MINISTERUL EDUCAIEI, NVMNTULUI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA ,,HENRI COANDACONSTANTA

Proiect
PARTICULARITI

DE NGRIJIRE A PACIENTEI CU
PREECLAMPSIE

NDRUMTOR DE PROIECT : SAVA CORINA

COORDONATOR : SAVA CORINA
ABSOLVENT :
RASID SEILA

PROMOIA 2012
1

Viaa este ca o flacr

care se stinge intotdeauna
dar recapt scntei ori de
cte ori se nate un copil.
Bernard Show

CUPRINS :
Capitolul I. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE AORGANELOR
GENITALE FEMININE
1.1.
1.2.
1.3.

Organe genitale externe

Organe genitale interne
Glandele anexe

Capitolul II. PREECLAMSIA

2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
2.6 .
2.7.
2.8.
2.9.
2.10.
2.11.
2.12.
2.13.

Definiie
Etiopatogenie
Clasificare
Epidemiologie
Fiziopatologie
Diagnostic clinic
Diagnosticul diferenial
Evoluie
Prognostic
Complicaii
Principii generale de tratament
Rolul asistentei medicale n ingrijirea pacientei cu preeclamsie
Educatia pentru sanatate

Capitolul III. Dosare de ngrijire

Fie tehnice de lucru
Bibliografie

Memoriu justificativ

Starea de sntate reprezint echilibrul,

trirea sufleteasc a vieii din perspectiva
biologic,psihologic i social i depinde de
tot ceea ce ne inconjoar,de toate relaiile i
conjuncturile in care ne gsim la un moment dat
i care pot fi normale,fireti sau nu.
In aceast lucrare ,voi prezentaPreeclampsia,am
ales aceasta tem deoarece am considerat ca este
un diagnostic foarte important pentru femeia
gravid,viaa ftului,i pentru evoluia sarcinii.
Exist un om mai nevinovat dect copilul
nenscut ?

I.

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A ORGANELOR

GENITALE FEMININE

Aparatul genital feminin se compune din:

Organe genitale externe: muntele lui Venus, formaiunile labiale i organelle.

Erectile (bulbii vestibulari, clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).

Organe genitale interne: vagin ,uter, trompele uterine i ovarele.

Glande anexe.

1.1.ORGANE GENITALE EXTERNE(VULVA)

Organele genitale externe cuprind: muntele lui Venus, formaiunile labiale i organele
erectile (bulbii vestibulari,clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).
Muntele lui Venus: este o proeminen triunghiular cu vrful in jos i baza in sus,
situate naintea simfizei pubiene, deasupra labiilor mari, la pubertate se acoper cu
pr mai gros i spiralat, care continu numai pe faa lateral a labiilor mari, oprinduse la comisura posterioar a labiilor. Este o zon cu o sensibilitate crescut ce i
confer un caracter erogen.
Formaiunile labiale: sunt pliuri tegumentare ce delimiteaz faa vulvar. n
funcie de dimensiuni i topografie, se delimiteaz in labii mari i labii mici.

Labiile mari: sunt dou proeminene longitudinale formate din dou pliuri
cutanate situate sub muntele Venus, in partea perineului anterior. In constituia
lor, sub pielea acoperit cu pr se gsesc glande sudoripare i sebacee, esut
fibroelastic, esut adipos, vase i nervi. Anterior unirea celor dou labii
realizeaz comisura labial anterioar, iar posterior comisura labial posterioar,
labiile nefiind ins unite, terminndu-se aproape una de alta. Labiile sunt
desprite printr-un vestibule vaginal care d spre orificiul vaginal i apoi spre
vagin.

Labiile mici: sunt dou pliuri tegumentare mai mici care se intind de la clitoris
oblic in jos, inuntrul labiilor mari, sunt de culoare roe-rozat sau brun.
mpreun cu labile mari delimiteaz vestibulul vaginal. Labiile mici conin
corpusculii tactili speciali numii ,,ai voluptii si glande sebacee. Pe mucoasa
labiilor se gasesc un numr mare de glande ce secret mucus, care impreuna cu
secreia glandelor anexe ale aparatului genital (glande ce se deschid tot aici)
lubrefiaz suprafaa labiilor si vaginului. Anterior cele dou labii mici se unesc
5

formnd comisura anterioar a labiilor mici. Deasupra comisurii se gsete

prepuul clitoridian i clitorisul, iar sub acesta frul clitoridian.
Vestibulul vaginului este o depresiune delimitat de labii. Anterior, la nivelul su se
deschide orificiul extern al uretrei, napoia frului clitoridian, iar posterior se gsete orificiul
vaginal cu himenul sau carunculele himenale.
Orificiul uretral, situat imediat sub clitoris i lang marginmea vaginului, este
inconjurat de o proeminena a mucoasei. Meatul urinar este inconjurat de glandele Skene.
Orificiul vaginal, de form ovalar, este delimitat la virgine de o membran perforat
numit himen. Acest orificiu are form i dimensiuni variabile, iar membrane himenal are
structur, grosime i rezistena variabil. Se identific mai multe forme de himen-inelar,
semilunar, bilobat, imperforate, hiperperforat, etc. Cea mai comun form este cea inelar. La
primul raport sexual himenul cedeaz, in locul su rmnnd doar lobulii-carunculiihimenali, iar ruperea sa determin o mica pierdere de snge i o durere uoar.
La nivelul labiilor mici se gsesc receptori diveri (corpusculii Vater- Pacini,
Meissner, Krause) ca i fibre musculare netede i un sistem vascular bogat. Toate acestea
ofer labiilor mici i caliti erectile.
Organele erectile. Prin structura i funcionalitatea lor, particip la crearea unei
senzaii plcute i realizarea actului sexual. Ele sunt reprezentate de: clitoris,
corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptii) i bulbii
vestibulari.

Clitorisul. Organ impar, median, cu structur erectil omoloag corpilor

caveroi ai penisului, este situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comisurii
anterioare a labiilor. Lungimea sa este in general de 5-7 cm (2-3cm pentru
rdcin, 2-3 cm pentru corp i 0,5 cm pentru gland).

Bulbii vestibulari. Sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate pe prile

laterale ale deschizturii vaginului in baza labiilor mici, reprezentnd formaiuni
omoloage cu corpul spongios al uretrei de la brbat. Au o lungime de 4 cm si 12 cm lime. Cei doi bulbi se unesc inaintea uretrei prin extremitile lor
anterioare, lund aspect general de potcoav cu concavitatea spre posterior.

Din punct de vedere fiziologic, vulva in totalitate protejeaz orificiul uretral i actul
miciunii, labiile dirijnd jetul urinar.

1.2. ORGANE GENITALE INTERNE

Organele genitale interne cuprind: vagin, uter, tuba uterin i ovarele, ntre acestea
existnd o strans corelaie fiziologic.ele ocup cea mai mare parte a pelvisului (micul
bazin), vaginul strbtnd perineul pn la vulv.
Vaginul - este un conduct musculo-membranos, cilindric, turtit anteroposterior,
impar si median, care topograpfic se continu in partea de sus cu uterul, iar in partea
de jos se deschide in vestibulul vaginului prin orificiul vaginal. Peretele anterior al
vaginului vine in raport cu uretra i vezica urinar, iar peretele posterior cu rectul i
excavaia rectouterin (Douglas). Indreptul orificiului vaginal, limita cu vestibulul
vaginal este dt de o membran transversal ce obtureaz incomplete orificiulHINENUL.
Vaginul este o cavitate virtual care servete la copulaie, la trecerea fluxului
menstrual, al secreiilor normale i patologice ale organelor genital supraadiacente. Este calea
normal de eliminare a produsului de concepie, la natere. Superior vaginul se inser in jurul
colului uterin, formnd fundurile de sac vaginale (anterior, posterior si doua laterale).
Uterul - centrul topograpfic al organelor genitale interne, este un organ musculocavitar ce primete oul in cavitatea sa, il reine, il protejeaz i il hrnete,
dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 de zile de gestaie, dup care uterul devine
organ principal in expulzia ftului la termen. La nivelul uterului au loc modificri
periodice ce realizeaz menstruaia. Uterul este situat in pelvis deasupra vaginului,
intre vezic (anterior) i rect (posterior), lateral avnd regiunile anexiale. Uterul are
forma unui trunchi de con sau de par uor turtit ventro-dorsal, cu partea caudal
inclavat in extremitatea cranial a vaginului. Intre faa dorsal a uterului i peretele
ventral al rectului se delimiteaz excavaia recto-colpouterin, cunoscut sub numele
de ,,fund de sac al lui Douglas. Dimensiunile uterului la femeia care nu a nscut
sunt de 7-8 cm lungime i 4 cm laime, 2-2, 5grosime, la multipar se marete cu
aproximativ 1 cm. Uterul devine organ abdominal in timpul sarcinii dar i in cazul
unor tumori. Greutatea uterului este de 50-70g.

Uterul negravid are urmtoarele poruni de sus in jos:

Fundul uterului - este partea cranial a uterului delimitat lateral, dinapoiinainte, de

inseria celor dou tube uterine, ligamentele utero-ovariene i ligamentele rotunde.

Corpul uterin - se intinde intre fundul i istmul uterin. Corpul este uor turtit
anteroposterior, cu o fa ventral plan (faa vezical) i o faa dorsal (faa
intestinal).

Istmul uterin - este partea care in sarcin desparte colul de corpul uterin. Descris in a
doua jumtate a sarcinii sub denumirea de ,,segment, reprezint un reper important in
efectuarea inciziei operaiei de cezarian.

Colul uterin-este lung de aproximativ 3 cm, el se submparte in dou poriuni: una

superioar, supravaginal i alta caudal poeminnd in vagin, reprezentnd partea
intravaginal a colului uterin.
Cavitatea uterin destul de redus la uterul negravid, este mai larg in partea

superioar, reducndu-se spre col, unde d natere canalului cervical ce comunic cu vaginul.
La cele dou unghiuri superioare i laterale ale cavitaii corpului uterin se deschid tubele
uterine iar inferior cavitatea este desprit de canalul vaginului prin orificiul uterin extern.

Canalul cervical - comunic cu vaginul prin orificiul uterin extern, punctiform la

nulipare i transvers la multipare, cu marginile neregulate, cicatriceale. Lungimea
canalului cervical este de 2,8 cm la virgine, micorndu-se progresiv la multipare.

Ca structura uterul are trei tunici:

Tunica seroas - este reprezentat de peritoneul visceral, adic peritoneul ce acoper

toate organele abdominale.

Tunica muscular - miometrul este un muchi specific format din fibre muscular
netede dispuse in 3 straturi:

un strat subseros format din fibre musculare longitudinal;

un strat subendometrial format din fibre musculare circulare;
un strat intermediar numit strat plexiform, format din fibre musculare longitudinale ce
altereaza cu cele circulare crend o reea cu rol important in hemostaza fiziologic a uterului.

Tunica mucoas - endometrul, cptuete la interior cavitatea uterin i e format din

dou straturi:

un strat bazal aderent de miometru, foarte bine vascularizat;

un strat funcional care in timpul ciclului menstrual, sarcin i stri patologice sufer
modificri importante.
Fiziologic uterul particip la realizarea celor 3 funcii particulare ale aparatului
genitor-mamar:
- menstrual;
- sexual;
- reproducere.
Funcia de reproducere este posibil datorit structurii specifice a uterului (endo i
miomertu) cu rol in grefarea produsului de concepie i dezvoltarea si evoluia ulterioara a
acestuia. Aceste roluri sunt indeplinite datorit a dou fenomene importante a miometrului:
hiperplazia (inmulirea) i hipertrofia fibrelor musculare, ceea ce duce la creterea in volum a
uterului de cateva zeci de ori.
Tubele uterine (salpingele): in numr de dou, cte una pentru fiecare parte a
uterului, sunt conducte in form de trompet ce se intind intre uter i ovar. Ele
conduc ovulul captat spre uter, adpostesc intlnirea gametului feminin (ovulul) cu
gametul masculine (spermatozoidul) i permite fecundarea in treimea extern a sa.
In timpul ovulaiei, tuba se aplic pe suprafaa ovarului. Transudatul seros din
cavitatea peritoneal eliminat in acest moment este absorbit de tub impreun cu ovulul,
datorit curentului care se formeaz in cavitatea peritoneal i uter prin micarea cililor
vibratili i resorbia lichidului din tuba uterin. Mobil, de consisten moale, fiecare tuba are

lungimea de 10-12 cm, prezinta 4 pari: interstiiala (in peretele uterin); istmic (3-4 cm);
ampular (7-8 cm) i pavilionar (1,5-2 cm cu franjuri), in form de plnie cu fimbrii.
Tuba prezin dou orificii: unul intern, uterin cu deschiderea in cavitatea uterin in
dreptul fundului uterin, i altul extern, abdominal in mijlocul pavilionului tubei cu deschidere
in cavitatea abdominal.
Ovarele - pe lng producerea ovulelor au rol endocrin in secreia de hormoni
sexuali. Ovarele au forma unor migdale verzi, i se descriu dou fee, dou margini,
dou extremitti. Greutatea la femeia adult e aproximativ 6-8 g. Ovarele sunt
situate in cavul retrouterin, in compartimentele cavitii pelvine inapoia
ligamentelor largi. Ovarul este suspendat de ligamentul larg i ligamentele:
uteroovarian, lombo-ovarian, tubo-ovarian i mezzo-ovarian i prin formaiunile
vasculonervoase (artera ovarian, venele utero-ovariene, vase limfatice i nervi
simpatico perivasculari). Ovarele sunt singurele organe acoperite de peritoneu.

10

1.3. GLANDE ANEXE

Glandele lui Bartholin - sunt in numr de dou, de form ovoid, au marimea unui
bob de mazare i sunt situate de o parte i de alta a orificiului vaginal. Canalul lor secretor se
deschide in anul dintre labiile mici i himen, cu rol in lubrtefierea cilor genitale.
Glandele mamare - sunt glande anexe a sistemului reproductor cu rol esenial in
procreaie, forma variaz in funcie de tipul constituional, vrst i etapele fiziologice ale
femeii, involuiaz la menopauz.Situate pe partea anterioar a toracelui, spaiul 3-5
intercostal, prezint o formaiune conic sau cilindric = MAMELON cu 10-12 orificii, ce
reprezint deschiderea canalelor galactofore. Mamelonul este inconjurat de areola circular.
Structural glanda mamar este format din 15-225 de lobi, fiecare lob este format din lobuli,
iar lobulii din acini. Prin unirea acinilor se formeaz un canal galactofor ce se deschide la
suprafaa mamelonului. Glanda mamar este sub control endocrinic i rspunde la toate
oscilaiile hormonale (estrogen, progesteron, prolactin). Prolactina hipofizar declaneaz
secreia lactat.
Glandele Skene - situate in apropierea uretrei, orificiile de deschidere se gsesc de o
parte i de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral.
Bulbii vestibulari - sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Funciile sexuale feminine constau in:
formarea i maturarea ovulelor in ovar;
lansarea ovulului capabil de a fi fecundat;
reinerea i dezvoltarea oului;
nidarea oului in uter;
asigurarea dezvoltarii intrauterine a produsului de concepie.
Ovarul are o dubl funcie:
exocrin - de producere a gametului feminin, ovulul care prin ovulaie este eliminate in
exterior;
endocrin - de producere a hormonilor sexuali ovarieni care trec in snge.
Colul uterin are dou funcii importante:
de barier pentru mediul septic din vagin, deschizndu-se numai in timpul:
- naterii;
- menstruaiei;
11

- ovulaiei (pentru trecerrea spermatozoizilor).

de atracie i asigurare a supravieuirii spermatozoizilor din glera cervical (are pH alcalin).
Corpul uterin indeplinete trei roluri:
loc de nidaie;
rol in timpul naterii, datorit miometrului;
rol in ciclul menstrual.
Vaginul - mucoasa vaginului este protejat impotriva infeciilor printr-o uoara
aciditate permanent (pH=4-5) asigurat de acidul lactic (rezultat din degradarea glicogenului
de ctre bacteriile saprofite ce exist in mod normal in vagin = bacteria Doderlin). Mucoasa
vaginului prezint modificri in funcie de concentraiile hormonale i are rol de organ
copulator.

CICLUL MENSTRUAL

Ciclul ovarian incepe cu prima zi a menstruaiei i dureaz 283 zile:

ciclul ovarian este iniiat in faza folicular, in unul sau mai muli foliculi, se
maturizeaz apoi in a-14-a zi se rupe i se elimin ovulul (ovulaie). Ovulul trece prin
tomp in uter. In cursul fazei foliculare, celulele foliculare secret hormoni estrogeni;

in faza luteic sau progestativ, in care foliculul rupt se transform in corp galben
care secret progesteron, corpul galben are funciie progestativ, de pregtire pentru
gestaie. Dac ovulul nu este fecundat, corpul galben degenereaz cu 4 zile inainte de
menstruaie.

Ciclul hormonal:

hormonii foliculari sau estrogeni, sunt secretai in lichidul folicular de celulele

foliculului Graf.

hormonii progestativi sunt secretai de corpul galben in faza luteic, de

corticosuprarenal i placent. Cel mai important este progesteronul.

Rolul hormonilor estrogeni:

- stimularea la pubertate a dezvoltrii caracterelor secundare feminine,
- opresc creterea in lungime a oaselor,
- determin retenie de apa i sodiu,
- asupra uterului determina dezvoltarea musculaturii i declaneaz faza proliferativ
mucoasei uterine.

12

Rolul progesteronului:
-

impreun cu estrogenii, a cror secreie continu i in corpul galben determin

trecerea mucoasei uterine din faza proliferativ in faza secretorie, pregtind-o pentru
nidarea oului, inchide orificiul i colul uterin, secreia glandelor cervicale se reduc;

reduce motilitatea spontan a uterului i receptivitatea faa de ocitocin;

stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare, pregtindu-le pentru secreia lactat, far o

o declana;

are efecte catabolice asupra metabolismului proteic, fiind important in sarcin pentru
c mobilizeaz aminoacizii necesari pentru creterea ftului;

accelereaz respiraia, pulsul, acioneaz asupra centrilor reglatori termici;

dac nidarea nu se produce, secreia de progesteron este continuata de placent.

Ciclul endometrial simultan cu transporturile ovariene si endocrine, se dezvolt

i ciclul endometrial care este alctuit din 3 faze:

- faza proliferativ sau estrogen;

- faza secretorie sau progestativ;
- faza de descuamare sau menstruaia.

FECUNDAIA - reprezint procesul prin care spermatozoidul se unete cu ovulul. Aceasta

are loc la nivelul ampulei tubei uterine (1/3 extern). Oul rezultat ajunge dup 3-4 zile in
cavitatea uterin, unde se nideaz. Intre zilele 16-42 de la ovulaie are loc embriogeneza,
perioada in care se formeaz principalele organe. Urmeaz perioada fetal de dezvoltare i
dupa 40 de sptmni de la fecundaie are loc expulzia ftului.

EMBRIOGENEZA I ORGANOGENEZA
Perioada embrionar incepe in momentul fecundaiei i pn in luna a III-a apoi
urmeaz perioada fetal pn la natere.

La sfritul primei luni de sarcin (4 sptmni) embrionul are o lungime de 1 cm i

cntrete 1 gram, este curbat, membrele sunt schiate sub form de mugur, inima este
proeminent. Oul este inconjurat de trofoblast (celule asezate la periferia oului din
care se va forma corionul), prezentnd viloziti in intreaga suprafa, iar vezicula
ombilical este bine dezvoltat.

La sfritul lunii a doua (sptmna 8-9) embrionul are o lungime de 4 cm i

cntrete 10-12 g, prezentnd extremitatea cefalic bine dezvolatat; incepe

13

diferenierea organelor interne, ficatul ocup o mare parte din cavitatea abdominal,
rinichii sunt in plin formare. Incepe diferenierea lamei cavitale, se dezvolt in
special vilozitile din regiunea pediculului de fixaie, cavitatea amniotic incepe s
creasc.

La trei luni (sptmna 11-13), oul are placenta format, att anatomic ct i
funcional. Vezicula alantoidian i cea ombilical sunt atrofiate, lichidul amniotic i
membranele oului sunt evidente.Ftul masoar 9 cm i are o greutate de 50- 55 g,
capul este bine format, degetele sunt formate, se difereniaz organele genital externe
pentru fiecare sex. La sfritul lunii a patra (sptmna 16-17), placenta este complet
dezvoltat, ftul msoar 16 cm i are o greutate de 270 g. Prile corpului fetal sunt
foarte bine difereniate, ftul incepe s schieze micri, fiind acoperit de o piele
foarte subire, pe suprafaa careia se gsesc firioare de lanugo.

La sfritul lunii a cincia (sptmna 21-22), ftul are o lungime de 25 cm i

cntrete 650 g. Glandele sebacee incep s secrete, pielea fiind acoperit de vernix
caseosa. Btile corduleui fetal se percep, micrile membrelor devin active i mai
puternice. Intestinul conine meconiu, rezultat al secreiilor intestinale, rinichiul ii
incepe funciile, in vezic se gsete urin.

La sfritul lunii a asea (sptmna 26), ftul are o lungime de 35 sm i o greutate de

1000 g. Toate organele sunt in stare s funcioneze, dar sunt imperfecte. Sistemul
nervos este insuficient dezvoltat, circumvoluiunile cerebrale sunt incomplete. Ftul
este considerat viabil, dar cu un grad mare de imaturitate, adaptarea la viaa
extrauterin fiind foarte dificil.

La sfritul lunii a aptea (sptmna 30-31), ftul cntrete 1400 g i masoar 40

cm, fiind viabil imatur. El are aspect de btrn, cu pielea roie, la biei testiculele
coboar spre canalul inghinal, iar la fetie clitorisul i labiile mici proiemina intre
labiile mari.

La sfritul lunii a opta (spttmna 36), ftul are o lungime de 45 cm i o greutate de

2500 g. Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului, incepe osificarea in
epifize. Ftul se adapteaza mai bine la viaa extrauterin, nu mai este imatur.

La sfritul lunii a noua (sptmna 40), ftul prezint toate caracteristicile cunoscute
la naterea efectut la termen, are o lungime de 48-50 cm i cntrete 3000-3200 g,
cu lanugo pe corp, testiculele coborte in scrot, labiile mari la fetie acoper labiile
moco, unghiile depesc pulpa degetelor, iar inseria cordonului este la jumatatea
14

distanei dintre apendicele xifoid i pubis, circumferina craniului este maimare dect
orice parte a corpului.

15

II.

PREECLAMPSIA

2.1. DEFINITIE
Preeclampsia este definita ca hipertensiunea arteriala (peste 140/90 mmHg) nou
instalata, de obicei dupa 20 de saptamani de sarcina si care asociaza frecvent albuminurie
(proteine in urina).
In forma cea mai severa, preeclampsia este o afectiune cu potential letal. Desi nu este
pe deplin inteles, se pare ca totul incepe cu o placenta care are o retea de vase sanguine slab
dezvoltata, ducand astfel la un flux sanguin la nivelul placentei nesatisfacator. Pe langa
problemele date de hipertensiunea arteriala, preeclampsia duce la scaderea oxigenarii fatului
si uneori la probleme ale functiei hepatice, renale sau cerebrale la mama. Femeile cu
preeclampie severa pot dezvolta convulsii cu potential letal.

Recunoscut din timpul lui Hipocrate, preeclampsia a primit peste 100 de denumiri
de-a lungul timpului (disgravidia tardiv, gestoz, nefropatie gravidica, sindrom vascular
renal gravidic).
Astfel, preeclampsia este:
- afeciune multisistemic ce se dezvolt dup sptmna 20-a de sarcin;
- recunoscut clinic prin hipertensiune, cu presiune arterial diastolic 90 mmHg
asociat cu proteinurie i/sau edem;

16

- apare de obicei la primipare fr afeciuni vasculare sau renale preexistente (HTA

cronic, diabet, afeciuni renale cronice);
- evoluia este de la cea cu complicaii grave (sindrom HELLP, distrofia grsoas
acut hepatic de sarcin, eclampsia) pn la vindecare fr sechele dup natere;
- de obicei nu recidiveaz la sarcinile urmtoare.
Excepiile de la regul sunt reprezentate de:
- apariia bolii nainte de sptmna 20-a n dou situaii: la o sarcin cu
degenerescent molar i n prezen sindromului antifosfolipidic;
- recidivele la sarcinile urmtoare se datoreaz schimbrii paternitii sau reprezint o
form supraadugat de preclampsie pe afeciuni vasculorenale anterioare sarcinii;
- sunt citate complicaii grave ale preeclampsiei (sindrom HELLP) ce au evoluat cu
valori tensionale diastolice sub 90 mmHg.

Preeclampsia apare numai in timpul sau dupa sarcina. Afecteaza aproximativ 5% din
femeile insarcinate, cel mai frecvent aparand in decursul primei sarcini. Preeclampsia dispare
in primele 2 saptamani dupa nastere si nu duce, de obicei, la instalarea unei hipertensiuni
arteriale cronice. Totusi, expertii considera ca femeile cu preeclampsie au un risc crescut de a
dezvolta hipertensiune arteriala cronica mai tarziu pe parcursul vietii.
Atat hipertensiunea arteriala cat si preeclampria se pot dezvolta gradual sau pot sa
apara brusc atat in forma medie cat si in cea severa. Daca o femeie insarcinata dezvolta
hipertensiune arteriala pe parcursul sarcinii aceasta trebuie monitorizata atent pentru a
diagnostica precoce preeclamsia.
17

2.2. ETIOPATOGENIE
Disgravidia tardiv cunoscut i sub denumirea de SVR (sindrom vasculo-renal
gravidic) are drept complicaii materne: preeclampsia i eclampsia.
Preeclampsia este un sindrom vasculo-nervos de alarm cnd pe fondul triadei
simptomatice: albuminurie (A), edeme (E) i hipertensiune arterial (HTA) la o gravid de
ultim trimestru apar urmtoarele tulburri nervoase: gravida este somnolent, aparecefalee
asociat cu tulburri senzoriale (acufene, diplopie). La aceasta se asociaz vrsturi explozive
i durere in epigastru sub form de bar, stri de agitaie, uneoripolipnee.
Preeclampsia apare dup sptmna a-20-a de gestaie la o femeie anterior
normotensiv si fr afeciuni renale, caracterizat prin HTA>140/90 mmHg la 2 msurtori la
interval de 4 ore i proteinurie >300 mg.
Nu sunt inca intelese pe deplin cauzele aparitiei preeclampsiei si a hipertensiunii arteriale
din timpul sarcinii. Din aceasta cauza, preeclampsia mai este denumita si "o boala a teoriilor"
si reprezinta subiectul unor cercetari intense. Majoritatea medicilor considera ca preeclampsia
incepe cu o dezvoltare insuficienta a placentei prin care nu circula un flux de sange in limite
normale. Totusi, cauza dezvoltarii acestei placente anormale nu este cunoscuta si nici cauza
aparitiei hipertensiunii arteriale la mama.

18

Urmatorii factori se pare ca sunt implicati in aparitia acestor doua afectiuni:

-

istoricul familial (genetic).

Tendinta de a dezvolta preeclampsie se pare ca are o componenta ereditara. Aceasta

mostenire genetica este valabila si in cazul barbatilor: cei care au in familie istoric de
preeclampsie au risc mai mare de a determina o sarcina cu aceasta afectiune
-

raspuns imun anormal.

Preeclampsia apare in special la femei aflate la prima sarcina sau la cele care au mai

avut o sarcina sau mai multe in trecut, dar sunt la prima sarcina cu un barbat diferit.
Specialistii considera ca aceste femei dezvolta o reactie imuna anormala fapt ce declanseaza
afectiunea. Si expunerea la un antigen patern poate declansa, de asemenea, un raspuns imun
anormal in corpul femeii. Acest raspuns poate consta in ingustarea vaselor sanguine
determinand aparitia hipertensiunii sau a altor probleme.
-

un factor biochimic ce determina ingustarea vaselor sanguine si cresterea

presiunii arteriale.
Preeclampsia poate fi o reactie a organismului la functionarea deficitara a placentei sau

atat dezvoltarea anormala a placentei cat si simptomele de preeclampsie pot fi determinate de

acelasi factor. Acest proces nu este inca pe deplin inteles.
-

boala renala in stadiul incipient, diabet zaharat sau alte afectiuni ce pot duce la
afectarea vaselor sanguine.
Afectiunile ce afecteaza vasele sanguine (precum bolile renale, hipertensiune arteriala

preexistenta sarcinii sau diabet zaharat) cresc riscul de aparitie a preeclampsiei.

2.3. CLASIFICARE
Toxemia gravidica este un termen arhaic utilizat pentru orice sindrom hipertensiv
insotit de proteinurie sau edem, dar si pentru o gama variata de afectiuni (hepatice,
hematologice) a acestei afectiuni.
Prima clasificare a acestei adectiuni a fost realizata de catre Hughes in 1972. Au
urmat clasificarile realizate de ACOG (1986) si Cunningham si Gant (1983). Cunninghum si
Gant au propus urmatoarea delimitare a tulburarilor hipertensive ce complica sarcina:
Hipertensiune indusa de sarcina:
Hipertensiune fara proteinurie sau edeme patologice;

19

 Preeclampsie:

Usoara

Severa

Hipertensiune asociata sarcinii (hipertensiune agravata de sarcina)

Grupul de lucru din cadrul Programului American privind HTA- National High Blood
Pressure Education Program (1990) recomanda utilizarea clasificarii lui Hughes (1972) care
include hipertensiunea tranzitorie.Aceasta categorie corespunde HTA indusa de sarcina sau
proteinurie din clasificarea Cunningham/Gant si definite drept TA crescuta in timpul sarcinii
sau in decursul a 24 ore postapartum fara alte semne de preeclampsie sau hipertensiune
arteriala. Curent citata este si complexa clasificare OMS din 1987.

2.4. EPIDEMIOLOGIE
Hipertensiunea prezenta in timpul sarcinii reprezinta o problema importanta de
patologie deoarece prin complicatiile pe care le genereaza poate pune in pericol atat viata
mamei cat si a fatului, boala hipertensiva fiind raspunzatoare pentru 20% din mortalitatea
maternala si 25% din mortalitatea perinatala.
Sarcina poate induce hipertensiune la femeie normotensiva sau poate agrava o
hipertensiune deja existenta. Hipertensiunea indusa sau agravata de sarcina poate fi
acompaniata de edeme generalizate si/sau proteinurie. In lipsa tratamentului se pot dezvolta
accese convulsive, tonico-clonice.
Aparitia hipertensiunii in ultimul trimestru de sarcina este una din problemele
obstetricale nesolutionate. In ciuda cercetarilor, factorul declansator al acestui sindrom nu
este pe deplin elucidate, dar procesele fiziopatologice care produc si intretin simptomele
acestei boli sunt din ce in ce mai bine intelese.
Tulburarile hipertensive ce complicca evolutia sarcinii sunt frecvente, reprezentand
dupa hemoragii si infectii, a treia cauza de mortalitate materna. Se estimeaza ca in lume
aproximativ 50.000 femei mor in fiecare an de eclampsie (Duley 1992). Decesele materne
raman o amenintare chiar si in SUA. Berg (1996) a reportat 18% din 1450 decese materne in
SUA, din 1987-1990 prin complicatii ale sarcine induse de HTA.
Incidenta HTA pe parcursul sarcinii variaza intre 0,5 si 12% din totalul gravidelor (612% din gravidele internate dupa D.Alessandrescu).

20

HTA indusa de sarcina prezinta o incidenta mai mare la:

Gravide primipare, mai ales la tinere.Raportul primipare-multipare cu preeclampsia

eclampsie variaza intre 1,5 6 / 1.HTA indusa de sarcina afecteaza mai frecvent
multiparele.Femeile mai in varsta la care incidenta HTA cronica creste odata cu
avansarea in varsta au un risc mai mare ca sarcina sa agravaze HTA.Spellacy si
colaboratorii (1986) raportaza ca femeile peste 40 de ani nulipare au risc de
dezvoltare a HTA indusa de sarcina si preeclampsie de 2-3 ori mai mare comparativ
cu cele intre 25-30 ani.

Gravidele cu un nivel socio-economic scazut, subnutrite prezentand carente proteice

si vitaminice in conditiile unui aport alimentar de sare excesiv.

Gravidele care prezinta hidramnios, sarcina multipla, afectiuni vasculo-renale,

gravidele ale caror ascendente au prezentat pe parcursul sarcinilor preeclampsieeclampsie. Studiile effectuate asupra surorilor, fiicelor, nepoatelor si nurorilor
femeilor eclmaptice au relevant o transmitere ereditara marcata a preeclampsieieclampsiei dupa modelul genei unice (cu o frecventa de 0,25). Killpatrick (1989)
sustine ca exista o asociere intre Ag HLA-DR4 si proteinurie-hipertensiune.

Factorii rasiali studiul efectuat asupra a 5600 nulipare la Parkland Hospital a aratat
ca au dezvoltat HTA
indusa

de

sarcina

18% dintre femeile

albe,

20%

hispanice

si

dintre
22%

dintre afroamericane. Dintre acestea,

jumatate au prezentat preeclampsie. In
studiul comparative
efectuat pe multipare, incidenta HTA a fost de 6,2% la femeile albe, 6,6% pentru hispanice si 8,5%
pentru afro-americane. Rezultatele reflecta o incidenta crescuta a HTA la afroamericane.

Frecventa preeclampsiei-eclampsiei pare sa fie influentata si de factorii de mediu.

21

2.5. FIZIOPATOLOGIE
Cresterea mecanismelor fiziopatologice ale fenomenelor ce determina sindromulpreeclampsie-eclampsie a avut consecinte in diagnosticul precoce si in modificarea terapiei.
La baza fiziopatologiei preeclampsiei sta vasospasmul-concept avansat pentru prima data de
Volhard (1918), pe baza observatiilor directe asupra vaselor de calibru mic din patul
unghinal, fundul de ochi si conjunctiva bulbara care prezinta modificari histologice observate
si in alte organe afectate.
Vasoconstrictia contribuie la TA. La extinderea degradarii peretelui vasculat
contribuie si alterarea segmentelor arteriolare dilatate cu cele contractate-integritatea
endoteliala fiind compromisa de intinderea segmentelor dilatate.
Angiotensina II determina vasoconstrictie prin actiune directa asupra celulelor
endoteliale.Aceste modificari de la nivelul peretilor vasculari conduc la migrarea
constituentilor inclusive plachete si fibrinogen printer cellule endoteliale si la depozitarea lor
eubendoteliala.
Datorita modificarilor vasculare si hipoxiei tesuturilor apare hemoragia, necroza si
alte afectiuni ale organelor, observate in formele severe de preeclampsia.

Raspunsul presor crescut

La gravidele normale se dezvolta o stare refractara vasculara la raspunsul presor al

angiotensinei II si al catecolaminelor.In preeclampsia starea refractara vasculara dispare.

Aceasta crestere a sensibilitatii vasculare precede cu saptamani aparitia clinica a HTA indusa
de sarcina.

Modificari cardiovasculare
Reprezentarea grafica a debitului cardiac in functie de presiunea venoasa centrala,

respectiv capilara pulmonara inseamna obtinerea unei curbe reprezentand functia cardiaca a
ventriculului stang, respectiv drept. Din analiza acestor grafice se observa ca in cordul
insuficient este necesara o presarcina crescuta sau o presiune de umplere crescuta, pentru a se
obtine acelas debit ca in cordul normal.
In preeclampsie scade volumul plasmatic.Studiile au artat c gravidele predispuse le
preeclampsie prezint un debit cardiac crescut i vasodilataie compensatorie.
Mecanismul care st la baza leziunii i disfunciei endoteliale este neclar.Endoteliu
vascular are un rol important in controlul hemostazei, trombozei i tonusului vascular. In
hipertensiunea indus de sarcin apare disfuncia endotelial, este transformat intr-o
suprafa trombogenic asociat cu vasoconstricie.

22

Coagularea intravascular
Depuneri de fibrin au fost constatate n multe organe la femeile cu preeclampsie:

creier, rinichi, ficat i placent, atrgnd atenia asupra anomaliilor de coagulare.

Intradevr alterri ale echilibrului fluido-coagulant sunt prezente n cele mai multe
cazuri de preeclampsie, fr a conduce la tulburri de hemostaz, dect n formele foarte
severe. Trombocitopenia este constant n preeclampsie i uneori precede debutul clinic.
Studii in vitro au artat o cretere a reactivitii plachetare la stimularea cu
vasopresina nc n primul trimestru de sarcin la gravide care mai trziu vor face
preeclampsie.
Activarea plachetar pare s fie secundar disfunciei celulelor endoteliale i conduce
la declanarea coagulrii i la reacie fibrinolitic consecutiv. Aa se explica nivelele
crescute de fibronectin (expresie a lezrii endoteliale) asociate cu scderea titrului de
antitrombina III i antiplasmina la bolnavele cu preeclampsie.
In formele severe de preeclampsie la 40% din paciente s-au identificat factori de risc
trombogen (anticorpi antifosfolipidici, proteina C areactiv, hiperhomocisteinemie), factori
care au persistat i dup natere, sugernd rolul lor n fiziopatologia bolii dar i implicaiile
lor ulterioare asupra strii de sntate a femeii i asupra evoluiei sarcinilor viitoare.
In concluzie: amploarea modificrilor fiziopatologice amintite i predominena
anumitor teritorii afectate, vor determina diversitatea manifestrilor clinice i apariia de
complicaii materne i fetale.

Modificari hematologice
Studiile histopatologice au relevant prezena depozitelor de fibrin i constituirea de

trombi in microcirculaie la femeile cu preeclampsie.

Principalele modificari hematologice intalnite in general in preeclampsie sunt:
-

Trombocitopenia;

Scaderea unora dintre factorii plasmatici si coagularii;

Modificarile eritrocitare.

Hemoconcentratia in preeclampsie, se constat o reducere a volumului plasmatic

care precede apariia semnelor clinice.
In condiiile n care volumul lichidelor extracelulare rmne neschimbat, aa cum a

demonstrat-o studiul lui Brown si Gallery, scderea volumului plasmatic se datoreaz unei
redistribuii a lichidelor extracelulare, ca urmare a disfunciei endoteliale, cu creterea
permeabilitii capilarelor.

23

Aceste modificri se reflect clinic n apariia edemului generalizat i n creterea

hematocritului, i s-a constatat c sunt n concordan cu severitatea bolii.

Neutrofilele,metabolismul lipidic
Neutrofilele produc o serie de substane ce acioneaz asupra structurilor vasculare i

pot distruge integritatea celulelor endoteliale. In preeclampsia apar modificri i in

metabolismul lipidic, cresc trigliceridele i acizii grai.

Modificari endocrine
Nivelele plasmatice ale reninei, AT II, aldosteronului sunt crescute in timpul sarcinii.
In HTA indusa de sarcina se constata diminuarea nivelelor plasmatice ale acestui

sistem pana la valorile inregistrate la femeile care nu sunt insarcinate. Datorita retentiei de Na
si/sau HTA secretia de renina de la nivelul aparatului juxtaglomerular este scazuta. Diminua
consecutiv conversia angiotensiogenului si a AT I rezultand o scadere a secretiei de
aldosteron.

Modificari hidroelectrolitice
La femeile cu preeclampsia severa volumul extracellular este expansionat mai mult

decat in sarcina normala.Edemele sunt evidente desi, paradoxal, nivelul de aldosteron este
inferior celui considerat crescut din sarcina normala. Concentratia electrolitica nu difera
semnificativ fata de gravidele normale cu exceptia celor tratate cu diuretic, restrictie de Na in
dieta sau la care s-au administrat solutii saturate de oxitocina. Prezenta sau absenta edemului
nu reprezinta un criteriu de agravare sau de prognostic mai bun in sarcinile complicate de
preeclampsie.

Rinichiul
Intr-o sarcina normala fluxul sanguine normal si rata filtratii glomerulare cresc intr-o

masura apreciabila. In HTA indusa, perfuzia renala si filtrarea glomerulara sunt reduse la
valori sub normalul valorilor de la femei care nu sunt insarcinate ca urmare a bolilor severe.
In formele medii concetratiile plasmatice ale creatininei, ureei, rar au valori superioare
valorilor normale nongravidice. Concentratia plasmatica a acidului uric este crescuta in
special in formele severe de preeclampsie.
Glomerulii se mresc i uneori ies in afar in tubulele invecinate, astfel au loc
distrucii tubulare, ce au consecin scderea filtrrii glomerurale i a fluxului plasmatic renal.
Apare proteinuria din cauza disfunciei glomerurale i hiperuricemia datorit disfunciei
tubulare. Datorit distruciilor in urin pot aprea globule roii, depozite hialine i sruri de

24

calciu. Iniial in preeclampsie ca semn precoce se reduce clearance-ul acidului uric, apare
hiperuricemie i mai trziu proteinuria ce este considerat un semn tardiv.

Ficatul
In formele severe de preeclampsie exista alterari ale testelor hepatice functionale si

ale integritatii hepatice.Hiperbilirubinemia severa nu se asociaza frecvent cu preeclampsia.

Nivelul ridicat al fosfatazei alcaline serice se datoreaza fosfatazei alcaline termostabile de
origine placentara.
Se realizeaz evaluarea funciei hepatice: hemoleucogram, teste biochimice care
evideniaz un nivel crescut de urai; transaminaze, bilirubina, teste de coagulare.

Creierul
Fluxul sanguin cerebral, consumul de oxigen si rezistenta vasculara nu sunt alterate la

femeile cu preeclampsia sau HTA esentiala, dar exista posibilitatea hipoperfuziei cerebrale
focale sau chiar a hiperperfuziei.

Cecitatea
Modificarile vizuale sunt frecvente in formele severe de preeclampsia, cecitatea

aparand fie izolat, fie insotind atacurile convulsive. Unele femei cu grade variate de
amauroza prezinta la RMN si TC o hiperdensitate a lobului occipital. In multe cazuri
prognosticul este bun, vederea revenind in decurs de cateva ore pana la o saptamana,
vasoconstricie.

Coma
Este rar intalnita in formele severe de preeclampsie. Totusi prognosticul pentru aceste

femei este bun. In acest caz la TC s-a observant edem cerebral extins.

Patologia patului utero-placentar

In sarcin normal arterele spiralate ale patului placentar sufer o serie de modificri

pe msur ce sunt invadate de citrofoblast.Cnd aceste modificri sunt reduse au drept

consecin un flux sanguine placentar sczut care devine insuficient odat cu avansarea
gestaiei.Mai recent s-a sugerat c exist o dezvoltare incomplet a microvascularizaiei
placentare fetale in preeclampsia care ar justifica perfuzia redus a placentei fatale.

Patogenia suferintei fetale

Suferinta fetala este o stare patologica consecutiva unor cauze diverse ce actioneaza in

ultima instant printr-un mecanism pathologic comun: reducerea sub un nivel critic a
oxigenarii tesuturilor fatului.

25

In lipsa unor masuri obstetricale eficace, consecintele sunt fie moartea intrapartum, fie
nasterea unui fat socat, sau cu sechele de gravitate variabila, in special neuropsihice.

Vasospasmul generalizat este responsabil de creterea rezistenei vasculare

periferice, i implicit a presiunii arteriale diastolice, care reprezint simptomul
distinctiv al hipertensiunii induse de sarcin.
Preeclampsia se caracterizeaz prin pierderea strii refractare vasculare la factorii

vasomotorii, existent n sarcina normal, cu o cretere a sensibilitii la angiotensina II,

catecolamine, vasopresina.
Medierea acestui rspuns vascular anormal este pus n primul rnd pe seama unei
producii cu efect vasoconstrictor la nivelul placentei i a plachetelor sanguine activate n
detrimentul prostaciclinei (cu efect vasodilatator) a crei sintez scade la nivelul endoteliului
disfuncional. n plus, sunt studii care au evideniat o cretere a produciei de endotelin
(puternic vasoconstrictor), combinat cu o scdere a sintezei de oxid nitric (NO) la nivelul
celulelor endoteliale i care este cunoscut pentru efectul su vasodilatator. Aceast
reactivitate vascular crescut, cu pierderea strii refractare la angiotensina II, s-a demonstrat
c apare dup sptmna 17-a i precede cu 8-12 sptmni apariia bolii.

2.6. DIAGNOSTIC CLINIC

2.6.1. SIMPTOMATOLOGIE

Manifestari clinice:
Principalele organe i sisteme afectate sunt: sistemul cardiovascular, rinichiul,

sistemul nervos central, ficatul. Manifestrile clinice vor varia n funcie de severitatea bolii,
vrsta gestaionala i asocierea cu alte afeciuni medicale.

Simptome cardiovasculare:

- hipertensiune arterial 140/90 mm Hg;

- hemoconcentraie;
- cretere ponderal > 2,5 kg/sptmn;
- edeme generalizate.

Simptome renale:

- proteinurie > 0,3 g/l;

- oligurie;
- hematurie.

26

Simptome nervoase:

- hiperreflectivitate osteoartendinoas;
- cefalee;
- tulburri de vedere pn la orbire;
- crize convulsive;

Simptome digestive:

- greuri, vrsturi;
- durere epigastric i n hipocondrul drept;
- icter.

Simptome fetale:

- ntrzierea de cretere intrauterin;

- suferin fetal cronic;
- deces perinatal.
Semne clinice principale (HTA, proteinurie i edeme) ce apar in a doua jumtate a
sarcinii.

Hipertensiune arterial. Preeclampsia este caracterizat prin valori ale TA >140/90

mmHg sau mai mari, care se menin mai mult timp. Se consider o cretere anormal
dac valoarea sistolic este >30 mmHg i diastolica > cu 15 mmHg dect cele
anterioare. HTA se poate asocia cu modificri a fundului de ochi, simptome
neurologice, semen de insuficien cardiac. O alta caracteristic a TA in
preeclampsia este labilitatea valorilor i ritmului cu valori sczute dimineaa i
crescute noaptea invers dect in sarcina normal.

Proteinuria - este de obicei ultimul semn al triadei ce caracterizeaz preeclampsia i

reprezint prezena proteinelor urinare in concentraie >de 0,3 g/l in urina din 24 h.
Proteinuria in preeclampsie este in mod obinuit moderat sub 2 g / 24 h, i numai in
formele severe poate fi mai mare asociindu-se cu sindrom nefrotic. Proteinuria apare
i izolat in a doua jumtate a sarcinii i nu se asociaz cu HTA i edem. din punct de
vedere calitativ proteinuria din preeclampsie este de tip glomerural. Studii recnte au
artat c i microproteinuria, cu valori de 150 - 300 mg / 24 h,poate conduce la aparia
unor complicaii materne (dezlipirea de retin) sau fetale (hipotrofie, moarte fetal
intrauterin), avnd semnificaie predictiv mai ales cnd se asociaz cu valori
crescute ale acidului uric.

27

Edemul. A fost descris ca fiind cel mai precoce semn in preeclampsie, indic o
modificare in coninut,intensitate i distribuie a fluidelor organismului. Spre
deosebire de edemele din cursul unei sarcini normale care sunt declive, edemele din
preeclampsie apar la mini i fa sau generalizat, este alb-moale i poate aprea
brusc,poate fi asociat cu HTA i proteinurie.

Creterea excesiv in greutate. Este datorat acumularii de lichide in spaiul intra i

extracelular, au loc creteri in greutate cu 10%.au loc reteii de sruri. In patogeneza
edemului din preeclampsie intervine probabil, un mechanism de origine renal, fiind
dovedit c exist o diminuare a capacitii de excreie renal a sodiului. Totusi
preeclampsia poate aprea i in absena reteniei de lichide, volumul plasmatic fiind
redus in comparaie cu sarcina normal, chiar dac este present edemul. Utilizarea
diureticelor poate fi periculoas, deoarece ele reduc volumul plasmatic i deci
perfuzia utero-placentar.

Semne asociate:

Cefalee persistent i intens

o apare rar in formele uoare i mai frecvent la cele severe, este localizat
frontal sau occipital i este rezistent la tratament.
o dureri epigastrice (sub form de bar) sau in hipocondru drept reprezentnd un
simptom al unei preeclampsiei severe, apare datorit distensiei capsulei
hepatice, determinat de hemoragii i edem.;
o tulburri senzoriale: ameeli, vjituri in urechi, diplopie, scotoame;

28

Astenie cu stare de somnolen, alteori stri de agitaie, polipnee.

La consultaia prenatal vor fi fcute:

Testul postural;

Urmrire in semestru II de sarcin, semnalnd gravidele cu tensiune diastolic >90

mmHg.

Recoltare de snge pentru dozarea acidului uric (creterea lui indic apariia
sindromului hipertensiv).

2.6.2. DIAGNOSTIC PARACLINIC

Investigaii paraclinice:

hemoglobina i hematocritul pot fi crescute datorit hemoconcentraiei, sau, in

cazurile severe poate exista anemie din cauza hemolizei;

trombocitopenia - este considerat semnul cel mai precoce, survenind chiar cu cteva
sptmni inainte ca semnele clinice ale preeclampsiei s devin evidente;

acidul uric este peste 6 mg%, creterea lui in hipertensiune indus de sarcin se
datoreaz eliminrii lui, competitive cu acidul lactic, la nivelul tubului contort distal
renal. Acidul lactic este crescut datorit metabolismului anaerob de la nivelul
placentei, prin ischemie utero-placentar;

creatinina seric-este normal (0,6 - 0,8 %), dar poate crete in preeclampsia sever;

glicemia i electroliii serici sunt normali;

proteinele totale, albuminile i gamaglobulinele sunt semnificativ diminuate;

lipidele plasmatice sunt moderat crescute,iar creterea se acentueaz odat cu

severitatea preeclampsiei;

examenul de urin relev proteinurie i ocazional cilindri hialini.

29

Roll-over-test-ul se efectueaza in saptamanile 28-32 de sarcina. Gravida este in

decubit lateral stang, se masoara TA din 5 in 5 minute pana la stabilizarea valorilor
dupa care este trecuta in decubit dorsal si TA este masurata dupa 1 minut si jupa 5
minute. Testul este pozitiv daca la trecerea in decubit dorsal TA diastolica creste cu
mai mult de 20 mmHg. Testul este neinvaziv si usor de executat. Dupa unii cercetatori
75 % din gravidele cu test pozitiv vor dezvolta HTA in ultimele doua luni ed sarcina,
iar dintre cele cu test negative numai 9 % vor prezenta cresteri patologice ale HTA.

Clearance-ul de sulfat de dehidroepiandrosteron constata capacitatea placentara de a

transforma prehormonii materni in estrogeni. La gravidele care vor dezvolta
preeclampsia clearance-ul scade cu 4 saptamani inainte de aparitia semnelor clinice;
la gravidele normale creste linear in timpul sarcinii.

Testul la angiotensina II se bazeaz pe scderea strii refractare a sistemului

vascular, la efectul vasoconstrictor al angiotensinei II la gravidele ce vor face
preeclampsie. Astfel, pentru inducerea unei creteri a presiunii arteriale diastolice cu
20 mmHg la gravidele normotensive, care ulterior vor prezenta preeclampsie, este
suficient o doz mai mic de 8 ng/kg/minut, fa de 13,5 - 14,9 ng/kg/minut, ct este
necesar la gravidele care vor rmne normotensive. Dei testul are o sensibilitate i o
specificitate de 90 % i respectiv 91 %, el nu se preteaz la o folosire de rutin.

Velocimetria Doppler color a arterelor uterine a evideniat creterea impedanei la

nivelul arterelor spiralate, consecutive modificrilor specifice preeclapmsiei. Prezena
unui "notch" protodiastolic la nivelul ambelor artere uterine n sptmnile 24 - 26 de
sarcin a permis identificarea gravidelor cu risc de preeclampsie, naintea apariiei
semnelor clinice, cu o sensibilitate de 77,3 % i o specificitate de 93,9 %. Efectuarea
30

ultrasonografiei Doppier color, n trimestrul II de sarcin, ar putea constitui un test de

screening, foarte atractiv dar sunt necesare i alte studii n acest sens.

Disfuncia endoteliului vascular a fost testat prin determinarea unor marker

biochimici; fibronectin, endotelin, acid uric. Fibronectina este o glicoprotein ce
constituie o component a esutului conjunctiv i a membranelor bazale. Creterea
concentraiilor plasmatice a fibronectinei s-a sugerat c precede apariia semnelor
clinice de preeclampsie. Studii mai recente (SUD i colab. 1999) au demonstrat o
cretere progresiv a fibronectinei de-a lungul sarcinii, valori care sunt semnificativ
mai mari chiar nainte de sptmna 20, la gravidele ce vor dezvolta preeclampsie.
Este nevoie ns s se stabileasc valoarea de referin a fibrinectinei plasmatice, cu
semnificaia predictiv pentru preeclampsie.

Endotelina 1 este o peptid vasoactiv produs de celulele endoteliale, i are un efect

vasoconstrictor de 10 ori mai mare dect angiotensina II, ntr-un studiu recent,
Shaarawy i colab, (1999) au testat nivelul plasmatic al endotelinei l n primul
trimestru de sarcin, constatnd valori semnificativ de ridicate, ce au identificat 55,5
% din gravidele cu risc crescut de preeclampsie, iar cnd s-a asociat cu PAM
(presiunea arterial medie) in trimestrul II valoarea predictiv pozitiv a crescut la
68,2 %. Intr-un alt studiu, Paternoster i colab (1999) au urmrit 6 markeri biochimici
din snge i urin (fibronectina, antitrombina III, alfa l-microglobulina, u - N - acetil
betagiucozaminidaza, acidul uric i rata de excreie a albuminei) la gravide ntre
sptmna 28-30, cu hipertensiune, dar cu proteinurie < 0,5 g/ 24 ore.

Ibronectina, acidul uric i microalbiminuria, au putut indica gravidele care vor

dezvolta preeclampsia, iar din acetia microalbumina a dat valoarea predictiv
pozitiv i specificitatea cea mai mare (87,5 %, respectiv 98,9 %). In concluzie,
pentru moment, un diagnostic precoce al preeclampsiei este posibil doar prin
combinarea mai multor teste.

Ecografia de morfologie fetala este o investigatie care se bazeaza pe niste

ultrasunete care sunt emise de catre un aparat ecografic performant si care sunt apoi
reflectate de catre tesuturi si inregistrate sub forma unor imagini digitale. Ecografia
este indicata de specialisti mai mult in saptamanile 22-24 de sarcina, insa informatiile
oferite sunt relevante in orice stadiu al sarcinii.
Ecografia morfologica fetala poate sa dureze aprox. 30 de minute iar informatiile

oferite de aceasta sunt extrem de importante. Astfel, ecograful arata varsta gestationala,

31

numarul fetilor, locul in care se afla placenta sau cantitatea de lichid amniotic. De asemenea
ecografia poate identifica si anumite anomalii congenitale ale fatului cum sunt spina bifida
sau despicatura palatina, anomalii fetale cardiace, digestive, renale, ale fetei, ale sistemului
osos. Anumite anomalii fetale nu pot fi insa evidentiate ecografic datorita debutului tardiv in
viata intrauterina sau in unele cazuri chiar dupa nastere: anomaliile de metabolism, anumite
forme de hidrocefalie, micro/macrocefalie, ocluzie intestinala, anomalii scheletice sau unele
forme de hernie diafragmatica.

2.7. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diagnosticul diferenial al Preeclamsiei se face cu alte forme de HTA:

Esenial;

Secundar;
Diagnosticul diferenial al manifestrilor clinice se face cu:

purpura trombocitopenic idiopatic;

degenerescena hepatic acut;

hepatita viral;

sindromul hemolitic uremic;

colecistita acut;

glomerulonefrita;

calculoza renal.
In ciuda unor criterii precise, ce definesc preeciampsia, lipsa specificitii

simptomelor, ca i asocierea cu altele, pe msura agravrii bolii i a apariiei complicaiilor,

fac ca diagnosticul s nu fie totdeauna facil, necesitnd diferenierea de afeciuni cu
manifestri asemntoare.

Hipertensiunea arteriai cronic se caracterizeaz prin recunoaterea ei nainte de

sptmna 20 de sarcin, persist dup 6 sptmni postpartum i apare mai ales la
multipare. Absena proteinuriei este un semn distinctiv pentru hipertensiunea
esenial, dar devine inoperant pentru hipertensiunea de cauz renal, sau cnd se
supraadaug preeciampsia. In aceste cazuri se vor urmri prezena altor semne
specifice pentru afeciunile renale sau de afectare a altor organe n preeciampsie. In
formele severe de preeciampsie, cu afectare hepatic, i cu durere n hipocondrul
drept, diferenierea de ficatui gras acut de sarcin este foarte dificil n condiiile n
care ambele entiti evolueaz cu creterea enzimelor hepatice, coagulopatie,

32

hipernuricemie, iar hipertensiunea i proteinuria pot fi constatate i la pacientele cu

ficat gras acut de sarcin. Asemnarea dintre cele dou entiti patologice ridic
problema existenei a dou forme de exprimare a aceleiai condiii patologice.
Evoluia foarte grav n ambele situaii, impune terminarea rapid a naterii i luarea
unor msuri energice de terapie intensiv, ceea ce este mai important pentru pacient,
dect a le diferenia.

Purpura trombotic trombocitopenic n timpul sarcinii se difereniaz foarte greu

de preeclampsia n form sever, pentru c se manifest prin trombocitopenie,
afectare renal i semne neurologice cu tulburri de vedere, cefalee i chiar convulsii.
Cnd nu

este cunoscut dinaintea sarcinii, chiar n absena semnelor certe de

preeclampsie, se consider rezonabil ca la tratamentul standard al hiperensiunii indus

de sarcin s se adauge plasmafereza.

Sindromul hemolitic uremie se manifest prin hemoliz microangiopatic,

trombocitopenie, insuficien renal, tuburari de contiin i uneori convulsii. n acest
caz ns se recunoate o infecie viral sau bacterian gastrointestinal n trecutul
imediat, iar insuficiena renal apare precoce i este de obicei sever.

Sindromul convulsiv i comele de alte cauze intr n discuia diagnosticului

diferenial cu crizele de eclampsie: convulsii epileptice, ruperea unui anevrism
cerebral, sindrom de hiperventilaie. Diferenierea este dificil n absena semnelor de
preeclampsie. si cu att mai mult cu ct au fost descrise crize de eclampsie la gravide
cu valori normale ale tensiunii arteriale.
Cu toate dificultile diagnosticului formelor severe de preeclampsie, n evitarea

greelilor este bine de avut n vedere urmtoarele:

preeclampsia sever nu este obinuit la o multipar. In acest caz prezena unei

hipertensiuni severe sugereaz existena unei afeciuni de baz: hipertensiunea
arterial cronic, afectare renal, boal de colagen;

cu ct hipertensiunea sever survine mai timpuriu n sarcin, cu att ea este dat de o

condiie independent de sarcin;

hipertensiunea este elementul cheie al diagnosticului diferenial: afeciuni cu

manifestri asemntoare preeclampsiei severe pot aprea n sarcin- epilepsie,
hepatit, purpur trombocitopenic i altele - acestea nu se nsoesc de valori crescute
ale TA, n schimb orice tablou clinic cu aspect neobinuit i sever trebuie suspectat de
preeclampsie dac hiper-tensiunea arterial este prezent.

33

2.8. EVOLUTIE
Daca se instituie un regim igieno-dietetic adecvat si un tratament corespunzator,
evolutia poate fi spre stabilizare, ameliorare sau remisiune completa. Un grup restans de
cazuri, chiar tratate corespunzator, au o evolutie agravanta spre eclampsie.
Cateva elemente de prognostic pot sugera acea evolutie:

lipsa de raspuns prin scadere a tensiunii arteriale sub tratament;

curba porteniuriei ascendenta;

scaderea diurezei;

modificari de gradul II ale fundului de ochi.

Hipertensiunea arteriala indusa de sarcina netratata corespunzator evolueaza catre

accide parosistic major-eclampsia.

2.9. PROGNOSTIC

Prognosticul imediat este determinat de 3 factori menionai de Zuspan:

subestimarea gravitii bolii;

ncredere exagerat n tratamentul medical;

ezitare n adoptarea unei atitudini active pentru declasarea travaliului i terminarea

naterii.

Mortalitatea matern se datoreaz eclampsiei (0,4 - 4 %) sau edemului pulmonar (10 %).
Morbiditatea matern este determinat de principalele complicaii ale preeclampsiei:
-

hemoragii grave din abruptio placentae complicat cu coagulopatie de consum;

pneumopatie de aspiraie;

insuficien renal acut:

hemoragie cerebral;

ruptur de ficat;

dezlipire de retin.
Mortalitatea perinatal este grevat de hipotrofia fetal i prematuritatea condiionat

de agravarea bolii, la care se adaug hipoxia acut indus de stressful naterii sau secundar
unei hipotensiuni materne prin decolarea prematur a placentei, sau printr-o vasodilataie,
provocat de medicaia antihipertensiv. In continuare, evoluia neonatal este influenat de
problemele asociate copilului mic (hipotermie, hipoglicemie, policitemie, hipocalcemie), de
cele ale traumatismului obstretical i al medicaiei primite de mam.

34

Prognosticul ndeprtat se refer la riscul recurenei preeclampsiei i al dezvoltrii

ulterioare a unei morbiditi cardiovasculare.

Din datele culese de Sibai (1991), rezult c probabilitatea de recuren la viitoarea
sarcin este de aproximativ 30%, fiind n mare msur influenate de vrsta gestaionala la
care a debutat preeclampsia (cnd a fost spre termenul sarcinii, recurena s-a ntlnit la 25 %
de gravide, iar dac preeclampsia s-a dezvoltat nainte de 28 sptmni, riscul de recuren a
crescut la 65 %). Acelai autor arat c incidena dezvoltrii hipertensiunii arteriale trziu n
cursul vieii, este mai mare dac preeclampsia s-a repetat i la sarcina urmtoare (25 %), sau
debutul preeclampsiei a fost nainte de 31 sptmni de sarcin.
Aceste date indic c dezvoltarea n timp a unei patologii cardiovasculare poate fi
prevzut la multipare cu preeclampsie, la cele cu recidive la sarcinile ulterioare i la cazurile
cu debut a preeclampsiei n trimestrul II de sarcin.

2.10 COMPLICATII
Cele mai redutabile complicaii sunt:

Eclampsia;

Sindromul HELLP;

Mortalitatea matern i perinatal;

Ecalmpsia, care este o complicatie grava a sarcinii grevata de o mortalitate materna

ingrijoratoare inca si o mortalitate fetala in jur de 50 %.
Complicatiile care apar imediat sunt:

Insuficienta renala;

Insuficienta hepatica;

Hemoragii meningo-cerebrale.

Sindromul HELLP
A fost descris de Weinstein n 1982, iar denumirea este un acronim al principalelor

semne ale bolii: hemoliza (H), creterea enzimelor hepatice (EL), scderea numrului de
plachete sanguine (LP).
Sindromul HELLP reprezint o complicaie grav hepatic caracterizat fiziolologic
prin anemie hemolitic microangiopatic cu agregare plachetar i tromboze ale vaselor mici
ale ficatului. Consecutiv biopsiei apar hemoragii periportale i n parenchim la nivel
subcapsular necroze, depuneri de fibrin, steatoz.

35

Diagnosticul se face pe baza frotiului sanguin anormal (cu prezena de schistocite)

-

creterea bilirubinei peste 1,2 mg %, ca expresie a hemolizei, creterea

transaminazelor hepatice peste 70 UI/I i a lacticdehidrogenazei > 600 UI/I.

Frecvena acestei complicaii este raportat ntre 0,4 % i pn la 12 %, iar condiiile

cu care s-a asociat acest sindrom au fost: lipsa asistenei prenatale (66 %), presiunea arterial
diastolic > 120 mm HG (61 %), crize de eclampsie (40 %).
Semnele clinice cele mai frecvente sunt:
-

durerea "n bar" n etajul abdominal superior;

hipocondrul drept (86 - 90 %);

greuri i/sau vrsturi (45 - 84 %);

cefalee (50 %).

Tabloul clinic preteaz la confuzii cu: afeciuni biliare, apendicit, ulcer

gastroduodenal, distrofia hepatic grsoas acut de sarcin, hepatitele virale, purpura
trombotic trombocitopenic.
Mortalitatea raportat este peste 25 % i se datoreaz leziunilor hepatice (hematom
subcapsular extins, hemoragii parenchimatoase, ruptur hepatic) complicate cu coagulare
intravascular diseminat, edem pulmonar acut, insuficien renal acut, decolare de
placent.

Mortalitatea matern
Dei preeclampsia/eclampsie figureaz printre primele 2 cauze de deces matern,

raportrile sunt foarte diferite, de la 0,4 % n SUA pn la 41,7 % n Panama, reflectnd in

mare msur standardul socio-economic al populaiei i calitatea asistenei prenatale.
In Romnia, la o mortalitate prin risc obstetrical direct de 22 / 100.000 nateri n
1992, hipertensiunea indus de sarcin a fost raportat la 17,6 %, fiind a 2-a cauz de deces
matern dup sindromul hemoragie.
In majoritatea cazurilor decesul este consecina crizelor de eclampsie. n acest caz
cauza principal este hemoragia cerebral favorizat i de o trombocitopenie < 50.000/ mmc.
Momentul critic este considerat perioada postpartum, n primele 7 zile, cnd au loc
cele mai multe dintre decese. Piederile de snge, mai ales dac naterea a fost prin cezarian,
sunt dificil de compensat n condiiile de hipovolemie i hemodiluie, caracteristic
preeclampsiei, conducnd la colaps circulator i oc hipovolemie.
Edemul pulmonar, prin extravazarea de fluide din capilare n alveole, favorizat i de
aportul de fluide crescut pentru corectarea hemodinamicii reprezint un alt factor agravant, ce
contribuie la evoluia nefavorabil a preeclampsiei.
36

In sfrit, insuficiena renal acut este cauza de deces mai ales n formele de
preeclampsie complicate cu abruptio placentae i sindrom HELLP.

Complicaii fetale
Mortalitatea perinatal este crescut la femeile cu preeclampsie (10-37 %). Se

apreciaz c acest risc crete de dou ori la o presiune arterial diastolic = 95 mmHg i de
apte ori cnd se asociaz cu o proteinurie semnificativ.
Complicaiile grave ale preeclampsiei: eclampsia, sindrom HELLP, abruption
placentae (DPPNI), sunt circumstane de risc major pentru ft.
In 70% din cazuri, decesul fetal se datoreaz unui accident placentar (insuficiena
placentar, infarct placentar, hematom retroplacentar).
Tratamentele cu antihipertensive i diuretice pot reprezenta circumstane agravante
pentru ft, care este expus unei accenturi a hipoperfuziei placentare, prin scderea presiunii
de perfuzare a placentei i a volumului sangvin.
Evoluia neonatal este grevat de prematuritate (pn n 10 %), fei cu greutate mic
la natere, mai ales cnd debutul preeclampsiei este timpuriu. n schimb, boala membranelor
hialine, este mai rar, deoarece maturizarea pneumocitului II se realizeaz prin stress-ul dat
de hipoperfuzia utero-placentar cronic.

2.11. PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT

Tratament profilactic
Carenele existente n cunotinele privind etipatogenia preeclampsiei nu permit
efectuarea unei profilaxii primare i de aceea msurile preventive se adresez evitrii
evoluiei severe a bolii i anume:

Identificarea gravidelor cu risc, n primul trimestru de sarcin, care s

beneficieze de o supraveghere continu i atent. Printre acestea se urmrete
orice multipar, cu antecedente familiare de preeclampsie, sau care este cunoscut
cu hipertensiune arterial cronic, afeciuni renale, diabet, lupus eritematos, ori are
sarcin gemelar.

Repausul la pat n decubit lateral cel puin o or/zi crete fluxul renal i uterotriacentar, scade eliberarea factorilor vasopresori i amelioreaz evoluia bolii. El
este ecomandat mai ales n trimestrul II i trimestrul III de sarcin.

Monitorizarea tensiunii arteriale la fiecare vizit medical, mai ales n trimestrul II de

sarcin. Orice cretere a presiunii arteriale sistolice peste 30 mmHg, a celei diastolice 10 mm
Hg, sunt semne prevestitoare de apariie a preeclampsiei.
37

Diminuarea anxietii bolnavei presupune o bun informare asupra bolii i mai

ales asupra unor simptome de agravare a evoluiei ei.

Regimul alimentar are n vedere un aport corespunztor de proteine, care s

asigure cel puin o balan azotat de O (Ig proteine, kg corp/ zi). Restricia de
sare nu este recomandat pentru c stimuleaz sistemul renin - angiotensina, ce
conduce la asoconstricie arterial, cu creterea rezistenei vasculare periferice.
Suplimentrile alimentare cu calciu, magneziu, zinc, nu sunt suficient motivate de
studiile prezente.

Spitalizri intermitente la gravidele cu hipertensiune - sunt recomandate de

necesitatea evalurii strii materne i fetale i pentru individualizarea conduitei.
Tratamentul profilactic cu Aspirin n doze mici (60-80 mg/zi) a fost justificat prin
efectul

de

inhibiie

asupra

enzimei

ciclo-oxigenazei

esenial

sinteza

prostaglandinelor, i n primul rnd a Tromboxanului A^, cu potenial vasoconstrictor.

Tratamentul curativ
Conduita fa de preeclampsie trebuie s aib n vedere cteva principii:

terminarea sarcinii reprezint tratamentul definitiv;

traumatismul naterii sau al operaiei nu trebuie supraadugat unui spasm vascular

necontrolat i a unor tulburri cardiovasculare prezente;

starea ftului nu trebuie s primeze fa de apariia complicaiilor materne.

Obiectivele tratamentului sunt:
-

prevenirea sau controlul convulsiilor i stabilizarea statusului cardiovascular;

aprecierea gradului de afectare matern i fetal;

stabilirea momentului i a cii de natere, astfel ca mama s tolereze ct mai

bine procesul naterii, iar ftul s aib ansa maxim de supravieuire.

Prevenirea/combaterea convulsiilor i stabilizarea tensiunii arteriale

Sulfatul

de

magneziu (MgS04)

este

la

ora

actual,

preferat

celorlalte

anticonvulsivante (diazepam, fenitoin) fiind recomandat de Colegiul American al

Obstetricienilor i Ginecologilor (ACOG), n prevenirea i tratamentul crizelor
eclamptice, n formele severe de preeclampsie, n timpul naterii i n perioada
postpartum. Mecanismul de aciune const n blocarea tensiunii la nivelul jonciunii
neuromusculare i n plus i s-a demonstrat i un efect anticonvulsivant central. Dei
nu este antihipertensiv, are un efect stabilizator, prin interferarea dezechilibrului
prostaglandinic din preeclampsie cu scderea produciei de tromboxan A^ i prin

38

inhibarea activrii plachetare, contribuind astfel la ameliorarea circulaiei placentare,

cu efect protector asupra ftului.
Sunt cteva scheme de tratament:
Protocol Pritchard Protocol Sibai

Doz de atac. 4 g. i.v. n 5-10 min.. Doz de atac. 6 g. i.v. n 20' urmat de 10 g. i.m.,
5 g n fiecare fes.

Doz de ntreinere. 5 g.i.m.la inteval de 4 ore Doza de ntreinere 2-3g/h.i n

perfuzie continu (10 g/lOOOmI glucoza 5%, la un ritm de 100 ml/or (2 g/or) * 1
fiola de Mg SO^ = 2 g/ 10 ml.
Se prefer administrarea intravenoas, n perfuzie continu, pentru c efectul

hipotensor iniial nu se menine, i la doza terapeutic utilizat nu afecteaz activitatea

cardiac.
Monitorizarea tratamentului cu MgSO urmrete ca:
-

reflexele osteotendinoase s diminue (dar s nu fie abolite);

frecvena respiraiilor > 12 respiraii/minut;

nivelul magneziemiei s fie ntre 4-8 mg %.

In ciuda eficienei incontestabile n prevenirea i combaterea convulsiilor, tratamentul

cu Mg SO^ se asociaz cu o prelungire a duratei naterii, o inciden crescut de cezariene,
creterea sngerrii postpartum i riscul intoxicaiei.
Semnele intoxicaiei cu magneziu apar la o doza > 6 gr. administrat n bolus, sau
cnd nivelul plasmatic > 9 - 12 mg %. Ele sunt: greuri, senzaie de cldur, somnolen,
vedere dubl, greutate n vorbire, stare de slbiciune, abolirea reflexelor, insuficien
respiratorie, stop cardiac. Tratamentul se face prin administrarea i.v. de Ca gluconic 10 % 1 f.
(1 gr.), oxigen pe masc, intubaie cu susinerea respiraiei.

Combaterea hipertensiunii arteriaie severe urmrete evitarea complicaiilor

materne i n primul rnd accidentul vascular cerebral. Tratamentul antihipertensiv
este recomandat cnd presiunea arterial sistolic este > 180 mm Hg, iar cea diastolic
> 110 mmHg i urmrete meninerea presiunii arteriale diastolice n jur de 100
mmHg i a celei sistolice ntre 140-160 mmHg, pentru a nu afecta circulaia uteroplacentar. Sunt mai multe posibiliti de tratament antihipertensiv compatibile cu
sarcina.
Administrarea oral n formele mai puin severe folosete preparatele de metyldopa,

oeta blocani (labetalol) i blocani i ai canalelor de calciu (nifedipin). In formele acute de

39

hipertensiune se utilizeaz hidralazine, beta blocani (labetalol), nitroglicerina, nitroprusiat de

sodiu. Dozele, calea de administrare i efectele secundare sunt prezente mai jos:
Preparat Doza/calea de administrare Efecte secundare

Hidraiazina (scade rezistena vascular periferic)

-

5 mg i.v. apoi 5 - 10 mg tot la 20 - 30 minute pn TA = 140 - 150/90 100 mmHg;

cefalee, tahicardie;

vrsturi, trombocitopenie la nou nascut;

Metiidopa (cu efect 2 x 250 mg. pn la 100 mg/zi

-

control de diminuare a per os;

tratamentul de ales n;

administrarea pe lung duratp;

Aabetaioi (beta blocant) 3 x 100 mg pn la 3x 800 mg/zi per os sau

-

20 mg i.v. apoi 20 - 80 mg tot la;

10-20 min, pn la max. 300 mg total;

greuri, vrsturi, colaps i hipostenie la nou nscut;

Fedipin 10 g sublingual repetat la 30 min, apoi Ix 20 mg la 3-6 h per os

-

congestie facial,cefalee ,tahicardie, MgSO poteneaz efectul su cu

hipotensiune marcat

Iroprusiat de sodiu 0,5 mg/kg/m in. perfuzie continu rezervat numai pentru secia
de ATI.
Tratamentul antihipertensiv prin scderea rezistenei periferice, cu vasodilataie, scade

i mai mult volumul sanguin, afectnd circulaia uteroplacentar cu accentuarea suferinei

fetale. De aceea n timpul tratamentului cu hipotensoare se recomand un aport de fluide n
perfuzie de 1000 ml, care previne scderea brusc a perfuziei arteriale la pacientele
hipovolemice. Exist dificulti n creterea volumului vascular, din cauza presiunii colloid
osmotice sczut i a permeabilitii vasculare acute, de aceea aportul de lichide trebuie fcut
sub controlul diurezei i al presiunii venoase centrale pentru a preveni insuficiena
ventricular stg cu edem cerebral i pulmonar.
Corectarea volumului sanguin, n condiiile tratamentului antihipertensiv (cu efect
vasodilatator) este i mai dificil la gravida n travaliu, cnd pentru siguran se recomand
un ritm de perfuzare de 50 ml/or.

40

O monitorizare hemodinamic invaziv cu cateterizarea arterei pulmonare (pentru

circulaia pulmonar) i a arterei radiale (pentru circulaia sistemica) este rezervat doar
formelor complicate de preeclampsie:
-

edem pulmonar;

oligurie persistent cu toat echilibrarea hidroelectrolitic;

hipertensiune arterial rezistent la hidralazin;

asocierea unor alte indicaii medicale pentru monitorizare hemodinamic.

Aprecierea gradului de afectare materno-fetai

Hipertensiunea arterial asociat cu proteinurie semnificativ impune internare n
spital, iar formele severe de preeclampsie vor fi tratate n secia de terapie intensiv.

Aprecierea strii materne se face prin:

-

evidenierea semnelor de agravare a preeclampsiei (cefalee, tulburri de

vedere, dureri "in bar", parestezii);

examenul

clinic:

nafara

nregistrrii

TA,

urmrete

evidenierea

hiperreflectivitii osteotendinoase, sensibilitii dureroase care apare n

hipocondrul drept, edemelor generalizate, peteii, oliguria;
-

examinri paraclinice: examen oftalmologie al fundului de ochi (edem. spasm,

hemoragii retiniene), EKG, Rx. pulmonar, ecografia abdominal, CT/ RMN,
pielografie;

teste de laborator: hematocrit, tablou sanguin (cu evidenierea morfologiei

anormale a hematiilor), proteinuria/ 24 ore, acidul uric, lacticodihidrogenazei,
transaminaze, trombocii, fibrinogen, timpul de tromboplastin parial activat.

Starea ftutui se apreciaz prin ultrasonografie, cardiotocografie, amniocentez.

Este important de stabilit:

-

vrsta gestaional i greutatea fetal;

prezena semnelor de hipoxie fetal (profil biofizic < 6, NST areactiv,

oligoamnios);

flux diastolic absent sau inversat la velocimetria Doppier a arterei ombilicale;

maturitatea fetal (raport lecitin/ stringomielin > 2,3; shake test, tap test
pozitive n lichidul amniotic).

Atitudinea obstetrical
Terminarea sarcinii constituie tratamentul definitiv al preeclampsiei. Momentul
naterii se apreciaz n funcie de severitatea bolii, vrsta sarcinii, starea ftului.

41

Naterea imediat (n 72 ore) este indicat ntr-una sau mai multe din urmtoarele
situaii:
-

agravarea evoluiei preeclampsiei;

hipertensiune arterial sever necontrolat;

crize de eclampsie;

trombocitopenie < 100.000 mmc;

probe hepatice - de 2 ori mai mari dect valorile normale, asociate cu durerea
epigastric sau sensibilitatea dureroas n hipocondrul drept, edem pulmonar;

compromiterea funciei renale (azot > 30 mg %, creatinina > 1,2 mg %,

oligurie);

cefalee sever persistent sau tulburri de vedere;

gravidele peste 32 sptmni;

cnd sunt semne de suferin fetal (NST areactiv, OCT pozitiv, scor biofizic
anormal, flux diastolic inversat);

sunt semne de maturitate fetal.

Naterea amnat este posibil cnd:

-

hipertensiunea arterial este controlat;

gravida este sub 32 sptmni;

proteinuria < 5 g/l pe 24 ore;

oliguria care se amelioreaz prin aport adecvat de fluide;

probele hepatice modificate dar fr durere epigastric sau sensibilitate n

hipocondrul drept;

sunt semne de imaturitate pulmonar fetal dar cu stare fetal acceptabil (scor
biofizic 6, indice le lichid amniotic > 2). In ce privete modalitatea de natere
se prefer calea vaginalm:

formele uoare i medii ale preeclampsiei;

n formele severe, cnd colul este favorabil (Scor Bishop 7);

nu sunt contraindicaii obstetricale.

Seciunea cezarian este indicat cnd:

-

declanarea naterii a euat;

sunt semne de disproporie feto-pelvian;

ft n prezentaie pelvian;

42

ft < 1500 g;

ft cu suferin acutizat;

uter cicatricial.

Anestezia peridural ofer cea mai mare siguran att pentru mam ct i pentru fat.
In condiiile unui aport adecvat de lichide perfuzate i n absena trombocitopeniei. Anestezia
general este indicat numai cnd naterea trebuie terminat rapid, pentru ca se nsotete de
dificultile intubaiei (edemul laringian existent) i riscurile aspiraiei continutului gastric i
al rspunsului presor la manipularea laringoscopului, cu accentuarea hipertensiunii arteriale.
Atitudinea terapeutic n funcie de gravitatea boiii
Severitatea bolii se apreciaz, n practic, dup valoarea presiunii arteriale astolice
cu/fr celelalte semne de preeclampsie.

Forma uoar corespunde hipertensiunii gestaionale i se definete prin TAD ntre

90 - 99 mm Hg, fr asocierea proteinuriei. Se poate asista la domiciliu (n
ambulator):
-

gravida este examinat de 2 ori/sptmna: greutate, TA, examen urin;

aprecierea strii fetale se face prin monitorizarea micrilor fetale de ctre

mam, n fiecare sear, n decubit lateral, timp de o ora (N = 6 micri
percepute);

se recomand alimentaie bogat n proteine, fr restricie de sare;

activitatea fizic se limiteaz i se recomand repaos la pat, n decubit lateral

1 or/zi, postprandial;

gravida este instruit asupra semnelor de agravare a bolii.

Forma medie, cnd tensiunea arterial diastolic este egal cu 100-110 mmHg i se
asociaz cu proteinurie > 300 mg/l.:
-

necesit internare n spital;

se face evaluarea strii materne i fetale;

tratamentul antihipertensiv se recomand numai la valori tensionale constant

crescute >100 mmHg i se prefer medicaia oral cu Metildopa sau Nifedipin;

dac travaliul se prevede a fi declanat prematur, se vor administra corticoizi

pentru maturarea pulmonar fetal (Dexametazon 8mg/zi, Betametazona 2x
12 mg/ zi);

n condiiile unei evoluii stabile a gravidei, se ateapt declanarea naterii

sau se induce travaliul.

43

Forma sever se caracterizeaz prin TAD > 110 mmHg, proteinurie > 3 g/l,
hiperreflectivitate, tulburri de vedere, durere " n bar".
Reprezint o mare urgen ce necesit msuri complexe de terapie i monitorizare, cu

internare n secie de Terapie Intensiv. Conduita presupune:

-

evaluarea strii materne, clinic i biologic;

monitorizarea electronic a ritmului cardiac fetal;

tratament cu sulfat de magneziu, de preferat n perfuzie continu, la doz de

Ig/or i cu atent monitorizare a semnelor de intoxicaie;

tratament antihipertensiv cu hidralazina in bolus de 2,5- 5 mg, repetat la

nevoie la 20 min., pn la obinerea valorilor TAD ntre 90 - 100 mm Hg.;

tratamentul complicaiilor posibile: oligurie, edem pulmonar, sindrom HELLP,

convulsii eclamptice;

declanarea sau grbirea naterii cu perfuzie ocitocic, n 8 - 12 ore, n lipsa

contraindicaiilor obstricale.

Sindronul HELLP,

beneficiaz

de

conduita

formelor severe,

cu cteva

particularitii:
-

iniierea imediat a inducerii naterii;

corectarea trombocitopeniei la valori < 50000/ mmc;

perfuzii cu snge i produi sanguini pentru corectarea hipovolemiei i

coagulopatiei;

pacientele fiind oligurice, administrarea de lichide n perfuzie trebuie fcut cu

precauie i sub controlul monitorizrii presiunii venoase centrale;

n cazurile severe se propun tratamente cu corticoizi, n administrare continu

i plasmaferez

44

2.12. ROLUL ASISTENTEI N INGRIJIREA PACIENTEI CU PREECLAMSIE

Ingrijirea gravidelor bolnave

Ingrijirea

gravidelor

bolnave

trebuie

sa

tina

cont

de

doua

probleme

importante:asigurarea igienei sarcinii si evitarea procedeelor de investigatie si de tratament

daunatoare gravideisau fatului.
Gravidele bolnave vor fi asezate in saloanele cele mai igienice, mai bine incalzite, mai
luminoase, indreptate spre rasarit, in care nu sunt internate bolnave prea grave, care sa tulbure
linistea sau sa le creeze emotii. Invelitoarea de pat trebuie sa fie usoara, dar calduroasa.
Lenjeria de pat si de corp va fi schimbata cat mai des.

Toaleta zilnica
Este de dorit ca gravida sa faca in fiecare zi o baie la temperatura de 36 - 37 grade.

Baia in apa rece sau prea fierbinte poate declansa contractii uterine, urmate de avort sau
nastere prematura. In ultima luna a sarcinii, baia se va face numai sub dus. Daca starea
gravidei nu permite baia la cada sau dus i se va face baie partial sau total la pat.
Functiile pielii pot fi activate prin frictionarea dupa baie cu un stergar maia aspru.
Ingrijirea cavitatii bucale este obligatorie la gravide. Sarcina, prin sustragerea
sarurilor minerale din organismul mamei, face dintii sa se carieze mult mai usor, in special
daca regimul alimentar este carentat in calciu si vitamine C si D. Cariile dentare se pot
suprainfecta, dand nastere la infectii de focar, cu urmari grave in timpul nasterii.In cursul
tratamentului cu bismut sau mercur, toaleta obisnuita a cavitatii bucale se va completa cu
gargara medicamentoasa (clorat de potasiu, etc.)

Toaleta organelor genitale externe

Se va face in fiecare zi, cu apa si sapun. In cursul sarcinii, cantitatea secretiei

vaginului creste in mod fiziologic, deci nu trebuie sa inspire ingrijorare. Lichidele mai reci
sau mai calde pot declansa contractii uterine.

Mameloanele
Vor fi usor masate, zilnic, dupa baie si apoi frecate cu o panza mai aspra si unse cu

lanolina, iar din cand in cand sterse cu alcool sau glicerina amestecata cu alcool in parti egale.
Aceste procedee intaresc pielea si previn fisurile si infectiile.
Pentru a preveni vergeturile pe pielea abdominala, aceasta se va unge in ultimele 2-3
luni de sarcina cu vaselina.

45

Regimul dietetic
Trebuie sa respecte afectiunea pentru care s-a facut internarea, insa protectia

diferitelor oragne trebuie realizata mai mult prin modul de preparare a alimentelor, decat prin
scoaterea lor din alimentatia gravidei. Dezvoltarea fatului necesita toate principiile
alimentare, care nu pot lipsi din alimentatia mamei. In caz contrar, acesta le va sustrage din
organismul mamei, ceea ce va avea ca rezultat anemierea si casectizarea acesteia si contractii
uterine insuficiente in timpul nasterii. In cadrul regimului dietetic prescris pentru diagnosticul
de internarese va asigura gravidei o alimentatie bogata in zarzavaturi, fructe, oua, lapte si
derivatele lui, care asigura un apor bogat de proteine, vitamine si saruri minerale. Preparatele
fainoase si painea integrala contribuie si la sustinerea functiei normale a intestinului. Carnea
proaspata si dulciurile completeaza alimentatia gravidei. Lichidele trebuie, de asemenea,
asigurate. In ultimult trimestru al sarcinii, ratia zilnica de clorura de sodiu se reduce la 5-6 g:
paralel cu aceasta se pot reduce si lichidele.
Necesitatile calorice ale organismului raportate in greutatea corporala trebuie putin
depasite (3000 - 3500 calorii, in 24 de ore), insa cantitatea alimentelor consumate nu trebuie
sa depaseasca pe aceea consumata inainte de graviditate. Alimentele impartite - conform
regimului spitalicesc - in 5 mese pe zi nu trebuie sa incarce aparatul digestiv al gravidei,
cunoscand ca digestia este mult ingreunata in timpul sarcinii.

Asigurarea tranzitului intestinal

Gravidele, in special in a doua jumatate a sarcinii, sufera de constipatie. In cursul

imbolnavirilor care reclama pastrarea repausului la pat, constipatia se agraveaza si mai mult,
lipsind activitatea zilnica necesara reglementarii tranzitului. Ingrijirea gravidelor bolnave
trebuie sa prevada supravegherea si normalizarea tranzitului intestinal. Purgativele obisnuite,
sulfatul de magneziu, uleiul de ricin, prin hiperemia organelor din micul bazin si contractiile
pe care le provoaca, pot periclita sarcina, deci ele nu trebuie utiliazate. Se va cauta sa se
reglementeze tranzitul prin mijloace naturale, administrand gravidei un regim cu multe fructe,
compoturi, prune uscate imbibate cu apa si multe lichide. Se pot da dimineata, pe stomacul
gol, cate un pahar cu apa rece si cateva lingurite cu miere de albine sau dulceata, sau seara
inainte de culcare cate un pahar de iaurt. Metodele de mai sus pot fi alternate, preferand-o pe
aceea care da rezultate mai bune.

46

Supravegherea gravidei bolnave

Trebuie facuta cu o atentie deosebita, tinand seama nu numai de afectiunea ei, ci si de

simptomatologia sarcinii normale si patologice, precum si de complicatiile care pot rezulta

din evolutia bolii in organismul si asa suprasolicitat prin graviditate.
Alaturi de datele care trebuie notate obligatoriu in foaia de temperatura, asistenta
trebuie sa fie atenta la orice modificare aparuta in evolutia bolii sau a sarcinii, in cursul
spitalizarii. Astfel, la gravide se pot instala relativ frecvent cefalee, tulburari vizuale,
tulburarea functiei renale, tradusa prin oligurie, edeme, hipertensiune arteriala, fiind semne
prevestitoare ale preeclampsiei gravidice. Starile de insuficienta cardiaca se instaleaza de
asemenea mai usor, inima fiind expusa la un efort mai mare. Hemoragiile pulmonare sau
gastrice sunt mai periculoase, fiind favorizate, mai ales in ultimele luni ale sarcinii, de
tulburari vasomotorii de natura endocrina. Din acest motiv, bolnavelor gravide li se va
masura in mod regulat tensiunea arteriala, se va tine evidenta exacta a echilibrului hidric prin
notarea eliminarilor si consumului de lichide, precum si a greutatii corporale. De asemenea se
va face controlul sistematic al urinei pentru decelarea starilor de toxicoza gravidica,
tulburarile renale, tulburarile aparatului glicoreglator (glicozurie). Recoltarea urinei se va
practica din urina emisa spontan dupa toaleta locala riguroasa, din mijlocul jetului si numai in
cazuri exceptionale cu sonda. Recoltarea urinei cu sonda se face, de asemenea, dupa toaleta
locala riguroasa, in conditii de sterilitate perfecta, caci secretiile vaginale mai abundente din
timpul sarcinii vor putea falsifica rezultatele prin amestecarea lor cu urina, iar sonda ar putea
vehicula unele infectii in vezica. Pentru sondaj se foloseste sonda de cauciuc, cele de metal si
de sticla putand produce leziuni sau traumatisme locale, care sa declanseze contractii uterine
si sa deschida porti de intrare pentru infectii.
Orice durere abdominala sau aparitia unor contractii uterine trebuie sa fie urmata cu
atentie, independent de varsta sarcinii, intrucat o serie de imbolnaviri intercurente pot
declansa o nastere prematura. Descoperirea si recunoasterea la timp a acestei contractii da
posibilitatea medicului de a interveni la timp, pentru oprirea nasterii premature sau de a lua
masuri necesare pentru asigurarea unei nasteri normale. Observarea intarziata a nasterii
expune atat mama, cat si copilul la pericole (rupturi de perineu din partea mamei, asfixie,
aspiratie de lichid amnioticdin partea fatului sau a nou-nascutului)

47

Administrarea medicamentelor
Se va face numai la recomandarea medicului sau cu aprobarea lui. Medicamentele

lipsite de efecte teratogene nu sunt contraindicate in general si in dozele obisnuite majoritatea

lor pot fi administrate fara niciun pericol.

Supravegherea produsului de conceptie (a fatului)

Este una din sarcinile elementare ale ingrijirii oricarei bolnave. Evolutia normala a

sarcinii se urmareste cel mai simplu prin supravegherea limitei la care a ajuns fundul uterului.
Incepand din a patra luna a sarcinii, uterul se palpeaza deasupra simfizei pubiene. La sfarsitul
lunii a cincea fundul uterului se gaseste la jumatatea distantei dintre simfiza si ombilic, si
peste o luna ajunge la ombilic. La sfarsitul lunii a saptea este cu trei laturi de degete deasupra
ombilicului. La sfarsitul lunii a opta ajunge la jumatatea distantei dintre ombilic si apendicele
xifoid, iar peste o luna, sub acesta pana la epigastru.
Incepand cu saptamana a 20-a a graviditatii, trebuie ascultate in mod regulat
zgomotele cardiace ale fatului. Alura cardiaca a acestuia este de 120 - 160/minut. Abaterile in
plus sau in minus, precum si orice aritmie, trebuie raportate medicului. Auscultatia se poate
face cu stetoscopul traditional de obstetrica din lemn, cu stetoscoape obstetricale biauriculare,
prevazute cu o palnie voluminoasa in forma de clopot sau cu foetscoapecu ultrasunete, care
intaresc zgomotele cardiace ale fatului.
De la a sasea saptamana in sus, evolutia sarcinii se poate urmari cu ajutorul
ultrasunetelor. Ecografia evidentiaza evolutia normala a embrionului, respectiv a fatului si
deceleaza eventualele malformatii ale acestuia in faza relativ precoce.
Masurile de ingrijire a fatului includ si stabilirea eventualei incompatibilitati de sange
in sistemul Rh in familia gravidei.
Daca in cursul ingrijirii femeilor gravide asistenta afla ca in familia gravidei sau a
sotului au existat anomalii congenitale, sau daca embrionul a fost iradiat printr-un examen
radiologic neprotejat al mamei, daca femeia s-a autotratat u medicamente teratogene, a avut
avorturi spontane repetate, va aduce cele aflate la cunostinta medicului pentru ca gravida - la
nevoie - sa fie supusa metodelor diagnosticului prenatal.
Gravida trebuie ferita de infectii supraadaugate. Starile de subfebrilitate, in aparenta
neinsemnate, ca si aparitia oricarui exantem cat de palid si neinsemnat sau trecator, trebuie
aratat medicului, intrucat aceasta poate fi manifestarea unei boli infectioase cu efect
teratogen.

48

Prevenirea infectiilor supraadaugate

Bolnavele gravide vor fi ferite in mod deosebit de infectii. Ele sunt mai susceptibile

de a contacta boli infectioase, dintre care unele pot provoca avort sau nastere prematura.
Infectiile virotice pot genera malformatii congenitale ale fatului. In spitale de boli infectocontagioase, gravidele vor fi internate in rezerve; in restul spitalelor, in saloane cat mai mici,
alegand bine cazurile cu care va fi internata gravida.

Gimnastica terapeutica la pat si masajul

Pentru dezvoltarea normala a graviditatii si pregatirea pentru nastere, este necesar ca

gravida sa execute mici eforturi fizice. Repausul prelungit determinat de starea de boala
dauneaza dezvoltarii sarcinii. Munca usoara si plimbarile zilnice, necesare tonificarii
muschilor si sustinerii circulatiei periferice, trebuie compensate printr-o gimnastica executata
la pat sau in camera, alcatuita din miscari pasive si active. Exercitiile de gimnastica trebuie
executate sistematic in tot timpul sederii in pat si chiar dupa parasirea spitalului, in limita
posibilitatilor permise. Tonificarea musculaturii poate fi sustinuta si printr-un masaj usor al
extremitatilor, daca medicul ii prescrie.

Ingrijirile pre- si postoperatorii la femeile gravide

In cursul sarcinii se iveste de multe ori necesitatea unor interventii chirurgicale de alta

natura:apendicectomie, ocluzie intestinala, etc. Prehatirea gravidei trebuie facute cu cea mai
mare minutiozitate, caci ele intra foarte usor in stare de soc in cursul interventiilor sau
hemoragiilor. Un rol deosebit de important il are in aceste cazuri asistenta, inlaturand frica
gravidei de operatie si linistind-o asupra soartei copilului. Daca cu toate masurile luate
sarcina se intrerupe, in cursul sau dupa interventie, asistenta trebuie sa stie sa linisteasca
bolnava, pentru ca treumatismul psihic supraadaugat celui operator sa nu-i declanseze starea
de soc postoperator.
Mobilizarea in pat dupa interventii chirurgicale se va face cu cea mai mare
prudenta.Ridicarea in pat se va aproba numai dupa cateva zile, miscarile de deplasare fiind
inlocuite cu gimnastica terapeutica la pat, pentru prevenirea stazei si a trombozelor venoase.
Se va urmari cu atentie integritatea sarcinii, controlandu-se cat mai des scurgerile vaginale si
in cazul aparitiei de sange sau lichid amniotic se va anunta imediat medicul. Incepand din
luna a cincea de sarcina se vor urmari si bataile inimii fetale. In acest scop preventiv se
administreaza in prima jumatate a sarcinii progesteron si vitamina E, sedative, si calmante
atat inainte, cat si in primele zile dupa interventie. Se recomanda ca dupa ridicarea din pat,

49

pana la sfarsitul graviditatii, pentru prevenirea eventratiei, gravida sa poarte o centura

abdominala.
Indiferent de boala pentru care se interneaza, gravida trebuie mentinuta permanent
intr-o stare de buna dispozitie, ceea ce va contribui in mare masura, atat la vindecarea ei, cat
si la dezvoltarea normala a sarcinii.

2.13. EDUCATIA PENTRU SANATATE

Prezenta hipertensiunii arteriale in timpul sarcinii va necesita o monitorizare atenta a
mamei si fatului pana dupa nastere. Daca tensiunea arteriala se mentine la niveluri usor
crescute (hipertensiune arteriala tranzitorie) nu va fi considerata periculoasa pentru mama si
fat. Daca, din contra, valorile tensionale devin foarte mari se considera ca pot fi semn de
preeclampsie sau de progresie spre hipertensiune arteriala severa.

Hipertensiunea arteriala in sarcina

Daca pe parcursul sarcinii apare hipertensiunea arteriala, tratamentul va include:

- monitorizarea atenta a semnelor de preeclampsie

- dieta echilibrata, exercitii fizice usoare si o eventuala medicatie antihipertensiva. Dieta
echilibrata si exercitii fizice usoare (cum ar fi mersul pe jos) pot fi suficiente pentru controlul
hipertensiunii arteriale. Femeile cu hipertensiune arteriala cronica ce aveau medicatie
antihipertensiva vor mentine tratamentul medicamentos, dar la doze mai mici.
Hipertensiunea arteriala medie din cursul sarcinii nu necesita de obicei tratament. Daca insa
tensiunea arteriala creste rapid depasind 140/100 mmHg se impune medicatia
antihipertensiva. Hipertensiunea arteriala severa (mai mare de 160 / 110 mmHg) poate duce
la afectarea cresterii fetale si necesita tratament medicamentos antihipertensiv. O parte din
medicatia antihipertensiva poate fi periculoasa in sarcina. Gravidele care luau inhibitori ai
enzimei de conversie pentru controlul hipertensiunii arteriale cronice inainte de sarcina vor
trebui sa schimbe acest medicament, cel putin pe perioada primului trimestru cand tensiunea
arteriala scade in mod natural.

Preeclampsia si eclampsia
Aparitia semnelor de preeclampsie impune monitorizarea atenta a gravidei. Scopul

tratamentului este de a impiedica preeclampsia sa puna in pericol viata mamei si a fatului si

sa prelungeasca sarcina pana cand fatul este suficient de matur pentru a se induce nasterea.
Tratamentul va fi administrat pe toata perioada ramasa pana la nastere si in primele saptamani
postpartum, tipul medicatiei depinzand de severitatea afectiunii. Optiunile medicamentoase

50

includ un anticonculsivant si medicatie antihipertensiva daca tensiunea arteriala este crescuta,

singurul tratament curativ al preeclampsiei find insa, nasterea.

Pentru preeclampsia medie ce nu are tendinta la agravare este necesara reducerea

activitatii fizice, monitorizarea starii generale si consultatii medicale si investigatii
frecvente;

Pentru forma moderat-severa sau care se agraveaza rapid este necesara spitalizarea.
Aici tratamentul include repaus fizic, medicatie si monitorizarea atenta a fatului si a
mamei. Preeclampsia severa sau eclampsia este tratata cu sulfat de magneziu. Acest
medicament opreste convulsiile si impiedica aparitia altora. Daca starea mamei si a
fatului devine potential letala sulfatul de magneziu si inducerea nasterii sunt singurele
optiuni terapeutice. La o sarcina mai mica de 34 de saptamani la care este posibila o
temporizare cu 24 pana la 48 de ore a inducerii nasterii se vor administra corticoizi
gravidei pentru a grabi maturarea plamanilor fatului.

Dupa nastere - in cazul unei preeclampsii moderat-severe riscul de a dezvolta

eclampsie (convulsii) continua 24 pana la 48 de ore dupa nastere, s-au raportat si
cazuri in care femeia a facut eclampsie mai tarziu dupa nastere, dar acestea au fost
foarte rare. De aceea se continua tratamentul anticonvulsivant inca 24 de ore
postpartum. De obicei tensiunea arteriala revine la valoarea normala la cateva zile
dupa nastere, exceptie facand cazurile de hipertensiune arteriala cronica preexitenta
sarcinii. Uneori, aceasta perioada se prelungeste pana la 6 saptamani postpartum.
Daca tensiunea diastolica este mai mare de 100 mmHg la externare atunci este
probabil ca medicul sa introduca un tratament antihipertensiv, indrumand femeia sa
revina pentru monitorizarea tensiunii.

Medicatia antihipertensiva si alaptatul - se folosesc medicamente antihipertensive

care s-au dovedit a nu avea efecte secundare asupra alaptarii. Dintre acestea amintim
labetalolul si propanololul, care sunt folosite in mod obisnuit sau hidralazina si
metildopa. Nadololul, metoprololul si nifedipina sunt detectabile in laptele matern,
dar se pare ca nu influenteaza copilul. Preeclampsia severa sau convulsiile din
eclampsie sunt tratate cu sulfat de magneziu administat intra-venos. Pentru formele
moderate de preeclampsie sulfatul de magneziu este folosit uneori, pentru prevenirea
aparitiei convulsiilor. Cercetarile nu au demonstrat pe deplin inca daca sulfatul de
magneziu este necesar in tratamentul preeclampsiei moderate.

51

Scaderea valorilor tensionale cu ajutorul medicamentelor:

-

nu previne agravarea preeclampsiei, hipertensiunea arteriala este numai un

simptom al acestei afectiuni, nu cauza ei;

reduce fluxul sanguin catre placenta daca tensiunea este scazuta prea rapid,
putand cauza probleme fetale.

De aceea, medicatia este rezervata pentru prevenirea hipertensiunii arteriale severe ce

ameninta viata mamei si a fatului.

Nasterea
Nasterea naturala este de obicei mai sigura pentru mama si este preferata daca nu

exista ale riscuri. Daca preeclampsia se agraveaza rapid sau monitorizarea fetala sugereaza
suferinta copilului, se apeleaza la nasterea prin cezariana.

Profilaxie
In cazul prezentei hipertensiunii arteriale se prefera scaderea valorilor tensionale prin

dieta saraca in sodiu si bogata in fructe si legume, exercitii fizice regulate si prin mentinerea
unei greutati corporale optime. Scaderea tensiunii scade si riscul aparitiei preeclampsiei.In
cazul femeilor gravide controlul medical periodic este cheia diagnosticarii precoce a
preeclampsiei. Un tratament prompt este vital pentru prevenirea agravarii preeclampsiei.
Cercetari recente au aratat ca suplimentele de calciu si doze mici de aspirina ofera o
profilaxie adecvata la femeile cu risc crescut de aparitie a preeclampsiei.
Suplimentele da calciu reduc riscul aparitiei preeclampsiei si deci a nasterii unui copil
cu greutate mica. Este indicat in doze de 1200 mg pe zi, in special la femeile cu risc de
preeclampsie si niveluri scazute ale calciului seric. Dozele mici de aspirina (antiagregant
plachetar) se administreaza profilactic la femeile cu risc crescut de aparitie a preeclampsiei.
Un studiu recent la care au participat 36 000 femei gravide a aratat ca medicatia antiagreganta
scade riscul aparitiei preeclampsiei, a nasterilor premature si a deceselor fatului sau nou
nascutului legat de aceasta afectiune. Desi unii specialisti au dubii in privinta efectului
benefic al aspirinei in prevenirea preeclampsiei, altii il indica fara rezerve femeilor cu risc
crescut de preeclampsie. Expertii considera ca o doza zilnica, de 75 mg sau chiar mai putin,
de aspirina administrata incepand cu trimestrul al doilea, previne aparitia preeclampsiei.

52

 Tratament ambulatoriu

Hipertensiunea arteriala
In cazul in care o femeie cu hipertensiune arteriala cronica si medicatie

antihipertensiva doreste sa ramana sau este insarcinata trebuie sa consulte imediat un medic.
O parte din medicamentele antihipertensive sunt periculoase pentru fat.
Aceste femei trebuie sa urmeze cateva reguli simple precum:
-

controale medicale regulate. Este importanta monitorizarea valorilor tensiunii

arteriale deoarece o crestere a tensiunii peste limita de siguranta poate sa fie
asimptomatica. Valorile tensiunii arteriale pot fi urmarite si la domiciliu;

evitarea fumatului scade tensiunea arteriale si imbunatateste cresterea si

dezvoltarea fatului;

mentinerea unei greutati corporale optime pe parcursul sarcinii;

exercitii fizice usoare regulate. Mersul pe jos sau innotul de cateva ori pe
saptamana ajuta atat mama cat si fatul. Se recomanda evitarea efortului fizic
intens la femeile cu hipertensiune arteriala datorita posibilitatii reducerii
fluxului sanguin placentar si fetal;

reducerea stresului in special daca femeia gravida continua sa lucreze sau mai
are copii mici acasa.

Urmand aceste reguli simple femeia gravida poate mentine un nivel crescut al sanatatii
sale si a copilului.

Managementul preeclampsiei
Aparitia preeclampsiei la o gravida impune urmarea unor reguli, de obicei la

domiciliu pe o perioada de cateva saptamani. Astfel va fi recomandata incetarea serviciului,

reducerea nivelului de activitate fizica sau chiar petrecerea majoritatii timpului in repaus total
(in pat). Desi repausul total reprezinta un posibil tratament al formelor severe de
preeclampsie, eficienta lui in formele moderate nu a fost dovedita. Este stiut ca repausul total
pe o perioada mai mare de 3 zile creste riscul aparitiei trombozelor la nivelul membrelor
inferioare sau pulmonare, (de la 1 la 1000 de paciente la 16 din 1000).
Repausul total limiteaza serios nivelul de activitate fizica al gravidei astfel incat
aceasta nu va mai putea sa lucreze, sa-si ingrijeasca ceilalti copii sau sa-si indeplineasca
responsabilitatile.

53

Exista cateva trucuri pentru a intarzia necesitatea repausului total precum:

-

monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu;

testarea urinei pentru prezenta proteinuriei;

controlul greutatii. Inainte de cantarire trebuie ca gravida sa-si goleasca vezica

urinara, sa-si dea jos incaltamintea si sa poarte cam acelasi tip de
imbracaminte;

monitorizarea miscarilor fetale.

Pacienta trebuie sa tina un jurnal zilnic in care sa-si noteze toate aceste date pe zile si
ore. Acest jurnal trebuie prezentat la fiecare control medical doctorului sau moasei.

Optiuni de medicamente
Tratamentul medicamentos al preeclampsiei si hipertensiunii arteriale pe durata

sarcinii este folosit pentru:

- controlarea tensiunii arteriale. Scaderea tensiunii arteriale nu duce la prevenirea
agravarii preeclampsiei; hipertensiunea arteriala este numai un simptom al acestei afectiuni.
Medicamentele antihipertensive nu sunt de obicei folosite decat daca valorile tensionale ale
femeii depasesc 140/100 mmHg. O parte din medici prefera sa inceapa administrarea
medicamentelor inainte ca tensiunea arteriala sa devina severa (intre 150/100 si 169/109
mmHg). Managementul preeclampsiei este preferat in cazul hipertensiunii arteriale moderate;
- profilaxia convulsiilor. Sulfatul de magneziu se administreaza de obicei inaintea nasterii
si este continuat in primele 24 de ore postpartum la femeile cu eclampsie sau preeclampsie
severa;
- grabirea maturarii pulmonare a fatului. Atunci cand este posibil se administreaza mamei
cu iminenta de nastere prematura (sub 34 de saptamani de gestatie) un corticosteroid
(betametazona sau dexametazona). Acest medicament grabeste maturarea pulmonilor fetali in
24 de ore, reducand riscul aparitiei problemelor respiratorii la acesta dupa nastere.

Dupa nastere: medicatia antihipertensiva si alaptarea

Exista cateva medicamente antihipertensive care nu au efecte secundare asupra

alaptarii. Acestea includ labetalolul si propranololul care sunt si cele mai utilizate, dar si
hidralazina si metildopa. Nadololul, metoprololul si nifedipina sunt dozabile in laptele
mamei, dar nu au efecte secundare cunoscute asupra nou nascutului.

Medicatia antihipertensiva folosita in mod obisnuit la femeia gravida include:

- metildopa (medicament de prima intentie in administrarea orala pentru controlul
hipertensiunii arteriale);

54

- hidralazina (medicament de prima sau a doua intentie in administrarea intravenoasa

pentru scaderea rapida a valorilor tensionale);
- labetalol (medicament de prima sau a doua intentie in administrare intravenoasa
pentru sacderea rapida a tensiunii arteriale, utilizat numai in spital, fiind considerat, de
asemenea, unul din medicamentele importante pentru saderea tensiunii in sarcina);
- nifedipina (medicament de prima sau a doua intentie pentru controlul tensiunii
arteriale in sarcina).
Sulfatul de magneziu este considerat cel mai eficient si mai sigur medicament
anticonvulsivant pentru tratarea si prevenirea eclampsiei. Corticosteroizii, precum
betametazona sau dexametazona, administrati antenatal sunt cei mai eficient in prevenirea
complicatiilor respiratorii la copii nascuti prematur.

De retinut!
Nu exista dovezi solide care sa indice un anume medicament ca fiind cel mai sigur in

tratarea hipertensiunii arteriale din cursul sarcinii. Desi medicamentele prezentate mai sus
sunt folosite pe scara larga mai sunt necesare inca multe studii asupra actiunii lor.
O parte din medicamentele antihipertensive sunt periculoase pentru fat. Astfel inhibitorii
enzimei de conversie a angiotensinei (ICE) nu trebuie administrati in sarcina deoarece sunt
periculosi pentru fat. Daca au fost indicati in tratamentul hipertensiunii arteriale preexistente
sarcinii acestia trebuiec inlocuiti cel putin pe perioada primului trimestru cand tensiunea
arteriala scade in mod natural. Scaderea accentuata sau brusca a tensiunii arteriale poate
reduce fluxul sanguin la nivelul placentei, cauzand probleme fatului. Astfel, medicatia
antihipertensiva este rezervata cazurilor de hipertensiune arteriala severa si care pun in
pericol viata mamei si fatului.
Tratament chirurgical
Nu exista un tratament chirurgical pentru hipertensiunea arteriala din cursul sarcinii
sau pentru preeclampsie.
Operatia cezariana este indicata atunci cand:
- este nevoie de o nastere rapida pentru ca mama si fatul sa supravietuiasca;
- nu s-a reusit inducerea nasterii intr-o perioada de maxim 24 ore;
- exista motive medicale, precum placenta praevia, ce fac periculoasa nasterea naturala.

55

 Alte tratamente

Nasterea
Tratamentul principal pentru preeclampsia severa o reprezinta stabilizarea afectiunii

(prin prevenirea convulsiilor cu ajutorul unui medicament anticonvulsivant precum sulfatul

de magneziu si controlarea hipertensiunii arteriale) si inducerea nasterii. Daca gravida
prezinta o forma moderat-severa sau severa a preeclampsiei si sarcina este aproape de finalul
celor 40 de saptamani, atunci se induce nasterea. Se prefera nasterea naturala celei prin
cezariana atunci cand este posibil.

Managementul preeclampsiei
Aceasta afectiune poate fi tratata prin repaus total atat la domiciliu cat si in spital.

Scopul acestui tratament este fie de a aloca mai mult timp fatului permitandu-i astfel
dezvoltarea, fie de a oferi timpul necesar colului uterin pentru a se matura si a putea suporta o
nastere naturala, fie amandoua.

Suportul social
Reducerea activitatii si a stresului sunt parti dificile din tratamentul preeclampsiei.

Discutia cu o femeie care a trecut deja prin aceasta situatie poate fi de ajutor.

ajutarea persoanei bolnave sau sntoase,s-i recapete sntatea sau s-i menin
sntatea (sau s-l asiste in ultimele clipe de via), s asiste indivizi, famili i grupuri;

are obligaia de a supraveghea bolnavul;

de a urmri i de a preveni toate complicaiile;

de a efectua tratamentul dup indicaia medicului;

asigur toate ingrijirile prescrise;

particip la examinarea bolnavului;

pregtete fizic i psihic bolnavul pentru diferite examinri;

in educarea pacientului pentru a evita apariia recidivelor;

pstrarea i intreinerea mobilirului i ainstrumentarului,aparaturii;

trebuie s semnaleze orice modificri ce apar in urma administrrii tratamentului;

s aib cunotine de patologie i terapie,s cunoasc semnele i simptomele bolilor;

contraindicaiile i incompatibilitile medicamentelor.

Funciile nursei:

sunt de natur indepent, dependent i interdependent.

56

 Funcii de natur independent:

suplinirea ingijirilor pacientului dependent;

stabilirea relaiilor de incredere cu pacientul i familia;

ascultarea pacientului i oferirea de informaii;

promovarea unor condiii mai bune de via i de sntate.

Funcii de natur dependent:

la indicaia medicului executarea procedurilor, tratament, observarea modificrilor

provocate de boal;

transmite informaii medicului despre starea pacientului.

Funcii de natur interdependent:

colaboreaz cu profesioniti din alte domenii (social, educativ, administraie);

particip la aciuni privind organizarea i gestionarea;

particip la activiti interdisciplinare.

Alte funcii care caracterizeaz nursa:

Funcia profesional:

ingrijirea pacientului;

promovarea i meninerea sntii, prevenirea imbolnvirilor;

ingijrea in situaia imbolnvirii i recuperarea bolnavului.

Funcia educativ:

educaie pentru sntate.

Funcia economic:

gestionarea, organizarea i planificarea pentru ca timpul de munc s fie pe deplin

folosit.

Funcia de cercetare:

cercetare de nursing;

dezvolarea unor caliti specifice, pregtire profesional i moral.

57

PLAN GENERAL DE NURSING

Diagnostic de
nursing
Alterarea funciei
circulatorii datorit
sarcinii patologice
manifestat prin
HTA,tahicardie

Obiective

Pacienta s prezinte o
circulaie adecvat,in
limite fiziologice.

Interventii

-msor TA,puls,BCF;
-recomand pacientei s nu
consume cafea;
-recomand s consune
alimente bogate in proteine
i vitamine(fructe i
legume);
-recomand s
reduc sarea
i grsimile
din
alimentaie;
-aerisesc salonul;
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la
indicaia
mediculuui,medicaia
prescris:
-Dopegyt-comprimate
2/zi,cnd TA>1603c./zi;
-MgSO4-f.II/zi;
-Adalat intre Dopegyt cnd
TA>140;
-NoSpa-f.II/zi;
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.II/zi-seara

58

Evaluare

Ora12:TA=150/90
mmHg
Ora15:TA=150/90
mmHg
Ora18:TA=140/90
mmHg
Ora21:TA=140/80
mmHg
AV=86
b/min.
BCF=115 b/min.

Starea
pacientei s-a
meninut
aceeai 30
min.,dup care
in urma
administrrii
tratamentului
s-a
imbuntit.

Acumulare excesiv de
lichide in esuturi din
cauza sarcinii
patologice manifestat
prin edeme si alterarea
eliminarilor urinare din
punct de vedere
cantitativ din cauza
sarcinii patologice
manifestata prin
oligurie

Diminuarea
edemelor.
S ineleag
necesitatea respectrii
regimului.
Pacienta s prezinte
eliminare urinar in
limite fiziologice

-cntresc pacienta;
-recomand s consume
alimente bogate in
proteine i
vitamine(fructe i
legume),fr grsimi;
-regim desodat,ii
explic ca sarea
favorizeaz
acumularea de
lichide in esuturi;
-realizez bilanul ingesta
excreta;
-pentru a stimula
eliminarea de urin am dat
drumul la apa de la robinet
i am pus bazinet cald sub
pacient,
-sftuiesc pacienta
sa poarte
imbrcminte i
incltminte lejer;
-s se odihneasc in
DL stg. Cu picioarele
mai ridicate;
-explic necesitatea
respectrii regimului;
-administrez la indicaia
medicului:
-Furosemid-f.I;
-ser glucozat 5%-1500 ml.

59

G=90 Kg

In urma
interveniilor
realizate s-a
observat o
diminuare
minim a
edemelor
faciale.
Proteinuria=ab
sent.
Cantitatea de
urin in
24 h<600 ml.
Datorit
preeclam
psiei,rete
nia de
lichide se
menine.
In urma
administrrii
de Furosemid
f.II,cantitatea
de urin a
crescut la 900
ml.

Alimentaie inadecvat
cantitativ i calitativ din
cauza sarcinii
patologice manifestat
prin greuri i vrsturi.

Pacienta s aib o
stare de bine,fr
greuri i vrsturi.
Pacienta s fie
echilibrat
hidrolectrolitic.

-ajut pacienta in timpul

vrsturilor,susinnd-o;
-ii recomand s evite
micrile brute;
-o inv s respire
profund,aerisesc salonul;
-ii ofer un pahar cu apa;
-am redus aportul de lichide
i alimente;
-am administrat la indicaia
medicului medicaia:vitamine B1;B6;C-f.I/zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoz 5%1500 ml.
-dup incetarea vrsturilor
administrez lichide reci in
cantiti mici;
-am exporat preferinele
alimentare ale
pacientei,lsnd-o sa aleag
alimentele
preferate,respectnd
regimul;
-ii recomand s consume
alimentele in cantiti mici
i dese;
-fac bilanul ingesta excreta.

60

Dup
interveniie
realizate
pacienta
prezint o
diminuare a
strii de
grea,i nu
mai vomita

 In urma

Alterarea confortului
din cauza sarcini
patologice manifestat
prin:cefalee
intens,dureri in
epigastru.

Pacienta s prezinte o
diminuare a cefaleei
i a durerii
epigastrice.

-linitesc pacienta i ii
explic c aceste
simptome sunt
temporare i pot fi
combtute;
-ii recomand s se
odihneasc,s evite
activitile care o
obosesc;
-ii asigur o atmosfer de
linite in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe
frunte i pung cu ghea
in regiunea epigastric;
-administrez la indicaia
medicului:
-Algocamin-f.II;
-Adrenostazin-f.I;
-ser fiziologic 1500 ml.

Alterarea somnului din

cauza sarcinii
patologice manifestat
prin somnolen.

Gravida s prezinte
un somn calitativ i
cantitativ
corespunztor.

-am aerisit salonul;

-am identificat
activitile agreate de
pacient care s nu o
solicite prea mult i am
incurajat-o s le
efectueze;
-am observat raportul dintre
starea de veghe i de somn.

In urma interveniilor
realizate starea de
somnolen este
meninut

Anxietate din cauza

necunoaterii evoluiei
sarcinii patologice
manifestat prin
nelinite i fric

Pacienta s fie
linitit i s nu ii fie
fric.

-am incurajat gravida

vorbindu-i cu blndee;
-am sftuit-o s
respecte sfaturile
personalului
medical;
-s aib incredere
in echipa medical
care o ingrijete;
-i-am explicat evoluia
sarcinii i necesitatea de a
sta linitit.

In urma discuiilor
cu pacienta,am
ajuns la concluzia
ca are incredere in
personalul medical
care
are grij de ea,dat tot
ii este fric de evoluia
sarcinii.

61

administrrii
medicaiei,cefa
leea i durerea
epigastric au
mai diminuat
in intesitate

Imposibilitatea
desfurrii activitii
din cauza sarcinii
patologice nanifestat
prin
ameeli(vertij),oboseal.

Pacienta s nu mai
prezinte ameeli i si poat desfura
activitile zilnice.

-linitesc gravida i ii explic

cauza ameelilor;
-sftuiesc gravida s se
ridice incet din pat,iar
dac ameete s stea
culcat pn ii revine;
-o sftuiesc s se
odihneasc suficient;
-s ia vitaminele i
preparatele de Fe;
-Elevit-c.1/zi;
-tardyferon-c.1/zi.

62

Pacienta a ineles
cauza ameelilor,i a
zis c o s- mi
respecte sfaturile

DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
NUMELE
L.
PRENUMELE
M.
VARSTA 34 ani
SEXUL F. DOMICILIUL. MEDGIDIA LOC. MEDGIDIA
STRADA Poporului
NR. 5
BL. P2
SC. A
ET. 3
AP. 34
JUDETUL Constanta
DATE DESPRE SPITALIZARE
DATA INTERNARII : ANUL : 2012 LUNA: 01
DATA EXTERNARII: ANUL: 2012 LUNA: 01
MOTIVELE INTERNARII:
- CUD
- HTA
- durere in epigastru
- edeme
- greturi,varsaturi
- cefalee
- vertij
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Preeclampsie

ZIUA: 17
ZIUA: 21

ORA: 9.10
ORA: 12.30

SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA:
casatorita
NR. COPII: 1
SITUATIA SOCIALA:
salariata
PROFESIA: vanzatoare
CONDITII DE LOCUIT: Locuieste cu sotul si copiii intr-un apartament cu 3 camere.
Afirma ca are conditii salubre de locuit.

63

PERSOANELE CU CARE SE IA LEGATURA

NUME :
L.
PRENUME: C.
ADRESA: Medgidia,str.Poporului,Nr. 5,BL.P2,Sc.A,Et. 3,Ap. 34
NUME :
PRENUME :
ADRESA :
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE:

fara importanta

PERSONALE: FIZIOLOGICE- menarha la13ani,cicluri regulate de 4-5 zile,nedureroase,

DUM=16.05.2011;PMF=18.09.2011;DPN=26.02.2012
PATOLOGICE- neaga

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

Prin natura profesiei este nevoita sa depuna efort fizic intens si sa ridice greutati.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta L.M. in varsta de 34 de ani, se prezinta pe data de 17.01.2012 la Serviciul de
Urgenta al Spitalului Judetean C-ta acuzand CUD.
In urma controlului de specialitate,gravida se interneaza pe sectia de Obstetrica pentru
CUD si disgravidie (HTA = 150 / 90mmHg; edeme).
Gravida prezinta sarcina de 35 de saptamani,ea acuza CUD de cateva zile,cefalee intensa,
stari de greata,varsaturi, durere in epigastru,vertij;spune ca se simte foarte slabita,ca are o
stare de somnolenta ,si ca in ultima saptamana a luat in greutate 2 Kg.Gravida prezinta
edeme la fata mainii si la membrele inferioare. Ea afirma ca de aproximativ o luna are o
constipatie rebela, iar eliminarile urinare sunt reduse.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice efectuate,se constata: edeme generalizate,
HTA 150/90mmHg;AV=86b/;uter cu TU crescut;BCF=115b/, se pune diagnosticul
de Preeclampsie,si se incepe antibioterapia conform prescriptiei.

64

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL : Dopegyt 2 comprimate/zi ;cand TA=160-3cp./zi
MgSO4f II/zi ;
NoSpa fII/zi ;
Scobutil fII /zi;
Diazepam fII/zi
EXAMINARI :
HLG,Biochimie,examen sumar de urina
E.K.G. ;Examenul fundului de ochi ; Examen cardiologic ;

REGIMUL :

hiposodat

OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE : I :1.68 m G :90 Kg TA :150/90mmHg P : 86 / b
T : 36.3 C R : 18r/ VAZ : bun
AUZ : bun
NEVOI FUNDAMENTALE :
1. A RESPIRA : Torace normal conformat.Pacienta respira pe nas cu dificultate,fara
zgomote supraadaugate.Nu tuseste,nu expectoreaza.Fata este normal colorata.Tegumentele prezinta modificari la extremitati ;TA=150/90mmHg ;P=86 / b.
2.A MANCA, A BEA :
Dentitie si deglutitie buna. In ultimile 12 ore nu a consumat lichide si alimente ;
Pacienta acuza stari de greata si varsaturi.
3. A ELIMINA : Pacienta afirma ca nu a avut scaun de cateva zile iar eliminarile urinare
sunt reduse cantitativ.

4. A TE MISCA : Pacienta prezinta articulatii mobile,dureroase. Nu are capacitatatea de a

se deplasa.Prezinta constrangeri fizice :edeme generalizate,anxietate.
In pat adopta o pozitie adecvata pe care si-o modifica singura.
5. A DORMI, A TE ODIHNI : Pacienta afirma ca de obicei doarme circa 6 -7 ore.Acum,
noaptea doarme circa 3-4 ore,iar ziua se simte epuizata.Pe zi incearca sa atipeasca dar nu
reuseste din cauza durerilor si a galagiei din holul sectiei.
6. A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA :Aspectul pacientei este ingrijit.Prezinta un
mare interes pentru aspectul vesmintelor sale.Este imbracata cu pijamele personale.

7. A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE :Pacienta prezinta o

temperatura in limite fiziologice : 36,3C.

65

8. A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE :Prezinta apect ingrijit al tegumentelor,fanerelor.Tegumentele sunt usor palide. Prezinta edeme la membrele inferioare si
superioare.
9. A EVITA PERICOLELE : Pacienta este vulnerabila la pericolele din mediul extern.
Exista riscul aparitiei unor complicatii :infectii intraspitalicesti sau prin evolutia nefavorabila a bolii.
10. A COMUNICA:Starea actuala nu ii permite sa vorbeasca foarte mult,se simte obosita
epuizata ; prezinta dureri la nivelul epigastrului.

11. A TE RECREEA : Pacienta afirma ca ii plac drumetiile dar va trebui sa renunte o

perioada.Este nerabdatoare sa se poata mobiliza pentru a iesi putin la aer.

12. A FI UTIL: Se considera o persoana implinita din punct de vedere familial.Isi iubeste
familia si munceste pentru ea,dar este constienta ca o perioada nu va mai putea desfasura
aceleasi activitati ca pana acum.Are un concept de sine pozitiv.
13. A INVATA : Pacienta se informeaza permanent despre starea sa de sanatate si este
receptiva la informatiile date de catre personalul medical.

14. A-TI PRACTICA RELIGIA : Pacienta este de religie crestin-ortodoxa.Afirma ca

merge ocazional la biserica.
ALERGIE LA : Nu se stie alergica la vreun medicament sau aliment.

ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA : somnolenta
COMPORTAMENT :adaptat rolului de bolnav : accepta tratamentul si ingrijirile
MOD DE INTERNARE : SINGUR :
SALVARE :
FAMILIA : X ALTUL :
PARTICULARITATI : Este optimista si increzatoare in reusita tratamentului medicamentos.

66

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA : SINGUR :
DE FAMILIE : X
ALTUL :
MEDIUL(HABITATUL) : RURAL :
URBAN : X
OCUPATII (HOBBY) : Ii face pacere deosebita sa mearga in excursii cu familia.
PARTICULARITATI :Este multumita de tratamentul medicamentos la care a fost supusa
PROBLEME SOCIALE : Veniturile familiei sunt medii.Isi suplimenteaza veniturile
lucrand ocazional la prieteni,vecini,rude.

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE :
1. A RESPIRA,A AVEA O BUNA CIRCULATIE :
Alterarea functiei circulatorii datorita sarcinii patologice manifestata prin HTA,
tahicardie.
2. A MANCA A BEA:
Acumulare excesiva de lichide in tesuturi din cauza sarcinii patologice manifestata prin
edeme generalizate.
Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ din cauza sarcini patologice manifestata prin greturi si varsaturi.
3. A ELIMINA :
Alterarea eliminarilor urinare si intestinale din punct de vedere cantitativ, din cauza
sarcinii patologice manifestata prin oligurie si absenta scaunului.
4. A TE MISCA :
Alterarea confortului din cauza sarcinii patologice manifestata prin : cefalee intensa,dureri in epigastru.
5. A DORMI, A TE ODIHNI :
Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestata prin somnolenta.
6. A EVITA PERICOLELE :
Risc de alterare a starii de sanatate prin aparitia complicatiilor.
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
VINDECARE : sub tratament medicamentos,in absenta unor complicatii.
STABILIZARE, AMELIORARE : intr-o prima etapa
AGRAVARE : posibile complicatii
DECES :

67

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

Pacienta sa demonstreze imbunatatirea functiei circulatorii in decurs de 1-2 zile.

Pacienta sa exprime imbunatatirea functiei digestive in decurs de 1-2 zile.
Pacienta sa isi poata relua modul obisnuit de tranzit intestinal in decurs de 1 zi.
Pacienta sa demonstreze cresterea mobilitatii fizice in decurs de 2-3 zile.
Pacienta sa se poata odihni fara intreruperi in decurs de 1-2 zile.
Evolutia sa fie favorabila,fara complicatii,cu durata scurta de spitalizare.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

17.01.2012 9.10

-internare in spital ;
-E.K.G.,bilant biologic ;se masoara functiile vitale (T,TA,P,R) ;
11.00 -control ginecologic;prezentatie CR OIS ;membrane intacte;fat viu
BCF=115 b/ ;uter cicariceal ;

15.30 -examenul fundului de ochi ; examen cardiologic ;

- se incepe antibioterapia
18.01.2012
-se asigura un regim alimentar hiposodat ;
17.45 - se supravegheaza functiile vitale si vegetative si se noteaza in F.O.;
-se continua antibioterapia conform prescriptiei;
19.01.2012 13.45 -s-a reluat tranzitul intestinal pentru gaze ;
-pacienta a inceput sa se mobilizeze gradual ;
-s-a reluat tranzitul intestinal pentru materii fecale ;
20.01.2012 09.10 -se diversifica alimentatia ;
-evolutie favorabila fara complicatii;
21.01.2012 12.30 -externare din spital

OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta sa revina la un nivel optim de sanatate care sa-i premita reluarea cat
mai curand a activitatilor socio-profesionale.

68

NUME : L.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie

PRENUME : M.

DIAGNOSTIC : Preeclampsie

ALIMENTE PERMISE :supe,legume,carne fiarta,branza de vaci,paste fainoase

ALIMENTE INTERZISE :grasimi,mezeluri,alimente flatulente,alcool,tutun,etc.
PREFERINTE ALIMENTARE :gratar porc,mititei,tochitura,peste prajit,sarmale,etc..

ALIMENTATIA

DATA
17.01.2012

ORA

REGIMUL ALIMENTAR
REGIM DESODAT

OBSERVATII
A consumat aprox.1,5 L
lichide (apa,supa,ceai).
Pacienta nu are voie sa manance alimente cu continut
bogat in grasimi.

18.01.2012

REGIM DESODAT

19.01.2012

REGIM DESODAT

20.01 2012

REGIM DESODAT :
Exemplu de meniu al unei zile :
08.00
10.00
13.00
19.00

1 cana ceai
1 felie de paine cu unt si gem
1 cana lapte/iaurt
Supa de legume cu carne de pui
Budinca de orez

69

Se hidrateaza si alimenteaza
singura.
Poate consuma ceaiuri,supe,
compoturi.
Alimentatia se diversifica.
Evita alimentele flatulente.
Toleranta digestiva buna.
Tranzit intestinal prezent.

NUME : L.
PRENUME :M.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU

TRATAMENT
DATA
ORA
PRESCRIPTII
MEDIC
SEMNATURA
17.01.2012 10.00
No Spa f I
18.01.2012 8.15
15.30

20.00

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

19.01.2012

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

20.01.2012

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

21.01.2012

70

NUME : L.
PRENUME : M.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

EXAMENE BIOLOGICE
DATA
ORA
EXAMENE CERUTE
17.01.2012 10.05 Acid uric 5,2
Uree 21,8mg/dl
Creatinina 0,84mg/dl
TGP 16 U/L
TGO 22 U/L
RBC 3,88
HGB 11,9g/dl
MCHC 203g/dl
Urocultura < 1000
Proteinuria negativ
Rh pozitiv
Gr sanguin BIII

71

MEDIC

SEMNATURA

NUME :L.
PRENUME :M.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

EXAMENE PARACLINICE
Kcl ii
DATA

ORA

17.01.2012 10.15

PRESCRIPTII

MEDIC

E.K.G
Fara modificari.Cord in limite normale,zgomote cardiace ritmice,tahicardie ;
TA=150/90mmHg ;
AV=86b/
EX. Cardiologic :
HTA de sarcina

72

SEMNATURA

NUME : L.
PRENUME :M.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA
ORA TEMP. PULS. RESP.
T.A.
DIUREZA SCAUN
17.01.2012 09.45 36.3C 86b/ 18r/
150/90mmHg
900ml
absent
18.00 36.5C
18.01.2012 08.05 36.2C
18.10 36.6C

84b/

17r/

150/80mmHg

950ml

absent

19.01.2012 08.30 36.6C

19.00 36.6C

86b/

19r/

140/70mmHg

1000ml

semilichid

20.01.2012 08.15 36.5C

18.45 38.6C

80b/

19r/

140/70mmHg

1800ml

normal

21.01.2012 08.10 36.5C

76b/

19r/

140/65mmHg

73

SEMN

OBSERVATII / EVOLUTIE
DATA
ORA
17.01.2012 09.10

10.05

18.01.2012 15.30

17.45

19.01.2012 08.30

20.01.2012 08.45

21.01.2012 08.10
12.40

OBSERVATII SI INTERVENTII
Pacienta este internata prin serviciul de urgenta ;
Prezinta CUD,HTA=150/90 mmHg ;edeme generalizate ;
dureri in epigastru ,stari de greata si varsaturi ;
In urma efectuarii examenului local facuta de catre medicul ginecolog se constataFU=32 cm;uter cu TUcrescut ;BCF=
115b/ ;prezentatie CR OIS ;membrane intacte ;fat viu ; uter
cicatriceal,disgravidie ( HTA=150/90mmHg );
Se recolteaza sange venos pentru probele biologice si se
face E.K.G. ;
Se incepe antibioterapia dupa ce s-a facut antibiograma ;
Se administreaza Dopegyt 2 cp./zi ;cand TA>160 3cp/zi
MgSO4fII/zi ;Adalat intre Dopegyt cand TA>140mmHg ;
No-Spa fII/zi ;ScobutilfII/zi ;Diazepam fII/zi ;Furosemid fI/zi ;
Se masoara functiile vitale si vegetative si se noteaza in
Foaia de observatie ;
Se efectueaza ex.fundului de ochi;ex. cardiologic ;
Se administreaza hipotensoare conform prescriptiei ;
Se instituie un regim desodat ;
Se administreaza antispastice ;antialgice pentru CUD ;
Functiile circulatorii se imbunatatesc treptat;
Se monitorizeaza functiile vitale si vegetative si se
noteaza in F.O. ;TA=130/70 mmHg;stare generala ameliorata ;
Se administreaza antialgice si antispastice conform prescriptiei si se urmareste caracteristicile durerii(caracter,intensitate,
durata), etc. ;
Se masoara functiile vitale(T,TA,P,R) ;se incepe alimentarea diversificata ; se sfatuieste pacienta sa consume alimente usor digerabile (neflatulente) ;
S-a reluat tranzitul intestinal perntru gaze ;
Pacienta se mobilizeaza gradual ;
Evolutie favorabila ;s-a reluat tranzitul intestinal
pentru materii fecale ;
Durerile de la nivelul epigastrului s-au diminuat ;
Se masoara functiile vitale si vegetative ;se administreaza
tratamentul antialgic si hipotensiv ;stare generala buna ;
Externare din spital cu recomandarile :
-Evitarea efortului fizic ,frigului si al umezelii ;
-Alimentele flatulente,greu digerabile ;
-Efortul de defecatie ;
-Regim desodat ;
-Tratament conform prescriptiei ;
-Revine la control TA la 2 zile ;
- Controlul de specialitate peste 7 zile.

74

CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale, tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale, etc.
Pacienta L.M.. in varsta de 34 de ani se prezinta pe data de 17.01.2012 la Serviciul de Urgenta al Spitalului Judetean Constanta cu urmatoarele acuze :CUD,HTA=150/90mmHg ;
edeme generalizate,dureri in epigastru,stari de greatasi varsaturi,cefalee,vertij.
Dupa cum afirma,se simte foarte slabita,are o stare de somnolenta de aproximativ o
saptamana timp in care a observat ca a luat in greutate 2 kilograme iar in ultima luna are
o constipatie rebela iar eliminarile urinare sunt reduse( oligurie)..
In urma efectuarii examenului local efectuat de catre medicul ginecolog s-a constatat
edeme generalizate ;HTA=150/90 mmHg ;AV=86b/ ;uter cu TU crescut ;BCF=115b/ ;
FU-32 cm ;sarcina de 35 saptamani ;CR OIS ;uter cicatriceal ;fat viu ;membrane intacte.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice efectuate se pune diagnosticul de
Preeclampsie si se decide administrarea tratamentului antispastic,hipotensiv,antialgic
conform prescriptiei medicale. A doua zi de la internare erau afectate urmatoarele nevoi :.
- A RESPIRA ;
- A MANCA,A BEA ;
- A ELIMINA ;
- A TE MISCA ;
- A DORMI,A TE ODIHNI ;
- A EVITA PERICOLELE.
Se recolteaza sange venos pentru probele biologice si se efectueaza E.K.G. ;
Se incepe antibioterapia dupa ce s-a facut antibiograma :Dopegyt 2 cp./zi;
Furosemid f I ;No-Spa f II ; Scobutil f II ;Diazepam f II ; Metoclopramid fIII ;
Pacienta s-a adaptat bine la mediul de spital, a fost receptiva la explicatiile date
de catre personalul medical si a colaborat cu echipa de ingrijire.
S-au asigurat conditii optime pentru repausul la pat si s-a stimulat pacienta sa
se mobilizeze gradual (mobilizarea precoce previne tromboza membrelor inferioare
retentia de urina si reluarea tranzitului intestinal) ;
Sub tratament medicamentos si igieno-dietetic ,evolutia a fost favorabila ;
s-a reluat tranzitul intestinal pentru gaze si materii fecale ;
Nu au aparut efecte secundare ale medicamentelor si nici complicatii ale bolii ;
Intru-cat starea generala s-a ameliorat vizibil,pacienta a fost externata cu recomandarile necesare privind regimul igieno-dietetic si prescriptiile medicamentoase.

75

RECOMANDARE LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
Pacienta se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Respecta regimul igieno-dietetic :

- Evita efortul fizic ,frigul,umezeala ;
- Alimentele flatulente, greu digerabile,condimentate ;alcoolul,tutunul ;
- Efortul de defecatie ;
- Regim desodat ;
Tratament conform prescriptiei medicale ;
Control TA la 2 zile;
Control de specialitate peste 7 zile.

MODUL DE EXTERNARE ; SINGUR ;

CU FAMILIA : X
MIJLOC DE TRANSPORT : Autoturism proprietate personala
OBSERVATII LA EXTERNARE

Evolutie favorabila ..
Pacienta este vindecata din punct de vedere medicamentos.
Este bucuroasa ca pleaca acasa.

76

ALTUL :

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING
DATA
DIAGNOSTIC DE NURSING
OBIECTIVE
Pacienta sa prezinte
28.01.2012 Alterarea functiei circulatorii
datorit sarcinii patologice
o circulatie adecvata,
manifestat prin HTA,tahicardie. in limite fiziologice

Alterarea confortului din cauza

sarcini patologice manifestat
prin:cefalee intens,dureri in
epigastru.

Pacienta s prezinte
o diminuare a
cefaleei i a durerii
epigastrice.

Acumulare excesiv de lichide

in esuturi din cauza sarcinii
patologice manifestat prin
edeme.

Diminuarea edemelor
Sa inteleaga necesitatea
respectarii regimului

Alimentaie inadecvat
cantitativ si calitativ din cauza
sarcinii patologice manifestata
prin greturi si varsaturi

Pacienta sa aiba o stare

de bine, fara greturi si
varsaturi.
Pacienta sa fie echilibrata
hidroelectrolitic.

Alterarea imaginii de sine din

cauza sarcinii.

DATA

Pacienta sa aiba o viziune

buna despre aspectul sau.

77

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea eliminarilor urinare din
punct de vedere cantitativ si din
cauza sarcinii patologice manifestata
prin oligurie.

OBIECTIVE
Pacienta sa prezinte
eliminare urinare in
limite fiziologice.

Alterarea somnului din cauza sarcinii

patologice manifestata prin somnolenta

Gravida sa prezinte un
somn calitativ si cantitativ
corespunzator.

Imposibilitatea desfasurarii activitatilor

zilnice din cauza sarcinii patologice
manifestata prin ameteli(vertij),oboseala

Pacienta sa nu mai prezinte

ameteli si sa-si poata
desfasura activitatile zilnice

Diminuarea tranzitului intestinal din

cauza sarcinii manifestata prin
constipatie.

Combaterea constipatiei.
Pacienta sa aiba tranzit
intestinal in limite fiziologice

Anxietate din cauza necunoasterii

evolutiei sarcinii patologice manifestata
prin neliniste si frica

Pacienta sa fie linistita si sa

nu ii fie frica

Deficit de cunostinte in legatura cu

factorii de risc si severitatea bolii

Pacienta sa prezinte cunostinte

legate de simptomele de
agravare si evolutia bolii.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
1. Alterarea functiei circulatorii datorita
sarcinii patologice manifestata prin HTA,
tahicardie.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-masor TA, puls, BCF
-recomand pacientei sa nu consume cafea ;
-recomand s consune alimente bogate in proteine i
vitamine(fructe i legume);
-recomand s reduc sarea i grsimile din alimentaie;
-aerisesc salonul;
-repaus la pat in DL stg.
-administrez la indicaia mediculuui,medicaia prescrisa:
-Dopegyt-comprimate 2/zi,cnd TA>1603c./zi;
-MgSO4-f.II/zi;
-Adalat intre Dopegyt cnd TA>140;
-NoSpa-f.II/zi;
-Scobutil-f.II/zi;
-Diazepam-f.II/zi-seara

78

EVALUARE
Ora12:TA=150/90mmHg
Ora15:TA=150/90mmHg
Ora18:TA=140/90mmHg
Ora21:TA=140/80 mmHg
AV=86 b/min.
BCF=115 b/min
Starea pacientei s-a mentinut
aceeai 30 min dupa care in
urma administrarii tratamentului
s-a imbunatatit

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
2.Alterarea confortului din cauza sarcinii
patologice manifestata prin :cefalee intensa,
dureri in epigastru.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-linitesc pacienta i ii explic c aceste simptome sunt
temporare si pot fi combtute ;
-ii recomand s se odihneasc,s evite activitile care o
obosesc;
-ii asigur o atmosfer de linite in salon;
-aerisesc salonul;
-aplic comprese reci pe frunte i pung cu ghea in
regiunea epigastric;
-administrez la indicaia medicului:
-Algocamin-f.II;
-Adrenostazin-f.I;
-ser fiziologic 1500 ml.

79

EVALUARE
In urma administrrii medicaiei,
cefaleea i durerea epigastric au
mai diminuat in intesitate.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
3.Acumulare excesiv de lichide in esuturi din -cntresc pacienta;
cauza sarcinii patologice manifestat prin
-recomand s consume alimente bogate in protein si
edeme.
vitamine(fructe i legume),fr grsimi;
-regim desodat,ii explic ca sarea favorizeaz acumularea de
lichide in esuturi;
-realizez bilanul ingesta excreta;
-sftuiesc pacienta sa poarte imbrcminte i incltminte
lejer;
-s se odihneasc in DL stg. cu picioarele mai ridicate;
-explic necesitatea respectrii regimului;
-administrez la indicaia medicului:
-Furosemid-f.I;
-ser glucozat 5%-1500 ml.

80

EVALUARE
G=90 Kg
In urma interveniilor realizate
s-a observat o diminuare minim
a edemelor faciale.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
4. Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ
din cauza sarcinii patologice manifestat prin
greuri i vrsturi.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-ajut pacienta in timpul vrsturilor,susinnd-o;
-ii recomand s evite micrile brute;
-o inv s respire profund,aerisesc salonul;
-ii ofer un pahar cu apa;
-am redus aportul de lichide i alimente;
-am administrat la indicaia medicului medicaia:
- vitamine B1;B6;C-f.I/zi;
-Torecan-f.I/zi;
-glucoz 5%-1500 ml.
-dup incetarea vrsturilor administrez lichide reci in
cantiti mici;
-am exporat preferinele alimentare ale pacientei, lsnd-o
sa aleag alimentele preferate,respectnd regimul;
-ii recomand s consume alimentele in cantiti mici i
dese ;
-fac bilanul ingesta excreta.

81

EVALUARE
Dup interveniie realizate
pacienta prezint o diminuare a
strii de grea,i nu mai vomita.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
5. Alterarea eliminrilor urinare din punct de
de vedere cantitativ din cauza sarcinii
patologice manifestat prin oligurie.

6. Alterarea somnului din cauza sarcinii

patologice manifestat prin somnolen.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-am facut bilanul ingesta excreta,pentru a calcula aportul
de lichide necesar gravidei/24 h;
-am cntrit pacienta;
-am sftuit pacienta s respecte regimul alimentar hiposodat;
-s consume alimente bogate in proteine i vitamine;
-am colectat urina in recipient pentru examene de laborator;
-pentru a stimula eliminarea de urin am dat drumul la apa
de la robinet i am pus bazinet cald sub pacient,
-la indicaia medicului am administrat:
-Furosemid-f,II;
-glucoz 5 %-1500 ml.

-am aerisit salonul;

-am identificat activitile agreate de pacient care s nu o
solicite prea mult i am incurajat-o s le efectueze;
-am observat raportul dintre starea de veghe i de somn.

82

EVALUARE
G=90Kg
Proteinuria=absent.
Cantitatea de urin in
24 h<600 ml.
Datorit disgravidiei,retenia
de lichide se menine.
In urma administrrii de
Furosemid f.II,cantitatea de
urin a crescut la 900 ml.

In urma interveniilor realizate

starea de somnolen este
meninut.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
7. Imposibilitatea desfurrii activitilor
zilnice din cauza sarcinii patologice
manifestat prin ameeli(vertij),oboseal.

8. Diminuarea tranzitului intestinal din cauza

sarcinii manifestat prin constipaie.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-linitesc gravida i ii explic cauza ameelilor;
-sftuiesc gravida s se ridice incet din pat,iar dac ameete
s stea culcat pn ii revine;
-o sftuiesc s se odihneasc suficient;
-s ia vitaminele i preparatele de Fe;
-Elevit-c.1/zi;
-tardyferon-c.1/zi.

-sftuiesc gravida s consume alimente bogate in fibre

-s consume lichide suficiente;
-explic gravidei c in ultimul trimestru de sarcin constipaia
este frecvent,datorit compresiunii uterului pe rect;
-sftuiesc gravida s bea diminaa cnd se trezete ap
caldu sau ceai cldu;
-la indicaia medicului am administrat supozitoare
cu glicerin 2/zi;Plezomazen f.I/zi.
-am stabilit impreun cu pacienta un program de eliminare;
-am urmrit frecventa sacunelor i le-am notat in F.O.

83

EVALUARE
Pacienta a ineles cauza
ameelilor, i a zis c o s-mi
respecte sfaturile.

In urma administrrii de
supozitoare pacienta a eliminat
scaun de consisten normal.
Pacienta a ineles sfaturile date
de mine i a zis c o s le
respecte.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : L.M.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING

DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
9. Anxietate din cauza necunoaterii evoluiei
sarcinii patologice manifestat prin nelinite i
fric

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-am incurajat gravida vorbindu-i cu blndee;
-am sftuit-o s respecte sfaturile personalului medical;
-s aib incredere in echipa medical care o ingrijete;
-i-am explicat evoluia sarcinii i necesitatea de a sta linitit.

EVALUARE
In urma discuiilor cu pacienta,
am ajuns la concluzia ca are
incredere in personalul medical
care are grij de ea,dat tot ii
este fric de evoluia sarcinii.

10. Deficit de cunotine in legtur cu factorii

de risc i severitatea bolii.

-explic pacientei necesitatea de a cunoate manifestrile bolii

i semnele de agravare a bolii;
-s raporteze medicului dac apar semne de agravare a bolii;
-s aib incredere in personalul medical care o ingrijesc.

In urma discuiilor cu pacienta

aceasta a afirmat c a ineles ce
i-am explicat i c a invat
cunotinte noi despre boal.

11. Alterarea imaginii de sine din cauza

sarcinii patologice.

-explic pacientei c modificrile tegumentare,pigmentaia

facial,abdomenului i snilor sunt fiziologice i va disprea
dup natere;
-sftuiesc gravida s evite s stea la soare pentru a nu se
accentua pigmentaia facial

Gravida a ineles ce am sftuit-o

si a zis c incearc s se complac
aa cum este.

85

FISA TEHNICA DE LUCRU I

MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII pacientei __________________

cu diagnosticul de Preeclamsie
SOPUL: descoperirea unor modificari patologice ale valorilor temperaturii corpului.
LOCUL DE MASURARE : la nivelul axilei.
MATERIALE NECESARE :
- termometrul maximal;
- tampoane de vata si comprese de tifon;
- prosop individual;
- pahar cu solutie de cloramina 1%;
- tavita medicala

ETAPE DE

TIMPI DE EXECUTIE

OBIECTIVE

EXECUTIE
1.pregatirea

1.1.se pregatesc materialele enumerate si

Pentru utilizarea

materialelor

se aseaza pe o tavita medicala; se

judicioasa a timpului.

necesare

transporta in apropierea bolnavului.

2. pregatirea fizica

2.1. se anunta pacienta si i se explica

Este necesara cola-

si psihica a bol-

importanta , necesitatea si ino-

borarea cu pacienta

navului

fensivitatea tehnicii;

pentru reusita tehnicii

2.2. se aseaza pacienta in decubit

dorsal sau lateral, confortabil, cu
capul pe perna.
3. efectuarea
tehnicii

3.1. se verifica integritatea termome-

Pentru obtinerea unei

trului, functionalitatea si daca

temperaturi reale;

mercurul coboara in rezervor;

Pentru a nu irita

3.2. se sterge termometrul de solutia

dezinfectanta.

tegumentele;
Transpiratia poate

3.3. se ridica bratul pacientei si se

86

modificavaloarea

sterge bine axila bolnavului prin

temperaturii.

tamponare cu prosopul individual.

ETAPE DE

TIMPI DE EXECUTIE

OBIECTIVE

EXECUTIE
3. efectuarea tehnicii

3.4. se aseaza termometrul cu rezer-

Pentru a avea sufici-

vorul cu Hg pe pielea pacientei

ent timp pentru veri-

in centrul axilei, paralel cu tora-

ficarea temperaturii.

cele, apoi se apropie bratul si se

mentine termometrul 10 minute
4. notarea grafica

4.1. se noteaza grafic cu un punct de

culoare albastra in foaia de tem-

Pentru verificarea

peratura, pe verticala.

evolutiei pacientei

4.2. pentru fiecare diviziune a foii de

temperatura se socotesc doua ze-

pe parcursul
spitalizarii.

cimi de grad;
4.3. se uneste valoarea anterioara cu
cea prezenta printr-o linie,
obtinandu-se curba termica.
5. reorganizarea
locului de munca

5.1. se strang materialele folosite si

se arunca la cos;

Norme obligatorii de
protectie a muncii

5.2. asistenta se spala pe maini cu

apa curenta si sapun si se dezinfecteaza cu alcool medicinal;
5.3. termometrul se pune in solutia de
cloramina.

87

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA ,,HENRI COANDACONSTANTA

DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
NUMELE
P.
VARSTA 29 ani
SEXUL F.
STRADA Pacii NR. 4
BL.
JUDETUL Constanta

PRENUMELE
R.
DOMICILIUL. BANEASA LOC. BANEASA
SC.
ET.
AP.

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII : ANUL : 2012 LUNA: 01
DATA EXTERNARII: ANUL: 2012 LUNA: 01
MOTIVELE INTERNARII:
- CUD
- HTA
- durere in epigastru
- edeme
- greturi,varsaturi
- cefalee
- vertij
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Preeclampsie

ZIUA: 28
ZIUA: 31

ORA: 9.10
ORA: 12.30

SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA:
casatorita
NR. COPII: 2
SITUATIA SOCIALA:
casnica
PROFESIA: CONDITII DE LOCUIT: Locuieste cu sotul si copiii intr-o casa cu 3 camere.
Afirma ca are conditii salubre de locuit.

88

PERSOANELE CU CARE SE IA LEGATURA

NUME : P.
PRENUME: V.
ADRESA: Baneasa ,str.Pacii,Nr. 4, BL. ,Sc. ,Et., Ap.
NUME :
PRENUME :
ADRESA :
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE:

fara importanta

PERSONALE: FIZIOLOGICE- menarha la 15ani,cicluri regulate de 4-5 zile, dureroase,

DUM=19.05.2011;PMF=21.09.2011;DPN=30.02.2012
PATOLOGICE- neaga

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

Fumeaza de la varsta de 19 ani.Obisnuieste sa bea zilnic aproximativ 2-3 cesti de cafea.
Ii plac mancarurile cu continut bogat de sodiu.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta P.R. in varsta de 29 de ani , se prezinta pe data de 28.01.2012 la Serviciul de
Urgenta al Spitalului Judetean C-ta acuzand CUD.
In urma controlului de specialitate,gravida se interneaza pe sectia de Obstetrica pentru
CUD si disgravidie(HTA=155/95mmHg;edeme).
Gravida prezinta sarcina de 35 de saptamani,ea acuza CUD de cateva zile,cefalee intensa,
stari de greata,varsaturi,durere in epigastru,vertij;spune ca se simte foarte slabita,ca are o
stare de somnolenta ,si ca in ultima saptamana a luat in greutate 2 Kg.Gravida prezinta
edeme la fata mainii si la membrele inferioare. Ea afirma ca de aproximativ o saptamana
are constipatie, iar eliminarile urinare sunt reduse cantitativ.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice efectuate,se constata: edeme generalizate,
HTA 155/95mmHg;AV=87b/;uter cu TU crescut;BCF=115b/, se pune diagnosticul
de Preeclampsie,si se incepe antibioterapia conform prescriptiei.

89

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL : Dopegyt 2 comprimate/zi ;cand TA=160-3cp./zi
MgSO4f II/zi ;
NoSpa fII/zi ;
Scobutil fII /zi;
Diazepam fII/zi
EXAMINARI :
HLG,Biochimie,examen sumar de urina
E.K.G. ;Examenul fundului de ochi ; Examen cardiologic ;

REGIMUL :

hiposodat

OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE : I :1.58 m G :85 Kg TA :155/95mmHg P : 87 / b
T : 36.8 C R : 18r/ VAZ : bun
AUZ : bun
NEVOI FUNDAMENTALE :
1. A RESPIRA : Torace normal conformat.Pacienta respira pe nas cu dificultate,fara
zgomote supraadaugate.Nu tuseste,nu expectoreaza.Fata este normal colorata.Tegumentele prezinta modificari la extremitati ;TA=155/95mmHg ;P=87 / b.
2.A MANCA, A BEA :
Dentitie si deglutitie buna. In ultimile 12 ore nu a consumat lichide si alimente ;
Afirma ca de obicei consuma alimente bogate in sodiu . Acum prezinta stare de greata.
3. A ELIMINA : Pacienta afirma ca nu a avut scaun de cateva zile iar eliminarile urinare
sunt reduse cantitativ.

4. A TE MISCA : Pacienta prezinta articulatii mobile,dureroase. Nu are capacitatatea de a

se deplasa.Prezinta constrangeri fizice :edeme generalizate,anxietate,cefalee intensa.
In pat adopta o pozitie adecvata pe care si-o modifica singura.
5. A DORMI, A TE ODIHNI : Pacienta afirma ca de obicei doarme circa 6 -7 ore.Acum,
noaptea doarme circa 3-4 ore,iar ziua se simte epuizata.Pe zi incearca sa atipeasca dar nu
reuseste din cauza durerilor si a galagiei din holul sectiei.
6. A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA :Aspectul pacientei este ingrijit.Prezinta un
mare interes pentru aspectul vesmintelor sale.Este imbracata cu pijamele personale.

7. A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE :Pacienta prezinta o

temperatura in limite fiziologice : 36,8C.

90

8. A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE :Prezinta apect ingrijit al tegumentelor,fanerelor.Tegumentele sunt usor palide. Prezinta edeme la membrele inferioare si
superioare.
9. A EVITA PERICOLELE : Pacienta este vulnerabila la pericolele din mediul extern.
Exista riscul aparitiei unor complicatii :infectii intraspitalicesti sau prin evolutia nefavorabila a bolii.
10. A COMUNICA:Starea actuala nu ii permite sa vorbeasca foarte mult,se simte obosita
epuizata ; prezinta dureri la nivelul epigastrului.

11. A TE RECREEA : Pacienta afirma ca ii plac plimbarile dar va trebui sa renunte o

perioada.Este nerabdatoare sa se poata mobiliza pentru a iesi putin la aer.

12. A FI UTIL: Se considera o persoana implinita din punct de vedere familial.Isi iubeste
familia si munceste pentru ea,dar este constienta ca o perioada nu va mai putea desfasura
aceleasi activitati ca pana acum.Are un concept de sine pozitiv.
13. A INVATA : Pacienta se informeaza despre starea sa de sanatate si este receptiva
la informatiile date de catre personalul medical,atat cat educatia sa ii permite.

14. A-TI PRACTICA RELIGIA : Pacienta este de religie crestin-ortodoxa.Afirma ca

merge ocazional la biserica.
ALERGIE LA : Nu se stie alergica la vreun medicament sau aliment.

ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA : somnolenta
COMPORTAMENT :adaptat rolului de bolnav : accepta tratamentul si ingrijirile
MOD DE INTERNARE : SINGUR :
SALVARE :
FAMILIA : X ALTUL :
PARTICULARITATI : Este optimista si increzatoare in reusita tratamentului medicamentos.

91

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA : SINGUR :
DE FAMILIE : X
ALTUL :
MEDIUL(HABITATUL) : RURAL :
URBAN : X
OCUPATII (HOBBY) : Ii face pacere deosebita sa mearga in vizita cu familia.
PARTICULARITATI :Este multumita de tratamentul medicamentos la care a fost supusa
PROBLEME SOCIALE : Veniturile familiei sunt medii.Isi suplimenteaza veniturile
lucrand ocazional la ferma din sat.

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE :
1. A RESPIRA,A AVEA O BUNA CIRCULATIE :
Alterarea functiei circulatorii datorita sarcinii patologice manifestata prin HTA,
tahicardie.
2. A MANCA A BEA:
Acumulare excesiva de lichide in tesuturi din cauza sarcinii patologice manifestata prin
edeme generalizate.
3. A ELIMINA :
Alterarea eliminarilor urinare si intestinale din punct de vedere cantitativ, din cauza
sarcinii patologice manifestata prin oligurie si absenta scaunului.
4. A TE MISCA :
Alterarea confortului din cauza sarcinii patologice manifestata prin : cefalee intensa,dureri in epigastru.
5. A DORMI, A TE ODIHNI :
Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestata prin somnolenta
6. A INVATA :
Deficit de cunostinte in legatura cu factorii de risc si severitatea bolii.
7. A EVITA PERICOLELE :
Risc de alterare a starii de sanatate prin aparitia complicatiilor.
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
VINDECARE : sub tratament medicamentos,in absenta unor complicatii.
STABILIZARE, AMELIORARE : intr-o prima etapa
AGRAVARE : posibile complicatii
DECES :

92

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

Pacienta sa demonstreze imbunatatirea functiei circulatorii in decurs de 1-2 zile.

Pacienta sa exprime imbunatatirea functiei digestive in decurs de 1-2 zile.
Pacienta sa isi poata relua modul obisnuit de tranzit intestinal in decurs de 1 zi.
Pacienta sa demonstreze cresterea mobilitatii fizice in decurs de 2-3 zile.
Pacienta sa se poata odihni fara intreruperi in decurs de 1-2 zile.
Pacienta sa prezinte cunostinte legate de simptomele de agravare si severitate a
bolii in decurs de 4-5 zile.
Evolutia sa fie favorabila,fara complicatii,cu durata scurta de spitalizare.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

28.01.2012 9.10

-internare in spital ;
-E.K.G.,bilant biologic ;se masoara functiile vitale (T,TA,P,R) ;
11.00 -control ginecologic;prezentatie CR OIS ;membrane intacte;fat viu
BCF=115 b/ ;uter cicariceal ;

15.30 -examenul fundului de ochi ; examen cardiologic ;

- se incepe antibioterapia
-se asigura un regim alimentar hiposodat ;
17.45 - se supravegheaza functiile vitale si vegetative si se noteaza in F.O.;
-se continua antibioterapia conform prescriptiei;
29.01.2012 13.45 -s-a reluat tranzitul intestinal pentru gaze ;
-pacienta a inceput sa se mobilizeze gradual ;
-s-a reluat tranzitul intestinal pentru materii fecale ;
30.01.2012 09.10 -se diversifica alimentatia ;
-evolutie favorabila fara complicatii;
31.01.2012 12.30 -externare din spital

OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta sa revina la un nivel optim de sanatate care sa-i premita reluarea cat
mai curand a activitatilor socio-profesionale.

93

NUME : P.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie

PRENUME : R.

DIAGNOSTIC : Preeclampsie

ALIMENTE PERMISE :supe,legume,carne fiarta ,,branza de vaci,paste fainoase

ALIMENTE INTERZISE :grasimi,mezeluri,alimente flatulente,alcool,tutun,etc.
PREFERINTE ALIMENTARE :gratar porc,mititei,tochitura,peste prajit,sarmale,etc..

ALIMENTATIA

DATA
28.01.2012

ORA

REGIMUL ALIMENTAR
REGIM DESODAT

OBSERVATII
A consumat aprox.1,5 L
lichide (apa,supa,ceai).
Pacienta nu are voie sa manance alimente cu continut
bogat in grasimi.

29.01.2012

REGIM DESODAT

30.01.2012

REGIM DESODAT

31.01 2012

REGIM DESODAT :
Exemplu de meniu al unei zile :
08.00
10.00
13.00
19.00

1 cana ceai
1 felie de paine cu unt si gem
1 cana lapte/iaurt
Supa de legume cu carne de pui
Budinca de orez

94

Se hidrateaza si alimenteaza
singura.
Poate consuma ceaiuri,supe,
compoturi.
Alimentatia se diversifica.
Evita alimentele flatulente.
Toleranta digestiva buna.
Tranzit intestinal prezent.

NUME : P.
PRENUME :R.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU

TRATAMENT
DATA

ORA

28.01.2012 10.00
15.30

20.00

PRESCRIPTII

MEDIC

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

29.01.2012

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

30.01.2012

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

31.01.2012

95

SEMNATURA

NUME : P.
PRENUME : R.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

EXAMENE BIOLOGICE
DATA
ORA
EXAMENE CERUTE
MEDIC
28.01.2012 10.05 Acid uric 5,2
Uree 21,8mg/dl
Creatinina 0,84mg/dl
TGP 16 U/L
TGO 22 U/L
RBC 3,88
HGB 11,9g/dl
MCHC 203g/dl
Urocultura < 1000
Proteinuria negativ
Rh pozitiv
Gr sanguin BIII

96

SEMNATURA

NUME P.
PRENUME :R.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

EXAMENE PARACLINICE
Kcl ii
DATA

ORA

28.01.2012 10.15

PRESCRIPTII

MEDIC

E.K.G
Fara modificari.Cord in limite normale,zgomote cardiace ritmice,tahicardie ;
TA=155/95mmHg ;
AV=87b/
EX. Cardiologic :
HTA de sarcina

97

SEMNATURA

NUME : P.
PRENUME :R.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA
ORA TEMP. PULS. RESP.
T.A.
DIUREZA SCAUN
28.01.2012 09.45 36.8C 87b/ 18r/
155/95mmHg
900ml
absent
18.00 36.5C
29.01.2012 08.05 36.9C
18.10 36.6C

86b/

17r/

150/80mmHg

950ml

absent

30.01.2012 08.30 36.6C

19.00 36.6C

86b/

19r/

140/70mmHg

1000ml

semilichid

31.01.2012 08.15 36.5C

18.45 38.6C

80b/

19r/

140/70mmHg

1800ml

normal

98

SEMN

OBSERVATII / EVOLUTIE
DATA
ORA
28.01.2012 09.10

10.05

15.30

17.45

29.01.2012 08.30

30.01.2012 08.45

21.01.2012 08.10
12.40

OBSERVATII SI INTERVENTII
Pacienta este internata prin serviciul de urgenta ;
Prezinta CUD,HTA=155/95 mmHg ;edeme generalizate ;
dureri in epigastru ,stari de greata si varsaturi ;
In urma efectuarii examenului local facuta de catre medicul ginecolog se constataFU=32 cm;uter cu TUcrescut ;BCF=
115b/ ;prezentatie CR OIS ;membrane intacte ;fat viu ; uter
cicatriceal,disgravidie ( HTA=150/90mmHg );
Se recolteaza sange venos pentru probele biologice si se
face E.K.G. ;
Se incepe antibioterapia dupa ce s-a facut antibiograma ;
Se administreaza Dopegyt 2 cp./zi ;cand TA>160 3cp/zi
MgSO4fII/zi ;Adalat intre Dopegyt cand TA>140mmHg ;
No-Spa fII/zi ;ScobutilfII/zi ;Diazepam fII/zi ;Furosemid fI/zi ;
Se masoara functiile vitale si vegetative si se noteaza in
Foaia de observatie ;
Se efectueaza ex.fundului de ochi;ex. cardiologic ;
Se administreaza hipotensoare conform prescriptiei ;
Se instituie un regim desodat ;
Se administreaza antispastice ;antialgice pentru CUD ;
Functiile circulatorii se imbunatatesc treptat;
Se monitorizeaza functiile vitale si vegetative si se
noteaza in F.O. ;TA=140/70 mmHg;stare generala ameliorata ;
Se administreaza antialgice si antispastice conform prescriptiei si se urmareste caracteristicile durerii(caracter,intensitate,
durata), etc. ;
Se masoara functiile vitale(T,TA,P,R) ;se incepe alimentarea diversificata ; se sfatuieste pacienta sa consume alimente usor digerabile (neflatulente) ;
S-a reluat tranzitul intestinal perntru gaze ;
Pacienta se mobilizeaza gradual ;
Evolutie favorabila ;s-a reluat tranzitul intestinal
pentru materii fecale ;
Durerile de la nivelul epigastrului s-au diminuat ;
Se masoara functiile vitale si vegetative ;se administreaza
tratamentul antialgic si hipotensiv ;stare generala buna ;
Externare din spital cu recomandarile :
-Evitarea efortului fizic ,frigului si al umezelii ;
-Alimentele flatulente,greu digerabile ;
-Efortul de defecatie ;
-Regim desodat ;
-Tratament conform prescriptiei ;
-Revine la control TA la 2 zile ;
- Controlul de specialitate peste 7 zile.

99

CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale, tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale, etc.
Pacienta P.R.. in varsta de 29 de ani se prezinta pe data de 28.01.2012 la Serviciul de Urgenta al Spitalului Judetean Constanta cu urmatoarele acuze :CUD,HTA=155/95mmHg ;
edeme generalizate,dureri in epigastru,stari de greatasi varsaturi,cefalee,vertij.
Dupa cum afirma,se simte foarte slabita,are o stare de somnolenta de aproximativ o
saptamana timp in care a observat ca a luat in greutate 2 kilograme iar in ultima luna are
o constipatie rebela iar eliminarile urinare sunt reduse( oligurie)..
In urma efectuarii examenului local efectuat de catre medicul ginecolog s-a constatat
edeme generalizate ;HTA=155/95 mmHg ;AV=87b/ ;uter cu TU crescut ;BCF=115b/ ;
FU-32 cm ;sarcina de 35 saptamani ;CR OIS ;uter cicatriceal ;fat viu ;membrane intacte.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice efectuate se pune diagnosticul de
Preeclampsie si se decide administrarea tratamentului antispastic,hipotensiv,antialgic
conform prescriptiei medicale. A doua zi de la internare erau afectate urmatoarele nevoi :.
- A RESPIRA ;
- A MANCA,A BEA ;
- A ELIMINA ;
- A TE MISCA ;
- A DORMI,A TE ODIHNI ;
- A INVATA SI A EVITA PERICOLELE.
Se recolteaza sange venos pentru probele biologice si se efectueaza E.K.G. ;
Se incepe antibioterapia dupa ce s-a facut antibiograma :Dopegyt 2 cp./zi;
Furosemid f I ;No-Spa f II ; Scobutil f II ;Diazepam f II ; Metoclopramid fIII ;
Pacienta s-a adaptat bine la mediul de spital, a fost receptiva la explicatiile date
de catre personalul medical si a colaborat cu echipa de ingrijire.
S-au asigurat conditii optime pentru repausul la pat si s-a stimulat pacienta sa
se mobilizeze gradual (mobilizarea precoce previne tromboza membrelor inferioare
retentia de urina si reluarea tranzitului intestinal) ;
Sub tratament medicamentos si igieno-dietetic ,evolutia a fost favorabila ;
s-a reluat tranzitul intestinal pentru gaze si materii fecale ;
Nu au aparut efecte secundare ale medicamentelor si nici complicatii ale bolii ;
Intru-cat starea generala s-a ameliorat vizibil,pacienta a fost externata cu recomandarile necesare privind regimul igieno-dietetic si prescriptiile medicamentoase.

100

RECOMANDARE LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
Pacienta se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Respecta regimul igieno-dietetic :

- Evita efortul fizic ,frigul,umezeala ;
- Alimentele flatulente, greu digerabile,condimentate ;alcoolul,tutunul ;
- Efortul de defecatie ;
- Regim desodat ;
Tratament conform prescriptiei medicale ;
Control TA la 2 zile;
Control de specialitate peste 7 zile.

MODUL DE EXTERNARE ; SINGUR ;

CU FAMILIA : X
MIJLOC DE TRANSPORT : Autoturism proprietate personala
OBSERVATII LA EXTERNARE

Evolutie favorabila ..
Pacienta este vindecata din punct de vedere medicamentos.
Este bucuroasa ca pleaca acasa.

101

ALTUL :

Sectia Obstetrica-ginecologie
Bolnavul P.R..
Diagnosticul Preeclampsie
PLAN DE NURSING
DATA
DIAGNOSTIC DE NURSING
28.01.2012 1Alterarea functiei circulatorii
datorita sarcinii patologice
manifestata prin HTA,tahicardie.

2.Acumulare excesiva de lichide in tesuturi din cauza sarcinii

patologice manifestata prin
edeme generalizate.

3. Alterarea eliminarilor de
urinare si intestinale din punct
vedere cantitativ, din cauza
sarcinii patologice manifestata
prin oligurie

OBIECTIVE
Pacienta sa prezinte
o circulatie adecvata

DATA

Pacienta sa demonstreze inbunatatirea

functiei digestive in
decurs de 1-2 zile.

Pacienta sa fie
echilibrata hidroelectrolitic si acidobazic

102

DIAGNOSTIC DE NURSING
4.Alterarea somnului din cauza
sarcinii patologice manifestata
prin somnolenta.

OBIECTIVE
Pacienta sa se
poata odihni fara
treziri, in decurs de
1-2 zile.

5.Risc de alterare a starii de sanatate

prin aparitia complicatiilor .

Evolutia sa fie favorabila,fara complicatii postoperatorii.

6. Alterarea confortului din cauza

sarcinii patologice manifestata prin
cefalee intensa,dureri in epigastru.

Pacienta sa demonstreze imbunatatirea confortului in

decurs de 2-3 zile.

7. Deficit de cunostinte in legatura

cu factorii de risc si severitatea bolii.

Pacienta sa prezinte cunostinte legate

de simptomele de
agravare si evolutia
lor.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : P.R.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
1. Alterarea functiei circulatorii datorita
sarcinii patologice manifestata prin HTA,
tahicardie.

2. Alterarea eliminarilor urinare si ntestinale

din punct de vedere cantitativ, din cauza
sarcinii patologice manifestata prin oligurie

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se va administra medicatia prescrisa de medic :
hipotensoare,diuretice pentru restabilirea valorilor normale
ale TA si a pulsului.
-se vor observa si nota schimbarile aparute ;
-se vor efectua tehnici de relaxare
-se supravegheaza pacienta, ;facies,comportament,etc, ;
-se supravegheaza functiile vitale si vegetative si se noteaza in F.O. ;

-se va observa cantitatea de urina eliminata in 24 h

-se va administra tratamentul etiologic
-se va asigura aportul hidric necesar pentru prevenirea
starii de deshidratare
-pacienta va respecta regimul igieno-dietetic si se va
hidrata corespunzator

103

EVALUARE
TA si pulsul sunt in valori
normale in urma
administrarii medicatiei
Starea generala a pacientei
s-a ameliorat

Pacienta cunoaste cauzele

constipatiei si masurile de
combatere.
Obiectiv realizat in totalitate:
s-a reluat tranzitul intestinal
pentru gaze si materii fecale.

SECTIA : Obsterica-ginecologie
BOLNAVUL P.R.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
28.01.2012 3.Acumulare excesiva de lichide in tesuturi -se asigura repaus fizic,psihic si alimentar in faza acuta a
din cauza sarcinii patologice manifestata
bolii ;
festata prin edeme generalizate.
- se asigura conditii optime de microclimat cu o
temperatura a incaperii de 24C ;
-se aplica la indicatia medicului substitutia volemica parenterala (Gl5% -1500 ml, Torecan);
-se reia alimentatia diversificata dupa 3-4 zile de la
incetarea durerilor (400-500 ml ceai/24h,supa zarzavat
strecurata),apoi regimul desodat se reia treptat ;
-se urmareste raportul ingesta/excreta ;
-se monitorizeaza semnele vitale ,presiunea venoasa centrala si se noteaza in F.O. ;
-se administreaza tratamentul prescris de catre medicul
curant antispastice,hipotensive,antialgice,antiemetice ;
-se recomanda sa evite miscarile bruste si se recomanda
sa consume lichide reci in cantitati mici
-se vor identifica cauzele disconfortului ;
-se recomanda sa evite miscarile bruste ;
-se administreaza la indicatia medicului 50/100mg/zi de
vit.B6 (reduce starea de greata) ;

104

EVALUARE
Pacienta prezinta toleranta
digestiva pentru lichide.
Poate consuma mici
cantitati de ceai.

Functia digestiva s-a imbunatatit gradual prin remisia

starilor de greata.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : P.R.
DIAGNOSTIC : Preeclampsie
PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
4. Alterarea confortului din cauza sarcinii
patologice manifestata prin : cefalee intensa,
dureri in epigastru.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se acorda sprijin pacientei pentru satisfacerea nevoilor
sale fiziologice ;
-se antreneaza pacienta in efectuarea autoingrijirilor ;
-se evalueaza pacienta cu privire la ce poate sa faca singur si ce nu poate,legat de ingrijile de igiena ;
-se suplineste la nevoie pentru a-i fi asigurate ingrijirile de
igiena personala ;
-se stabileste impreuna cu pacienta un program de exercitii moderate,adaptat capacitatii fizice ;
-se invata pacienta sa foloseasca tehnici de destindere si
relaxare ;
-se educa pacienta sa evite tabagismul,mesele copioase si
surplusul in greutate ;
-se administreaza medicatia prescrisa de catre medic ;
-se supravegheaza si se monitorizeaza in permanenta
functiile vitale si noteaza in F.O. ;
-se vor observa si nota schimbarile aparute ;
-se vor identifica si se vor inlatura factorii favorizanti sau
agravanti ;
-se urmareste comportamentul ,faciesul,etc..

105

EVALUARE
Pacienta se mobilizeaza
gradual pe masura ce durerile se diminueaza.
Se deplaseaza singura fara
ajutor.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL P.R.
DIAGNOSTIC : Preeclamsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
5. Alterarea somnului din cauza sarcinii
patologice manifestata prin somnolenta.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se asigura conditii optime de microclimat ,temperatura in
incapere fiind de 24C ;
-se asigura un pat confortabil cu cearceafuri sterile ;
-se identifica cauzele disconfortului ;
-se vor aplica tehnici de ingrijire necesare obtinerii starii de
satisfactie ;
-se vor observa si nota schimbarile aparute ;
-se invata tehnici de relaxare ;
-se administreaza tratamentul prescris de catre medic :
-antialgice pentru calmarea durerii ;
-anxiolitice( la nevoie),pentru combaterea anxietatii
-se supravegheaza pacienta : facies,comportament,etc. ;
-se monitorizeaza functiile vitale si vegetative si se noteaza
in F.O. ;
-se aeriseste bine incaperea inaintea fiecarei mese ;
-se ajuta pacienta sa adopte o pozitie comoda cu partea
cefalica a patului ridicata ;
-se incurajeaza pacienta sa faca miscare in limita posibilitatilor.

106

EVALUARE
Pacienta se poate odihni
fara treziri dupa ce s-a administrat tratamentul prescris
de catre medic.
Acum doarme pe noapte 6 h
fara intreruperi.
In timpul zilei doarme aproximativ 1 ora dupa ce serveste masa.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL P.R.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie
PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
6.Risc de alterare a starii de sanatate prin
aparitia complicatiilor.

7.Deficit de cunostinte in legatura cu factorii

de risc si severitatea bolii.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se educa pacienta cu privire la importanta respectarii indicatiilor date de catre medicul curant ;
-se supravegheaza permanent functiile vitale si vegetative
(P,TA,T,R) si se noteaza in F.O. ;
-se administreaza medicatia prescrisa de catre medic si se
verifica efectul acestora ;
-se invata pacienta cum sa previna complicatiile ;
-se evalueaza nivelul de intelegere ;
--se supravegheaza in permanenta cateterul si se anunta
medicul in cazul in care apar modificari semnificative ;
-se invata pacienta sa evite incordarea in timpul defecatiei ;
-se vor administra antibiotice profilactic conform prescriptiei medicale .
-se explica pacientei necesitatea de a cunoaste manifestarile bolii si semnele de agravare ;
-sa raporteze medicului daca apar semne de agravare ;
-se auta pacienta sa capete incredere in personalul medical
care o ingrijeste ;
-se verifica daca a inteles despre severitatea bolii

107

EVALUARE
Nu au existat complicatii pe
toata durata spitalizarii.

In urma discutiilor,pacienta a
demonstrat ca a invatat cunostinte noi despre boala.

FISA TEHNICA DE LUCRU II

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARA a unei fiole de Algocalmin, pacientei

cu

diagnosticul de Preeclamsie
DEFINITIE : injectia intramusculara reprezinta introducerea unor solutii izotonice uleioase
sau coloidale, in stratul muscular, prin intermediul unui ac atasat la o seringa sterila.
SCOP : introducerea substantei in organism pentru combaterea unor semne si simptome.
LOCUL DE ELECTIE: regiunea supero-externa fesiera ( cadranul IV).
MATERIALE NECESARE :
- ac de 5-9 cm, steril ;
- seringa sterila;
- solutie medicamentoasa, Algocalmin ;
- vata; tavita renala ;
- solutie dezinfectanta (alcool sanitar).
ETAPE DE

TIMPI DE EXECUTIE

OBIECTIVE

EXECUTIE
1. pregatirea materialelor si
instrumentelor

1.1. se pregatesc materialele necesare, se aseaza pe tavita renala

1.2. se transporta la patul pacientei.

necesare
2. pregatirea fizica
si psihica a bolnavului

Pentru a avea materialele la indemana si

pentru folosirea judicioasa a timpului.

2.1. se anunta pacienta si i se explica necesitatea tehnicii ;

2.2. se aseaza pacienta in decubit

Este necesara acceptarea si colaborarea

pacientei.

ventral;
2.3. se descopera regiunea aleasa
pentru injectie.
3. efectuarea
tehnicii

3.1. spalare pa maini cu apa curenta

Norma obligatorie de

si sapun, dezinfectare cu alcool

asepsie si antisepsie

sanitar ;

Regula generala de

3.2. se monteaza seringa, se verifica

fiola ( valabilitate, doza) si solutia de injectat ;

108

administrare a
medicamentelor

ETAPE DE

TIMPI DE EXECUTIE

OBIECTIVE

EXECUTIE
3. efectuarea
tehnicii

3.3. se desface fiola;

3.4. se aspira continutul fiolei si se
elimina bulele de aer din seringa;

Previne embolia
gazoasa;

3.5. se schimba acul si se adapteaza

unul potrivit pentru injectie;
3.6. se dezinfecteaza locul de electie
cu alcool, se invita bolnavul sa-

Pentru a nu se rupe acul;

si relaxeze musculatura;
3.7. se intinde pielea intre police si
index si se inteapa perpendicular

Previne aparitia hemato-

pielea, 4-7 cm;

mului

3.8. se verifica pozitia acului prin

aspiratie, apoi se injecteaza lent
solutia;
3.9. dupa injectare se scoate acul cu
seringa, punandu-se un tampon

Previne aparitia flegmo-

de vata cu alcool;

nului.

3.10 se maseaza locul de electie.

4. reorganizarea
locului de munca

4.1. se strang materialele, deseurile

si se arunca la cosul de gunoi.
4.2. spalare pe maini cu apa curenta
si sapun, dezinfectare cu alcool
4.3. se noteaza tehnica in foaia de
observatie.

109

Norme obligatorii de
protectie a muncii.

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA ,,HENRI COANDACONSTANTA

DOSAR DE INGRIJIRE
DATE DE IDENTITATE
NUMELE
B.
VARSTA 30 ani
SEXUL F.
STRADA Republicii NR. 54
JUDETUL Constanta

PRENUMELE
S.
DOMICILIUL. Basarabi LOC. MEDGIDIA
BL. S2
SC. A
ET. 1
AP. 4

DATE DESPRE SPITALIZARE

DATA INTERNARII : ANUL : 2012 LUNA: 01
DATA EXTERNARII: ANUL: 2012 LUNA: 01
MOTIVELE INTERNARII:
- CUD
- HTA
- durere in epigastru
- edeme
- greturi
- cefalee intensa

ZIUA: 10
ZIUA: 14

ORA: 9.10
ORA: 12.30

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Preeclampsie

SITUATIA MATERIALA SI SOCIALA

SITUATIA FAMILIALA:
casatorita
NR. COPII: SITUATIA SOCIALA:
salariata
PROFESIA: contabila
CONDITII DE LOCUIT: Locuieste cu sotul si copiii intr-un apartament cu 2 camere.
Afirma ca are conditii salubre de locuit.

110

PERSOANELE CU CARE SE IA LEGATURA

NUME :
B.
PRENUME: F.
ADRESA: Basarabi,str.Repubilicii,Nr. 54,BL.S2,Sc.A,Et. 1,Ap. 4
NUME :
PRENUME :
ADRESA :
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE:

fara importanta

PERSONALE: FIZIOLOGICE- menarha la 11,cicluri regulate de 4-5 zile,nedureroase,

DUM=10.05.2011;PMF=12.09.2011;DPN=22.02.2012
PATOLOGICE- neaga

FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:

Prin natura profesiei este nevoita sa depuna efort fizic si intelectual intens.

ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN

EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta B.S. in varsta de 30 de ani , se prezinta pe data de 10.01.2012 la Serviciul de
Urgenta al Spitalului Judetean C-ta acuzand CUD.
In urma controlului de specialitate,gravida se interneaza pe sectia de Obstetrica pentru
CUD si disgravidie(HTA=160/80mmHg;edeme).
Gravida prezinta sarcina de 36 de saptamani,ea acuza CUD de cateva zile,cefalee intensa,
stari de greata,varsaturi,durere in epigastru,vertij;spune ca se simte foarte slabita,ca are o
stare de somnolenta ,si ca in ultima saptamana a luat in greutate 2 Kg.Gravida prezinta
edeme la fata mainii si la membrele inferioare. Ea afirma ca de aproximativ o luna are o
constipatie rebela, iar eliminarile urinare sunt reduse.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice efectuate,se constata: edeme generalizate,
HTA 160/80mmHg;AV=88b/;uter cu TU crescut;BCF=115b/, se pune diagnosticul
de Preeclampsie,si se incepe antibioterapia conform prescriptiei.

111

PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE

TRATAMENTUL : Dopegyt 2 comprimate/zi ;cand TA=160-3cp./zi
MgSO4f II/zi ;
NoSpa fII/zi ;
Scobutil fII /zi;
Diazepam fII/zi
EXAMINARI :
HLG,Biochimie,examen sumar de urina
E.K.G. ;Examenul fundului de ochi ; Examen cardiologic ;

REGIMUL :

hiposodat

OBSERVAREA INITIALA
SITUATIA LA INTERNARE : I :1.668 m G :79 Kg TA :160/80mmHg P : 88 / b
T : 36.7 C R : 18r/ VAZ : bun
AUZ : bun
NEVOI FUNDAMENTALE :
1. A RESPIRA : Torace normal conformat.Pacienta respira pe nas cu dificultate,fara
zgomote supraadaugate.Nu tuseste,nu expectoreaza.Fata este normal colorata.Tegumentele prezinta modificari la extremitati ;TA=160/80mmHg ;P=88 / b.
2.A MANCA, A BEA :
Dentitie si deglutitie buna. In ultimile 12 ore nu a consumat lichide si alimente ;
Pacienta acuza stari de greata si varsaturi.
3. A ELIMINA : Pacienta afirma ca eliminarile urinare sunt reduse cantitativ.
Scaun de consistenta grunjoasa.Nu foloseste laxative.Nu a sangerat in timpul defecatiei.
Transpitatie minima la plici.
4. A TE MISCA : Pacienta prezinta articulatii mobile,dureroase. Nu are capacitatatea de a
se deplasa.Prezinta constrangeri fizice :edeme generalizate,anxietate.
In pat adopta o pozitie adecvata pe care si-o modifica singura.
5. A DORMI, A TE ODIHNI : Pacienta afirma ca de obicei doarme circa 5 -6 ore.Acum,
noaptea doarme circa 2-3 ore,iar ziua se simte epuizata.Pe zi incearca sa atipeasca dar nu
reuseste din cauza durerilor si a anxietatii..
6. A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA :Aspectul pacientei este ingrijit.Prezinta un
mare interes pentru aspectul vesmintelor sale.Este imbracata cu pijamele personale.

7. A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE :Pacienta prezinta o

temperatura in limite fiziologice : 36,7C.

112

8. A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE :Prezinta apect ingrijit al tegumentelor,fanerelor.Tegumentele sunt usor palide. Prezinta edeme la membrele inferioare si
superioare.
9. A EVITA PERICOLELE : Pacienta este vulnerabila la pericolele din mediul extern.
Exista riscul aparitiei unor complicatii :infectii intraspitalicesti sau prin evolutia nefavorabila a bolii.
10. A COMUNICA:Starea actuala nu ii permite sa vorbeasca foarte mult,se simte obosita
epuizata ; prezinta dureri la nivelul epigastrului.

11. A TE RECREEA : Pacienta afirma ca ii plac drumetiile dar va trebui sa renunte o

perioada.Este nerabdatoare sa se poata mobiliza pentru a iesi putin la aer.

12. A FI UTIL: Se considera o persoana implinita din punct de vedere familial.Isi iubeste
familia si munceste pentru ea,dar este constienta ca o perioada nu va mai putea desfasura
aceleasi activitati ca pana acum.Are un concept de sine pozitiv.
13. A INVATA : Pacienta se informeaza permanent despre starea sa de sanatate si este
receptiva la informatiile date de catre personalul medical.

14. A-TI PRACTICA RELIGIA : Pacienta este de religie crestin-ortodoxa.Afirma ca

merge ocazional la biserica.
ALERGIE LA : Nu se stie alergica la vreun medicament sau aliment.

ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA : somnolenta
COMPORTAMENT :adaptat rolului de bolnav : accepta tratamentul si ingrijirile
MOD DE INTERNARE : SINGUR :
SALVARE :
FAMILIA : X ALTUL :
PARTICULARITATI : Este optimista si increzatoare in reusita tratamentului medicamentos.

113

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA : SINGUR :
DE FAMILIE : X
ALTUL :
MEDIUL(HABITATUL) : RURAL :
URBAN : X
OCUPATII (HOBBY) : Ii face pacere deosebita sa mearga in excursii cu familia.
PARTICULARITATI :Este multumita de tratamentul medicamentos la care a fost supusa
PROBLEME SOCIALE : Veniturile familiei sunt medii.Isi suplimenteaza veniturile
lucrand ocazional la prieteni,vecini,rude.

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFACUTE :
1. A RESPIRA,A AVEA O BUNA CIRCULATIE :
Alterarea functiei circulatorii datorita sarcinii patologice manifestata prin HTA,
tahicardie.
2. A MANCA A BEA:
Acumulare excesiva de lichide in tesuturi din cauza sarcinii patologice manifestata prin
edeme generalizate.
Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ din cauza sarcini patologice manifestata prin greturi si varsaturi.
3. A ELIMINA :
Alterarea eliminarilor urinare si intestinale din punct de vedere cantitativ, din cauza
sarcinii patologice manifestata prin oligurie .
4. A TE MISCA :
Alterarea confortului din cauza sarcinii patologice manifestata prin : cefalee intensa,dureri in epigastru.
5. A DORMI, A TE ODIHNI :
Alterarea somnului din cauza sarcinii patologice manifestata prin somn
intrerupt,neodihnitor.
6. A EVITA PERICOLELE :
Risc de alterare a starii de sanatate prin aparitia complicatiilor.
POSIBILITATI DE EVOLUTIE
VINDECARE : sub tratament medicamentos,in absenta unor complicatii.
STABILIZARE, AMELIORARE : intr-o prima etapa
AGRAVARE : posibile complicatii
DECES :

114

COMPORTAMENT ASTEPTAT, IN CE INTERVAL

Pacienta sa demonstreze imbunatatirea functiei circulatorii in decurs de 1-2 zile.

Pacienta sa exprime imbunatatirea functiei digestive in decurs de 1-2 zile.
Pacienta sa isi poata relua modul obisnuit de tranzit intestinal in decurs de 1 zi.
Pacienta sa demonstreze cresterea mobilitatii fizice in decurs de 2-3 zile.
Pacienta sa se poata odihni fara intreruperi in decurs de 1-2 zile.
Evolutia sa fie favorabila,fara complicatii,cu durata scurta de spitalizare.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZARII

10.01.2012 9.10

-internare in spital ;
-E.K.G.,bilant biologic ;se masoara functiile vitale (T,TA,P,R) ;
11.00 -control ginecologic;prezentatie CR OIS ;membrane intacte;fat viu
BCF=115 b/ ;uter cicariceal ;

11.01.2012

12.01.2012

13.01.2012
14.01.2012

15.30 -examenul fundului de ochi ; examen cardiologic ;

- se incepe antibioterapia
-se asigura un regim alimentar hiposodat ;
17.45 - se supravegheaza functiile vitale si vegetative si se noteaza in F.O.;
-se continua antibioterapia conform prescriptiei;
13.45 -s-a reluat tranzitul intestinal pentru gaze ;
-pacienta a inceput sa se mobilizeze gradual ;
-s-a reluat tranzitul intestinal pentru materii fecale ;
09.10 -se diversifica alimentatia ;
-evolutie favorabila fara complicatii;
12.30 -externare din spital

OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta sa revina la un nivel optim de sanatate care sa-i premita reluarea cat
mai curand a activitatilor socio-profesionale.

115

NUME : B.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie

PRENUME : S.

DIAGNOSTIC : Preeclampsie

ALIMENTE PERMISE :supe,legume,carne fiarta ,,branza de vaci,paste fainoase

ALIMENTE INTERZISE :grasimi,mezeluri,alimente flatulente,alcool,tutun,etc.
PREFERINTE ALIMENTARE :gratar porc,mititei,tochitura,peste prajit,sarmale,etc..

ALIMENTATIA

DATA
10.01.2012

ORA

REGIMUL ALIMENTAR
REGIM DESODAT

OBSERVATII
A consumat aprox.1,5 L
lichide (apa,supa,ceai).
Pacienta nu are voie sa manance alimente cu continut
bogat in grasimi.

11.01.2012

REGIM DESODAT

12.01.2012

REGIM DESODAT

14.01 2012

REGIM DESODAT :
Exemplu de meniu al unei zile :
08.00
10.00
13.00
19.00

1 cana ceai
1 felie de paine cu unt si gem
1 cana lapte/iaurt
Supa de legume cu carne de pui
Budinca de orez

116

Se hidrateaza si alimenteaza
singura.
Poate consuma ceaiuri,supe,
compoturi.
Alimentatia se diversifica.
Evita alimentele flatulente.
Toleranta digestiva buna.
Tranzit intestinal prezent.

NUME : B.
PRENUME :S.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

TRATAMENTUL URMAT LA DOMICILIU

TRATAMENT
DATA
ORA
10.01.2012 10.00
11.01.2012 8.15
15.30

20.00

PRESCRIPTII
No Spa f I

MEDIC

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

12.01.2012

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

13.01.2012

No Spa f II/zi
Dopegyt 2 cp./zi
MgSO4 fII/zi
Scobutil fII/zi
Diazepam fII/zi
Furosemidf I/zi
Adalat intre Dopegyt
cand TA>140 mmHg

14.01.2012

117

SEMNATURA

NUME : B.
PRENUME : S.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

EXAMENE BIOLOGICE
DATA
ORA
EXAMENE CERUTE
MEDIC
10.01.2012 10.05 Acid uric 5,7
Uree 26,8mg/dl
Creatinina 0,94mg/dl
TGP 26 U/L
TGO 25 U/L
RBC 4,88
HGB 12,9g/dl
MCHC 203g/dl
Urocultura < 1000
Proteinuria negativ
Rh pozitiv
Gr sanguin BIII

118

SEMNATURA

NUME :B.
PRENUME :S.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

EXAMENE PARACLINICE
Kcl ii
DATA

ORA

10.01.2012 10.15

PRESCRIPTII

MEDIC

E.K.G
Fara modificari.Cord in limite normale,zgomote cardiace ritmice,tahicardie ;
TA=160/80mmHg ;
AV=88b/
EX. Cardiologic :
HTA de sarcina

119

SEMNATURA

10
NUME : B.
PRENUME :S.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
DIAGNOSTIC : Preeclampsie

PARAMETRII FIZIOLOGICI
DATA
ORA TEMP. PULS. RESP.
T.A.
DIUREZA SCAUN
10.01.2012 09.45 36.7C 88b/ 18r/
160/80mmHg
900ml
absent
18.00 36.5C
11.01.2012 08.05 36.6C
18.10 36.6C

84b/

17r/

150/80mmHg

950ml

absent

12.01.2012 08.30 36.6C

19.00 36.7C

86b/

19r/

140/70mmHg

1000ml

semilichid

13.01.2012 08.15 36.5C

18.45 38.6C

80b/

19r/

140/70mmHg

1800ml

normal

14.01.2012 08.10 36.8C

76b/

19r/

140/65mmHg

120

SEMN

OBSERVATII / EVOLUTIE
DATA
ORA
10.01.2012 09.10

10.05

11.01.2012 15.30

17.45

12.01.2012 08.30

13.01.2012 08.45

14.01.2012 08.10
12.40

OBSERVATII SI INTERVENTII
Pacienta este internata prin serviciul de urgenta ;
Prezinta CUD,HTA=160/80 mmHg ;edeme generalizate ;
dureri in epigastru ,stari de greata si varsaturi ;
In urma efectuarii examenului local facuta de catre medicul ginecolog se constataFU=31cm;uter cu TUcrescut ;BCF=
115b/ ;prezentatie CR OIS ;membrane intacte ;fat viu ; uter
cicatriceal,disgravidie ( HTA=160/80mmHg );
Se recolteaza sange venos pentru probele biologice si se
face E.K.G. ;
Se incepe antibioterapia dupa ce s-a facut antibiograma ;
Se administreaza Dopegyt 2 cp./zi ;cand TA>160 3cp/zi
MgSO4fII/zi ;Adalat intre Dopegyt cand TA>140mmHg ;
No-Spa fII/zi ;ScobutilfII/zi ;Diazepam fII/zi ;Furosemid fI/zi ;
Se masoara functiile vitale si vegetative si se noteaza in
Foaia de observatie ;
Se efectueaza ex.fundului de ochi;ex. cardiologic ;
Se administreaza hipotensoare conform prescriptiei ;
Se instituie un regim desodat ;
Se administreaza antispastice ;antialgice pentru CUD ;
Functiile circulatorii se imbunatatesc treptat;
Se monitorizeaza functiile vitale si vegetative si se
noteaza in F.O. ;TA=140/70 mmHg;stare generala ameliorata ;
Se administreaza antialgice si antispastice conform prescriptiei si se urmareste caracteristicile durerii(caracter,intensitate,
durata), etc. ;
Se masoara functiile vitale(T,TA,P,R) ;se incepe alimentarea diversificata ; se sfatuieste pacienta sa consume alimente usor digerabile (neflatulente) ;
S-a reluat tranzitul intestinal perntru gaze ;
Pacienta se mobilizeaza gradual ;
Evolutie favorabila ;s-a reluat tranzitul intestinal
pentru materii fecale ;
Durerile de la nivelul epigastrului s-au diminuat ;
Se masoara functiile vitale si vegetative ;se administreaza
tratamentul antialgic si hipotensiv ;stare generala buna ;
Externare din spital cu recomandarile :
-Evitarea efortului fizic ,frigului si al umezelii ;
-Alimentele flatulente,greu digerabile ;
-Efortul de defecatie ;
-Regim desodat ;
-Tratament conform prescriptiei ;
-Revine la control TA la 2 zile ;
- Controlul de specialitate peste 7 zile.

121

CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale, tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale, etc.
Pacienta B.S.in varsta de 30 de ani se prezinta pe data de 17.01.2012 la Serviciul de Urgenta al Spitalului Judetean Constanta cu urmatoarele acuze :CUD,HTA=150/90mmHg ;
edeme generalizate,dureri in epigastru,stari de greatasi varsaturi,cefalee,vertij.
Dupa cum afirma,se simte foarte slabita,are o stare de somnolenta de aproximativ o
saptamana timp in care a observat ca a luat in greutate 2 kilograme iar in ultima luna are
o constipatie rebela iar eliminarile urinare sunt reduse( oligurie)..
In urma efectuarii examenului local efectuat de catre medicul ginecolog s-a constatat
edeme generalizate ;HTA=160/80 mmHg ;AV=88b/ ;uter cu TU crescut ;BCF=115b/ ;
FU-31 cm ;sarcina de 36 saptamani ;CR OIS ;uter cicatriceal ;fat viu ;membrane intacte.
In urma investigatiilor clinice si paraclinice efectuate se pune diagnosticul de
Preeclampsie si se decide administrarea tratamentului antispastic,hipotensiv,antialgic
conform prescriptiei medicale. A doua zi de la internare erau afectate urmatoarele nevoi :.
- A RESPIRA ;
- A MANCA,A BEA ;
- A ELIMINA ;
- A TE MISCA ;
- A DORMI,A TE ODIHNI ;
- A EVITA PERICOLELE.
Se recolteaza sange venos pentru probele biologice si se efectueaza E.K.G. ;
Se incepe antibioterapia dupa ce s-a facut antibiograma :Dopegyt 2 cp./zi;
Furosemid f I ;No-Spa f II ; Scobutil f II ;Diazepam f II ; Metoclopramid fIII ;
Pacienta s-a adaptat bine la mediul de spital, a fost receptiva la explicatiile date
de catre personalul medical si a colaborat cu echipa de ingrijire.
S-au asigurat conditii optime pentru repausul la pat si s-a stimulat pacienta sa
se mobilizeze gradual (mobilizarea precoce previne tromboza membrelor inferioare
retentia de urina si reluarea tranzitului intestinal) ;
Sub tratament medicamentos si igieno-dietetic ,evolutia a fost favorabila ;
s-a reluat tranzitul intestinal pentru gaze si materii fecale ;
Nu au aparut efecte secundare ale medicamentelor si nici complicatii ale bolii ;
Intru-cat starea generala s-a ameliorat vizibil,pacienta a fost externata cu recomandarile necesare privind regimul igieno-dietetic si prescriptiile medicamentoase.

122

RECOMANDARE LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
Pacienta se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Respecta regimul igieno-dietetic :

- Evita efortul fizic ,frigul,umezeala ;
- Alimentele flatulente, greu digerabile,condimentate ;alcoolul,tutunul ;
- Efortul de defecatie ;
- Regim desodat ;
Tratament conform prescriptiei medicale ;
Control TA la 2 zile;
Control de specialitate peste 7 zile.

MODUL DE EXTERNARE ; SINGUR ;

CU FAMILIA : X
MIJLOC DE TRANSPORT : Autoturism proprietate personala
OBSERVATII LA EXTERNARE

Evolutie favorabila ..
Paciental este vindecat din punct de vedere medicamentos.
Este bucuroasa ca pleaca acasa.

123

ALTUL :

Sectia Obstetrica-ginecologie
Bolnavul B.S.
Diagnosticul Preeclampsie
PLAN DE NURSING
DATA
DIAGNOSTIC DE NURSING
10.01.2012 Alterarea functiei circulatorii
datorita sarcinii patologice
manifestata prin HTA,tahicardie.
Acumulare excesiva de lichide in tesuturi din cauza sarcinii
patologice manifestata prin
edeme generalizate.

.Alimentatie inadecvata
cantitativ si calitativ din cauza
sarcini patologice manifestata
prin greturi si varsaturi
Alterarea eliminarilor de
urinare din punct
vedere cantitativ, din cauza
sarcinii patologice manifestata
prin oligurie .

OBIECTIVE
Asigurarea bunei
circulatii si a
pulsului.

DATA

Pacienta sa demonstreze inbunatatirea

functiei digestive in
decurs de 1-2 zile.

Pacienta sa-si poata

imbunatati eliminarile urinare in decurs
de 1-2 zile.

124

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea somnului din cauza
sarcinii patologice manifestata
prin somnolenta.

OBIECTIVE
Pacienta sa se
poata odihni fara
treziri, in decurs de
1-2 zile.

Risc de alterare a starii de sanatate

prin aparitia complicatiilor .

Evolutia sa fie favorabila,fara complicatii postoperatorii.

Alterarea confortului din cauza

sarcinii patologice manifestata prin
cefalee intensa,dureri in epigastru.

Pacienta sa demonstreze imbunatatirea confortului in

decurs de 2-3 zile.

SECTIA : Obsterica-ginecologie
BOLNAVUL : B.S.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING

10.01.2012 Acumulare excesiva de lichide in tesuturi

din cauza sarcinii patologice manifestata
festata prin edeme generalizate.
Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ din cauza sarcini patologice manifestata prin greturi,varsaturi.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se asigura repaus fizic,psihic si alimentar in faza acuta a
bolii ;
- se asigura conditii optime de microclimat cu o
temperatura a incaperii de 24C ;
-se aplica la indicatia medicului substitutia volemica parenterala (Gl5% -1500 ml, Torecan);
-se reia alimentatia diversificata dupa 3-4 zile de la
incetarea durerilor (400-500 ml ceai/24h,supa zarzavat
strecurata),apoi regimul desodat se reia treptat ;
-se urmareste raportul ingesta/excreta ;
-se monitorizeaza semnele vitale ,presiunea venoasa centrala si se noteaza in F.O. ;
-se administreaza tratamentul prescris de catre medicul
curant antispastice,hipotensive,antialgice,antiemetice ;
-se recomanda sa evite miscarile bruste si se recomanda
sa consume lichide reci in cantitati mici
-se vor identifica cauzele disconfortului ;
-se recomanda sa evite miscarile bruste ;
-se administreaza la indicatia medicului 50/100mg/zi de
vit.B6 (reduce starea de greata) ;

125

EVALUARE
Pacienta prezinta toleranta
digestiva pentru lichide.
Poate consuma mici
cantitati de ceai.

Functia digestiva s-a imbunatatit gradual prin remisia

starilor de greata.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL :B.S.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea functiei circulatorii datorita
sarcinii patologice manifestata prin HTA,
tahicardie.

Alterarea eliminarilor urinare

din punct de vedere cantitativ, din cauza
sarcinii patologice manifestata prin oligurie .

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se vor aplica tehnici de ingrijire necesare obtinerii starii
de satisfactie ;
-se vor observa si nota schimbarile aparute ;
-se invata tehnici de relaxare ;
-se admnistreaza antiemetice pentru combaterea starii de
greata ;
-se supravegheaza pacienta, ;facies,comportament,etc, ;
-se supravegheaza functiile vitale si vegetative si se noteaza in F.O. ;
-se evalueaza dieta, a cantitatii de fibre continuta,de lichide
si fier ingerata ;
-se invata pacienta sa faca miscare in limita posibilitatilor
-se recomanda 4-5 zile regim alimentar nefermentescibil ;
-se administreaza purgative/laxative ;
-se administreaza in caz de balonare Miostin im sau tubul
de gaze 20-30 min. ;
-se administreaza fermenti digestivi in timpul mesei ;
-se ofera regimul prescris de catre medic ;

126

EVALUARE

Pacienta cunoaste cauzele

oliguriei si masurile de
combatere.
Obiectiv realizat in totalitate:
s-a reluat eliminarile urinare
fiziologice.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL : B.S.
DIAGNOSTIC : Preeclampsie
PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea confortului din cauza sarcinii
patologice manifestata prin : cefalee intensa,
dureri in epigastru.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se acorda sprijin pacientei pentru satisfacerea nevoilor
sale fiziologice ;
-se antreneaza pacienta in efectuarea autoingrijirilor ;
-se evalueaza pacienta cu privire la ce poate sa faca singur si ce nu poate,legat de ingrijile de igiena ;
-se suplineste la nevoie pentru a-i fi asigurate ingrijirile de
igiena personala ;
-se stabileste impreuna cu pacienta un program de exercitii moderate,adaptat capacitatii fizice ;
-se invata pacienta sa foloseasca tehnici de destindere si
relaxare ;
-se educa pacienta sa evite tabagismul,mesele copioase si
surplusul in greutate ;
-se administreaza medicatia prescrisa de catre medic ;
-se supravegheaza si se monitorizeaza in permanenta
functiile vitale si noteaza in F.O. ;
-se vor observa si nota schimbarile aparute ;
-se vor identifica si se vor inlatura factorii favorizanti sau
agravanti ;
-se urmareste comportamentul ,faciesul,etc..

127

EVALUARE
Pacienta se mobilizeaza
gradual pe masura ce durerile se diminueaza.
Se deplaseaza singura fara
ajutor.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL :B.S.
DIAGNOSTIC : Preeclamsie

PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea somnului din cauza sarcinii
patologice manifestata prin somnolenta.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se asigura conditii optime de microclimat ,temperatura in
incapere fiind de 24C ;
-se asigura un pat confortabil cu cearceafuri sterile ;
-se identifica cauzele disconfortului ;
-se vor aplica tehnici de ingrijire necesare obtinerii starii de
satisfactie ;
-se vor observa si nota schimbarile aparute ;
-se invata tehnici de relaxare ;
-se administreaza tratamentul prescris de catre medic :
-antialgice pentru calmarea durerii ;
-anxiolitice( la nevoie),pentru combaterea anxietatii
-se supravegheaza pacienta : facies,comportament,etc. ;
-se monitorizeaza functiile vitale si vegetative si se noteaza
in F.O. ;
-se aeriseste bine incaperea inaintea fiecarei mese ;
-se ajuta pacienta sa adopte o pozitie comoda cu partea
cefalica a patului ridicata ;
-se incurajeaza pacienta sa faca miscare in limita posibilitatilor.

128

EVALUARE
Pacienta se poate odihni
fara treziri dupa ce s-a administrat tratamentul prescris
de catre medic.
Acum doarme pe noapte 6 h
fara intreruperi.
In timpul zilei doarme aproximativ 1 ora dupa ce serveste masa.

SECTIA : Obstetrica-ginecologie
BOLNAVUL B.S.
DIAGNOSTIC :Preeclampsie
PLAN DE NURSING
DATA

DIAGNOSTIC DE NURSING
Risc de alterare a starii de sanatate prin
aparitia complicatiilor.

PLAN DE INTERVENTII
(ACTIUNI)
-se educa pacienta cu privire la importanta respectarii indicatiilor date de catre medicul curant ;
-se supravegheaza permanent functiile vitale si vegetative
(P,TA,T,R) si se noteaza in F.O. ;
-se administreaza medicatia prescrisa de catre medic si se
verifica efectul acestora ;
-se invata pacientul cum sa previna complicatiile ;
-se evalueaza nivelul de intelegere ;
--se supravegheaza in permanenta cateterul si se anunta
medicul in cazul in care apar modificari semnificative ;
-se invata pacienta sa evite incordarea in timpul defecatiei ;
-se vor administra antibiotice profilactic conform prescriptiei medicale .

129

EVALUARE
Nu au existat complicatii pe
toata durata spitalizarii.

FISA TEHNICA DE LUCRU III

ADMINISTRAREA IN PERFUZIE a solutiei de Glucoza 10%

pacientei ____________

cu diagnosticul de Preeclamsie
DEFINITIE : perfuzia reprezinta introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu
picatura a solutiei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a
organismului.
SCOP : hidratarea si mineralizarea organismului.
LOCUL DE ELECTIE : vena de la nivelul plicii cotului.
MATERIALE NECESARE :
- solutie de Glucoza 10% in flacoane sterile;
- garou;
- tavite renale;
- stativ;
- 1-2 seringi sterile;
- perna tare;
- musama;
- aleza;
- casoleta cu campuri sterile;
- vata hidrofila;
- solutie dezinfectanta;
- leucoplast
ETAPE DE

TIMPI DE EXECUTIE

OBIECTIVE

EXECUTIE
1. pregatirea materialelor si instrumentelor

1.1 se aseaza toate materialele enumerate pe tava medicala;

Pentru a avea materialele la indemana, si

1.2. se transporta in apropierea pacientei;

folosirea judicioasa a

1.3. se desigileaza dopul steril al

timpului;

flaconului

Pentru respectarea

1.4. se dezinfecteaza dopul cu alcool;

normelor de asepsie;

1.5. se desface perfuzorul si se inchide

Ajuta la efectuarea

prestubul, se indeparteaza teaca

protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dop, in flacon;

130

corecta a tehnicii

ETAPE DE

TIMPI DE EXECUTIE

OBIECTIVE

EXECUTIE
1. pregatirea mate-

1.6. se suspenda flaconul pe stativ, se

rialelor si instru-

fixeaza tubul de aer cu o banda de

Pentru eliminarea

mentelor

leucoplast avand grija sa depasea-

aerului de pe perfu-

sca nivelul solutiei din flacon;

zor si prevenirea unor

1.7. se indeparteaza teaca de pe port-ac

accidente grave.

si se ridica deasupra nivelului solu-

Pentru a nu se desteri-

tiei din flacon, deschizand usor

liza.

prestubul, lasand sa curga lichidul

cu picuratorul orizontal;
1.8. se coboara progresiv port-acul
pana cand tubul perfuzorului se
umple cu lichid;
1.9. se ridica picuratorul in pozitie
verticala si se inchide prestubul,
perfuzorul ramanand pe stativ fara
sa se atinga amboul perfuzorului.
2. pregatirea fizica
si psihica a bolnavului.

2.1. se anunta pacienta, convingand-ol

de importanta si necesitatea tehnicii
2.2. se aseaza bolnava in pat cat mai

Este necesara acceptarea si colaborarea

pacientei

comod, se acopera cu patura.

3. efectuarea

3.1. spalare pe maini cu apa curenta si

tehnicii

sapun, dezinfectare cu alcool;

3.2. se examineaza calitatea venelor si
se aplica garoul la nivelul bratului;

Masuri de asepsie si
antisepsie;
Pentru a se aborda
vena cea mai buna

3.3. se dezinfecteaza cu alcool sanitar;

3.4. se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venoa-

Pentru a permite

sa cat mai periferic;

scurgerea lichidului

3.5. se verifica pozitia acului in vena;

131

in vena.

3.6. se indeparteaza garoul si se

adapteaza amboul perfuzorului la ac;
3.7. se deschide imediat prestubul;
3.8. se regleaza viteza lichidului cu
ajutorul prestubului la aproximativ 60 picaturi /minut.
3. efectuarea
tehnicii

3.9. se fixeaza cu benzi de leucoplast

acul si regiunea invecinata a tubului

Pentru a nu iesi din

vena;

aaaaaperfuzorului;
3.10. se supravegheaza starea bolnavului si

Pentru a vedea daca

aaaaamodul de functionare a perfuzorului;

nu apar modificari in

3.11. inainte de golirea flaconului se

starea bolnavului;

inchide prestubul , se aplica un tam-

Pentru a se face staza

pon de vata cu alcool deasupra acului

venoasa, pentru a

aaaaasi se exercita o presiune , printr-o

preveni echimoza

aaaaamiscare brusca extragandu-se acul din

aaaaavena.
4. ingrijirea bol-

4.1. se aseaza pacienta confortabil in

navului dupa

pat si i se administreaza lichide

tehnica

caldute;
4.2. se supravegheaza bolnavul in
continuare.

5. reorganizarea
locului de munca

5.1. se strang materialele, deseurile, se

arunca la cosul de gunoi;
5.2. asistenta medicala se spala pe
maini cu apa curenta si sapun, se
dezinfecteaza cu alcool;
5.3. se noteaza tehnica in foaia de
observatie.

132

Norme obligatorii de
protectie a muncii.

Accidente si incidente !
hiperhidratarea prin perfuzie in exces la cardiaci poate determina edem pulmonar
acut, tuse, expectoratie, polipnee, cresterea tensiunii arteriale se reduce ritmul perfuziei sau
se intrerupe;
embolie gazoasa prin patrunderea aerului in circulatie;
aparitia frisoanelor prin nerespectarea regulilor de asepsie si administrarea de
lichide reci.

133

BIBLIOGRAFIE:

Mircea Iftim , Gh.Niculescu - ,, Atlas de anatomie uman vol. I

Ed. tiinific i Enciclopedic ,Bucureti,1983
Dr.Lazar Irimiea

Obstetrica
Ed.Ovidius University Press,Constanta ,2000

Dr. Mihai Mihilescu

- ,, Chirurgie pentru cadre medii

Ed. Medical, Bucureti,1991

Dr.Silvian Dischievici

- ,, Chirurgie
Ed. Medical, Bucureti,1987

David C. Dunne

- ,, Chirurgie, diagnostic i tratament

C. Moze

- ,, Tehnica ngrijirii bolnavului

Ed. Medical,Bucureti,1978

134