oldine logic.l, apoi si
p.rcstcas.d, iar in larianta a doua, imaginile erau aranp'fj. - r',-' , a1 ,n:L moJ l- .yD -r'n.^ atnr, -apl
p \'. _r _ra
o"lar
|lr. d i -.o r. .r'.'
irrheqate. S a linui !"vidcnla timputui la aranjarca ima
q;nilor cle citre ropii 9i la povestirea dupi ele ; s-au
inregistrat de asemerea, relatirile copiilor pe,nlru anallzi.
I,3 cxp:rlment au pad;cipat 60 de subiecti din carc
30 de lete ti 30 de biieti rcprczentind celc trei efupe
prcs.,larlr in mod egal.
L:i a.easti virrt;l -se lnlilnesc diJ!:rente indi|idual.
diferentc intr{) sexe legate d. bogitia
insemrate dar
-si
1 P i a qet

J., Le jug.rnent

.t

Ic tdisonnemcnt

clre. I'.nkbtt.

2 \v n I I o n H., Les origines de Id pensie chez l'entdDt',P3.is, !94-.

I T u . i . o !-B o c d :i Jt 4.- ti Stoleru
P..
C o n std n ti n .scu
E.irl d.linitici
in g.netdlizaret catr
,i aI regllii granalical.
ti;.ftn c ltnomelrllui
ltfttudtical la el.,i, ir i ,.Rcvisla d-- ped!r ve.7i
E . , A E t e c t e d i J . r e n t i d l e d l e ti m b u j !fu i co p i i l o r tJr ? 1 .o lrrt, ii: ,-.\!alclc UDivefsiiatii seria pslirologic. Boc!resti" 196!.

1t9

S1 lolosirea. limbajului. AsLJel de caracrerrstrci ar1 fi

puse in cvid.nte in erperlmenlLrl nosru.
Un p_rimalpecl ce se desprinde din materiatul
coie.rrl

t: i:il"L ,:. , aa"asra

pFrioadd.
i.;i*;
:"i:r:'e
Lra srn r, es lp ac li! 6 . , i p J n e
pa n r-u l a rr lali

\ ^. n r jf,a l i v .

rn e \ i d e " Ia
a i f-rF rL i a t.

,r'.

e x :s r-np , ,
j rl r^
I.L rl

rr'!:!T
x}.;::H#'
i:iil:.:;"rr:;r,
;{i:,31i:
l;?i?"!iq;#f,
r "l::;
i":;;?,:ilffi1'ii';"'"T:t':r

.,. gradul dF n.,r.jjrpa Lrnornoliuni, r . ara-r.r

arx ra.:
.. -{nalizind accste aspecte diferential

Cu toate ci in variani,a a doua a expedmcnlului numirul dc cuvintc Jolosit de copii (aiit de fetita cit Si de
beieti) este mai mare ca in varianta primA, timpui necesar povetirii dupi imaginile aranjate de expedmentator
l]sic mai mic decit timput la povestirea dupi imaginile
aranjaie de copil. AcesL lapt ne permite sd subliniem
implicaiiile psiho-pedagogicein dezl'oltarea limbaiLrlui $i
Jn stimularea proceselor cognitil'e.
ln ceea co priv$te raportui dintre num;.ul de cuvinfe
folosil se constati ci fetele folosesc mai multe cuvinte
c bSieiii (tabelul 11). Credem ce acesti situalie se explici prin faptul cA Jel.elc sinl mai vioaie, la aceastd
virst,, $i intr6 mai ugor in rc]a9ii de comunicare, sau in
relatii ocupationale,4ie ce e vorba de relatii cu adultul,
fie cd e vorb de relatii cu alli copii.

i*;"':;";i#:$*ii*tJ%T;i:*:t*.,""":f
ni#[

expcrim!,rtator si r I caliLaliv ri iantit aJ\-

p".i*."'

i"i-

i; ::: ;T:?,ff' il::::i,.";.lff :,.J",ii,

:l:";:';"
",

or . l r F a c -a m a : s L r.n g e -td a p o re < Li r;r

,rl:" i.1.\,er] .ri.na,i .r

de{.-iL-ca.rnaq.
nro
l o r'1 p^r F . s lF m a i ma -. l a l e r:re .
-,,^:"111
D F s o ri La l ,]cl r(,

, Fr i F r- o- \ir,Ld pr"5,ola-a.m: r a p r. _
l : : : - l " l .,"."l , vi
rrab.ri,. o:,.o:n^asrjmparri_.
..imi pa.,
:l:",
:",-rr?lLr t i c a nu
rau ..o

a a \L L c i n ^ s a l - i ' l g r:j e a -rpl ..

Ali. l e e h. . it . > i bJ iF L i i p re .c o l a ri
ma ri .a u tr n ori !a;i l
ale e o .o dd. l. " d, s . r is F. c e -a c e d A ma i
m u l L d , L rs.\:ra;.

l^:".11:l--9y:!'*.

rordari. o in.^l-fFrema, compre,j

r mFrt,'l nos r r. .\(easraas:gu-: .i lolosir,

a u. i nLrmar
.,.,
rr:-r^. .^er ,_ l^ p^rmirF cj :-.adrcre
ll:'
t:.
F F_mFn
tc.tcd:spardt-jntr_o a_Ljunp sa le J.a
5i
r.rrsiviLare
Apa--. asadar,o cr.:L.re nu nLmaj .alira_
dar .: a-tiLiLj d po\-\L,nl^r. 5. .
n\t; cxis_
-\i,.

,t::i:',11,Ii:il :l1r,i"i:::i
;ti,il.",'"*j::,
\F
s(re a i i
l"'
'': '1, ] : "; ' l . l ; . t J r '

'i 'a r''p

" ncr i.i

roareacestcacp !16 apar m"r pforLnur jn

:r',..;
r. a--n
-P ,la
a J^ ra a , xp. rin..nr rl , . pi:" a:a ..a-- . ,rr-ri
r rma!rnil,r d" cair,, expcrimLntnto;

120

, t "i,

.t,t'

313

i 0r1l

810

6 60,1

Relaqiile ocupatlonle sint legate dr saiisi,ccrea de

trebuinle, du cducatie ;i de salisfacerea curiozitnlii. La
acstea se adaugd relatiile ocupationale de joc, care au
.r mare insemnital.e in viala copilului, daloriti faplului
cd jocul este activitatea cc jmprogneazi intreaga llli conduitE- Jocul, ca actil itatL' de mar. insemniLate in copi]i e, se in.orporeaza fi in acti\ritatea intelectuald, de
ansamblu, inci de timpuriu, dcterminind dezvoltarea unor
insufiri vcrbal-imaginative complexe, a1 cEror rol esto
foarie important. To(mai pornind dc la acest aspct, expe
rimentul nostru s-a dcfdsurat sub lorma jocutui. ln fc1ul
acesta, lectLrra dupe lmaginj, prcmeitoare in\.Aterii citi-

h"t*yrffi
,f;:$irg
;!:;:1;ri:;r:"r":,
;,
pnvj ir dt, J:.ririi d,. o,\.!,\:iri I rr. lr.;i,ii", ,0..r.
^ ,1:

r:lJi1,.l; llli";;.;:."",i,,j"1.r,",
i.
::[i,"9]lrf:
j
:';:il';i
l,':,"'_ifi3:"i,i"|,::T:ff
:jl;: t,.: l ;
:"",;.:?:ii:,:l;"
j t;
i,i,:,::;Ii
.i;il;.l,."

f""li
:,",i'i';,l""
li il,:

;;;i,I l""ti
!Tl;;i;:,;:';i

r:
"'.
15
1,
51:r"i1ii
;,1rffi
*irr*; l;
l I. - , . 1 , 1 r

i" dL :\..lrdr.alrmbajL,J,.i
i,rrd;Lir," * . . i. r. . ,

1;1,
3xi'f.{n,l:,,t't i t";tit,ii,:"'?:i,*:l
.an" ..' ja ;",,1,;

{
i! i):iilT:.;T,';1.iitill
.\i

d '1 4 pt s J pJ n

' n .::i

j,."...,j, " . 1i" , 1" , . . ,.,r.ai .:..J..

. jl . , \ r r :

D-D r.id-

rl r.; J

l ' : f r " ]ti t il:' " "'-i

^.

dc \''ll.

{?

m.t, rri t. c ta- ); i n:...

:m a :i a ..a .

. , , ..,.u :i..
r.r.r_.i :

r:.:.
qra ma::
a r . r ' ", : . : ' :

rlamar,,dl timuajUt

.npiilnr
-:
":i;;"J:
i:T,:::f ; ;:1,;,,i:?"1;:,,.1:1,:
i;i.,,""i;l;:;,,:t
-!i'^1"."

'

llr:l":lli;:: i;,'i.,1*:l{,m
Ili'.'il;,i
{i'lllllrl;,i'i'
\i'.,;.r,,,
j:?i,,"J.1

i.

;1ij,:y,ll,";::""
'n
ra,jirrar:.","",r
,""J"",,,i..

li".
"j,;:;,,ti"i:iii
"ii
pa.,iii'.
:ii..iiiTi:i,1ff;i:":i;if",:i.fi*:i::," .r"

RxpodtrL piirlilo! de $rbre

""'"111$
30
30

t'.1t,,

t;fi

269 302

25t1774 21ll 301

lilatca afecti,\..emai acce)tLrati in raport cu beiotii. Ca

atare, pr.p..,,:rr F )i 1a,/.1c Ier.rcl/c sinr ma: lLrngi
)i
naranunra mal .r nsisteltd.
.in :mp4rLa.rt.. dir pun. L ,r. t..J-r"
.Ac.stn asp.*1,
psllro-pcJagoAi
. r | 1rmdi ca Ia.t,,r stin)JlaL,,ral proc^_
srl
mgnili\1 . Jir
p-nrru aplicarr.r unor meL,,desi
'f
o-,, .d^, .{iJ r rrrd.."i i I pr,,r,iut p.lu .ali\ al pr.._.ola_
Luind ca puncr de plt'larc frz ltalclc cxpffimentului
elccluat
cu copiii presrolari la ca.e nc am ..:ft,.it, prt"inlcleqc mai bile roxtinuitalea procesuluide sL.,,,iu.u.c
ii di\,'ersificarca condLritcivc xlL,, in n)pilirie, ceea ce
..nstituic obiertul L,\perineniui..ricu crpiji dr \ irsrii
;cclera mi..ar,ale cirrri riTLrlratu.lr anatizalm,in conii_
Cr.itcrea Yoiumului dL, crvinre uritizarr in \orbj.c
(v.!abLrlar) constiLuieun jndic:rL.rrimoorraDt prntrLr
caracrlrrzareade ansaml)lua c.ndrritei vcrbalc. ln urma
pr('iu.rai.ii da,telorcolL{rtatcin expcdm(.nto am flcut
o
centralizarein t3bflul l:l
'Di.:.nlr

dinrrelorrlrtrit.tab.tctorrr ,i trt se ,l.rlo..:itc

cxis_

1 . r t . i r : r o r t i p u r i c o m p n s e ( c x . p eff.( ( !L co i r i r u s _ !cr t)
r u xj l i l f D : u s p a r l j c i p j u t r c u ! ) , u n o f mo d u fj {.x.: .o n j u n .i i !r t)
sa u
s , r '] : : 1 't i r e c u a r t i . o t n . h o t e . i t , l n i o a L . a . !r . cr zu fi
r i r i r .l o r i i
s , ! r n r i i m u l l c p r o n u . r i r i p . n r f u o si n q u r i , u n j l i t.
4 fu m a .,_
. 3 i . ( \ i : : o . u l d r l e r i o r s e r e a | z e aze p r i 5 r r ., p r o r u r l r i fj
d i s,
ir..t:vf:
toi li fost)

,,,l;I ili'iTi,l,llXli.i:.il1:'::?,:.,T:::lT".t,::l,T.j,

Nunlfu]

de cuvinte rotositd

2 427 6 761 532;15766120?e

2 9.18

578916456122368

F 60

| 11425 310

860

2 t39

4 4 9 r I t5 9 4 7

litte a limbajului. Diferenta absolu|a lntre fete cu intelect norynel fi lete cu de,bilitate mints]d erte, de asemenea, mai mre dedil difersnta dintre fete cu intelct normal Si tulburi
de vorbire Si fete cu debilitate mintaE.
Deoreoe medi6 num;rului de cuvint Jolosite de Setele
cu debilitate mintala reprezinti cea msi mici valoare stabilid in experimentul nostru, o putem considcra ca limit5
injrioare pentru volumul lvcitbularului copiilor de virte
$colara mice. In ceea ce priveqte beietii, lrmira inferioara o ating tot debilii mintal. dar la o valoare mai ridicate decit a letelor din eelasi lot. Aca6ie conBtataxe Ire

pernite 6i relev&n o di4erentdnotsbild intre copiii

intelect normal ti cei c{r debilitate mintsld, ln sensut
rporltrrl dintre numEFul cuvintelor folosite de fete Ir
bdieti este invens.
La ele doue loturi de copii cu intelect normal, limita
interioare o reprezinti blietii cu tulburdri de vorlbire.
NumirLrl de cuvinte utiliz3t de ei este,insE,sensibilmai
mar falE de cei al leteior $i bdietilor debili. De aici sc

| 5 2 1| 2 h 7 l

B{0

2 0{9l3 ot3

t
2
j
a
i
6

8 6.13 | ?t6.07

Pin,of"t relulta ca,k copiiicu inre.(ctnormat,apar

,.^
unele_d,rterenfe.
intre fele $i beieF. in ceea ce privest.

:,1il#1:
-"a3:,,i
:*::r_
i{,!i1i:'
i,lii!11:*1Jt'f"1""
rrsr.are mmline.$i la copiii cu inrelecLrormal
dar avincl

i; """;,r
:: :i:iti j;.":iij["i:i:";::H:: "j' r*qaor,

,'"-"f,-i"?',i'",ii",3ioili3j,.."ilTii"ij,".iF
.:*lfii .*i

itill!,"!,:"#Ln'fl;i"
t J"T::::l;[
.,"_
ll ji;,li.i:ff
?;ffi"i.'i.lF
iiilcar-e
l;E:li*il :*
",I'""Hir,""r,
cclor
eu inr.t"ctno,-ai. a". iii,iiijl
H,"tly:y,"1

rarr oF \'orbtre estc diferit i',l raporr (u

eradul dc norma-

124

Fig.
125

8;telicuinle/et noma/
Eiiteha/ inLJedn,ftirli. la/h:wfi)ie
filc at iltle/eclnorna/
feh rainh/dnorlra/fl l!lh-/"htb
fele debibnitbl
8;/e/ibli/i nk/a/

p o a te ,o qc l ide c d. la \l | \ra c .o l a r: m . ;. J i l (fFnl el e

oi r.
.o l o s rre
rre vo l um ul de. Lv inte
d e I.!n .\i o d i p ri si .rr rm_
l r-._ l l 1 l, - : t i, r r pbJ jo ^ l u a -p i r c n n s j d e ra ri .. i . . pr,, + |
.n s ru . t r \ - edr c t iv . C rL ,,c l ^ a c F !ra i s L a ri d e fap:
l feu,..c a u L a l c in, s r r Lc lur a m-o r' .,1 J _ n ci to n a l d a c o p i : tor
r" " p ...r .vr,
dr ler m ind
j fe " (n l e l e i n c e e a c e p 1 ,1* L,.o* _
i r:a L-.a
( t t ^: . r m ul.d
ia r,
t ^r
a rp d e ..u n o )l i n rc ;i g r;L rl d* r. i p
1i -vi l a l c la. : n{ , ue1, . 1( n -.rrL ,.l i r_ F dr" a r r_ . fa p L ,.
co. opl .:
nrrma l , S i c u : J t br r :i :r a c v ,:b i -e p re .:-ta
L1 .\.ocabu

dF ir . i .r, inr.la...n .rmat dovedcsL.:

.1:-T,"-'.iy*
".
in
ltL,nld
rcE
arivd
as,pra
.ap
-"
iii:
i
,r
.o
.
:o^
:' :acJm
l ' 1 i l l i -tar.
,.' \i inboqiL:rc

a \ . ahularutLi.
mai mare .le cuvinte utiiizait de fete. in
(,u briefii, la .copiii cu intetect rrolrnat,
sc
:j:?!:i:!i"
_
I r ima: rptarrilor n"upa ional" (d- :reb L r!.,
:l:.:l1ll
I
oF".t..crc.),.rdr i Lo- apl rLdini si parLj.,ldr,l5ji
,,i'.rn.. ,rmbalrrl,i. a ,3ror'/Fa-.1Je1,t,,. D
a rI^1, .
cunoecut iaptul ci fetele au o dzvoliare geD".rt!
^
l1lui
dT" L"ieri:. .a a
i:
"ds,a \ r-cri. u: i a,*,, D ;j.l
oe :":iil;
\'.def^, , ot. lj!ul d^.opji.L
.g.n.
e{!e
^r
Da,l
ob inlr p pF baza exparimerIit
r; sinl c ri:r_
malp :j dr obs na'rile 1ras.i, ir rirnor_rl..\:iit.r
.. j I
Numirul

qi in dez!'oltar'ea indi\.izilor, r fi posibil ca cestea, in

cazul debjliietii mintale, sd duci la rezultate in cea ce
privette capacitltile intcleciuale, dc a$a natur6, inc{t si
se maniJeste un ra.pori in\.erc intre pcsibilitdtile celor
doud sexe, xaportaie Ia copiii nomali.
Pariilulariidtile mutionale sint mai pronuntate, in
cazul caiegoriilor d': imagini incerte Si al imaginilor cr
actiuni, care, de a]ife], so preieazA, e\'ident, Ia intenentii
ti dsscrieri multiDlc. Dar caracterul situational, simprartic al \'orbirii, s. montine, in cazul tuturor lipuriior de
relatid verbale. O situatrie jdnii.re sc maniTesH sl in
tlmpul rispunsurilor ]a lectii ii in joc.
C. ,st.6 il, oe mar sr. srn \.al"hiic :i i. .adr rl pprformanLelor obtinute de copii la probele dc limbaj (tabelul 14).
Porformartllc rralizate de fele, in cele doud loturi ale
c.piilor.ru inirlL'ct llornal, sirt mai mari de(.it ctl: realizate de bAictii din cadrul arclo.asi ioturi, in tir.np ce,
]a debilii mintal raporturile sint inlersate, in sensul c5
be.. i :-d.i
i ,; "1 ,:ma. a ma u..re.
-

a opi:ror. Fa -, n,. ;-dreor;F , c.

::ll:ll:1". r,9i.1
...
lFlctp \in ,
.,
m ai

\ i. ai^

i. 1

rt,:re

E .

t u. u .rfi .l j
F rp re .:,,. !.rb a te
a^-.:-.--i
rj . j r
rp
re :a t. , \ oi. m
d
:o
r
d
,
r-1
d
i
a
r,
' p( ' " t ,
oi , r r . fe r, s i b i ;i , ri . ,d -- a p r i n ,o.J:ri i
_
,^?
l
l
'.:
1t
" r " ; nit . a1
"p i a l r\ as pm
J . i n q l rr.ti e -i e d | c d ti .. p,- j ,r
e!:l ^n ri . lar i ir o. iali . d e o s , b i ri .l p p ta s ..
a r. atc s-i i l
s m f lr ar . \.-q .a d a a s e L i ri rF l ,.l .ri Ji . p" -ri _
ljl:l
.L*
. ura rr.d lr t L pr . , ( . t .i d
." F .,rF rF , c a re
p l .f.r:
r. l m, l a ." r e. f r r ; d. b d ..i . t" ro me - rl a v :.d-sl a b a.d,:Lr , .r
all a l e l ; c auT c . L- odj n e F n rtj c
.a r sr lr r di. , ; .
o"
b d -d i p .l ^ rF I.
p -i \i r d gFn-r
,
djmo d :smulJ i s " \ ua1. a r p c a r: c ),o l :^ a j t .i p3rd.\l a

=l
,t1i !,
I , 15, , ] J
Ii1!1..t

lli. 10
112. 08

gi, lip"1 r, .i rL"erelLrra

"r, 05.-u.; ra 5r "ri
d. L. 1. i m ; r t a l

lii:l.jf
5r re re j a
Ia { a d e c o p i ' : c u n l , l ^ ,.1 no...n.i .
L sre . t ) Lr
. rn e l e o i n ,i -d ro d ' 1 1 l F d , J j : tj L.i .-1;n_
in
_ ,
- 4.
r l e . a p a- r 1J t a ii dp o rd :i q -n D e ^ a re .. l act,rul
gen Ftr. loa. ; LrI r ol i m p l n a n r i r d" i l a r-n l i e rra pe < -rF
126

127

""lionatemaisusaparcumaimuua

","fifi:",flr*l,"Jff
., R.i*.i,or la caiitrca povesririlor,i

alceluire intelr_
."$i:;:l*.1"1;
:lil:;,;:"nl::
i:flli',ii"";.',""'
::mf

fe/e tu ntc/ec/ normo/

Bliiel cu/nle/Pcl,omd/

::"

,tele debt/en:lo,/

Fig.8

i:

it,:ffi::,:
iiJr!1,i,1
li:t'
Tjtij.
::ili::*3!:1iiJ.:'
si ar expericnrci
de rial;."curinG .i
Sily,T::,l,fp.

-. --Un-rolr'n$mnat,in.diversificarea {ormetor grmaticalc

it'iil;:;Jtil,";^,"iJ;,iJ;l,e':,j,iit
i ll i:::ii:!iJ"iff
s"ffl;'f '::.'"'iij:i;i:;ltff
;#r*;,:r:,i:ill:,
mrnrat. particjpa"ea alecti\.a este foa .
scazure,nu nu
mar rn lrmpul experimenrului,dar .5i
la lFclii sau r iar

124

::
R3

:=

E I

o
129

Jl.li;;'i,Hi,,fllli,i'#*U,l...A*il.;;';,
::',,:T,Hf

pffi qi'i
rr::ff
*r"*#ffi:srt
iriTi'li"
jil
;"1i:
ifliij;i:J.,,,T"'.l*fli,ilil,'"'itjgi
irui"
-lffi,=*1,it*F.t"i,:l,il
il'l.,ii":j:,:"*1,:,1":H:J.,f:l*1,t1*.1;"""l"fji
ij HJi,i

,*"""0"r"',jii?l'ol"iff.'lf
;:,*lr,',:.,LHlHlrF.{H;fi
::il:i:liJ*":TX'J
i: J#:J;ii111.
jnLolecLnormal
cu
manifesi. "
.Uopi;i

D ebi l i tateD i ntal n

jjft.J{i|;."',
!ff".s*\:l
q*:tJr*:,l.,r,u;fi
jl"Jl"llr
:;1[tr;*.'{E1tH1,'
;:,"mitii:t,r;f
inscmnau
drn durdra;r,r".ii-.";"ifii "#,]i,''i pondere

ntp.;:t'
d1r;+,d.i
i#s:iii'#;ft,,ri
_. .

L r6 6

( or eE lLr ev j d e n ta i n tre
c a n ri ta tc a ma i ma;

rrul dintre rjmp rl fojos:r

ri conrin rtul relaLerii

Lre'' sem
n:fic"'iu p'ni'u
,";i"ii: r"n:;' i i,"'y# Ie-anoas

508 | 401 I

t-_00
B 00

452 | 44t

F40
B .10

l44 l200 1 263

!{t l90 l 2l,l

5t6 | 527ll124 3003

8i2

520t455i1035

Felt a' ti,t/c/ec!ncrmu/

Btjreltcun/e/ec/norno/

[e/t cutnle/ednarno/s)
lu/burdfl de lorbre
Bt;.eltrl n/ebd norna/ v
lu/burori de vorbre

';trJf',,"s;Hfl
ji
*:..Jli:i"i?llxtt
:::{h.:":?rfl
:d#j:,&,!.:i"{x}..tt?:l:*ti,,Jri*ti;"H1"1
i;Lil"i"i{?ili1"!,l,l,1i,i,l,il,,-"Tli:
iilltsl,i#
i:*1,"."t

130

870 2157

I- 56
B 6.1

de

;:llli,'"';]fl
;"':,;'Jil,",'l'.:'ffi
Jifii*J-i::i;,;;
.. -llap

P.rlorhantcle ra orobclc dc

qi/e// debl/ininlo/

fcle delr/tninla/

F ig . 9
l3 l

Re/Lrlratele.elt mai mari Lrfost

:"i:nr,:rir,ir',1;:!;rTr,T
#i*ii'f'rhi
-

,., jj ti fji;.[":,,"],:':"T"f:,?,,1 ",. miniar;rcari

Tffi
l-t:r;;n:r,
ir.:',$i:,$f"#.:.fl
f",".j,;};i
fri#,n#l*iri"H"T"r,:f
*i".-,,'..,:^p;',T
,r:f

*I#{:jf
Jifi ;-,;;"lilliJ"ijiiliri"ii,ll.;:
::"#l
i'*,iil;,Ti,
iriT[iE!;
?:ii't:

;l"m,J:ml';"1,i

D. ASPECTE
PROIECTIVE
IN CONDUITA
VERBALA

.\ciilila,tea inlel!!,iuau ce ste la baza povestirii Dro:inlJ " srriF de (rrarl(risLr.: t-*are dc aspeoLele
proiective. DFnumirea6epararea elFm. r h.lnr din imaeini. far:
a iv inLFBrdjnrr-un L.x( int.lirjujl, expcimj la .r,p;lut
d..bil minlai, ,ara.tcrLl Fi Jariv al Ielaldrii lrri !..rbale.
O asffe1 de reprodurere,,fidsie! oste insotit;, in unele
cazuri, dc omiterea unor aspecte din coDtinutul artiunii,
ccla cc faF ca naratiunFas;.si piarda din caracl,,rul
lopr., din .ompllxrraLea ei ti. i {(neral, sa iie in..,mplLtd. IndFpiflarea de imagirea !nn, rLL; Lare apar.,, in
unelp situalii, la debi.ul minLal esle in a(.(cimenlulnarrliunii s.1e,deoarece elementale ce le adopta nu au legEttri ii uitatc cu celc din imaginj. r!:adax, atitudinea
pc carc o adopti copitul dbil minl,al tai.i dc imasinitc
pr.zenlate nu cslu intoLdeaunaacrir.] : p^drt6, ia .tinr,,
un aaracter aleatoriu care nu are la lrazd facto motivationali rc ar putea dictiona povestirca. .lstfel de siruatii
sc manifcsla mai prcgnanLin (azul cxperjmentrrlujdupa
u obiecre ii acrirni. dar $i in cazul maA iilor
'magin:
<e
se sL md ri clljar al Jna:nilor inccrtc, u'1dFpolibjlit:tile ae apa.ilie a car Lffului proi{criv rr r;ta ara
verbald a .^piilor simt ma mari. Pentr-u e).pmoliti,are.
dtrm p.\.stirile unor .opii .u dcbilitate mintt; dup,
iminila incertel(&1a M., clasa a III-a, debi.litate mintali. ixupa raagul 22.5 )a imaqini infertc ri 25 la rhcdia afanjmenrului

t;*:t"i:ii!!i_"-tr'.'J[l::?"'HH?S^;.:l'^ti*l

ni*dr;'',il,ff
n*il;'l'.tr"r,.;+r,
l*#i

Ti,,
i"*,,rff.,.#il til;
;rlilr ::j:,.
iri!1J:it

H,..""'r:t,T[:
,r;lj,:;.'d:iiiliit'
j'a't ;:""*d,1,,""..;.1:,
n'-cesarc
ao:
uIu:
lil';i"I

ii#i*;i

], ulif ji,'f;l
il Xi,i,l'"

lnll:'+1"
13l,:lf"Lti"#i' !ffff*1;l;-'ff:

tgi,",Bii
[_ti"..5t
ru:_:;,
#t*Tj#*Ltrili?

133

in pxobele.de,i.ntetigenF.Ne rclateazi : Aici este un pboi,

casa^vu[pii, cum a Jurat cocos si vine ],a vizuind (dupa
lie. 3, a).

Aicl este iar,ne 9i este ur urs oanc sti pc

un bif ti se odilne!,tc la o oas; (dupi fig. j, b)
Aici estc o 4etiti oare rine $i mai tncoaac
siint nifte uryi (dupe fig. 3, c).
Aici estc o statuie ti mai este ull bujet pc
.are sint pusc cirtile, un raft mic, o masi cu
Jl.r.i .:i .u api (dup:l Jig. 3, .t).
Petre i'I., clasa a III a, debiliLa:e mintata.
ocupa rangul 28,5 Ia ima8rini inaer.rL,Si Z9 ia
media aranjamentutui in probete dc inteli
gcnti_ El spun0
O pislri, o scari, un lacEt, o scdriti, url
cot cu fum, Lr,.rpom, o vulpe, jloricele, un ponl
(du,pi fiLe.3, a).
. O vulpe, o c5sLrldcu niste geamuri, un pom,
mr un pom, rar !n cos/ ni$te geamur,i, brazi
(dupd fie. 3, b).
O vul,pe, o 1,ulpe cu rhbrela, o vulpe cLr
maci\rca, o vulpe cu niste flori, o {aG cr Lrn
' o..- In ^oc.$ :i r ).. oom / lLrpali4. jl. .1.
{) IFme:e, ul q :v-.
o m.s;. ,.r d r.ap
(ctuli tig :, d).
In uncle cazuri, relat:idte v.,ibatc tre copiiior cu rtcbilitato mintald sc rEduc Ia numiroa unui singur etement
din imagirea prczentati:,,familiel(,,,copiia',,,icoate(,
, cir,tiircste!(7ldor /i.. duDl flr 2).
.-ooi'i cL in
r.p",Jr"le,L r rrral .^r p.o.upriclcera fideli a elementolor
acliLrnii coniinutc in imagini,
dar apele,az:i,rin acelati tjmp, ia cuno;tintetc ai-rterioare,
p-. carc ]e inglobcazi in relatarca vL,rLrati
fi a.topti o
atitudlne proprie in expticarea mccanjsmutui co std ta
Daza naratiunii. Apar, ovidnt, in povcstixite copiitor normal'. o ,-rie d- dso . r l^-a,. d; in"l:ra i. \rit lr:ned
p- ,ar. o apil .l faLi d.,imdr.nc :r dL r-pr..:..,ta.

134

aceslcja este exprimald fi prin illtonalia ce o adopti in

timpul p!1.stidi. DatoniLe interesului viu pe care il are
$colarut mic tari de imagini fi datoriti rcprezntedlor
lJi pr,L-rn' - . lar.. -la!ar-a rFrirald la a ..l d . oaLd
un caracter pronun!.at, colomt din punct de vadere melociic .rLrtdirea unor cmolii iiegate de momcntclc acliunji.
La unii elevi, in spccial la ci din clasa a IVa. prczenta
clcxr'Nt]or o qiralc sr lmpletc;le cu strddania copiilor
de a sublinia ceea co ]i se parc lor semnifica,tiv. Ca atare,
sint prezerlte iin relatSrile verbale o serle de concluzii, in
unele oaluri, cu .aractur moralirator. Asttcl. .onteritul
pov(stirji se resifuctureazii rji se oanizeaza a.,ilrd ]a
baz:r iaplc inliin',uit! logic, (arc dau unitalc fi coerenla
l-x copii fcolari cu in'"clect r.nnal fi mai cu s:ami 1a
cei .iin clasele a III'a fi a IV a, datorlti dezvolririi ii
tmb,r:ii.irii sjlstemului asoliaLiv vorbal, apar mai d.s intef\.,;,
p ..a1 . .-"'L'r-r
-i .o,-ndr
)r . ir''vi a^d
acesiol interlentii sint drpend!.nfu si dc nilclul percptiei p. care o rLalizea-:i copilul, dc gradul dc intel3gcrc
a (.rlil pcrccpute-T,a scolarii cLr debilitalc mi.tal:r.ji i?
:: .rlL,r;r
J
:Td. apdr;r 'Li,i jp :h.F
'
in prll.rcraler iextului ca unnarc a potenlialului aso.iiati.l' :i d:nomnrati.v scizut. -d!!asla Jecc s:i apari mulLe
exp.iniri
::inea.e, greoa;e fi s:irace in continut.
S, rcrlar,ce, ioiu:i in relatdrilc unor copii prczenia
uncr,rl(]r,ertc fania.sti.c care dcioti nrpul.inla accst.ra
& a scpara cel. doui planLrri : ral si i.eal. r\reasLa se
d:'i.r.slc, De de o partc, enperienleipc$onale in sele.iarer elemen:.1or imaginalici ii analiTa 1or {riii.ii
(.\. Osb"rne)
r
c,L '-ll,
.
-nLJ olir, .par l" opi; p- . r: ."i -n-i
c.nst6nle pertru cxprimarea literaxi, artjsti.ri si .rhia}
. : . .i"^ ., inol
..i.i
oF L.pi Jr .
Este lntoresarli .!i slriduinla unor copii de a r.aporl;
evenimentcle pov(s:lrii la nofmc moralc: oalificarca
p
'
p- " .j"l.r J
)i rr f.r al Frpl
^s pr I Je ,.rl
marla aderlunii fali dc aresiee sau r.ndamrdrca lor.
'i.ralc a.trste caractedstici pelmit personalitelii copilului sli se proiectcze in viitor in mod original ti complcr.

t\-a. inrcle(Lnorrnat.ocupj r.,

l;,.:S"incerLe
ta y"Seul
" |i 9 la niedia aranjameniut,
ts.,1..1
","""n!t!r r.
.a-ut proLctor dc jnhli8cn!a. Re.lareazii
urmaloar(,lc:

- . I:l:.:gil,,"l"*n.

prccind
de acas;,a , J

xjloi.lT:l"
*o.
:'i*:;"1,1
ii i{ii,1..tli

preacd(u sabja.tn mini dupa

r utpe, care, I....r

srapd
caprrnuiooii"
iffi'; rl'J:i:';,1'
""'
se ducepe

1,nsr
Vl "1.
casa
unLj om. .+"n
El sF ducr,
in curtea aiel ri om
-,..n:.-:.,o,:,
t, brzdurii din ara cun(.. , )mu:
:.'._:"llt:
sd.t g^npascj, iar ursul, fiin.,
rmpresronat.
de acFI bradu!. aproapecii Lri:.r,l
sri r^ata noeprca in cunee a.orLT,,!]:]'9
om (dupa fig
"ii 3, b).
O famriic dc ur$i pleace la plimba-re
rccas_
.,
{a_ramlttucuprjndea un ursulct
mic, lse era
Luprrurrrsuor.. o ursoaicii, mama
u$ul-lrJui
.srun urs. capul {amiliei O t.Lirj
"dt.icjri -:i;
,1.!1-? ,q" Si
minLarpa$i se ( r.,; i.
f
pa)LnlP l.r. Cjnd
aLr ver)it urSii, f_rita d futsi:
-e'ri"ca
Norc\^ut ei e cri a scApai
lj-'."1"".t';
r,"a tacut nd.azuri ursilor {dup, fie. g, o|pa ".
c.)
r, Jn bajar. v^nind a,.as;, a InL.ar
,- ]11-".
mjn"at. loali mincarFa pe car- j_
j,
il^:,*-, mam-a
" sa. t\tama sa, velind,
a vazJt ca
::a] 9.
. Tilq*3.pe can,nu i-o lasesc
ll.'9
ii1
iut dar, vi,ind ce beiatul e murdar pc roar
gurei,
a prrr\epul,_ce
el a mircat toate mincarc c: la
pcoepslrca nl. as.ulLar_^(d rp;
f,g. t, ol

Caracteristicile descrise rrrai sus se rbentin in gcneral

la
copiii c1r intelect normel dar care prezinta tulburiri
$i
de vorbire. Numai d prezenla uflor defecte de pronuntie, a omisiunilor de sunete qi a sunetelor pamzilare, a
rpetdrii unor sunetc sau cuvinte, influenteaz; 69upra
uniteui Iogice a poveclirii ti-] determinl pe copil s; o
rczume. Comentariile personale gi elementeie explicative
se menlin, mai mult sau mai putin, dar intonalia, melodia povestirilor copiilor cu tulburtrri de vorbire s(.himb5
planul aJe{niv pe car 6e dsIdpari- Se constaui cr, alunci
cind respund la lcctie, sau atunci cind intervenlia eleme!_telor de gindire ln actul relatdrii verbale este mai
pronunlat5, la acetti copii, tulburd l de Iimbai sint mai
Teama permanentb de a nu gresi Si preocuparea copilului fatd dc modul cum pronunti este ln detrimcntul
unitilii $i al elementIor o girale din povestire.
Nicorae S., clasa I, intelect normal, dislalic polimode,
merdia ersnjamentului 94 la probele dc inteligenF 6i 97
la probele de limbaj, povcs'telte :
Atii vad o familie cu o bunid cae coleteald,
o mamd cao titete, bunicul cae... uite la Iata
at3. Fata coale un... 1i t3til copilului.... uitd
cLrmzoaci... (tah) (dupi Jig. 2, a).

Atii in poeh atca vdd tei pititi cae te uiti

la un pete in ap;... Vut l"5l pindd. Au Fit in
apd... Vut F-l pindd. Au Fit in ape... cind
1-au;dicar unul rA cr mina in gua, ahul cre
Ama! a...
tupiht. Nu au plin9 nimic. Au
(frg. 4, b).

Aspectelc proiective din onduita lrerbale nu sint

stirnulate, in egaE mesurd, in toate probele la care au
fost supurgi copiii fcotrari mici- Se cosrstatdcd povestirile
dup; imaginile incerte taciliteaz5, in mai mare mesure,

137

,!* si ; Leqraredjn povFcL-rea .omentaf-iLor.p..]..

lll
sooal .,a arrtud(nji i ali J- clcmert^lp a,tiLn:i. Dc atiicl,
rmagr.)ilFlnccrte au pLls in ev.den,d \ariat" modur:
Llc
r]l]:Triuxe persolati. cu .l s, rierj expticar-v" mut(.pi^
\.asrc marqr-lrdLt.r'rnin; dpriLia un. r rL?rLrcnliiri .
rr
un .orL.r Jt bogaL)j c,mplL\. DcsjSr.r ,d F c.1.1,. :ma_
rma[jni]o]' prlzcntdre d"oind :i J, .ro'.
8:nr\F.l,
rrcrra.s.r-or.JIh a c.p:ilof ri d.nir..tu. J- r,,lLirir
m!.,_
nrsm-r.r rrnagjnaliuica ): Ll" pfocFs.j^ a"aLrr.u-,ir.:r_
rrce r.dti.dt-.
c,.L:r,,lJrca
c,mJnd a .,.I - douJ sis:.,,r1e
'n lrri,r a,t:!.itdLpad- mu:.. r
Dti.r ,\l t_
,.aLr,, ld , op. : . r r'rlu.rr-fr .r. \orb: ,, .,.:r i .l
..a ..
r^rrnr'F, :. 4. ro,'all.a pr c-( I .r d"
o.._dri..., 1. .r._
-.n
Irr/or rlr. rf.
. c l" i )ir. ||,r|1.3 <r. ..:...r-I
specilice din conduira vc.bati
i"itr".t,*";i' L"r,,,"ir;l
prni/ i;6t.Td:
"i
ttor IJr :,..;\e...onJr:rr
\ f,.,1
prot,.l. J.. lr"n.,J. ,i-L I ma: .t... ... ....,
.^
:
11".a
rn u1lima vremo, pontni in\.stigareaasped.jor pr(,i(.c:
livL\ .\stlcl, l.ariare tclrnlri asociitivo au i.st uiitiralc
irl
siudiLrl p|'r.soraliritii da cjtre rtire|si autrrt : ttrrrptrr:
(194;), B,'ll (13.18),
lt(nr.,f (19J1),K. ri:\rjn (1s5:t)ol.: ln
.j. r. ,l.s.r^, rmJg:rjt r i). .. ir
j xp . r "1 I
.d
.j d s rrprin(le a"psrr]. c .. -rq. md.
JS.
.-1..u'
r ,"'r :',:.trribit ;
.-.. c :,.j .....r
ir....
acrr..nreaintc.reiatiilor int:irit{, c_:rsers, ri. c.iir,, (rrvtnsem.ificatii cc se poi a.or.la3. tti.tsura in
ru-. i.,,J. ,r:.nr/Jf^ \,.rbdt ...d
i -.: :,
f,"_.:
- ,1ne,,
a. .\ortn
,-ansf. n^ d. ,. ., . , rr.
aLil, .r
"
Lxr(".r -sr. LlLl.e.mnLr:.a-c:a.jr...,
_ ,.i:,.m.
n]l .a rF. . I oL.datr t:r:n ,ip -:. r.1 .l- r'al , I ..
n.,rl :.
I Ir o p . ; .
-N . \ e a I Lr J , . , c i s . t r idt oi
e, t t . t lL . u t i , t t r l t l i
, L larmar .d rttdtjitlittr,,i,
in i . . A. r j. je, or r .
jo! . . , s r r | r t r . r t i gogie P sih olo Sic hf r, llr : J lr

':-:.1::",lj,l

! ct 1ta t.a t.tild

, \ r.za

",ti

ii colu \r.. unercprobt.nepriri,rr i,ir.r_

trd .,i( 1i

o c r , t ppns oin, i. : r : . . \ : r - i l . l .

Fl. pra bc p sih elagi. e r . r baie

,l l"
"

s . ur r .

-!,1:1 " ta |n,;t atat......ri.

p. t lr t

:.rr

dr:tn.:iti-

.r.^\ .r ..( ,

Ca aiare, valoare de satuxalie a semniJicaliei diJerilelor

culinlc, prin carc 6e organizeazd mintal povstirea rc14tati dlr copil avidenliazd latura psiLicd lntdoard a trlirilor sale, in rapor'l cu elemenlele pcroopute Si descrise.
ScmniJicatla ce se poate amrda c-uvintelor, aratE
Vigotski, nu r.'rmine constantS,ea sc modi-ficri,se de7^'olti,
in r'apolt cu rirsla ii grsdul instructiv-L'.lucatil, a] copiluh;i.
\. Doi rcmarca o scrlc de aspecie re\',rlatoare, in ceea
cc pfir'.ite atitudj-'rea afectil'd a subj!.ciilof fali de ccrltinul:rl inaginilor, prtTenLate in er:prrim.n:, pe baTa car.rn
se poakr lragc concluzia ci nivelul scizui al activitalii
Io;i.c .ie inlrrpretarc, manifeslat de dlbili, antrenraTa .r
creftcr'c a gfclrtilii specj,ticcpe caro o poatc a\-ea emo'"ia
prinari ircrjlir de contactul ltireai pfDclpliv cu clemcnkrle (lisparal,ea1c imagjoii, dimpoi:riv, Ia subioclii normali,
afeciivital('a sc stnuclrreazi in mod rnai .omplc\, datoritii nat(dalului de viaiF mai l)ogai in',r1)dusde acaJ:i
subj..li in rlakfe si daLofili capacj!;lii lor de a slabili
criilr'ij mai Jcrme de ordonarc a imporL.nlei elem,rlrtelor
cu i<rflr opcrfar.a,
Ii,)r'n S., ciasaa II-4, debjlitalr mirlriri, arrr ll1 r:]e:lja
ararrjanontului la \ltISC ;i i7 Drrdia aranj.:.r'.r:'rir: la
prob,:lc d., 1iml,a.j.Povestcgte :
N{acinamcgc (dupn fie. 1, a)
Cu imbiciminrea te imbac:r(dlrpi rig. 1, l))
CLr...cc-i ata ? (dupi Jie. 1, c)
(lLrpi.1,inilc le pl.'i5nd (lje. 1. d)
IlLrnica ti, mama citeto, l)ulljrul le ujii la o
atn. iar fetila liclrie (dup'-' lig. 3, a).
Fctila te gioace ci alta i(ril:r dc(:cn..rz:r (tlul-'a'.
1ig. 2, b)
Xlama lac-" mincaie (dupi iig. :.1,c)
:\ici o fai; cintictc n!t! m(c', pL'e c: r:::e :1cllrlc (dup; fig. :. c).
,:liariora V., clasa a IV-a. d.b::llarr mir:ral;. afr lil;
me.lia aranjamcntului la WISC;i 77,5 la pfob.le i: lir.baj. Ea rclateazd :

139

Eu fac colectii de redcri (dupi fie. B, a)

Fratele meu Jacc coleclie de -vcicii
lctupr-r
fig. 3, b)
Sora mea s-a speriat dc un urs (dup5 Iig. 3, c).
Eu am o bibliotece cu cirli (dupt fig. J, ci)
Ce douii .aprF in,.ap:rinar. (dupi iig. 4.-a)
pis.citF au cdzur i.r aDd (dupa fig.4. It
Pisi.il. atea-Sad,rpi o t,-oasci-(durritie. 4. ,l
Carnel C., clasa a ll-a intelecii normal, are 68 media
aranjam.nrului la \VISC ij 41.25 la prnlielc dts I ml,a
J,o\usteste urmdtoarele :
_ In aceasti pozi red doi oameni car., merg
in r-o mas:nA pp o SoseaSi o ci,nr)jq ,..ro,.
maco. $i intr,..imp:a rcrJr. Inaro s,e \ tl. o
poteculi (dupa ftg. t, a)
f:u ajci rAd o lraina $i ne linA; hainii..\r,
numai roz (dupa lig. 1, b).
Aici rdd un pjeprine de lemn si mai are
pulin.all,astruI)e tingli el (dup.i tig. i. c).
Arcr \ad un pr'plallc $i tinA; e1 .stc o lamt
(dupe fr-g. I, d).
-lici '.;d o bikinice clrc toar.!,, o mama
care citcste, un bunicut care so uite la un co_
\ora$.de pe Iata dc m3si $i tata car(, in!.a!i
pe cp, doi copii d joace iah (dupa fig. t. a).
Aici vdd un fe;e1ef care pjcreaz5
.
,j... lingi
leLrta
care picteazee un tablou cu un cocogli
o IFL:lb. Cred ca picteazd pe sora Iui car . ,, cu
o papufa in brate (dupe Iig. 2, b).
Ajci vdd-un aragazc Lutcljc Si doud scirunc,
un ghiveci pe pervazul ferestr(,i, mai slnr
bloc-uri. Ietita cu un ou in mind
$i msma leti_
lei Ir aduca cateauade dimjneatd (dupeijg. 2. c).

140

Aici ved nisle copii la inceputr]l anuluj carc

primesc daruri. Tovariia invititoare ajutati
de fetild imparte darurilc ti manualele tcolarc
(dupd fig. 2, d).

Se povestegte ci o doamnd \'lnc cu cogul se

cumpere din magazin pcre, varzd. Arc in cot
Si legume ;i fata carc vinde cintdregtc cu clntarut (dupe fig. 2, e).
Daniela P., clasa I, intclect normal, arc 31 media
aranjamentului la WISC;i
79 la prob{rte de limbaj.
Spune :
Aici !'ed motanul incSltat cu o cisutd in pedure $i urlpea cu un cocos (dupe iig. 3, a).
Aici este iarnd 9i un Mo$ l{adin (dupi
fig. 3, b).
Aici toati lamilia lui I\Ioq lllartin : o clsute
$i o fetit?i, Mo9 l\{artin cu un bdl in mini, nevasta lui cu o umbrel5 Si copilul cu nigte flori
in mlnd (dupe fie. 3, c).
Aici este o femeie in casa ei cu un vas pe
mase qi o veioze $i o bibliotece (dupd iig. 3, d).

Apar douS capre .um mFrg pe o punrc tijos

esle apa. Acum se impung tj au cdzul.in lac,
in lo( q; sc dea una in spale s5 ireace ccalaltE
(dupd fig. 4, a).
VAd ni$tn pisici. cum !ad un pclLe li au
sErir dupa .I si cum in api s-au_udat. AIr I
ce dr5gule sint (dupe fig. 4, b).
Aici ni$te pisici albe au vdzut o broascd $i
bmasca se bagi pdntr-un tub. pisicilc se duc
dupe ea 9i aici au ieSit toatc 4eqre. Vai dc voi
cd l'-ati lnnegrit (dupn fig. 4. c).

141

Ion C., clasa a II-a, intelect normal 9i bilbijaE clono

ionicS, are 88 media aranjamenrului la WISC Si 6Z la
probe de limbaj. El relateaze :
D..... d....doi oameni intr-o, intr-o rna...
ma,.. magindmerg sd si p...p...p.... plimbe
ce au c. . .concediu (dupe fig. 1, a)_
Vdd o b. . . .b. . . .bitrind c-...are tu....
lu. . . ,lucreazS, ceva p. , ,pentru ne - ne. . ,
nepoataei. Ea o, o iubeite muit. t{a....ma....
mama Je. . .fe. . .fetci toarce, b. . . . bunicui se
u:rd vcscl la. Id rate $i, b...b....b6ieli carc
joac5. . . Sah (dupn 1ig. 2. a).
Odattr, un, un motan in. . . in. . . incallat $i-a
Iu...luat sabia Si, qi s-a dus dupe, dupi vulpe, . . , care i-a i-a furt coc . . . cocogul.
Tare su....superat mai era (dupd Iig. B,a).
.CaflLelia D., clasa a IV-a, intelect nomal fi djslatie
polimorJe, are 54 mcdia araniamentului la WlsC
Si 14 ta
probele de limbaj. Por.esteqte:
_.Tlaia odali n:re pjclgi pe maluL unei ape.
rJe au plsgat dup: mingale. Odate au vaut un
pete ci au;ljl
in ape dupit el, dal nu l_au
pl'nct d a vuejl (dup5 lig. 4, b).
Tlei picici albi au vugit dupa o bloag,. Ea
ela mai mjgd... a jnrlat pe aici.... (o;ole$te
uncle cuvinto). Dup; aia roalo llei au inllat pe
aici. . . au dclcnit ncgle. cata. . . (dup[ fig. 4,4)Din exemplele prezentate (gi afirna_tia este valabill
peniru marea majoritate a povestirilor copjilor) rezult6.
pe de o parte, predominanla caracterului disparat al ele_
mentelor iolosite de debilii mintal ti caracler]r coerenr,

142

d-iscursi\:,Ioic aI relatarji. Ia normali. Am umarit oarc

slnL acete elemente concret ale imag;nilor przentate cr
revin. cu o frccvenla mai mare, it relalaijle deb:tilor.
Acesta sint, in speaial, obtectele desenat in prim DIan
sau. mai ales. cele .arc au un cara.ter :nsu-:Lpentru
copil, Ordinea apariliei lor in relatare corospunoe, r 7arjabil, gradului de influntare emolionah pd care aceste
elemenk din jmaginj jI pot avca. \cindojelnic, aceasli
inUuenla xistd $j la subie{lii cu intelecr nor.mal,dar ea
nu sF objcctivcazanflrlijlocjr jn dalelc expc{imenLuluj,
deoarece ntcr\ine co'nponcnlalogicj sub,injatil mai sus.
lmpJlsurilc {.motionale.derivale d'n lalura afecri\a .arc
lnsolette. in. genral. orice aot de pcrceplie au o influcnla
cu mult mai maro la subiecritdebi : dccit la cci normali,
la ac$tia din urrni prcdominind capacitatea tntegratoare
a unei experjcnle mai bogare $i u5urinta de a shbJti tege_
turi mai complcxe inLre dalcle lurnizatc de pcrceplie.
Imaginile incerte pun in evidcnte, intr-o mAsurd mult
mai mare, aceste deosebir.i. Acordind libcrtate depline
d. manifestar,,
imae'nalici. L.lecxpr'md mai clar aspccLc
ale. personalltilij copjlului normal ca-(.. Ia rindui lor.,
retlFctd_graduId. :nllucnlarc a mcdiului asupra acesror
copii. Mai pulin concludcnta este aceaste oblervalie ta
copiii debili mintal. ciirora capa.iratea relatarii !;rbatc
te este djminuara de n:vlul scezur al cxperienlei acu_
mLrlaie $i de d:ficulre!:re, jnerent lor. in operarea cu
oarele aostracte.pe carc ie presupunc inrerceplarea unor
jfiagjni inccrrc. ln cpeacc-i privetle pe
6ubie;1iinonnali,
L)r.gasesc poslb'titaLeade a atriLuj sensuri complexe
valori cognirive. sefnnificalii morale unor povestrri Dc
care dalle prezontatp in cxperirncnt nu G contin in
mod practic ci numai lasa posjbililatea jnrroduccrji lor.
lJrr tocmai aici aparp aporrul persona]al copilulu,, asu_
pTa caruta un cxprr.,rLrtator antrcnal poare lrage con_
cluz:i_bogalcvjzind, ir cgald mesure.cunogrinleledobln_
orle. r- procas!t hstructiv-cducaliv. capacitate de a
venicula un limbaj bogat qi r.iala manifcsrsti in planul
fectiviHtii

143

st"J.,jF a, . on, r J : L- r r.1 .l u t, a c ^ p i i l o f. i r-,

Lr.dt. S r a
j. uu ri l r n. i i I n
p r,.ri r,rd o ra rF
n5,mnd.a.
"
p
..j
a
l
.
o..'? rrl :., . - d' Lr n ps {L ,p ." j .a L ta , j n d s p p u r trarq.,.;r,1.
J'ri r trmbaj r lui
m u J n rq a n .z a L .-i s j 5 r ,1 a ,i . p' l p o
ps rr', i a f pF Ll- ' rdlLi p d rL ,.. I rrn o a ? rF r6 a .p .. i rk
ri .U i ,."
! r 'i r', I \er Ld. p dF s . 1 i J .
p , rs p -. ti \e p F ..rfu al ,orJared
d. rLr, p ru, , ! . ps ; ' . i. . p (1 r j m g i n d i rra . i m d 6 :n il i a,
df, .
r rr|| 3 : a . m , m o- : a F t ,. IJ L .d .tf.t. u rmd ri r,a c o 1 J.i :.(i
!,f_
d . t r : i r .a .' !. i y ma n :[e 5 L d . c .,m r i 1 !.i e , . i
se, p.alo acotua la a.easti virsti, pcrmitc inteteg(;rca
Io
rr r. Jm s - ! l- u lLr F3 ,,i :: \. p r,.l :q rr-3 :a p , rj
Lcti
tarrd
7r l p rr'.1r. I n o r a , . rma ru
)i l F \.l ,a r-.. tr.r., a 1.,r,.a
.,
i'x -s ^ ir lF r r alal. p r e , i p r.. ri . i n s ..-l s u t .i p - mJ..rr.d con_
'u:i :,r,t
m di, u\ i. lon t.. a p ,rs ,rd ti rj l i i
,o p i tj ri . apar.
''
.r ' . , \ ^r bali in , i f
-rJ
.t..
m,.l l :D .e.
'
-mri L .;r:i
condrlili romptex:, maturii.-:i Vjrsta "scotara
niic: ostc'pej
ri.c l i l ,
\ . , ar a1r r i. / , . a :J
p .,n ," p ,b _ o ,u m rl i ,rr,rnri L,
lr Y'
di.
lal.
\
e
rc i .ri
n u m d i a ,1.m,.ni ul
-.r
I apr. r d. t r m baj. . i t d In rr, re J a .ti Ii ra tp p s i l .i ,
I
r".a r . ldt r . I s - r iI s d i ,l r, q i n J i re .i :mb a j ,..r..
i n.i
, r . . r m a, ; d,. .d p ru ,d , p e n a " L ra
^ , a ri l . ,
J,.\.,.raLri
r i , ^nd u i a r.rl ,o n s e d \^ " s i f.,ri, rt(\:n.
:ml!a:'' '.."Pr
r,mptl , \ a : m ai
rj a ,rd r.l . A' l l
\i ,r n l iar d..st
as p 1 p rir . r , s Ldr al rp 1 4 \j m a ri v i ; a n ,r" l ,.l .r tl.. .l ,zvoi _
r it r, a .n r . l, q6n( ai
p .r.o rm a n l ..l o r
^,l l i n r..

.Lr r!,zultatele prorer)jle in urnra aplicirii probelor' de

limbaj. Indicaiorii rL.zullaline-au permis cel mai lrine si
e\ idcnticm aspectelescmnifkativc ale conduit(i \'L'rbale
la (ele ll'ei loturi de copii difcreniiate.
Cu metoda folosita so poate face diagnoT;l rlcoat.ece
(u ajLrtrnLrLei - se (cr'cctraza concluita !crbali cr
fxprinri, in principal, cara(lorisii(i legaie dr niv.hrl de
d(,zvoltareintelectualirsi dc gfadul de normalitatc a llmbajului. Ita permite, 1(n(,daii,s:i se evaluezcprisibilitdtile
.opilului !i se se sLablloas(ar
lorul cc-] ocupi, djn acest
pur)ct do yederc, in ('adrul (olectivului din car.c facc
palte. PL'dc alta prrtc,.onduita \'erbali rellecti (r nrulti
sr'1)tilitatcpclsonalital!a(.piiului. Coduite \'(r$ali poarti
p.cr'tea manifest,rilor iniinu ti specifice ale p(l-sollalit;tii
c{,pilului, a1edno.iului .um sint lreite Si r!'Jlecta'tedecitrr
copil jniluentele me.liului inconjuretor, alc atitudinii
lali de sine 9i fali (lc !1idjn jur. Am putua aiirma ci,
ronduila \.erbala delin()1!. (r,pilul ca pcrsoanri,cu toate
ailibutclc salo
( oDs:derarea
lirDLaj!lui ca j,rLlicatorprirr.ipaLin ap].e
r ior'fa r)ircl'r1uidc rlLrrollafJ intelcrtlralAnt a Iost (on
lir-mati d,.rcc:r]luntar'.arfrLrliatelor obtiNutf .u perfor
mantcic rczulratc din ap.kaffa testului de intcligenl;r
(\\ ISC).,{ta(lar',probelc pe.are le-am apli(ai peniru son
(lr..r (ondLrir(,jvcrbale, nc,au con.lus spre e!idcnln,rea
pafli( ularitiiliior linba.jLrl i, d1r $i sprc apreciLi(,aapro\imaii!i a nivelulLri dc dL'zvoltare inteleciuall. lnci
J.l.l. l.lsquirolsi -^. Binct cvaluau gradul de drzr()ltare a
ljnrl)aiLrllrica un critefiu al delimitarii (ategoriilor spe
rilj.f debjliHtii rrintale_ ID acest context, nLr oste lipsit
de i::lportanti si s!blinicm ci chiar la copilul togopat
oste delicitar nu numai modul de iransmik,re a ideilor,
a gr_ndurllor,dar $i modalitatea de receptionar(, in scnsul
ca (' serie dc cuvintL,sintmai putin intetasesau sint infclcso dclicitar din (auza sdrdciei vocabularului. Din aceasti
.auza, adaptarea.opilu j ui cu tLrlburiri de timbaj ta condi
tiillr comunicdrii, ale rc(opfionirii rji fixirji n[,i]or so
iatc inlr-un mod dciicilar. rare esto in funciir (l(, gravi
tatca handicapurilor'dr limbaj. In situatii grav{r (ca in
bilbiiali accentuatA),consiicntizareadefeciuhri rcspectiv

144

145

CAPITOLUL
IV
aaaoaoaaaaaaaa,

coNStDERAT
FtNAt
E

cletermin! prsJun(le modiliciri de ordin psihologic (r._

fuzul (lo.a lorbi, neinletcg(rca timbajut;i, ner;)zidte,
opozilie, devieri dc comporlamcrlt, lipsi de interes pentr;
activitatea scolari), pine la tLllbureri de ordin neurove
getativ (deroguri in perioadetc dc somn, in raportul exci_
l.alie-inhibitie, oboscaid exccsili cic.). La copiii cu iulI'Lrriri d. rorbir. u:n lolul nosrru, am pr.rrr ,nnsrara,.a
In limpul .onduilsi \.erbale.atun, i ,.inLlintimp,nau gre.
ut;fi,mai pronunlatc in exprimare, apelau Ia mijliace
'x ralingrisri,c (mimi!d, glsturi, panl,,m.miLa).p,;rJ a
iupti,rl la, rtrta rL.dar(avfrbala a gin.tur.lLrr.Dar, para_
doxal, ur' lapt pr'r'drc lam obser!ar (u mult ijrairile ta
copiii alalic;, se mcniine in muilc situa[ii ta dislalici
i;
special la bilbiiii : folosirea irecYentd a gesturitorSinu
inseamni fi Lrtilirarca tor adecvatd. ln muit cuurj, nu
ex;'i', (, ,nn,ur.la li rnrre e(sr(.riteinuebiinldrc
)i ideea
. \prrma; Tulburirilc de rirm ate bilbrirutui,dijcunrinu
;tatea in \orbire.sc traduc $i pe pranul rnotri<italii ginc_
raro acea ce expli(i lenomenul s.,mnalst mai sus.
Ca jn.ri,c a L rip d- ,,rmp.rramonr. inlrc LonctLita
li
\erL'lj si .orrSLirnrdexislA o srr;nsj rslalie. Conduila
* drJJr,,ard sul) inlucnla rnnrriinrei asupra
:l.i:,, se.rasIrirUe
carerr
pe ba.,a pr;n.ipi,rlJi cu cxiunii rn_
ferse. a j,.r,rrc.katu/. .\cr,r lenom,.1 apa..- .vrdenL i.r
cazul ( opiilor .u iulburiri dc vorbire, dar el sc reali_
Teaz;,.r.fi.,e!e.h.q.pit-l n rmat. Cralut d. comptcxit"re
al ce\tei rcl,aiiicir $i raralr-rul tapr.lur d. limbaj ne face
sa atrrmam ca cxisri o dFoscbircinra,,.onduira vLrbal?i
:i ,alte forme dc co,nportant..nr.rma., de s-L:ru pe .arL
lrrl,dvjorjlLiro iAnorau.Nici ,, al a iJ. mil Ui., omp ,rrm^nL
uman nu poarta etil de multiple s:mrjticatii cum poarti
conduita vrrbale. d|.r cunoattere $i culturd, de inldcgerc
f' cxpnmdrF.d,,mutilalii (omptexeSi de in(ar.arur,i aJ,,
rr!a,.tc A.\adar..nn\riinla e<L^, ond ia .j.r, rtrra non
a
.oroul|\'r v, rbalc p(niru (.i s{ oecla$afa ,r l, ,1,.rrro.Lrl
rren'rlrnut at acrsteia fi, Je ai .i, idepa (:i jru orir.(
utiti_
zar^ a.unnr somne tingvistk.e(Fr Bn.ssun)sau fulnsirea
gesr rrrior..nsliiujc pr:n sinf in..le.ompnrtar!nt
( .n'ir.{a lerbala impti,.a inln.d-au^a , nn:.iinla verbat.
sLb at
cSrei control se desfe$oarESi, prin accasra. exer(rt:r.
ta

146

riDdul ei, inlluent5 asupra .on$tiintei. Este aicj un raport

dinamic cu implicatii formatil''e ln personalitate. Diferenlel din conduita verbald spe(.ificc celor trci Ioturi
de surbieclise datorcsc "Siacstui aspect
lxist! un alt factor carc ni se pare demd cte menlional. Dste lorba de capacitatea copilului dc a exp ma
rclatii intre lucruri qi fonomene folosind corect anumitc
forme gramati.ale inaintc de a inviF gmmatica. Regulile
gramaticale sc inva, dar copilul le aplici inainte de a
lnvela. SimfLrl limbii pe care il arc copilul dovedeste capacitatca sa dc ,,a gramaticiza'. Lashley $i ChonNky sint
de Frera cn gramatica, trebuie si fic consideratd ca o
componentd indispcnsabili stabilirii rclatiei dintxe vorbitor si ascultitor Existenta unci ,,gramati.i uni{ersale.,
e\prjmi relatiile gramatizante comune unor cateqodi de
limbj Fireirc, simlul lrmbii (drF sc ,or)sliluje la copil
.a mnd rl, funclionaliraic pF Laza unor predispozilri
echirpo,tenliatepcrmirte. in cgali misurE, insuqirca oricirei
limbi.
llcrit5. cr?dem, sE emintim in acest conlext d impi$irea in doui perioadc pc care o face Pichon in evoIutia limbajrlui copilului: o pedoada pretingvistice$i o
perioadi ling\.isti.ri rare inglobeaztr in interiorul tor diferite stadii cc pun in cvidenie caractristici de formarc,
dczvoltare [i comprehensiune a timbajului.
Preluorea fi analiza datelor obtinute pe baza experimentului, ne-a! permis evidentieft unor mnsideratii cu
aplicalii in pr^"esul insLructiv-cdu,
ariv. Mai lntti, analiza
datelor ne-a condus spre particula ttrtile de vlrste, caracteiisticc grLlpurilor de subiecti Si apoi, spre corelars
acestor particularieiti alc conduitei lerbale cu nivelul
de?.1'oltdriiintelectuale. O serie de aspectc ca tjn de sex
cit $i caractcristicile individuale 9i proiective care se desprind din conduita verbale a copiilor atesti ldeea apliunor metode $i procedee pihopedagogir diicrentiate corespunzetor in prccesul instructi\-educativ. Asadar estc
necesar ca in aplicarea acestor metode fi procedee, se se
tini seama atlt de niv."lul dezvolterii intelectuate si al
limbajulLi (it )i de pafri(u'aritelilo de tjrslA. s^\ 5i ,tr,
(ara.terisii^ilc individualedin conduirarerbale a copiil^r..

147

DcoareceprobFle uriii,are in Fxamindrea .ondujr,

;"'l"iJiJ:i',T1""'.,:H,:,",
j
;:1".i
3'i:i,i',..1'il'Ji'il["]
in car.urorFnoasrre
siarisri.

:i:":,'"::.,J^iiHi;::ip

acesti copii, in general. ln ceea ce prilette copiii debili

mintal, experimentul nostnu a arSlat ce pot av6a .loc
influenle instructi\,-educative intre anumite limite, dacd
ne refeiim indeosebi la intcligertd. Cit pti.re$te limbajui,
posjbjliteli]e de influen!re sint mai mari $i mai eficjcnte.
Important este aici s; se creezc conditii Pcntru incadrarea
ac\estorcopii in acti\.it5li practice adecvatc posibilitetilor
lor.
S0udiul comparativ 3l e(pstoi lolud r'!e-apel-mi6se dlimitem precis granita dinire nilelul normal fi cel al debilitetii mintale, cractdsticile limbajului normal lati d
limbajul tulburat, ceea ce reprezinti o etape importante
in elaborarea unei metodologii complxe de psihodiagnod,
atit de necesarbsctivitetii curente din $coli.

iif""*#xl,'lirfii:*h;"r*:ririii,ii:[hiffi.il
rIrrorcr1''q;' ji \l
:';iJ""jff iili',
J;" 1fu'J
"'::",1;i,
rorstirtrvtrlirii
6;i;i;l' _*i;i',lil.)ii'iL1*.1:;

itl':rt:' i"ffi';i
T.;il 1$r,"i'H;
;;ffiT,ltr;
*.

:"i:,:u:,;jj JJl

rna,imp4rralG.dar careexcmpriri...

., i11::il:'#Ti:';;':1":ilrH::l

acest
domcniu
nrr

,dL,.a.r
csre sinsura
r,,.edu(?tor
::?:".'il$;ijll
-".i,il
A'cst
dozi;::ii\';,iil;ii:';l;:.1",:'ll';;il{,',i"s""'rar
ccs.
s6rio argumen
Lati n
pr' i";p"rlJul:n:lii",i;".,
"rrn
acti\i. iar crect.rc
sofa"simrite
l;.,ffj:ij., ;;.s:l!l "src

.,"rt"",'J
l:'"rt"l#:i
#d",,,I'i,?Xi::i:,1"":,][i,,ri::::

'.:li;
ilr;f";j""tjt"'i
ii{iilid;ftfstil:?,utHr
conduiteiverbale, sc impune cunoaste

lli:,".r::im
il$T".,"TIf:';'"'x;
;;mn*""",1
."
!!,

tlhnici,.adc(varc arir studiului Iimbajulu;ptopriLr_zii

ilrf ;*":lrxl;,$Hl
;i!j'Fllihi!:iffri.1
"if

fi'?5,ti,"lt,T"4j:jl"]if
iil i !u5;"S":;;fi
normari
ca
i;i:t;"Td; :ii iiitJllil'o1"
.:iiil;Jormari,

modaiirdiire
.ii,,*?:".J::li'
,TTlr: :a sestabireas.i

ji::i"lix
:i:ir:)'ffi
"i,"
Tiir"ff
Ii"llKill,",i::s"JlxJi];
t18