Endocardita

Generalitati:
Endocardita este o infectie a valvelor inimii sau a stratului sau intern (endocardul).
Apare cel mai frecvent la pacientii care au deja o afectiune valvulara preexistenta sau o valva
artificiala.
Endocardita e cauzata de bacterii (rareori fungi) care intra in circulatia sangvina si
colonizeaza interiorul inimii, de obicei valvele cardiace. Bacteriile patrund in circulatia sangvina
pe mai multe cai, inclusiv in timpul unor interventii in sfera stomatologica sau operatii
chirurgicale. Spalatul pe dinti sau chiar curatarea dintilor cauzeaza patrunderea bacteriilor in
torentul sangvin, daca pacientul nu are grija de dintii sai.

Endocardita infectioasa este un proces

inflamator endocardic care apare n cadrul unor
infectii generale cu diversi germeni.
Exista doua principale forme clinice, evolutive:
- endocardita bacteriana subacuta (endocardita
lenta), cu evolutie ndelungata, patogenic
secundara, deoarece grefa septica se constituie pe
un endocard anterior lezat (valvulopatie dobndita
sau congenitala);
- endocardita bacteriana acuta (endocardita
maligna acuta) cu evolutie rapida, patogenic
primitiva, deoarece grefa septica se constituie pe un endocard anterior normal. Cu exceptia
situatiilor extreme, ntre cele doua forme, nu se mai poate face astazi o delimitare neta, existnd
numeroase forme de trecere, similitudini etiologice si terapeutice.
Patogenie:
Desi n scadere, n ultimii ani, endocardita lenta este o boala destul de frecventa. Se
ntlneste mai ales ntre 20 si 40 de ani, cu toate ca nici celelalte vrste nu sunt crutate. Cel mai
frecvent agent etiologic este Str. viridans (aproximativ 75%), mai rar enterococul, stafilococul alb
sau auriu, gonococul, pneumococul etc. Existenta unei cardiopatii anterioare, de obicei
reumatismale (stenoza mitrala sau insuficienta aortica), mai rar congenitala, se ntlneste
aproape totdeauna la aceasta categorie de bolnavi.
Se cunosc si forme clinice n care infectia se grefeaza pe un cord sanatos. Aparitia bolii
este favorizata de o serie de factori declansatori, ca extractii dentare, amigdalectomii,
investigatii genito-urinare (cateterism vezical, cistoscopie), bronhoscopii, avorturi etc., care fac
ca germenii existenti n diferite focare de infectie (dentare, amigdaliene, genito-urinare,
cutanate, pulmonare etc.) sa patrunda n snge si sa se grefeze pe valvula lezata. In

producerea bolii joaca un rol important raportul dintre virulenta germenilor si puterea de aparare
a organismului.
Cnd puterea de aparare este scazuta si germenii sunt foarte virulenti, apare
endocardita maligna acuta; cnd fortele de aparare ale organismului sunt mari si virulenta
germenilor scazuta apar endocarditele abacteriene, iar cnd fortele de aparare si virulenta sunt
n echilibru, apare endocardita lenta.

Anatomie patologica:
Leziunile caracteristice constau n vegetatii
localizate pe valvulele mitrale sau aortice, alcatuite din
hematii, leucocite si fibrina. Vegetatiile contin microbi,
sunt friabile, se desprind usor si provoaca embolii
septice n circulatia mare (splina, rinichi, creier).
Desprinderea vegetatiilor duce la ulceratii si perforatii,
cu accentuarea deformarilor valvulare.
Simptome:
Debutul este aproape totdeauna insidios si se caracterizeaza prin febra neregulata,
astenie, paloare, anorexie si transpiratii - semne care apar la un vechi valvular. Semnul
revelator este febra - care persista un timp ndelungat - saptamni si chiar luni - pna ce
diagnosticul se precizeaza.
In perioada de stare se ntlnesc:
- semne generale toxiinfectioase: febra neregulata, cu frisoane si transpiratii, astenie marcata,
anorexie cu pierdere n greutate, splina moderat marita si dureroasa, dureri musculare si
articulare;
- simptome cardiace: semnele leziunii valvulare pe care s-a grefat boala; uneori, semne de
atingere miocardica (galop, tulburari de ritm) sau coronariana (crize de angor sau infarct
miocardic), hipotensiune arteriala si agravare sau instalarea insuficientei cardiace;
- manifestari cutanate: paliditate de un galben-murdar, petesii, eruptii hemoragice pe membre,
nodozitati mici si dureroase rosii-violacee care apar n pulpa degetelor (noduli Osler),
hipocratism digital;
- semne de embolie n arterele membrelor (durere, paloare, hipotermie si disparitia pulsului), n
arterele cerebrale (hemiplegie), n artera pulmonara (infarct pulmonar) etc.;
- semne renale constnd n embolii renale (coli violente si hematurie) sau leziuni de
glomerulonefrita (hematurie, albuminurie etc.).
Diagnostic:
1.Hemocultura:

- este pozitiva daca se izoleaza acelasi germen in 2 hemoculturi recoltate la 12 ore interval;
- sau 3-4 hemoculturi recoltate la o ora interval;
2.Ecocardiografia:

- evidentiaza vegetatii atasate valvelor, protezelor sau pe alte structuri cadiace;

- permite vizualizarea afectiunilor preexistente ce au favorizat boala;
- apreciaza dilatarea cavitatilor;

- evalueaza functia sistolica a inimii;

- poate indica/ contraindica momentul operator.
3.Electrocardiograma:

- cavitatile sunt suprasolicitate;

- apar tulburari de ritm si conducere.
4.Radiografia toracica pentru:

- cardiomegalie;
- modificari pulmonare.
5.Examenul sangelui:

- evidentiaza inflamatia;
- anemie;
- afectare renala.
6.Examenul urinii:
- albuminurie;
- hematurie.
Preventia endocarditei infectioase
La persoanele cu risc de endocardita infectioasa, ea poate fi prevenita printr-o serie de
masuri adoptate inaintea procedeelor:
- dentare;
- orale;
- respiratorii;
- genito-urinare;
- gastrointestinale.
Tratamentul profilactic se face cu Amoxicilina sau Ampicilina in doze variabile in functie
de riscul de endocardita infectioasa pe care il are pacientul. Infectiile trebuiesc tratate
intodeauna, mai ales daca ele se localizeaza la nivelul cordului. Masuri simple te pot tine
departe de endocardita infectioasa si de complicatiile ei de temut!

Bibliografie:
http://www.umfiasi.ro
http://www.netmedic.ro
http://www.epathology.ro

http://www.sfatulmedicului.ro
http://www.infomedik.ro
http://www.mymed.ro

Endocardita

Student: Barna Metesan Doru Flaviu

Medicina Dentara
An II
Grupa 1