UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SECTIA:TRANZACTII ECONOMICE INTERNATIONALE

LUCRARE DE LICENTA

TEMA:

EVAZIUNEA FISCALA

COORDONATOR STIINTIFIC,
CONF. UNIV. DR. ALEXANDRU NEGREA

STUDENT:
ASAN CONSTANTIN ALIS

CUPRINS

Prezentarea lucrarii..3
Capitolul 1. Evaziunea fiscala-cauze, cadrul de manifestare ..4
1.1. Consideratii despre conceptele de evaziune fiscala si frauda
fiscala.4
1.2.

Clasificarea evaziunii fiscale8

1.3

Frauda si evaziunea fiscala. Grade de ilegalitate10

1.4.

Cauzele evaziunii fiscale..11

Capitolul 2. Forme de manifestare a evaziunii fiscale frauduloase la

nivel national si international..12
2.1. Scurt istoric al aparitiei evaziunii fiscale in tara noastra12
2 . 2 . As p e c t e a c t u a l e a l e e v a z i u n i i f i s c a l e i n t a r a n o a s t r a . 1 3
2
2.3. Forme de manifestare a evaziunii fiscale cu caracter14
infractional pe categorii de impozite.
2.4. Factori generatori si conditii de manifestare a evaziunii fiscale
internationale16
2.5.

Instrumente de realizare a fraudei fiscale internationale. 17

2.6.

Companiile din paradisurile fiscale.18

2.6.1 Paradisurile18
2.6.2 Domenii de folosire a companiilor offshore 19
Capitolul 3 Cai de prevenire si combatere a evaziunii si fraudei
fiscale......21
2

3.1. Modalitati de sanctionare a evaziunii fiscale.21

3.2. Prevenirea si combaterea riscului comiterii infractiunilor de
evaziune fiscala..23
3.3. Cooperarea intre state pentru prevenirea evaziunii si a fraudei
fiscale internationale.25
3.4. Propuneri de masuri necesare limitarii evaziunii fisacale
cu privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana26
Capitolul 4
Garda Financiara organism de prevenire si combatere a evaziunii
fiscale29
Anexe.35
Concluzii....................................................................................45
Bibliografie..47

EVAZIUNEA FISCALA

Prezentarea lucrarii
Lucrarea Evaziunea Fiscala abordeaza o tema actuala in
conditiile economiei noastre influentata tot mai mult de fenomenele
conjuncturale accentuate de procesul de globalizare.
Evaziunea fiscala reprezinta un fenomen care se manifesta si ia
amploare atat pe plan national cat si international.Cunoasterea factorilor
care genereaza evaziunea fiscala, a efectelor pe care aceasta le are si
mai ales le poate avea in diferite situatii asupra formarii resurselor
bugetului de stat, reprezinta prioritati in activitatea factorilor de decizie
si a celor de executie din sistemul fiscal.Analiza acestui fenomen este
necesara mai ales pentru a descoperi mijloacele si caile cele mai
eficiente in limitarea efectelor pe care le are asupra economiei.
Un prim capitol al lucrarii se constituie in prezentarea cadrului
general reprezentat de fiscalitate si sistemul fiscal in care se dezvolta
fenomenul negativ al evaziunii fiscale.
Considerand evaziunea fiscala ca fiind atat un fenomen national cat si
international, in cel de-al 2-lea capitol am dorit sa prezentam conceptul
s i f o r m e l e s a l e p r i n c i p a l e d e m a n i f e s t a r e . Ava n d i n v e d e r e c a t e n d i n t e l e
de globalizare a economiei mondiale se manifesta din ce in ce mai
pregnant, evaziunea fiscala interna preia din formele de manifestare
internationala, devenind un fenomen in continua schimbare.
In penultimul capitol incercam sa identificam cai si mijloace de
combatere a evaziunii fiscale.De asemenea dorim sa corelam mijloacele
interne identificate in combaterea evaziunii fiscale cu cerintele Uniunii
Europene, in vederea accelerarii armonizarii legislative.
In capitolul patru, pornind de la analiza comparativa a datelor care
reflecta activitatea ultimilor doi ani ai Garzii Financiare, exemplificam
si prezentam evolutia principalilor indicatori realizati de aceasta
institutie in perioada 2006-2007.
4

CAPITOLUL 1
Cadrul de manifestare al evaziunii fiscale
1 . 1 C O N S I D E R ATI I D E S P R E C O N C E P T E L E D E E VAZ I U N E
FISCALA SI FRAUDA FISCALA
In literatura de specialitate au fost date multe interpretari ale
conceptului
de
evaziune
fiscala.Unul
dintre
acestea
defineste
fenomenul de evaziune fiscal ca fiind sustragerea totala sau partiala de
catre unii contribuabili persoane fizice sau juridice prin diverse
forme,de la plata obligatiilor fata de buget.
Juristii romani de la inceputul secolului au fost preocupati de
definirea evaziunii fiscale.Lucrarile de specialitate scrise in acea
p e r i o a d a s u n t d o v a d a a c e s t o r p r e o c u p a t i . O r e s t e At h a n a s i u c o n s i d e r a
evaziunea fiscala ca fiind reprezentata de ,,totalitatea procedeelor licite
sau ilicite cu ajutorul carora cei interesati sustrag in total sau in parte
a v e r e a l o r,o b l i g a t i u n i l o r s t a b i l i t e p r i n l e g i l e f i s c a l e .
Spre deosebire de aceasta definitie,care acopera atat mijloacele
licite cat si pe cele ilicite folosite de contribuabili in eludarea legilor
fiscale,in doctrina este data si o ddefinitie conform careia prin evaziune
fiscala se intelege,,ansamblul sustragerilor intentionate de la plata
obligatiilor fiscale,comise nu prin incalcarea directa a legii,ci prin
ocolirea ei cu ajutorul unor acte simulate si numai aparent
r e a l e . A c e a s t a d e f i n i t i e d a t a e v a z i u n i i f i s c a l e n u a c o p e r a i n i n t r e g i m e
faptele in care ea se concretizeaza intrucat ea se refera cu precadere la
evaziunea fiscala legala.
Un alt concept apartine lui Maurice Duverger care considera ca
evaziunea fiscala e un termen generic, si desemneaza manifestarea de
f u g a d i n f a t a i m p o z i t e l o r.A c e a s t a e s t e o d e f i n i t i e i n s e n s l a r g a
evaziunii fiscale care ajunge sa includa si frauda.
Dictionarul explicativ al limbi romane defineste evaziunea fiscal
a c a f i i n d , , s u s t r a g e r e a d e l a p l a t a o b l i g a t i i u n i l o r f i s c a l e .
L a n o i I u l i a n Vac a r e l s u g e r e a z a d e f i n i r e a e v a z i u n i i f i s c a l e c a
f i i n d , , s u s t r a g e r e a d e l a i m p u n e r e a u n e i p a r t i d i n m a t e r i a i m p o z a b i l a .

In literatura economica se face disctinctia intre procedeele legale

de ocolire a platii impozitelor si evaziunea fiscala propriuzisa.Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu
legea.Acest lucru se poate realiza pe doua cai
-evaziunea fiscala legala sau evaziunea permisa in mod voit (adica
printr-un sistem de scutiri, exceptii si inlesniri) ;
In Romania, dupa anul 1989, primul act normativ care a
r e g l e m e n t a t n o t i u n e a d e e v a z i u n e f i s c a l a a f o s t L e g e a n r. 8 7 / 1 9 9 4 p e n t r u
combaterea acestea.Interpretarea si intelegerea corecta a prevederilor
legii s-au putut realiza insa numai prin coroborarea ei cu o serie de
reglementari.Fata de complexitatea fenomenului evaziunii fiscale este
evident ca legea 87/1994 prezenta o serie de imperfectiuni si din
necesitatea adaptarii si inaspririi sanctiunilor si reincadrarii juridice a
unor fapte care constitue infractiuni de evaziune fiscala ,a fost emisa o
n o u a L e g e c u n r. 2 4 1 / 2 0 0 5 , , p e n t r u p r e v e n i r e a s i c o m b a t e r e a e v a z i u n i i
f i s c a l e .
Conform legii 87/1994, evaziunea fiscala reprezenta ,, sustragerea
prin orice mijloace in intregime sau in parte,de la plata impozitelor
,taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extra
b u g e t a r e s a u s t r a i n e . M u l t i t u d i n e a o b l i g a t i i l o r p e c a r e l e g i l e f i s c a l e l e
impun contribuabililor ca si, povara acestor obligatii, au facut sa
stimuleze, in toate timpurile ingeniozitatea contribuabililor in a inventa
procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale ,,evaziunea a fost
intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul
l o v i n d i n d i v i z i i i n a v e r e a l o r, i i a t i n g e i n c e l m a i s e n s i b i l i n t e r e s :
i n t e r e s u l b a n e s c E v a z i u n e a f i s c a l a e s t e c a p i t o l u l c e l m a i s t u d i a t d i n
dreptul fiscal atat de tehnicieni cat si de teoreticieni, jurnalisti etc.Cu
toate acestea si in pofida a tot ce se scrie in cauzele, modalitatile,
amploarea, controlul sau sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala,
cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt imprecise, iar domeniul
pe care il exploreaza este incert.
Ac e a s t a i m p r e c i z i e p r o v i n e d e l a d i v e r s i t a t e a c u v i n t e l o r f o l o s i t e
pentru
a
desemna,
mai
mult
sau
mai
putin,
acelasi
fenomen-,,neindeplinire voita de catre contribuabili a obligatiilor
f i s c a l e l e g a l e . D a c a s e v o b e s t e i n t r a - d e v a r d e f r a u d a , s e v o r b e s t e i n
aceeasi masura de frauda legala sau legitima, de frauda ilegala, de
evaziune internationala, de abuzul dreptului de a fugi din fata
impozitului,de libertatea alegerii cai celei mai putin impozitate sau
s u b e s t i m a r e a f i s c a l a , f r a u d a l a l e g e s a u e c o n o m i a s u b t e r a n a .
Confuzia terminologica este, de altfel, cu atat mai importanta cu cat
a c e l e a s i c u v i n t e a u s e n s u r i d i f e r i t e d e l a a u t o r l a a u t o r.Tot u s i c e l m a i
adesea frauda fiscala desemneaza,stricto senso, a infractiune la lege si
6

se distinge de evaziunea fiscala care se defineste ca o utilizare abila a

posibilitatilor oferite de lege.
Frauda legala,este o expresie metaforica si ambigua, utilizata
frecvent in tarile francofone(Franta,Elvetia,Belgia).Ea are dubla
semnificatie, uneori desemneaza subestimarea materiei impozabile prin
regimuri fiscale de valoare.Cel mai adesea frauda legala desemneaza
procedeele juridice care permit scaparea de impozitare fara a contraveni
legi, sau altfel spus, prin frauda fiscala legale se intelge actiunea
contribuabilului de a ocoli legea recurcand la o combinatie neprevazuta
a acesteea si,deci tolerata.Expresia frauda legala este de fapt, sinonima
cu cea de evaziune fiscala
Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte
din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este
sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala
dispune stabilirea obiectivului impozabil.
Cel mai bun exemplu in acest sens este, la noi, procedeul utilizat
p e s c a r a n a t i o n a l a a l i n f i i n t a r i d e s o c i e t a t i c o m e r c i a l e , , i n l a n t d e c a t r e
acelasi patron sau grup de societati imediat dupa ce o societate a
acestora iesea din perioada de scutire de plata impozitelor pe profit.S-a
a j u n s a s t f e l , c a p r o f i t a n d u - s e d e l a c u n e l e l e g i i n r. 1 2 / 1 9 9 1 p r i v i n d
impozitul pe profit sa nu se plateasca de respectivii contribuabili
impozit pe profit ani de zile, ceea ce la nivel national, numai pentru
perioada 1991-1995, inseamna valoarea a inca unuia sau a doua bugete
de stat anuale.Lacuna este gasita in art. 7 al legii respective unde sta
scris : ,,In cazul in care unitatile platitoare de impozit prevazute la art.
5 din prezenta lege isi inceteaza activitatea,(ce insemna incetarea
activitati nu se specifica in lege, iar practica fiscala a considerat
incetarea activitatii la radierea de la Registrul comertului a societatii
chiar daca practic, ea a incetat sa mai desfasoare o activitate aceasta din
urma fiind preluata de noua societate infiintata la expirarea termenului
de scutire pentru prima,in vederea prelungirii scutirii de plata a
impozitului pe profit)intr-un interval de timp mai mic decat cel pentru
care sunt scutite de plata impozitului de la data expirarii perioadei
pentru care se aplica scutirea de impozit acestea au obligatia de a vira
la bugetul administratiei centrale de stat sau la bugetele locale,dupa
caz,impozitul
pe
profit
calculat
pentru
intreaga
perioada
de
s c u t i r e . A s t f e l , a c e a s t a l e g e :
1. nu si-a atins scopul instituiri de facilitati fiscale din moment
ce mai mult de jumatate din societatile comerciale care
figureaza inregistrate la Registrul Comertului sunt ,,in
a d o r m i r e , a s a c u m a s e m n a l a t p r e s a ( v e z i , , c a p i t a l u l c u n r. 3 2
din august 1995)
2. a fost punctul de plecare al generalizarii si escaladarii
fenomenului evaziunii fiscale in economia romaneasca.
7

Regula in materia dreptului fiscal este ca taxele nu pot fi intelese

prin extensiunea lor;cu alte cuvinte, nu se poate aplica prin analogie un
impozit la o situatie.Singurul vinovat de producerea evaziunii prin
astfel de mijloace este legiuitorul.
* Vir g i l C o d r e s c u , , E v a z i u n e a f i s c a l a i n R o m a n i a t e z a d e
doctorat in stiinte economice 1936

Frauda ilegala, expresie pleonastica, este impusa, practic de

autorii care o folosesc prin simetrie cu formula precedenta.Ea
desemneaza violarea directa si deschisa a legii fiscale si nu acopera
decat frauda strico senso astfel incat este de preferat utilizarea formulei
frauda fiscala.Frauda fiscala (in ingleza tax evasion)presupune, dincolo
de o violare a spiritului legii si a intentiei legiuitorului o infractiune
directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata
impozitului.
Evaziunii fiscale i se asociaza trei sensuri si o dubla apreciere in
ceea ce priveste legalitatea.
1.Primul sens ce i s-a atribuit evaziunii fiscale,mai ales intre cele
doua razboaie mondiale, afost cel in care frauda imbraca o conceptie
extensiva, adica notiunea de evaziune fiscala este inclusa in cea de
frauda
2.Cel mai raspandit sens in care este cunoscuta evaziunea fiscala
este ,,arta de a de evita caderea in campul de atractie al legii
f i s c a l e ( M . C . D e B r i e ) . P o t r i v i t a c e s t e i p e r c e p t i i , e v a z i u n e a f i s c a l a
este ,oarecum, similara fraudei.
3 . C e l d e - a l t r e i l e a s e n s , d a t d e M a u r i c e D u v e r g e r,c o n s t i t u e u n
termen generic si desemneaza totalitatea manifestarilor de fuga din fata
i m p o z i t e l o r.
Conform legii luxemburgheze, frauda fiscala in Luxemburg
imbraca doua forme care sunt sanctionate in mod diferit :frauda,,
s i m p l a s i f r a u d a i n t e r n a t i o n a l a .
Frauda simpla prezinta un caracter involutar si este comisa ,,de
oricine, in calitatea sa de contribuabil, de mandatar sau ocupandu-se de
afacerile unui contribuabil, ocazioneaza prin neglijenta reducerea
incasarilor fiscale sau acordarea sau mentinerea nejustificata de
a v a n t a j e f i s c a l e . A c e a s t a i n f r a c t i u n e e s t e p a s i b i l a n u m a i d e o a m e n d a a
carui instrument variaza in functie de gravitate, dar nu poate depasii un
million de franci.

Frauda internationala si tentative de frauda internationala sunt

pedepsite in mod identic.Sanctiunile aplicabile cuprind :
-amenzi a caror suma depinde de aprecierea discretionara a
administratiei si nu este limitata prin lege ;
-pedeapsa cu inchisoarea care, pentru autoritatea represiva nu are
dacat un caracter facultativ si al carui maxim este fixat la doi ani ;
-privarea de drepturi civile si politice, care este aplicat cand cel in
cauza a fost condamnat la cel putin 3 luni inchisoare
In Germania, delictul de frauda fiscala este definit ca faptul de a
omite in plina cunostinta de cauza , de a arata (dovedi) administratiei
elementele care conditioneaza stabilirea impozitului sau de a-i comunica
informatii inexacte sau incomplete din moment ce aceste actiuni tind sa
micsoreze impozitarea sau de a procura avantaje fiscale nejustificate
autorului lors au unui tert.Sanctiunile corespunzatoare constau in
pricipiu intr-o amenda a carei suma maxima atinge 3.6 milioane euro si
o p e d e a p s a c u i n c h i s o a r e a d e c e l m u l t 5 a n i . Tot u s i a c e a s t a u l t i m a
pedeapsa poate fi ridicata pana la 10 ani in anumite circumstante
considerate agravante :vointa contribuabilului de a se imbogatii prin
intermediul fraudei ;importanta impozitelor eludate ;profitarea de
apartenenta la o functie publica sau recurgerea la complicitatea uneui
f u n c t i o n a r.
In Japonia , unde onestitatea este in mod obisnuit ridicata, frauda
fiscala face obiectul reprobarii si este calificata ca si crima.Ea este
cercetata nu numai de serviciile fiscale ci si de parchet si politie.
Spania este cunoscuta ca unul din statele din comunitatea
economica europeana cu rata cea mai ridicata de frauda fiscala, datorata
nu numai diverselor cauze sociologice ci si sistemului fiscal complex
care alatura impozitele de stat celor provinciale si celor ale comunitati
autonome.
Sanctiunile fiscale care cad in competenta autoritatilor
administrative prezinta un grad mai mare sau mai mic de severitate dupa
c u m e s t e v o r b a d e i n f r c t i u n i z i s e , , s i m p l e s a u d e i n f r a c t i u n i g r a v e .

1 . 2 C L A S I F I C A R E A E VAZ I U N I I F I S C A L E
In acceptiunea specialistilor evaziunea fiscala poate fi de doua
feluri :
-evaziunea fiscala legala sau tolerata
-evaziunea fiscala licita cu caracter frauduros

Evaziunea fiscala legala (licita)

Prin evaziune fiscala legala se intelege actiunea contribuabilului de
a acoli legea recurgand la o combinatie neprevazuta a acesteia si,
d e c i , , t o l e r a t a .
Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte
din veniturile sau averea unor persoane sau categori sociale este
sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala
dispune stabilirea obictivului impozabil.
Evaziunea fiscala frauduloasa (ilicita)
Spre deosebire de evaziunea fiscala legala, care consta intr-o
mentire prudenta a sustragerii in limitele legale, freuda fiscala se
savarseste prin incalcarea flagranta a legii, profitandu-se de modul
specific in care se face impunerea
Prin evaziune fiscala ilicita actiunea contribuabilului ce incalca
(violeaza)prescriptia legala cu scopul de a sustrage de la plata
i m p o z i t e l o r, t a x e l o r s i c o n t r i b u t i i l o r c u v e n i t e s t a t u l u i .
Evaziunea ilicita (frauda fiscala) are loc atunci cand se comite o
incalcare flagranta a legii.Evaziunea fiscala este frauduloasa cand
contribuabilul, obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza
careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea
obiectului impozabil sau folosirea altor cai de sustragere de la plata
i m p o z i t u l u i . As a d a r e v a z i u n e a f i s c a l a f r a u d u l o a s a s a u f r a u d a f i s c a l a
constau
in
disimularea
obiectului
impozabil,
in
subevaluarea
cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de
la plata impozitului datorat.
Dimensiunile evaziunii si fraudei fiscale difera de la o tara la alta in
functie de legile si realitatile fiscale ale acestora iar eficacitatea
sistemului fiscal se masoara nu atat prin importanta veniturilor fiscale
atrase la buget cat prin gradul de consimtire la impozit.Este general
recunoscut faptul ca nivelul evaziunii (fraudei) fiscale intr-un anumit
stat este invers proportional cu gradul de consimtire la impozit al
contribuabililor din acel stat.
Amplorea fraudei variaza de la o tara la alta si chiar si chiar in
interiorul aceleiasi tari.Chiar intre tarile cu economie de piata
dezvoltata,evazionismul poate fi diferit : in tarile din Nordul Europei,
Anglia, SUA proportia fraudei fiscale este mult mai redusa decat in
celalalte state dezvoltate, precum si in cadrul aceleiasi tari pot sa apara
diferente semnificative spre exemplu intre Nordul si Sudul Frantei sau
10

a Italiei.De asemenea, proportiile sunt diferite si pe categorii

sociale :evaziunea fiscala in randul salariatilor este mai redusa decat la
cei cu profesiuni liberale.
Prevenirea evaziunii fiscale este foarte dificila pentru ca ea presupune
instituirea unui sistem costisitor si a unui aparat numeros de
s u p r a v e g h e r e a c o l e c t a r i i i m p o z i t e l o r.E f e c t e l e e v a z i u n i i f i s c a l e s e
resimt asupra nivelurilor veniturilor fiscale, conduc la distorsiuni in
mecanismul pietii si nu in ultimul rand pot contribui la crearea unor
i n e c h i t a t i s o c i a l e d a t o r a t e , , e x c e s u l u i s i i n c l i n a t i e i d i f e r i t e a
contribuabililor la evaziunea fiscala
Indiferent de modul in care a fost definit fenomenul de evaziune
fiscala este cert ca el este condamnat pretutindeni.Acest fenomen de
evaziune fiscala persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda
sanctiunilor de orice fel aplicate de stat.

1 . 3 F R A U D A S I E VAZ I U N E A F I S C A L A . G R A D E D E I L E G A L I TATE
Din punct de vedere juridic, exista o disctinctie clasica intre frauda
fiscala administrativa si frauda fiscala penala .In timp ce prima este
supusa doar penalitatilor fiscale a doua suporta sanctiuni penale.
O alta clasificare are la baza existenta sau inexistenta mijloacelor
frauduroase pentru comiterea fraudei fiscale.Conform acestei clasificari
exista frauda simpla si frauda complexa.
Frauda simpla : reaua credinta este intermediara intre evaziune si
frauda insotita de procedee frauduloase care stabileste vointa de a se
sustrage impozitarii.Ea se defineste ca orice actiune sau
omisiune
comisa cu rea credinta pentru sustragerea de la impozitare.Aceasta este
o practica foarte raspandita care furnizeaza majoritatea cazurilor de
aplicare a penalitatilor fiscale in materie de impozite pe venitul
societatilor(pe profit) .Aceasta frauda este urmata doar de sanctiuni
fiscale nu si de cele penale.
Frauda complexa :vointa frauduloasa este frauda tip prin
excelenta.Si la noi, ca si in alte tari, ea nu reprezinta decat o proportie
foarte mica din infractiunile fiscale.
11

Incercand sa concluzionez asupra diversitati de opinii vis--vis de

notiunile de evaziune fiscala, legala, ilegala, de frauda fiscala, consider
ca exista un singur fenomen care afecteaza veniturile fiscale ale
bugetului de stat, acela al evaziunii fiscale care, in functie de raportul
fata de lege al actiunii de atingere a acestor drepturi poate fi evaziune
fiscala licita !! (adica este ingaduita, implicit de lege) si nu evaziune
fiscala legala(deoarece conform DEX, legal inseamna ca ,,exista sau se
face in temeiul unei legi, care este prevazut de o lege, este conform cu
legea), precum si evaziunea fiscala ilicita (nelegala) care este sinonima
cu frauda fiscala
1.4

Cauzele evaziunii fiscale

In ceea ce priveste cauzele evaziunii fiscale ele sunt in mod evident

foarte complexe si au motivatii foarte diverse.
1.O prima cauza a evaziunii fiscale, a fraudei, o constitue faptul ca
sistemul fiscal al statului modern lasa la latitudininea contribuabilului
declararea veniturilor plecandu-se de la prezumtia de sinceritate, adevar
n e a p l i c a b i l t u t u r o r.
2.O a doua cauza a evaziunii fiscale o constitue faptul ca nici chiar
statul nu poate lua cele mai potrivite masuri economice presat de
elemente de criza, inflatie, recesiune economica si astfel recurge la
majorarea uneori nejustificata- a taxelor si impozitelor existente.
3.O a treia cauza a evaziunii fiscale o constitue organizarea la nivel
national si international de grupuri si structuri mafiote deosebit de
puternice care controleaza in fapt subteran economiile multor state.
Desigur ca statele europene fac eforturi deosebite de combatere a
contrabandei, a circulatiei drogurilor si, implicit, a evaziunii fiscale,
dar sustragerile de la sumele datorate sunt inimaginabile.
4.De asemenea,complexitatea sistemelor fiscale este o sursa importanta
de frauda, tehnicile de impozitare explicand, in principal acest
lucru.Sofisticarea extrema a regulilor fiscale din tarile dezvoltate risca
sa conduca la o incitare permanenta la ascunderea masei impozabile sau
la reducerea masiva a acesteia ca urmare a multiplicarii regulilor si a
conditiilor de alpicare a cestora, inmultirea regimurilor derogatorii, etc.

CAPITOLUL 2

12

Forme de manifestare a evaziunii fiscale frauduloase la nivel

national si international

2 . 1 S C U R T I S T O R I C AL APAR I T I E I E VAZ I U N I I F I S C A L E I N TAR A

NOASTRA
Evaziunea fiscala in Romania a devenit motiv de preocupare pentru
specialistii in domeniu, administratia fiscala si factorul politic, imediat
dupa unificarea sistemelor fiscale in urma unirii provinciilor romanesti
din 1918, proces care a avut loc concomitent cu modernizarea sistemului
fiscal, prin raportare la tarile Europei Occidentale intre anii 1923-1927,
desi referiri la evaziunea fiscala precum si includerea de sactiuni
impotriva celor care erau depistati ca evazionisti au avut loc prin legile
fiscale
speciale
(de
exemplu-Legea
contributiilor
directe
din
1929)-,,Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile
d i r e c t e ( p u b l i c a t a i n M o n i t o r u l O f i c i a l n r. 2 8 8 , P a r t e a I d i n 2 5
decembrie 1929
De remarcat ca legea pentru represiunea evaziuni fiscale la
contributiunile directe nu da definitia explicita a evaziunii fiscale, iar
in cuprinsul ei nu se pomeneste nici macar odata cuvantul ,,evaziune
f i s c a l a . C o n f o r m a c e l u i a s i a u t o r ( M . M a i e v c h i ) , d i n t r e f r u d e l e f i s c a l e
comise in perioada interbelica in Romania, prin importanta sumelor in
joc, se detasau cele comise de intreprindere cu caputal strain.Elementele
favorizante
s e r e f e r e a u l a r e g i m u l r e z e r v e l o r s i a m o r t i z a r i l o r,
impunerea complementara dupa rentabilitate si regimul dobanzilor la
imprumuturile din strainatate.
In randul marilor afaceri insotite de mari fraude fiscale in perioada
i n e r b e l i c a e s t e c i t a t a a f a c e r e a : , , s p i r t u l u i n e g r u c a r e a c o s t a t b u g e t u l
statului miliarde de lei.La adapostul taxelor prohibitive la bauturile
spirtoase a inflorit frauda practica de fabricile de spirt.Enormele
profituri care puteau fi obtinute prin eludarea taxelor legale-cca 800 000
lei pe vagonul de spirt-au inaugurat epoca spirtului negru.Consumul
declarat si taxat al spirtului din cereale s-a redus de la 5.177 vagoane in
1925, la 599 vagoane in 1928 si la 32 de vagoane in 1931.Intr-un singur
an, 1928, incasarile din taxele aferente au scazut la 400 milioane lei
fata de 1625 milioane lei in 1927.

13

2 . 2 AS P E C T E AC T U A L E AL E E VAZ I U N I I F I S C A L E I N R O M A N I A
In Romania problema evaziunii fiscale capata un interes major in
primul rand datorita existentei unei economii cu o lipsa acuta de capital,
atat la nivel macroeconomic, pentru sustinerea programelor nationale de
recrutare, cat mai ales la nivel microeconomic, unde fenomenul
subcapitalizarii este deosebit de presant.
De asemenea, tot
precara a veniturilor care
au ca menire finantarea
invatamant, etc).In aceste
a evaziunii fiscale ar avea

lipsa de capital atrage dupa sine o situatie

trebuie sa alimenteze bugetul de stat si care
unor importante sectoare sociale(sanantate,
conditii limitarea intr-o masura cat mai mare
u n a s p e c t p o z i t i v a s u p r a e c h i l i b r u l u i b u g e t a r.

Fenomenul sustragerii de la impunerea unei parti mai mari sau mai

mici din materia impozabila se intalneste atat pe plan national, cat si
international.Uneori, insasi legislatia nationala scoate de sub incidenta
impozitelor anumite categorii de venituri, parti de venituri, elemente de
avere ori anumite acte si fapte care, in conditiile aplicarii consecvente a
pricipiului generalitaii impunerii, ar trebui luate in calcul la stabilirea
i m p o z i t e l o r.
Caile de eludare a fiscului sunt multiple si variate, printre ele
numarandu-se:
1.neinregistrarea corecta si la timp a cantitatilor din materii prime si
materiale sau marfuri achizitionate;
2.modificarea preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de
transport, manipulare, etc;
3.neinregistrarea intregii productii iesite din sectiile de fabricatie si
inmagazinate;
4.nerespectarea retelelor de fabricatie si contrafacerea produselor;
5.practicarea unor preturi de livrare sau a unor cote de adaos
comercial mai mari decat cele declarate, afisate sau contabilizate;
6.intocmirea de state de plata, facturi, chitante ori alte documente
justificabile,nereale;
7.intocmirea de declaratii vamale false la impotul sau la exportul de
marfuri;
8.scoaterea din intreprindere de produse finite sau de marfuri fara
documente insotitoare sau cu documente neconforme cu realitatea;
9.intocmirea de declaratii de impunere nesincere, etc.

2.3
FORME
DE
M A N I F E S TAR E
A
E VAZ I U N I I
FISCALE
C U C A R A C T E R I N F R A C T I O N A L , P E C ATE G O R I I D E I M P O Z I T E
14

Practica actiunilor de control efectuate pentru identificarea

evaziunii fiscale de contribuabili (persoane fizice si juridice) si pe
categorii de venituri (impozit pe profit, taxa pe valoare adaugata,
impozit pe salarii, accize, impozite si taxe locale si alte impozite si
taxe)confirma urmatoarele:
a.Analiza evaziunii fiscale in functie de forma de proprietate a
persoanelor juridice controlate evidentiaza ca societatile comerciale cu
capital de stat si regiile autonome detin o pondere mai mica in totalul
sumelor sustrase (35%), in raport cu persoanele juridice cu capital
privat si mixt (60%);
b.Actiunile de control efectuate releva, in pricipal, aspecte specifice
fiecarei categorii de obligatii fiscale;
b1).in ceea ce priveste impozitul pe profit , deficientele constatate de
catre organele de control se refera, in principal, la :
-reducerea bazei de impozitare prin includerea pe costuri a unor
cheltuieli fara documente justificative sau baza legala (amenzi,
penalizari, cheltuieli preliminare, etc) ;
-inregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita
admisa de lege (amortizari, cheltuieli social-culturale, cheltuieli de
deplasare, cheltuieli de protocol, fond de rezerva,etc);
-majorarea cheltuielilor cu dobanzi aferente creditelor pentru
investitii, situatie intalnita la agentii economici cu capital de stat sau
majoritar de stat;
-deducerea unor cheltuieli personale ale asociatiilor sau dobanzi la
imprumuturi acordate de patroni propriei societati, in cazul agentilor
economici cu capital privat;
-neinregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin
neintocmirea documentelor de evidenta primara, fie prin inscrierea in
documente a unor preturi de livrare sub cele practicate in mod real;
b 2 ) . I n c e e a c e p r i v e s t e T VA, a c t i u n i l e d e c o n t r o l e v i d e n t i a z a c a
principale urmatoarele fapte care conduc la evaziunea fiscala:
- a p l i c a r e a e r o n a t a a r e g i m u l u i d e d u c e r i l o r.A s t f e l d e a b a t e r i s - a u
constatat la agentii economici care realizeaza atat operatiuni supuse
taxei pe valoarea adaugata, cat si operatiuni scutite prin nerespectarea
prevederilor in ceea ce priveste calcularea raportului in care participa
bunurile si serviciile la realizarea operatiunilor impozabile si
influentarea in acest mod a taxei pe valoarea adaugata deductibila.Sunt
cazuri in care se fac deduceri de taxa pe valoarea adaugata pe baza de
documente legale.S-au constatat situatii de deduceri duble ca urmare a
inscrierii repetate a unor factori in jurnalele de cumparari si chiar
deduceri de taxa pe valoare adaugata din documente apartinand altor
societati.Sunt si cazuri in care se exercita anticipat dreptul de deducere;
15

-neevidentierea si nevirarea taxei pe valoare adaugata aferenta

avansurilor incasate de la clienti;
-neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului legal.
-sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta
importurilor de bunuri prin prezentarea in vama a unor acte fictive de
donatie, de la parteneri externi, in loc de acte de cumparare, precum si
neincluderea in deconturi a taxei pe valoare adaugata la plata in vama;
b3).In ceea ce priveste impozitul pe salarii , faptele ce conduc la
evaziunea fiscala se refera la :
-neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlul de
venituri salariale (diverse ajutoare in bani sau in natura, alte drepturi
acordate in natura, prime, semne reprezentand participari la beneficiu,
stimulente);
-aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;
-neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru
persoanele angajate pe baza de conventii civile sau pentru zilieri;
-neinregistrarea impozitului pe salariu suplimentar pentru depasirea
fondului de referinta;
-nacalcularea si neretinerea impozitului pe salarii;
-nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare,
cumul, scutirile si reducerile de impozit;
b4).In ceea ce priveste accizele constitue evaziune fiscala faptele
privitoare la:
-necuprinderea in baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;
-utilizarea unor cote inferioare celei impozabile;
-nacalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;
-producerea producerea de alcool din materii prime primite spre
prelucrare (porumb), cu plata contravalorii sub forma de uium retinut de
productia realizata;
-sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii
alocoolice in facturile de import;
- n e e v i d e n t i e r e a i n c o n t a b i l i t a t e a o b l i c a t i e i d e p l a t a a a c c i z e l o r.
b5).In ceea ce priveste celalalte impozite si taxe datorate bugetului
de stat si bugetelor locale de catre contribuabili, persoane juridice,
abaterile cele mai frcvente se refera la:
-evidentierea in contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor
reale;
-nedepunerea la organele fiscale a declaratiilor privind cladirile
aflate in patrimoniul, a mijloacelor de transport aflate in posesie si a
terenurilor detinute sau aflate in administrarea agentilor economici;
-declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere in ceea ce
priveste impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport,
pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

16

-neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividente, calcularea

eronata a acestuia;
Evaziunea fiscala identificata de organele financiar-fiscale, la
persoanele fizice si asociatiile familiale se localizeaza, in principal, la
i m p o z i t u l p e v e n i t ; i m p o z i t e s i t a x e l o c a l e ; T VA; a c c i z e ; a l t e i m p o z i t e s i
taxe.
2 . 4 FAC T O R I G E N E R ATO R I S I C O N D I T I I D E M A N I F E S TAR E A
E VAZ I U N I I F I S C A L E I N T E R N ATI O N A L E
Pe masura dezvoltarii relatiilor economice dintre state cu sisteme
fiscale diferite si cu grade de fiscalitate la fel de diferite, evaziunea
fiscala a incetat de a mai fii un fenomen intern, national, el capatand
valente internationale.Astfel, persoanele fizice si juridice care
realizeaza venituri din surse externe, in urma unor conventii fiscale sau
a unor prevederi in legislatia nationala care sa la protejeze, sunt supuse
adesea unor impuneri repetate:o data in statul de provenienta a acelor
venituri si a doua oara in statul lor de rezidenta.In asemenea conditii
multiplicarea sarcinilor fiscale poate fi atat de puternica incat sa
anihileze interesul beneficiarilor acelor venituri pentru desfasurarea de
activitati peste granita.Ca o reactie la o asemenea perspectiva, nu putini
contribuabili cauta sa sustraga de la impunere o parte cat mai mare din
veniturile externe intr-unul sau chiar in ambele state interesate.
Ten t a t i a p e n t r u e v a z i u n e a f i s c a l a n u d i s p a r e n i c i i n c o n d i t i i l e
incheierii unei conversatii pentru evitarea dublei impuneri dar capata
forme si sensuri noi.Astfel, o intreprindere avand sediul intr-un stat sau
sucursale si filiale in alte state cu niveluri de fiscalitate diferite, va
incerca sa transfere o parte cat mai mare din beneficiile aferente din
statele cu o fiscalitate mai ridicata in statul cu fiscalitate
redusa.Aceasta actiune deliberata, infaptuita intre 2,3 sau mai multe
intreprinderi asociate implantate intre state diferite reprezinta scenariul
obisnuit al unei evaziuni fiscale internationale, care prejudiciaza statul
ale carui venituri fiscale au fost artificial imputate.
Evaziunea fiscala la scara internationala este mai favorizata si de
existenta unor state sau teritorii cu regimuri fiscale foarte blande si cu
reglementari juridice care protejeaza secretul financiar-bancar de ochiul
indiscret al autoritatilor publice din alte state.Aceste paradisuri sau
oaze fiscale, cum in mod inspirat au fost denumite asemenea state sau
teritorii, atrag ca un magnet pe cei ce doresc sa-si pastreze banii in
siguranta, sa-i spele si sa-i fructifice, ofera conditii prielnice celor
interesati sa creeze acolo societati fara activitate propri-zisa, dar cu
posibilitatea de a participa la formarea capitalurilor altor societati, de a

17

le acorda imprumuturi si de a incasa dobanzi la niveluri cu mult mai

mari dacat cele practicate pe piata autohtona.
2.5

INSTRUMENTE DE
I N T E R N ATI O N A L E

REALIZARE

FRAUDEI

FISCALE

Ac e s t e a s e r e z u m a i n s p e c i a l l a t r e i t i p u r i d e s o c i e t a t i i n s t a l a t e i n
tarile de refugiu:
1.holdingurile
2.societatile de baza
3.societatile fictive
1.Societatile holding instalate in tari ca Lichtenstein, Luxemburg,
Elvetia, Monaco, Hong Kong, Singapore, Bermude, au functiuni
multiple.Ele gestioneaza in acelasi timp portofoliile de valori
imobiliare pentru societatile de grup optin participari, procura sursele
de finantare, prin lansare de imprumuturi inernationale si incaseaza
redevente, onorarii si comisioane.
O caracteristica principala a acestor paradisuri fiscale este ca pot
pastra secrete bancare si alte aspecte favorabile legate de conditiile
legale acordate.Ele sunt stabilite in teritorii, restranse situate de
preferinta intr-o zona cu moneda puternica, stabile politic, dotate cu o
retea densa de institutii bancare, protectie puternica a secretului bancar
si al afacerilor, ignorand controlul schimburilor si deservite de legaturi
aeriene bune si de retele de telecomunicatii asigurand legaturile cu
tarile dezvoltate, beneficiind bineinteles de absenta sau de nivelul redus
al impozitarii veniturilor si beneficiilor si refuzul de a coopera cu
fiscurile straine.Paradisul fiscal este, din aceasta cauza, si un paradis
financiar propice unde este posibila manifestarea fenomenului de
spalare a banilor din orice trafic.
In ochii evazionistilor internationali,in contrast cu paradisurile
fiscale, tarile dezvoltate sau cele cu sisteme fiscale bine articulate
a p a r c a , , i n f e r n u r i f i s c a l e c a r e a u a t i t u d i n e d e s t u l d e a m b i g u a f a t a d e
primele.Cu toate acestea, tarile dezvoltate, fac astazi o concurenta
dura paradisurilor fiscale clasice prin intermediul regimurilor fiscale
privigeliate in conditiile unei presiuni fiscale ridicate.,,In timp ce
mentin un nivel global ridicat al presiunii fiscal, ele mentin la
dispozitia investitorilor structuri juridice si regimuri speciale care
permit sa scape de orice impunere sau sa beneficieze de o impozitare
f o a r t e u s o a r a . A s t f e l , s o c i e t a t i l e h o l d i n g ( s o c i e t a t i c a r e d e t i n u n
portofoliu de participatie fara a fii executat ele insele vre-o activitate

18

de afacere) nu platesc practic impozit pe profiturile lor in Olanda sau

Luxemburg.In Elvetia unele cantoane nu impun veniturile din sursa
straina primita de societatile care sunt domiciliate aici dar care nu
exercita nici o activitate.
Unitatea fiscala a acestor societati holding este evidenta.De
exemplu,o societate dintr-o tara cu fiscalitate ridicata pentru venituri
din capital si care doreste sa lanseze un imprumut obligatar, pentru a
e v i t a r e t i n e r e a l a s u r s a a i m p o z i t u l u i a s u p r a d o b a n z i l o r, o b l i g a t i u n i l o r
emise creeaza o societate holding in Lichtenstein.Obiectul acesteia
este sa emita titlurile de valoare respective .Suma astfel obtinuta in
urma vanzarilor obligatiunilor este predata de catre societatea holding
la societatea holding din tara de origine in schimbul unei dobanzi cel
putin egala cu rata dobanzii pentru obligatiunile emise.Dobanzile
varsate de societatea holdin detinatorilor de obligatiuni nu suporta nici
o retinere, micsorand astfel costul finantarii pentru societatea
initiala.De regula, emisiunile de obligatiuni din Europa se efectueaza
in Luxemburg deoarece operatiunile in cauza nu sunt supuse la
impozite prea mari.
2 . S o c i e t a t i l e b a z a , , b a s e c o m p a n i e s s u n t s o c i e t a t i c a r e n u a u
activitate economica proprie.Ele sunt create, de asemenea, in tari cu o
presiune fiscala redusa servind pentru concentrarea si administrarea
beneficiilor financiare si comerciale realizate in alte tari de catre
f i l i a l e l e s i i n t r e p r i n d e r i l e c o m e r c i a l e d i n g r u p u l f o n d a t o r.A l t f e l s p u s ,
ele gestioneaza trezoreria grupului care le-a creat iar in tarile care
sunt stabilite, unde fiscalitatea este mai redusa.
3 . S o c i e t a t i l e f i c t i v e s a u , , s h a m c o m p a n i e s . S p r e d e o s e b i r e d e
precedentele
acestora,
au
o
existenta
materiala
mult
mai
neinsemnata.Acestea nu au baza,si
nu sunt instalate in tarile de
refugiu.
2.6

C O M PAN I I L E D I N PAR A D I S U R I L E F I S C A L E

2.6.1 Definitie.
Prin termenul offshore limbajul de specialitate britanic
desemneaza teritoriul situat dincolo de tarm.In jargonul economic
american, prin offshore sunt denumite activitatile si firmele care isi
desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului in care
acestea sunt rezidente.
19

Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi care nu

desfasoara activitati comerciale in tara in care au fost inregistrate si
care, din punct de vedere al actelor comerciale savarsite, sunt
considerate ca fiind straine.O companie offshore nu realizeaza
v e n i t u r i i n t a r a i n c a r e a f o s t i n a m a t r i c u l a t a . Teo r e t i c , c o m p a n i i l e
offshore se pot infiinta in orice tara din lume, dar nu peste tot se pot
obtine si avantaje fiscale.
Conditiile care trebuie indeplinite pentru ca un teritoriu sa poata
fi considerat paradis fiscal sunt urmatoarele:
1.fiscalitate redusa:companiile offshore sunt scutite de impozit
sau impozitul datorat este foarte scazut;
2.birocratie scazuta:companiile offshore sunt scutite de obligatia
tinerii contabilitatii a registrelor comerciale si nu sunt obligate la
prezentarea bilantului contabil;
3.anonimate:datele de indentificare a actionarilor si ale
administratiilor nu sunt publice (nu se pot descoperii din registrele
publice).
4.protectia patrimoniului:este garantata prin lege de dreptul de
dispozitie absoluta a actionarului asupra intregului patrimoniu al
companiei.
5.infracstructura bine dezvoltata:servicii perfecte de
telecomunicatii sistem bancar stabil si bine dezvoltat, etc.
Cea mai importanta trasatura a paradisului fiscal ramane faptul ca
nu percepe impozit de la companiile offshore.Acest regim fiscal este
garantat prin lege.
2.6.2 Domenii de folosire a companiilor offshore
Principalele domenii de folosire a acestor companii sunt:
Comert:In mod curent cand are loc o tranzactie comerciala intre doua
companii, bunurile pleaca dintr-o directie, iar documentele si
b a n i i d i n c e a l a l t a . Tar a i n c a r e s u n t r e a l i z a t e p r o f i t u r i l e d i n
aceasta tranzactie impune anumite taxe pe aceste profituri bazate
pe diferenta dintre pretul la care aceste bunuri au fost
achizitionate si pretul aproximativ la care acestea sunt vandute.

20

Servicii:Persoanele fizice care primesc un venit substantial din

serviciile profesionale oferite
(de exemplu arhitecti, artisti,
consultanti sau autori) pot imputernici o companie offshore sa
primeasca drepturile lor banesti.Cu alte cuvinte, compania
offshore partea care urmeaza sa efectueze plata va factura si va
primi plata.Astfel profiturile vor fii transferate catre o jurisdictie
in care nu exista taxe.
Investitii: Multe tari impun taxe pe profitul obtinut sau din teritoriul
tarii respective de catre cetateni straini, acest venit fiind taxat la
sursa, inainte de repatriere.Aceasta taxa difera, dar de cele mai
multe
ori
variaza
intre
15-20%,
o
suma
destul
de
considerabila.Unele tari au semnat acorduri de evitare a dublei
taxari care permit reducerea si in unele cazuri chiar eliminarea
acestor taxe.
Finante:O companie offshore poate oferii imprumuturi unei alte
companii localizata intr-o zona cu taxe ridicate, cu taxe deduse
din dobanzi.In acest fel pot fi facute atat investitiile firmei
straine, ceea ce poate fi avantajos datorita legilor de protectie a
investitorilor straini cat si economii din taxe percepute.
Proprietate
intelectuala:Proprietatea
intelectuala,
de
exemplu
copyright- ul, marci inregistrate, software sau titluri pot fi
vandute companiilor offshore pentru a fi revandute, inchiriate sau
autorizate la o valoare mai mare.
F. I n s t r u m e n t e n e g o c i a b i l e : A c e s t m o d d e u t i l i z a r e a c o m p a n i i l o r
offshore se refera in mod deosebit la Cipru.Anumite clauze din
acordurile de evitare a dublei taxari semnate de aceasta tara permit
ca anumite servicii sa fie desfasurate in alte tari fara ca ele sa fie
vazute ca institutii permanente si astfel nefiind supuse taxarii.
G.Imobiliare:Detinerea de proprietati imobiliare printr-o companie
offshore permite evaluarea platii taxelor de mostenire, ataxelor
platibile in cazul vanzarii precum si a taxelor pe venit.In multe
tari nu se face divferenta intre persoane fizice si persoane
juridice ca detinator de proprietati si astfel asemenea tranzactii
sunt mai usor de dus la capat.
H.Domeniul bancar:Caracteristicile comune ale acestor piete sunt
urmatoarele:taxele de licenta sunt,de regula reduse; procedurile de
intrare pe piata sunt simple si impozitele si prelevarile asupra
operatiilor financiare efectuate in strainatate sunt reduse sau
inexistenta.

21

Principalele piete bancare offshore sunt:Anghuilla,Antilele

Olandeze,Bahamas,Bahreim,Barbados,Costa
Rica,Emiratele
Ar a b e
Unite,Hong Kong,Liban,Luxemburg,Panama,Singapore.
I.Transport maritim:Anumite tari, precum Cipru permit inregistrarea
companiilor de transport maritime care isi pot desfasura activitatea fara
a trebui sa plateasca taxe.Mai mult, astfel de tari incearca sa fie
c o m p e t i t i v e i n c e e a c e p r i v e s t e i n r e g i s t r a r e a v a p o a r e l o r, s e r v i c i i l o r
maritime si in general probleme legate de administratie.
Companiile offshore pot fi folosite in mai multe domenii si nu ar
trebui privite ca un instrument ce poate fi folosit intr-o singura
activitate.
CAPITOLUL 3

C A I D E P R E V E N I R E S I C O M B ATE R E A E VAZ I U N I I S I F R A U D E I
FISCALE
3.1 Modalitati de sactionare a evaziunii fiscale
Specialistii in domeniul fiscal au ajuns unanim la concluzia ca
evaziunea
fiscala este cu atat mai de temut cu cat impozitul este mai
ridicat.Iata de ce orice stat,pentru realizarea veniturilorsale, este
necesar sa dimensioneze si sa distribuie de o asa maniera sarcinile
publice, astfel incat orice contribuabil sa-si poata plati integral si la
timp impozitele datorate.
Desconsiderarea unui asemenea punct de vedere face ca un sistem
fiscal sa nu fie eficient.Astfel, indiferent de pregatirea inspectorului
fiscal, sau de marirea sactiunilor aplicate, este foarte posibil ca statul
sa nu reuseasca sa incaseze de la contribuabil impozitele cerute.Orice
platitor va face, in aceste conditii, tot ce-i sta in putinta pentru a scapa
de asemenea rigori insuportabile, iar unul din mijloace este tocmai
frauda fiscala.
Prin urmare, marirea prelevarii fiscale trebuie studiata cu atentie
pentru
a nu facilita manifestarea fenomenelor de evaziune fiscala,
ea putand fi asigurata la nivelul cerintelor bugetare pe alte cai, cum ar
fi dezvoltarea fortelor de productie, repartizare echitabila, justa, a
sarcinilor fiscale, cuprinderea si impunerea intregii materii impozabile,
a tuturor contribuabililor si asa mai departe.
De asemenea, sanctiunile fiscale sunt instumentele, mijloacele prin
care sunt pedepsite abaterile de la normele fixate de legile fiscale.In
22

realizarea politicii fiscale a statului nostru, dupa revolutie, sanctiunile

f i s c a l e a u a v u t u n r o l s e m n i f i c a t i v, i n c i u d a f a p t u l u i c a i n p r i m a
perioada au fost practic inexistente.Acesta stare de lucruri a constituit o
stare majora a fraudelor fiscale la scara nationala, iar din acest punct de
vedere, daca se face o analiza critica, de ansamblu, a sistemului,
celalalte inconveniente ale acestuia, luate prin comparatie devin minore.
As a d a r , p e n t r u a s t o p a c u e f i c a c i t a t e f r a u d e l e f i s c a l e , c o n t r o l u l
fiscal trebuie sa aibe la indemana cele mai adecvate sanctiuni.Studiile
recente au demonstrat ca in materie fiscala, aplicarea celor mai aspre
masuri au nu numai un rol reparator ( de a incasa impozitul perceput cu
o c a z i a d e s c o p e r i r i i l u i ) , c i m a i d e g r a b a u n r o l p r e v e n t i v, p e n t r u
descurajarea unor asemenea fapte.De aceea sanctiunile fiscale trebuie sa
fie diversificate si suficient de aspre in raport cu gravitatea faptelor, de
nivelul impozitului sustras, de recidiva etc.
Implementarea noilor reglementari pe linia combaterii evaziunii
fiscale in etapa actuala a reformei fiscale, are menirea de a redresa
situatia existenta.Aceste reglementari completeaza cadrul juridic al
sistemului fiscal actual, si pun in practica insrumentele de actiune
specifice oricarei economi de piata.
Sanctiunile fiscale sunt multiple si ele pot fi clasificate in raport cu
severitatea si modul de aplicare, astfel:
-amenda fiscala, este mijlocul cel mai obisnuit pentru sanctionarea
abaterilor fiscale care in raport cu gravitatea faptelor savarsite de
contribuabili poate fi:
-amenda contraventionala aplicata de organul de control stabilita in
suma fixa, reglementata expres prin lege, sau amenda contraventionala
proportionala, care este stabilita in raport de impozitul sustras, si se
aplica ca regula generala, in caz de recidiva sau cand exista elemente de
intentie;
-amenda penala, aplicata de instanta judecatoreasca pe baza actelor de
control fiscal in cazul calcarii cu intentie a unor norme in materie
fiscala, considerate infractiuni.In cazul infractiunilor savarsite de
contribuabili, reglementerile actuale prevad pentru anumite fapte mai
grave si sanctiunea cu inchisoarea, concomitent cu alte masuri, cum ar
fi interzicerea unor drepturi.
Ac t u a l u l r e g i m s a n c t i o n a r n u a r f i c o m p l e t s i e f i c i e n t d a c a n u s - a r f i
asigurat prin lege si alte forme de sanctiune fiscala distincte, insa
complementare celor de mai sus cum ar fi:

23

-dobanda reparatorie sau majorarilede intarziere pentru neplata

integrala si la termen a impozitelor datorate care se aplica pentru a
compensa prejudiciul adus statului prin neincasarea la timp a
impozitului iar procentul de dobanda are la baza costul de imprumut
guvernamental;
-confiscarea bunurilor care este o masura complementara sanctiunilor
penale;
-obligativitatea luarii masurilor asiguratorii in cazul savarsirii unor
infractiuni prevazute de legea evaziunii fiscale;
Pentru stoparea fenomenelor de evaziune fiscala care s-ar produce
chiar si in ciuda celor mai aspre masuri, controlul fiscal trebuie sa aiba,
la indemana si acel mijloc eficace de constrangere, respectiv de reparare
a prejudiciului adus statului prin ascunderea sau distrugerea
documentelor justificative sau de evidenta financiar contabila sau a
obiectelor impozabilesau taxabile.In acest sens, organului de control I
s-a legiferat dreptul de a stabili prin estimare nivelul impozitului
datorat, utilizand , in acest scop, orice documente si informatii
referitoare la activitate si perioada desfasurata,inclusiv compararea cu
activitati si cazuri similare.Aceasta masura , alaturi de ansmblul de
sanctiuni fiscale care fac obiectul noilor reglementari constitue, practic,
o
revolutionare
si
reconsiderare
a
actualului
sistem
fiscal,
contribuabilul fiind cel care are sarcina de a dovedi corectitudinea
privind nivelul impozitului calculat si ca aplicarea sanctiunii fiscale
este nejustificata.
3.2 Prevenirea si combaterea riscului comiterii infractiuniilor de
evaziune fiscala
Datorita consecintelor deosebit de grave pe care le are intr-o
societate comiterea unor astfel de infractiuni, masurile ce trebuie luate
in vederea prevenirii si combaterii acestora trebuie sa fie foarte ferma.
Realizarea acestui deziderat nu poate fi facuta decat prin aplicarea
u n u i c o m p l e x d e m a s u r i , a t a t d e o r d i n l e g i s l a t i v, a d m i n i s t r a t i v,
economic cat si social.Se impune ca aceste reglementari sa aiba o
anumita stabilitate in timp pentru a putea fi cunoscute de subiectii
carora li se adreseaza si pentru a putea fi aplicate.
In ceea ce priveste masurile de ordin administrativ ce trebuie luate
in vederea prevenirii si combaterii faptelor de evaziune fiscala se
impune marirea numarului functionarilor cu atributii in activitatea in
activitatea de control fiscal, dotarea superioara a acestora in domeniul
juridic.Controlul strict al legalitatii functionarii documentelor cu regim
24

special si al activitatii desfasurate in unele domenii cum ar fi comertul

cu alcool sau produse petroliere trebuie sa constituie prioritati pentru
organele de control fiscal din Romania.
In activitatea de control a Garzii Financiare trebuie urmarita intr-o
mai mare masura si constatarea infractiunilor de evazine fiscala
p r e v a z u t e d e L e g e a n r.2 4 1 / 2 0 0 5 s i n u n u m a i r e s p e c t a r e a c e l o r l a l t e
dispozitii legale in materie fiscala, deoarece infractiunile prezinta
gradul de pericol social cel mai ridicat, iar combaterea lor trebuie sa
reprezinte o prioritate.
Recuperarea prejudiciilor in cazul comiterii acestor infractiuni trebuie
sa constituie o prioritate in activitatea de urmarire penala desfasurata in
cadrul unor astfel de dosare penale, iar masurile asiguratorii trebuie
luate din prima faza a inceperii procesului penal.Cooperarea dintre
Garda Financiara si organele judiciare trebuie imbuatatita continuu,
avand in vedere scopul comun al acestora, respectarea legalitatii.
Combaterea coruptiei in cadrul functionarilor cu atributii de control
in domeniul fiscal trebuie sa fie tratata cu maxima responsabilitate
deoarece, din moment ce contribuabilul ara certitudinea ca fapta sa de
sustragere de la plata obligatiilor fiscale nu va fi descoperita, atunci nu
mai are nici o retinere de la a comite evaziune fiscala.
O modalitate de rezolvare cel putin partiala a acestei probleme ar fi
reglementarea institutiei agentului sub acoperire care sa poata sa ofere
respectivului functionar diferite valori pentru a-i testa corectitudinea,
iar incazul in care acesta din urma le-ar primi tot acest procedeu sa
poata fi folosit ca mijloc de proba in justitie.
Si masurile de ordin social sunt importante pentru combaterea
infractiunilor de evaziune fiscala, de aceea se impune luarea unor
masuri sustinute de instruire a populatiei in vederea constientizarii de
catre fiecare cintribuabil in parte a faptului ca impozitul nu reprezinta
u n b i r, o c o n f i s c a r e a b u z i v a d i n p a r t e a s t a t u l u i , c i e l r e p r e z i n t a
resursele cu ajutorul carora se realizeaza echilibrul economic si social
intr-o societate si ca, insusi contribuabiluleste beneficiarul acestui
echilibru.Treptat contribuabilul va intelege ca un impozit rationalsi bine
administrat nu este decat o datorie civica a sa, al carui beneficiar este
intreaga societate si implicit el.
De asemenea, contribuabilul trebuie sa constientizeze consecintele
infractiunilor de evaziune fiscala precum si a posibilitatilor extreme
reduse de a scapa de rigorile legii si a pedepselor pe care trebuie sa le
sufere cel care comite astfel de infractiuni.

25

3.3 Cooperarea intre state pentru prevenirea evaziunii si fraudei

fiscale internationale
In vederea stavilirii evaziunii fiscale internationale si a stoparii
fraudelor comise in aceleasi domenii, cu efecte pagubitoare pentru
state, conventiile pentru evitarea dublei impuneri au fost completate
cu prevederi pentru combaterea acestor fenomene.Astfel, conventia
model O.C.D.E sugereaza statelor contractante sa faca un schimb de
informatii care sa faciliteze aplicarea prevederilor convenite in
materie
de
impozite
sau
ale
reglementarilor
interne
ale
a c e s t o r a . Tot o d a t a , a c e s t e a p r e c i z e a z a c o n d i t i i l e i n c a r e p o t f i
obtinute si folosite informatiile respective, pentru a nu aduce
atingerea intereselor persoanelor juridice si fizice la care se refera .
Pentru aplicarea prevederilor unei conventii fiscale statele
contractante au nevoie de informatii referitoare la:
a) dividentele acordate de societatile pe actiuni si alte societati
similare de capital;
b) dobanzile la capital si alte efecte publice;
c) soldurile operatiilor in relatiile cu bancile si alte institutii
similare si dobanzile aferente acestor solduri;
d) revedentele si alte obligatii de plata cu caracter periodic
p e n t r u f o l o s i r e a d r e p t u l u i d e a u t o r, l i c e n t e l o r , d e s e n e l o r,
marcilor de comert sau altor drepturi de proprietate
intelectuala;
e) retributii, salarii, pensii si rente;
f) despagubiri, plati de sume asigurate si alte indemnizatii
similare, obtinute in legatura cu activitatea comerciala sau
alte afaceri;
g) alte venituri sau bunuri patrimoniale.

Din cele prezentate pana aici cu privire la schimbul de informtii,

se desprind cateva concluzii.Astfel, teoretic vorbind, schimbul de
informatii poate sa constituie un miloc indispensabil pentru prevenirea
fraudei si a evaziunii fiscale in cazurile in care materia impozabila se
gaseste pe teritoriul unui stat contractant.Practic, insa, utilizarea
acestui mijloc de lupta impotriva fraudei si evaziunii fiscale este mult
ingradita din mai multe motive:
1)In primul rand, furnizarea de informatii se face, de regula, la
cerere si numai rareori in mod curent (automat), reciproc si
sistematic.Pentru ca fluxul de informatii sa fie continuu si din ambele
26

parti, este nevoie ca statele contractante sa fie in aceeasi masura

interesate in efectuarea unui asemenea schimb de informatii.Asemenea
interese pot avea numai statele legate intre ele prin relatii economice si
financiare echilibrate si care au grade de dezvoltare economica
apropiate.
2)In al doilea rand, schimbul de informatii nu poate fi intotdeauna
reciprocdin cauza disparitatilor existente intre legislatiile statelor
contractante. Statul care are nevoie de informatii nu poate solicita decat
pe cele pe care el le poate oferi in contrapartida. La randul sau, statul
caruia i s-au cerut informatii poate oferi asistenta celuilalt numai in
limitele permise de propria sa legislatie sau de practica administrativa.
3) In al treilea rand, schimbul de informatii este limitat de faptul ca
nu trebuie sa desconspire secrete comerciale, industriale, de afaceri ori
profesionale si nici procedee comerciale. Din aceasta cauza, informatiile
solicitate trebuie riguros selectate.
3.4

Propuneri de masuri necesare limitarii evaziunii fiscale cu

privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Optiunea Romaniei pentru o tranzactie la economia de piata implica

inca un proces de schimbari care nu pot fi realizate dintr-o data si /sau
in mod discret.In timp, este nevoie de ample schimbari ale intregului
sistem social si economic: restructurarea drepturilor pe proprietate,
reorganizarea relatiilor financiare, monetare, si valutare, a tehnologiei
si a sectorului public, construind un nou cadru legal mai rafinat, precum
si reevaluarea rolului economic al statului.In acest context, sistemul de
impozitare, precum si politica cheltuielilor publice trebuie sa implice
participarea tuturor persoanelor fizice si juridice pentru creerea
veniturilor statului, asigurand in acelasi timp o politica sociala
cuprinzatoare in stare sa stimuleze procesele de profit si investitii.
Lipsa unei legislatii corespunzatoare si mai ales stabile, acompaniata
de capacitatea administrativa insuficienta a institutiilor de control, a
creat mai multe oportunitati pentru evaziunea fiscala, atat din partea
agentilor economici cat si a populatiei.
Drept urmare, economia subterana a inflorit in continuare, in timp ce
fondurile se scurgeau in conturile din strainatate printr-o serie de
inginerii financiare.Procesul de reciclare era mai rapid si mai sigur
in transferul de fonduri catre asa-numitele paradisuri fiscale, unde
riscul interventiei autoritatilor de stat este mai mic.Printre factorii care
au facilitat aparitia si dezvoltarea economiei subterane in Romania, si in
mod implicit a evaziunii fiscale, mentionam:
27

-tranzitia catre o economie de piata fara un cadru legal solid, stabil

si coerent, a permis confiscarea privata a companiilor de stat, si
insusirea privata (in mare parte) a patrimoniului public;
-toleranta anumitor administratii bancare fata de preluari de catre
persoane corupte, a rezultat in privarea cetatenilor de venituri/castiguri
financiare;
-ineficienta autoritatilor publice si a institutiilor de control in lupta
impotriva economiei subterane, a permis crearea unor metode relativ
simple de evaziune fiscala;
-coruptia si protectionismul din cadrul organizatiilor si institutiilor
publice au afectat imaginea tarii peste hotare, mediul de afaceri
romanesc suferind mari prejudicii in ceea ce priveste dezvoltarea
sociala si economica.
Pentru a indeplini standardele UE privind lupta impotriva evaziunii si
sustragerii fiscale (componenta administrativa), autoritatile romanesti
trebuie sa perfectioneze:
-activitatea institutiilor specializate din domeniu (Ministerul
Finantelor Publice si Garda Financiara, Ministerul Mincii, Ministerul de
Interne, Ministerul Justitiei);
-procedura fiscala, care de fapt cuprinde controlul si inregistrarea
diferitelor tipuri de venituri si active;
-activitatea de armonizare si unificare a tuturor regulilor si
procedurilor in cadrul unui singur Cod Fiscal, lucru care de altfel s-a
realizat prin aplicarea incepand cu 01.01.2004 a Legii 57/2003 a
Codului Fiscal.
Printre alte legi, reguli si proceduri de control care trebuie analizate
in viitorul apropiat, o atentie speciala ar trebui acordata urmatoarelor:
-controlul si investigarea pietei muncii la negru(perfectionarea
eficientei structurilor specializate Inspectoratul General al Muncii si
i n s p e c t o r a t e l e l o c a l e , C a s a d e P e n s i i , s a u Ag e n t i a N a t i o n a l a a S o m a j u l u i
alaturi de procedurile de control si investigatiile folosite de
Ministerul Finantelor Publice si organismele sale specializate Garda
F i n a n c i a r a s i D e p a r t a m e n t u l G e n e r a l a l Vam i l o r ) ;
Ad e r a n d l a U n i u n e a E u r o p e a n a , R o m a n i a t r e b u i e s a a s i g u r e s i s a
intareasca mediul de afaceri, protejand agentii economicii de bunacredinta de comportamentul agresiv al divresilor infractori economici si
financiari.In acest sens, pasii ulteriori ar trebui sa se concentreze pe
urmatoarele idei si sugestii:

28

-referitor la documentele fiscale si alte documente care insotesc

marfurile, ar trebui sa se acorde o mai mare atentie faptului ca marfurile
circula si reducerile fiscale sunt obtinute pe baza unor documente
apartinand ori altor companii decat furnizorilor reali, ori eliberate pe
numele unor companii inexistente.Acest fenomen a aparut din cauza
lipsei controlului comercializarii unor astfel de formulare/documente
speciale, si absente unui cadru legal strict in acest domeniu.Pentru a
lupta eficient impotriva comertului ilegal si folosirii unor astel de
formulare, Romania ar trebui sa adopte masuri restrictive care sa
a s i g u r e u n c o n t r o l s t r a n s a s u p r a p r o d u c t e i s i d i s t r i b u t i e i l o r.
In ceea ce priveste inregistrarea societatilor comerciale, principala
problema ramane cea legata de durata existentei falselor comoanii, care
se regasesc inca in Registrul Comertului, in ciuda faptului ca nu se
desfasoara nici o activitate la locatia declarata a acestora9impiedicand
astfel orice control din partea institutiilor fiscale).Registrul Comerului
ar trebui sa fie implicat in mod direct in verificarea autenticitatii
depuse pentru inregistrarea sediilor si a punctelor de lucru.Mai mult,
este nevoie de acte normative mai restrictive privind atribuirea
actiunilor unei companii, eventual in legatura cu evidenta fiscala, astfel
incat institutiile de control sa poata reactiona prompt in fata unor
tranzactii care implica societati cu datorii la bugetul de stat.

Perfectionari institutionale
In privinta metodelor adoptate de organismele europene pentru
combaterea evaziunii fiscale, Consiliul Ecofin a aprobat la data de 19
mai 1998 punerea in practica a urmatoarelor masuri:
-inntroducerea unui sistem computerizat pentru miscarea si controlul
produselor impozabile;
-implementarea unui sistem de notificare prealabila pentru a
imbunatatii depistarea miscarilor de bunuri;
-elaborarea unui cod de practica referitor la acordarea sau retragerea
autorizatiilor detinatorilor de depozite, cat si controlul asupra bunurilor
depozitate;
-negocierea unor protocoale de catre statele membre cu producatorii
si comerciantii pentru a imbunatatii cooperarea si a obtine informatii,
facand astfel posibila detectarea mai usoara a miscarilor suspecte sau
anormale.

29

Din punct de vedere institutional, Romania trebuie sa asigure

anumite structuri eficiente de operare in cadrul institutiilor de control si
autoritatilor locale.Astfel de structuri ar trebui
sa fie pe masura
specificitatilor economice ale fiecarei zone goegrafice analizate.Pentru
prevenirea, contracararea si descurajarea evaziunii fiscale, autoritatile
romanesti ar trebui sa imputerniceasca astfel de structuri institutionale
cu acces la informatie privind orice incercare frauduloasa.Astfel
echipate, institutiile ar trebui sa poata interveni mai aproape de locul si
timpul infractiunii, scurtand intervalele de timp necesare de la
descoperire la ancheta, si de la identificare la recuperarea prejudiciului.
In cazul evaziunii fiscale, totusi, exista deja institutii care au
nevoie doar de o mai mare vitalitate si capacitati de identificare a
actelor ilegale si de depistare a domeniilor in care are loc evaziunea
fiscala.Cooperarea cu alte autoritati si institutii publice va asigura ca
evaziunea
fiscala
poate
fi
prevenita
si
contracarata,
pentru
eficientizarea colectarii veniturilor la bugetul de stat, asigurarea
stabilitatii macroeconomice si un mediu de afaceri favorabil.
Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este necesara
perfectionarea nu numai formala a structurilor institutiilor specializate
si abilitate in combaterea evaziunii fiscale ci si formarea unui corp de
functionari publici profesionisti, neimplicati politic.
De asemenea trebuie gasite formele cele mai adecvate de simulare
dar si de sanctionare a personalului angajat in actiuni de control in
vederea eficientizarii activitatii acestuia.
Nu in ultimul rand este necesara institutionalizarea unui sistem de
pregatire profesionala a personalului implicat in identificarea si
combaterea evaziunii fiscale (seminarii, dezbateri tematice la nivel
national, etc.)

30

CAPITOLUL 4
GARDA FINANCIARA organism de prevenire si combatere a
evaziunii fiscale
Prezentarea Garzii Financiare
P r i n O . G n r.8 / 2 0 0 5 G a r d a F i n a n c i a r a a t r e c u t d i n s u b o r d i n e a
A U T O R I TATI I N ATI O N A L E D E C O N T R O L i n s u b o r i n e a
MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE.
Garda Financiara este o institutie publica de control, cu
personalitate juridica, care exercita controlul operativ si inopinant
privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din
domeniul economic, financiar si vamal, care au ca efect evaziunea si
frauda fiscala, organizata ca organ de specialitate al administratiei
publice centrale in subordinea Ministerului Finantelor Publice.
G a r d a F i n a n c i a r a a r e s e d i u l i n m u n i c i p i u l B u c u r e s t i , s t r. Ap o l o d o r
n r.1 7 , s e c t o r 5 . G a r d a F i n a n c i a r a e s t e c o n d u s a d e u n c o m i s a r g e n e r a l
functionar public, numit prin ordin al ministrului finantelor publice, in
conditiile legii.Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de
credite si exercita atributiile legale in aceasta calitate pentru toate
unitatile din structura Garzii Financiare.In exercitarea atributiilor sale
comisarul general emite decizii, aproba norme de lucru si stabileste
proceduri rentru intreg personalul Garzii Financiare.Comisarul general
reprezinta Garda Financiara in relatiile cu tertii, numeste, angajeaza,
promoveaza, sanctioneaza si elibereaza din functii personalul din
structura Comisariatului general, comisarii-sefi, comisarii-sefi adjuncti
ai comisariatelor regionale si ai Comisariatului Municipiului Bucuresti,
precum si comisarii care conduc sectiile judetene, potrivit legii, cu
avizul Ministerului Finantelor Publice pentru functiile de
conducere.Comisarul general asigura, prin deciziile luate, indeplinirea
corespunzatoare a atributiilor ce revin Garzii Financiare potrivit
dispozitiilor legale in vigoare si raspunde in fata ministrului finantelor
publice de intreaga activitate desfasurata de unitatile din structura
Garzii Financiare.Comisarul general este ajutat in activitate de 3
comisari generali adjuncti care, in absenta comisarului general,
angajeaza si reprezinta Garda Financiara pe baza mandatului expres dat
prin decizie a comisarului general.

31

Garda Financiara are in structura:

a)Comisariatul general;
b)Comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti, care
au in componenta sectii judetene arondate.
Comisariatul general este structura centrala a Garzii Financiare, care,
sub conducerea comisarului general, asigura realizarea strategiei de
control, urmareste modul de realizare a atributiilor incredintate
comisariatelor regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti,
stabileste masuri operative pentru eficienta controlului curent si a
controlului tematic.
In structura comisariatului general se pot organiza servicii birouri si
alte compartimente functionale prin decizie a comisarului general, cu
avizul ministrului finantelor publice.
Comisariatele regionale se organizeaza ca unitati zonale cu
competente teritoriale limitate, care conduc si supravegheaza activitatea
de control operativ si inopinat pentru sectiile judetene
arondate.Comisarii din comisariatele regionale au competenta de control
operativ si inopinat in sectiile judetene arondate.
Consiliile locale sprijina comisariatele Garzii Financiare pentru
asigurarea, in conditiile legii, de amplasamente in vederea construirii de
sedii proprii pentru Garda Financiara.Comisariatele regionale si
Comisariatul Municipiului Bucuresti sunt unitati cu personalitate
juridica.

32

33

G a r d a F i n a n c i a r a : R a p o r t D e Ac t i v i t a t e
An a l i z a n d a c t i v i t a t e a d e s f a s u r a t a d e g a r d a f i n a n c i a r a i n 2 0 0 6 , p r i n
premisa acestor obiective se impun a fi evidentiate urmatoarele
realizari:
-cresterea cu 18% a valorii sanctiunilor contraventionale aplicate si
cu 16% a numarului de sesizari penale intocmite, in conditiile
m e n t i n e r i i l a a c e l a s i n i v e l r i d i c a t c a s i a n u l a n t e r i o r, a n u m a r u l u i d e
actiuni de control executate;
-cresterea cu 25% a numarului de unitati suspendate pentru
neutilizarea sau nedotarea cu aparate de marcat fiscale.
-identificarea in flagrant a mai multor fabrici unde se preparau ilicit
bauturi alcoolice, banderolele false gasite pe linia de imbuteliere fiind o
proba fara posibilitate de contrazicere, in aceste cazuri;
-identificarea unor tranzactii ilicite cu uleiuri minerale,actiunile
Garzii Financiare conducand la stoparea lor si la demonstrarea fraudelor
savarsite;
-identificarea unor fabrici neautorizate de prelucrare a tutunului
precum si a unor cantitati semnificative de materie prima si tigarete cu
provenienta ilicita;
-identificarea unei tipografii clandestine pentru banderole de marcaj
fiscal;
-combaterea comertului ilicit cu cereale si produse agricole;
-identificarea unor imense prejudicii aduse bugetului de stat prin
amplificarea ilicita a costurilor unor actiuni de combatere a gripei
aviare.

P e r s p e c t i v e P r i v i n d P e r f e c t i o n a r e a Ac t i v i t a t i i An u l u i 2 0 0 7
Principala provocare la adresa Garzii Financiare in noul contex creat
prin integrarea Romaniei in Comunitatea Europeana, o reprezinta
necesitatea ca intitutia sa-si poata demonstra utilitatea si eficienta in
cadrul mecanismului complex, creat pentru combaterea fraudelor,
adoptarea cat mai rapida si mai profunda, in acelasi timp, a unui stil de
munca european.
Princiaplele riscuri pentru anul 2007 sunt determinate, de
posibilitatea exploatarii ilicite a facilitatilor survenite in legislatia

34

fiscala, in primul rand cele legate de renuntarea la regimul special al

documentelor fiscale si posibilitatea facturarii ulterioare a marfurilor si
s e r v i c i i l o r.D e a s e m e n e a , s i m p l i f i c a r e a c i r c u l a t i e i m a r f u r i l o r s i
persoanelor in spatiul comunitar se pot constitui parghii ce pot fii
utilizate in facilitarea operatiunilor comerciale ilicite.Alaturi de aceste
riscuri noi, ce se pot manifesta in forme diverse, trebuiesc amintite in
continuare produsele accizate, produsele agroalimentare, lemnul,
materialele refolosibile.
Garda Financiara a stabilit unele prioritai pentru a putea face fata
acestor cerinte:
-utilizarea cat mai eficienta a fondului de timp disponibil pentru a
putea acoperi, cat mai bine, intreaga arie de competente;
-continuarea programului de pregatire profesionala, in forme cat mai
practice, asigurandu-se deopotriva specializarea fiecarui comisar intr-un
anumit domeniu cat si capacitatea de a actiona operativ pe tot domeniul
de competente al Garzii Financiare;
-stabilirea unor contacte cu institutii cu atributii similare din statele
U.E. precum si alte state;
-mediatizarea corespunzatoare a actiunilor desfasurate si a
rezultatelor obtinute.
Un aspect important ce se impune a fi mentionat priveste politica de personal a institutiei,
respectiv angajarea a circa 300 de noi functionari publici, in primul rand comisari si consilieri
juridici.

35

REZULTATE OBTINUTE
Indicatori rezultati in urma activitatilor desfasurate in anul 2006, comparativ cu aceeasi perioada
din anul anterior.
- mii lei Explicatii
01.01-31.12
01.01-31.12
%
2005
2006
Nr. agenti economici verificati
146.643
148.584
101
Nr. acte de control incheiate

138.902

143.437

103

286.497
132.098

281.943
151.690

98
114

162.395
121.691

192.606
138.848

118
114

117 . 0 9 7
9.039

89.337
10.386

76
115

7.005
1368

2.009
697.104

2.334
745.773

I. SUME TOTALE:
-stabilite
-incasate
din care:
Amenzi
-stabilite
-incasate
Confiscari *
-stabilite
-incasate
Altele
-stabilite
-incasate
II. SESIZARI PENALE
- numar
- valoare prejudicii

**

116
107

* In indicatorul confiscari nu este cuprinsa c/valoarea marfurilor indisponibilizate, care

fac obiectul unor sesizari penale, respectiv, tigarete, alcool si bauturi alcoolice precum si a celor
care, conform prevederilor legale, sunt supuse procedurilor de distrugere.
** valoarea prejudiciilor se refera strict la rezultatele actiunilor initiate de Garda Financiara,
neincluzand prejudiciile aferente constatarilor efectuate de institutie la sesizarea ori din dispozitia
organelor de cercetare penala.

36

Reflectarea sinoptica a rezultatelor obtinute in principalele domenii de activitate se prezinta

astfel:

37

38

39

Un segment important din activitatea institutiei il reprezinta

colaborarea
interinstitutionala,
respectiv
verificarile
efectuate
impreauna sau la solicitarea organelor de politie, mai ales ca, prin
d i s p o z i t i a c o n d u c e r i i AN A F, v e r i f i c a r i l e i n l e g a t u r a c u f r a u d e l e
indentificate la marii contribuabili, au fost realizate de Garda
Financiara.Aceste actiuni au condus la cresterea credibilitatii institutiei
Garzii Financiare in lupta impotriva fraudei, au presupus alocarea unui
volum important de timp, un numar semnificativ de comisari fiind atrasi
pentru efectuarea verificarilor speciale.
Garda Financiara a efectuat verificari de specialitate in 475 de
c a z u r i l a s o l i c i t a r e a p a r c h e t u l u i , i n p r i n c i p a l D . N . A . s i D . I . I . C . O . T.
(peste 300 de sesizari).De asemenea, in 2.166 de cazuri, au fost
efectuate controale si verificari de specialitate, la solicitarea organelor
de politie.Aceste actiuni au condus la indentificarea unor prejudicii
substantiale.De precizat este ca valoarea acestora nu este reflectata in
indicatorii raportati, facand obiectul unor cercetari penale aflate in
desfasurare.
In cadrul actiunilor privind verificarea respectarii destinatiei pentru
care au fost acordate fonduri, din partea Comunitatii Europene,
institutia noastra a fost solicitata de catre DLAF pentru a efectua
verificari specifice intr-un numar de 42 de cazuri, la randul ei,
adresandu-se acestei intitutii, in 24 de cazuri in care au fost
indentificate elemente privind posibile deturnari de fonduri europene.
Intr-un numar de 80 de cazuri, Garda Financiara a efectuat
verificari la solicitarea ONPCSB in legatura cu operatiuni suspecte de
s p a l a r e a b a n i l o r, i m p u n a n d u - s e , t o t o d a t a , s e s i z a r e a O N P C S B i n 1 5 6 d e
cazuri in care au fost indentificate operatiuni susupecte privind spalarea
b a n i l o r.
In vederea stabilirii in intregime a obligatiilor fiscale datorate
bugetului consolidat si instituirea masurilor asiguratorii in cazurile de
frauda pentru care s-au transmis sesizari penale, in 1.247 de cazuri a
f o s t s e s i z a t a Ag e n t i a N a t i o n a l a d e Ad m i n i s t r a r e F i s c a l a . D e a s e m e n e a , s au executat lucrari in colaborare cu organele vamale sau la solicitarea
acestora.
Un segment important din activitate s-a concretizat in raportarile
communicate Corpului de Control al Guvernului,verificarile in cauza
fiind efectuate la solicitarea acestuia.

40

Rezultatele obtinute de Garda Financiara in pricipalele domenii de

activitate
Ava n d i n v e d e r e c a o b i e c t i v u l p r i n c i p a l a l i n s t i t u t i e i i n c o n s t i t u i e
depistarea si combaterea fraudelor cu implicatii deosebite asupra
realizarii veniturilor bugetului consolidat al statului, au fost
indentificate domeniile prioritare de actiune, iar resursele materiale si
umane au fost orientate cu precadere pe aceste directii.
1.In domeniul importului, productiei si comercializarii petrolului
carburantilor sau altor componente petroliere(uleiuri minerale).
-agenti economici verificati

1800

-agenti economici sanctionati

1034

-amenzi aplicate

3686

-amenzi incasate

1451

-confiscari de sume sau bunuri

10242

-prejudiciu din impozite si taxe

191456 mii lei

-numar sesizari penale

196

Verificarile in domeniul uleiurilor minerale au indentificat ca principale

procedeee frauduloase substituirea unor produse petroliere nepurtatoare de
accize si comercializarea acestora sub forma de carburanti sau deturnarea de la
destinatia legala a uleiurilor minerale neaccizate, in vederea eludarii platii
accizei.In retelele de distributie au fost intercalate societati comerciala de tip
fantoma in vederea disimularii originii marfii sau a destinatarilor reali ai
acestora.
2.In domeniul importului, productiei si comercializarii alcoolului si bauturilor
alcoolice.
-agenti economici verificati

4648

-agenti economici sanctionati

3322

-amenzi aplicate

22069

-amenzi incasate

6495

-confiscari de marfuri sau venituri ilicite

3578

-prejudiciu din impozite si taxe

55191 mii lei

41

-numar sesizari penale

74

Controalele in domeniul productiei si comercializarii alcoolului si a

bauturilor alcoolice au identificat producatori neautorizati de bauturi
alcoolice.O tehnica folosita de evazionisti este si cea a producerii alcoolului si
a bautrilor alcoolice, in spatii formal autorizate, din materii prime neevidentiate
in contabilitate urmata de disimularea produselor finite si comercializarea
acestora impreuna cu loturi legal procesate si marcate fiscal.
3.In domeniul producerii si comercilizarii de tigarete si produse din tutun.
-agenti economici verificati

1854

-agenti economici sanctionati

1321

-amenzi aplicate

12038

-amenzi incasate

2154

- confiscari de sume si bunuri

1629

-prejudiciu din impozite si taxe

75144 mii lei

-numar sesizari penale

In domeniul produselor di tutun, evaziunea fiscala se manifesta in special,

prin comercializarea clandestina, a tigaretelor introduse ilegal in tara, prin
granita de est, din tari din fostul spatiu sovietic dar si prin redirijarea acestora
catre spatiul european, unde pretul tigaretelor este mult mai mare.Totodata,
verificari ce au pornit de la importatori de utilaje specifice productiei de
tigarete au condus la identificarea si oprirea activitatii unor fabrici clandestine
care prelucrau tutun brut achizitionat de la producatori particulari a caror
productie figura ca fiind exportata.
In urma acestor actiuni, in cursul anului 2006 au fost confiscate 312.792
pachete de tigarete.
4.In domeniul deseurilor industriale reciclabile(in special feroase si neferoase)
-agenti economici verificati

1648

-agenti economici sanctionati

1277

-amenzi aplicate

2580

-amenzi incasate

1871
42

-confiscari de bunuri si sume

14993

-prejudiciu din impozite si taxe

26843 mii lei

-numar sesizari penale

98

Datorita faptului ca reciclarea deseurilor metalice determina diminuarea

costurilor in sectorul metalurgic, achizitia acestei materii prime este re interes
deosebit, atat pe piata interna, cat si cea externa.In multe cazuri s-a constatat
existenta unor retele care procedau la comercializarea ilicita a deseurilor
recuperabile prezentand centrelor de colectare, ca documente justificative,
facturi de la societati de tip fantoma sau borderouri de achizitie de la persoane
fizice, completate cu date fictive.De asemenea, firme de tip fantoma erau
introduse in lantul comercial pentru a se ingreuna identificarea furnizorilor
reali.
5.In domeniul exploatarii, gestionarii, prelucrarii si comercializarii masei
lemnoase.
-agenti economici verificati

5403

-agenti economici sanctionati

4506

-amenzi aplicate

5398

-amenzi incasate

4085

-confiscari de bunuri si sume

2024

-prejudiciu din impozite si taxe

11722 mii lei

-numar sesizari penale

119

Verificarile in acest domeniu au scos in evidenta procedee de comercializare

pe piata neagra a unor insemnate cantitati de material lemnos prin:
-lipsa marcajelor apliate de organele silvice;
-achizitionarea de lemn fara documente de provenienta;
-prelucrarea, cu complicitatea detinatorilor de gatere, a materialelor
lemnoase recoltate de detinatorii de fond forestier, far inregistrarea in gestiune;
-introducerea in lantul comercial a societatilor de tip fantoma in vederea
impiedicarii identificarii furnizorilor si/sau a beneficiarilor reali.
6.In domeniul comertului cu cereale, produse de morarit si panificatie.

43

-agenti economici verificati

6291

-agenti economici sanctionati

5262

-amenzi aplicate

7753

-amenzi incasate

5966

-confiscari de bunuri si sume

23562

-prejudiciu din impozite si taxe

38159 mii lei

-numar sesizari penale

83

Rezultatele controalelor efectuate in acest domeniu au scos in evidenta o serie

de nereguli, practicate de unele grupuri de persoane sau firme,organizate si
constituite dupa principiul retelelor de contrabanda care actioneaza, de obicei,
pe raza mai multor judete, cu privire la:
-neintocmirea sau intocmirea incompleta a documentelor care atesta si
insotesc cantitatile recoltate, din camp si pana la inmagazinare;
-neutilizarea documentelor aprobate prin actele normative si nerespectarea
modului de completare a acestora, atat pe timpul transportului, cat si la
depozitare, prelucrare si comercializare;
-intercalarea pe circuitul economic a unor firme tip fantoma.
7.In domeniul respectarii disciplinei financiare
-agenti economici verificati

46209

-agenti economici sanctionati

39217

-amenzi aplicate

48179

-amenzi incasate

41431

-confiscari de bunuri si sume

3769

-prejudiciu din impozite si taxe

51673 mii lei

-numar sesizari penale

416

Avand in vedere ca verificarile din teren sunt fundamentate ulterior pe baza

analizei documentelor si evidentelor contabile intocmite de agenti economici,
verificarile privind respectarea disciplinei financiar contabile constituie un
obiectiv permanent al comisarilor Garzii Financiare.
Fenomenele principale identificate prin vrificarea documentelor primare
sunt:

44

-majorarea nejustificata a costurilor si implicit diminuarea profitului

impozabil prin inregistrarea unor facturi de la societati fantoma, acestea avand
influenta si asupra TVA deductibil;
-acceptarea unor facturi privind servicii care in realitate nu au fost prestate;
-neinregistrarea tuturor operatiunilor comerciale,etc.
8.In domeniul jocurilor de noroc si cainouri
-agenti economici verificati

569

-agenti economici sanctionati

437

-amenzi aplicate

1055

-amenzi incasate

618

-numar sesizari penale

10

In timpul controalelor efectuate de comisarii Garzii Financiare s-a constatat

ca jocurile de noroc reprezinta, in unele cazuri, un paravan pentru operatuini de
spalare a banilor sau pentru schimburi ilicite de valuta, dat fiind sumele mari
rulate in intervale scurte de timp, ceea ce ingreunaeza surprinderea momentului
operatiunii.
9.Controale efectuate in piete agroalimentare, targuri, oboare sau balciuri
-agenti economici verificati

16245

-agenti economici sanctionati

12462

-amenzi aplicate

16652

-amenzi incasate

15212

-confiscari de bunuri si sume

1877

-prejudiciu din impozite si taxe

6314mii lei

-numar sesizari penale

175

Analizate individual, fraudele realizate in acest domeniu pot parea minore dar
in realitate, dat fiind rulajul mare de marfa tranzactionata in zona targurilor si
oboarelor, acestea devin spatii inractionale predilecte, prejudiciile aduse
bugetului de stat prin insumarea fraudelor,fiind semnificative.Frecventa de
manifestare a fenomenului, dar si faptul ca in unele situatii sunt identificate

45

tranzactii majore cu animale vii sau cereale, a determinat incadrarea acestor

zone in categoria celor supuse permanent atentiei Garzii Financiare.

Concluzii

Pretutindeni si din totdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata.Cu toate

acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat semnificativ de-a
lungul timpului.El persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda
sanctiunilor.
Fenomenul evazoinist reprezinta o coordonata inerenta a economiei de piata.
De aceea, atitudinea cea mai eficace fata de ecest fenomen este aceea de a
realiza o buna administrare a lui, la nivelul identificarii, previzionarii,
controlului si valorificarii acestuia, in perspectiva asigurarii veniturilor
bugetare proiectate.
Multitudinea obligatiilor pe care legea fiscala le impune contribuabililor, sau
mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile,
ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a
obligatiilor fiscale pentru a se adapta noilor conditii, astfel ca evaziunea fiscala
a fost intotdeauna un fenomen activ si cu ramificatii care depasesc granitele
tarii
Ca urmare a amplorii si dinamicii evaziunii fiscale se impune, de urgenta,
regandirea si reproiectarea sistemului de administrare a veniturilor publice si a
sistemului de control al al subiectilor economici in ceea ce priveste respectarea
legislatiei fiscale.
Fenomenul evazionist trebuie sa fie evaluat in intreaga lui complexitate,
luandu-se in considerare, alaturi de conotatia lui negativa si impactul sau asupra
multiplicarii sumelor atrase la buget ca urmare a identificarii cazurilor de
evaziune fiscala.

46

Din analiza efectuata asupra cauzelor si mecanismelor de producere ale

fenomenului evazionist sunt necesare identificarea inor instrumente si masuri de
tinere sub control a fenomenului.
In ceea ce priveste controlul financiar si fiscal, acesta trebuie sa identifice
instrumente si indicatori care sa asigure functionarea sistemului economic in
parametrii legali dar si orientarea acestuia catre contribuabili care prezinta un
risc mai ridicat.Una dintre masurile necesare care conduce la intarirea
administratiei fiscale, se refera in mod principal la organizarea unei evidente
fiscale eficiente.Sistematizarea informatiei fiscale are scopul de a imbunatatii
calitatea serviciilor de asistenta pentru contribuabili, si de a intari administratia
fiscala, printr-o identificare rapida a contribuabililor cu riscuri fiscale
ridicate.In identificarea unor mijloace si cai de tinere sub control a fenomenului
evaziunii fiscale este necesar sa tinem cont si de pozitia contribuabilului care
mai ales atunci cand fiscalitatea este excesiva tinde sa gaseasca noi forme de
evitare a impozitelor.
Situarea pe pozitia contribuabilului face ca argumentele sa fie favorabile
acestuia, mai ales atunci cand fiscalitatea este excesiva si devine o forma in
calea proprietatii individuale.Fara sa ne situam la nivelul intereselor generale
ale statului, ar fi firesc sa se tina cont de aceasta numai in masura in care lupta
impotriva evaziunii fiscale se duce in conditiile unei fiscalitati rezonabile,
aflata la un nivel minim de functionare normala si eficienta si, de asemenea, in
conditiile in care aceasta lupta urmareste echitatea in fata impozarii.
Avand in vedere aderarea Romaniei la Uniunea Europeana conditiile pe care
aceasta ni le impune in materie de fiscalitate cat si internationalizarea
fenomenului de evaziune fiscala am abordat si aspecte legate de evaziunea
internationala.
Dincolo de substratul economic, evaziunea fiscala este un fenomen stabil, care
se manifesta ca raspuns al contribuabilului la actiunea de constrangere impusa
acestuia de catre stat, in calitate de garant al vietii sociale.

47

Bibliografie

Ion Barbulescu, Claudia Botea, Ion Barbulescu, Boulescu Mircea,Marcel

Caraiani, Gheorghe Marius Draghici. Anca Draghici, Dumitru Safta, Dan Safta,
Mihai Mrejeu , Emilia Dobre, Cosmin Balaban;
-Metode si tehnici fiscale, Editura Economica, 1997;
-Control financiar, Edditura EFICIENT, Bucuresti 1997;
-Zone libere si paradisurile fiscale, Editura Economica, Bucuresti 1998;
-Economia si administratia locala, Editura Tribuna Economica Bucuresti
2000;
-Evaziunea Fiscala, Editura Tribuna Economica,Bucuresti 1997
-Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala, Editura
EficientBucuresti,2000
-Legea 241 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, Monitorul
Oficial nr.627 din 27 iulie 2005;
***Metodele de preantampinare a fraudei bugetului de stat,
Controlul economic financiar, numarul 12 / dec 2000
Combaterea evaziunii fiscale, tribuna economica, numarul 5 / mai 2000
-Fiscalitate; metode si tehnici fiscale/ Bucuresti. Editura Economica,2004
-Evaziunea Fiscala. Aspecte controversate de teorie si practica judiciara.
Editura Rosseti/ 2003
- O.G. 75 / 2001 -privind organizarea si functionarea cazierului fiscal;

48

H.G. 31 / 2003 -pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea

O.G. 75 / 2001;

49