Cancerul bronhopulmonar

Factorii
Carcinogenii chimici:
Tabagismul: Aproximativ 87%
din cazurile de cancer pulmonar
sunt legate de fumat. Chiar
expunerea la fumul de tutun
secundar.
Poluarea atmosferic,
poluarea profesional etc.:
Azbest, arsenic, beriliu,
hidrocarburi aromate,nichel,
crom, siliciu, formaldehide,
fibresintetice.
Carcinogenii radioactivi: radiatii
gamma si raze X.
Factori genetici
Factori alimentari

 Infectii pulmonare cronice (tbc

pulmonar,BPOC).
Clasificare:
Non small cell carcinoma
(NSCLC = carcinomul fr celule
mici), care cuprinde:
carcinomul scuamos -> din
celulele ciliate ale epiteliului
bronic ca urmare a iritaiei
locale i a efectelor
carcinogenice ale fumului de
igar. (carcinom epidermoid)
Adenocarcinomul -> din
epiteliile de acoperire ale
bronhiilor mici sau din
glandele mucoasei bronice i
bronhiolare incluse n zone de
fibroz sau cicatrici vechi;

 carcinomul cu celule mari ->

se gsete n glandele
mucoasei bronice, mai ales
din bronhiile periferice.
Carcinomul cu celule mari apare
sub forma unei mase mari,
necrotice, cel mai frecvent
periferic, invadnd pleura i
structurile vecine. Se localizeaz
central sau mai frecvent
periferic. Are dimensiuni mari i
format polilobat
Small cell carcinoma (SCLC =
carcinomul cu celule mici).
n Romnia, pe locul nti se
situeaz, deocamdat,
carcinomul epidermoid (45%),
adenocarcinom (25%),

 carcinomul cu celule mari (10%)

carcinoamele cu celule mici
(20%).
Manifestrile clinice ale
cancerului bronhopulmonar sunt de
o mare diversitate n raport cu
forma anatomo-clinic, tipul
histologic i stadiul bolii.
Unii pacieni prezint o leziune
asimptomatic care este
descoperit accidental la
radiografia toracic,
ns cele mai multe cancere
sunt diagnosticate datorit
dezvoltrii unui semn sau
simptom nou sau nrutirii
simptomatologiei existente.
Tablou clinic

 Semne funcionale respiratorii

(semne date de tumor):
Tusea: unul dintre simptomele
cele mai constante, este
seac, rebel la tratament;
Hemoptizia
Dispneea sau respiraia dificil
(apare tardiv)
Durerea toracic (apare de
asemenea tardiv)
Episoade infecioase recidivante
bronitice sau pneumonii
Wheezing.
Semne date de extensia locoregional:
Disfonie
Disfagie

 Pleurezie sau ap la plmni,

care se reface rapid dup
puncie evacuatorie;
Tulburri de ritm cardiac i
pericardit, prin extensia la
inim.
Alte semne
Semne date de metastaze:
Potenialul metastazant al
cancerului bronho-pulmonar
este crescut.
n medie, 60-70% dintre
pacieni au metastaze la
prezentare.
Cele mai frecvente organe n
care metastazeaz cancerul
bronho-pulmonar sunt:
sistemul osos, ficatul,

creierul, glandele
suprarenale, mduva
osoas, ganglionii.
Sindroamele paraneoplazice apar
datorit secreiei de ctre tumor a
unor hormoni sau peptide:
Evoluia acestor sindroame este
legat de cea a tumorii: pot
precede manifestrile
respiratorii ale cancerului
pulmonar, dispar dup rezecia
tumoral i reapar n caz de
recidiv sau metastazare.
Alterarea strii generale: lipsa
poftei de mncare, dezgust fa de
tutun, febr etc.
Exemple de semne paraneoplazice in
CBP:

 Endocrine
ACTH ectopic => Cushing
Hipercalcemia
Ginecomastia
Neurologic
Sindromul paraneoplazic vizual
Cutanate i musculoscheletale
Acanthosis nigricans
Dermatomiozit
degete hipocratice
Cardiovasculare i hematologice
Endocardita trombotic
abacterian
Hipercoagulare
anemia,

 tromboctoza/trombocitopenia
Eosinofilia
Coagulare intravasculara
diseminata
Renal
Glomerulonefrite
Sindrom nefrotic
Examene paraclinice:
Radiografii toracice,
Tomografii computerizate (CT),
Bronhoscopii,
Examene din sput pentru celule
canceroase,
Biopsii din fragmente din bronii,
Echografii,
Analize de laborator etc.

Bronhoscopia
Const n vizualizarea direct a
arborelui traheobronic cu ajutorul
bronhoscopului rigid sau flexibil.
Fibrobronhoscopia constituie cea
mai util investigaie
diagnostic la cazurile cu
suspiciune de cancer
bronhopulmonar deoarece permite:
1. detectarea leziunilor
preneoplazice (displazia),
neoplazice precoce (carcinom in
situ i carcinom microinvaziv);
2.

stabilirea tipului histopatologic;

3.

stadializarea TNM;

4. evaluarea extensiei i
operabilitii cazului.
Examenul citologic al sputei

 Este o metod excelent n

diagnosticul CBP.
Aceast metod se bazeaz pe
capacitatea de exfoliere celular de la
nivelul tumorii bronice i pe
identificarea celulelor maligne n
sput sau lichidul de spltur
bronic, dup fixarea i colorarea
preparatului.
Stadializare
Pentru a evalua operabilitatea
cancerului bronho-pulmonar, pentru a
stabili un prognostic i pentru a
compara eficacitatea diferitelor
protocoale terapeutice, se utilizeaz
un sistem de codificare a extensiei
cancerului, denumit TNM :
T - tumor,

 N - ganglioni,
M - metastaze.
Aceast stadializare se poate face
numai prin aportul coroborat al
datelor oferite de investigaii
specifice.
Prognosticul
Este mediocru, din cauza:
absenei unei depistri
precoce eficiente (insuficiena
depistrilor radiologice i
citologice) pe de o parte,
iar pe de alt parte, din cauza
evoluiei rapid metastatice a
acestui cancer.
Tratamentul cancerului bronhopulmonar

Tratamentul chirurgical :
singurul tratament care aduce o
speran de vindecare,
ns numai unu din cinci bolnavi
poate beneficia de ea.
Chimioterapia
Reaciile adverse sunt numeroase
i adesea severe.
Radioterapia
const n iradierea patului tumoral
i a ganglionilor.
Tratamentele cu scop paliativ
Au o importan capital n cursul
evoluiei acestui cancer. Ele includ
dou categorii de intervenii:
Specifice:

 dezobstrucia bronic prin

laser,
evacuarea apei din pleur,
tratamentul specific al
metastazelor osoase
(radioterapie antalgic,
prevenirea fracturilor
patologice).
Nespecifice:
Tratamentul suprainfeciilor,
prevenirea i tratamentul
reaciilor adverse
medicamentoase,
prevenirea / atenuarea
rsunetului psihologic al
cancerului,
prevenirea tulburrilor de somn,
tratamentul durerii.

Cancerul esofagian
Cancerul esofagian este o tumoare
malign care se formeaz n stratul
superficial si pe msur ce crete se
ntinde spre straturile din grosimea
esofagului.
Cele mai frecvente tipuri de cancer
esofagian sunt numite dupa tipul de
celule care devin maligne:
Carcinomul scuamos (60%):
cancerul care apare in celulele
scuamoase, celulele subtiri, plate
care tapeteaza esofagul;
Adenocarcinomul (40%): apare
n celulele glandulare (secretorii),
care produc i elibereaza mucus.
- localizarea cea mai frecventa este
n 1/3 inferioara (>50%) si doar
20% n 1/3 superioara;

 - macroscopic: cea mai frecventa

forma este ulcero-vegetanta;
Factori de risc pentru carcinom
scuamos:
fumatul
consumul de alcool
Antecedente cancer ORL
Stari patologice care predispun la
aparitia adenocarcinomului
esofagian:
Reflux gastro-esofagian
esofagul Barrett (afeciune n
care celulele care tapeteaz partea
inferioara a esofagului s-au
modificat sau au fost nlocuite de
celule de tip gastric sau intestinal,
care pot duce la
adenocarcinommegaesofagul

 diverticulii esofagieni
stenozele postcaustice
stenozele peptice.
Alte conditii:
consum de lichide excesiv de
fierbinti (ceai),
expunerea la radiatii ionizante,
agenti infectiosi (Papiloma-virus),
factori genetici.
Simptome:
Simptomul cel mai important este
disfagia:
apare precoce.
este descrisa diferit de bolnav; nu
trece mancarea", nod in gat", se
opreste ceva in piept";

 poate sa apar brusc sau progresiv,

poate sa fie uoar sau pronunat.
Ulterior se instaleaz:
durerea retrosternala,
regurgitarea,
eructaiile,
vrsturile.
ntr-un stadiu mai avansat apare:
voce rguit (disfonie),
Tuse la deglutitie (cale falsa),
hematemeza,
melena.
Un alt simptom important este
pierderea n greutate
Identificarea extinderii:

 Dureri mediastinale = invazie

Hepatomegalie
Carcinomatoza (diseminarea
local/regional a neoplaziilor
digestive, ginecologice sau a altor
forme de cancer): se poate
identifica la tuseu rectal
Ganglionul Troisier
Diagnostic:
n principal endoscopic, cu
posibilitatea prelevarii si de
biopsii.
Se poate folosi si radiologia
(bariu pasaj), util n caz de
stenoze esofagiene nepasabile
endoscopic.
Ecoendoscopia (EUS) este
necesara si utila, pentru

stadializarea preoperatorie, la fel si

tomografia computerizata (CT).
Stadii
Stadializarea este procesul prin
care se cuantifica gradul de
extindere al celulelor maligne in
esofag si in alte organe.
Este important de stiut stadiul bolii
pentru a planifica tratamentul.
Un cancer esofagian progreseaza
din stadiul 0 in stadiul IV,
celulele maligne crescand prin
straturile peretelui esofagian si
afectand nodulii limfatici sau
alte organe.
Evolutie si complicatii:
Evolutia: este rapida, cu
prognostic rezervat si o

supravietuire la 5 ani de doar

5%.
Complicatiile nrautatesc
prognosticul bolii:
pneumonia de aspiratie,
fistule eso-bronsice,
perforatii,
hemoragii.
Tratament:
Tumora superficiala:
mucosectomie
Tumora la nivelul esofagului
cervical: exclusiv Radiochimioterapie
Tumora la nivelul esofagului
toracic:

 Stadiul II (invadeaza toate

straturile esofagului dar nu
ajunge la structurile adiacente):
esofagectomie uneori
precedata de chimioterapie
Stadiul III (ajunge in structurile
adiacente):
Scuamos: exclusiv:
Radiochimioterapie
Adenocarcinom:
esofagectomie uneori
precedata de chimio- sau
radiochimioterapie
Daca metastaza: NUMAI
chimioterapie
Daca tumora nerezecabila
cauzatoare de disfagie: proteza,
chimio-, radiochimioterapie