Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Repararea Ghidajelor
Repararea Ghidajelor
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
GHIDAJELOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Ghidajele masinilor-unelte
4.1.Clasificarea ghidajelor
6.Reglarea ghidajelor
12
7.Fenomene de uzura.Cauze
14
15
16
16
16
17
19
9.1.Sisteme de reparatii
19
9.2.Documentatia tehnologica
19
21
21
23
24
11.Controlul ghidajelor
25
27
27
29
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
EXAMEN ATESTAT
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
1.
2.
3.
4.
5.
Comunicare si iteratie.
Asigurarea calitatii.
Igiena si securitatea muncii.
Lucrul in echipa.
Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
EXAMEN ATESTAT
4.GHIDAJELE MASINILOR-UNELTE
4.1.CLASIFICAREA GHIDAJELOR
Ghidajele mainilor-unelte au rolul de a conduce n timpul funcionrii organele mo- bile, cum sunt: sniile, mesele, suporturile etc. i de a susine aceste organe.
In funcie de traiectoria dup care se de- plaseaz organul mobil, se disting trei
tipuri de ghidaje, i anume :
ghidaje rectilinii (plane);
ghidaje cilindrice ;
ghidaje circulare.
Ghidajele mainilor-unelte se realizeaz prin combinarea a cel puin dou profile,
care pot fi :
de acelai fel numite ghidaje cu acelai profil;
combinaii de profile numite ghidaje combinate.
Un cuplu de ghidare este format din mai multe suprafee active care indeplinesc diferite funcii. Astfel se disting suprafeele de conducere , care determin
traiectoria organului mobil, suprafeele de susinere , ce suport greutatea organului
mobil i suprafeele de nchidere care asigur poziia n plan a acestuia.
In majoritatea cazurilor, suprafeele de nchidere se realizeaz priu intermediul
riglelor de nchidere .
Ghidajele rectilinii (plane). Aceste ghidaje asigur deplasarea n ambele sensuri a organului mobil dup o traiectorie rectilinie.
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.1.2.
In cazul acestui tip de ghidaj, suprafeele 1 i 3 ndeplinesc funciile de conducere i nchidere, iar suprafeele 2, funcia de susinere. Pentru reglarea jocului n
plan orizontal se folosete pana de reglare 4.
Ghidajele cilindrice. Aceste ghidaje asigur deplasarea organului mobil tot
dup o traiectorie rectilinie, dar, n unele cazuri, permit i realizarea unei micri oscilatorii, n jurul axei profilului cilindric.
In mod frecvent, aceste ghidaje se ntlnesc la mainile-unelte de gurit radiale ,
pentru realizarea ghidrii braului pe coloana. Construcia coloanei este astfel conceput net permite i rotirea braului n jurul axei geometrice a acesteia.
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.1.4.Ghidaje circulare
Profilele ghidajelor circulare (fig. 4.1.4) pot. fi : plane, plan-nclinate (numite i
unghiulare) i biunghiulare (n V).
Profilul plan (fig. 4.1.4, a) se utilizeaz la ghidajele circulare cu diametre mari
(platourile strungurilor-carusel cu diametrul peste 2 000 mm). Ele nu asigur dect
susinerea organului mobil. Pentru conducere (ghidarea radial a organului mobil)
trebuie prevzut un ghidaj radial.
Profilul unghiular (fig. 4.1.4, b) i cel biunghiular (4.1.4, c) ndeplinesc ambele
funcii (susinere i conducere), fiind utilizate la strungurile-carusel i la mesele circulare ale mainilor de frezat, ale mainilor de rectificat plan cu mas rotativ i ale
mainilor de mortezat.
In ceea ce privete execuia, ghidajele circulare snt mai simple dect celelalte
tipuri de ghidaje i deci mai uor de prelucrat i ntreinut.
Fig.4.1.5.Strungul carusel
8
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.3.
Fig.5.4.
In cazul batiurilor din oel executate prin sudare, ghidajele se fixeaz tot prin sudare (fig. 5.5, a, b, c i d).
Fig.5.5.Ghidaje sudate
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.6.Strungul revolver
Ghidajele de rostogolire. Aceste ghidaje au cptat o rspndire foarte mare
n ultima perioad, datorit frecrii reduse a elementelor n contact i a micorrii
efortului necesar pentru deplasarea organului mobil.
In funcie de traiectoria dup care se deplaseaz organul mobil, ghidajele de
rostogolire se clasific n : ghidaje pentru micare rectilinie i ghidaje pentru micare
circular.
In general, un ghidaj de rostogolire se compune din urmtoarele elemente :
corpurile de rulare , care pot fi bile, role sau ace, cile de rulare , care la ghidajele rectilinii snt formate din bare, iar la cele circulare din inele i colivia .
Fig.5.7.Ghidaj de rostogolire
11
EXAMEN ATESTAT
Din punctul de vedere al contactului dintre corpurile de rulare i cile de rulare, ghidajele de rostogolire se mpart n :
ghidaje fr strngerea prealabil a corpurilor de rulare, aceasta realizndu-se
numai datorit greutii proprii a organului mobil;
ghidaje cu strngere prealabil, cu posibilitatea de reglare a ei prin intermediul
unor dispozitive speciale.
6.REGLAREA GHIDAJELOR
Ajustarea ghidajelor i a pieselor mobile conjugate este o operaie care necesit
un volum mare de munc. Pentru a simplifica operaia de ajustare i reglare a jocurilor dintre suprafeele n contact, att la montare ct i n timpul funcionrii mainii
se prevd pentru organul mobil dispozitive speciale de reglare (pies de compensaie).
Astfel, pentru reglarea ghidajelor rectilinii se utilizeaz, n general, penele de
reglare (cu profil dreptunghiular, trapezoidal sau de paralelogram).
Ghidajele cu profil n A sau n V, fiind autoreglabile, nu reclam utilizarea dispozitivelor de reglare. In schimb, pentru reglarea ghidajelor cu profil n coad de
rndunic se pot utiliza mai multe soluii constructive. Cele mai simple din punct de
vedere tehnologic snt penele cu profil de paralelogram (fig. 6.1).
12
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
Plcile de ghidare, groase i rigide, se finiseaz nainte de montare. Poziia precis a ghidajelor se obine ns prin rectificarea sau prin rzuirea suprafeelor de fixare pe batiu . Acest procedeu se aplic, n special, n cazul plcilor de ghidare nitrurate.
7.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este singurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantului, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact.
Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect
modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii suprafeelor de contact.
In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mixt); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magnetohidrodinamic ).
Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor straturi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In
acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta
prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin aderen).
Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea
suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extrem, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, segment-cilindru.
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand suprafeele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre suprafee.
Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor (
pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade
mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea
simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor
celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
14
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
precizarea felului in care au fost executate ingrijirile tehnice i volumul de lucrri executat de la darea in exploatare sau de la ultima reparaie;
felul reparaiei ce urmeaz a se efectua;
alte indicaii.
2. Foaia de constatare detaliat, in baza creia se face i antecalculaia reparaiei, trebuie s conin date referitoare la lucrrile de efectuat, precum i date asupra necesarului de materiale i piese pentru efectuarea reparaiei.
Pentru inlocuirea documentaiei tehnologice sub form de file tehnologice sau
plane de operaii, in care se precizeaz metodele de recondiionare i succesiunea
lor, sunt necesare ca date iniiale, urmtoarele:
desenele de execuie ale pieselor ce se recondiioneaz;
desenele sau cotele suprafeele de uzur ale pieselor cu tolerane i abateri;
desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesa
cu ajustajele recomandate;
caracteristicile tehnice ale utilajului existent in unitatea de reparaie care execut recondiionarea;
normele tehnice de control i recepie;
volumul produciei (dat de tipul unitii de reparat).
a. Desenul de execuie a piesei ce se recondiioneaz reprezint una din datele
iniiale cele mai importante pentru intocmirea procesului tehnologic de recondiionare.
b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeelor de uzur se stabilete metoda i traseul tehnologic de recondiionare, cu ajutorul cruia se intocmete fia tehnologic sau planul de operaii.
c. Desenele de ansamblu i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesare pentru stabilirea tehnologiei de demontare i montare a acesteia. Desenele conin
date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elementului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este
dat in desenul de execuie.
d. Pentru intocmirea unui proces tehnologic optim este necesar s se cunoasc
caracteristicile tehnice ale utilajelor existente, privind posibilitile de prelucrare din
punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a echipamentului tehnologic de care dispune etc. In baza listei utilajului existent in unitatea
de reparat i a caracteristicilor acestora, se intocmete traseul tehnologic de prelucrare, cu alte cuvinte se nominalizeaz metodele de prelucrare.
e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s fie inzestrat cu norme
de control i recepie. Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor i
constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bune, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la
baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang precizarea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc metode
i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea
condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se
18
EXAMEN ATESTAT
9.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, calculul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
Locul de rzuire se indic cu ajutorul plcii de tuat (fig. 10.24) sau al riglei de tuat
(fig. 10.25) i prin intermediul unei vopsele de control.
Rzuirea de degroare se face cu scopul de a se ndeprta urmele rmase de la
prelucrarea anterioar i a se asigura planitatea suprafeei.
Operaia se execut prin aplicarea pe plac sau pe rigla de tuat a unui strat
subire de vopsea i determinarea suprafeelor portante (se admit 12 .. 18 pete, pe un
ptrat de 25 X 25 mm2).
La finisare, suprafaa portant se determin dup numrul petelor luminoase
(20...25 pete, pe un ptrat de 25 X 25 mm2).
Rectificarea este metoda cea mai productiv de prelucrare final a suprafeelor de ghidare i, n acelai timp, cea mai rspndit, ca urmare a multiplelor
dezavantaje ale rzuirii : cost ridicat, imposibilitatea prelucrrii suprafeelor clite
etc.
Dezavantajele rectificrii snt:
necesitatea utilizrii unei maini-unelte speciale ;
limitarea lungimii ghidajelor care se rectific, datorit lipsei unei maini de rectificat corespunztoare.
Rodarea se folosete, n special, la prelucrarea foarte fin a suprafeelor de
ghidare ale mainilor-unelte de nalt precizie (de exemplu, de rectificat).
Prin rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de form, o foarte
bun etanare a dou piese conjugate, cum sunt cepul unui robinet cu corpul su,
supapa cu scaunul su etc. Cnd se urmrete etanarea perfect a dou piese conjugate, ele se rodeaz mpreun, iar cnd se urmrete obinerea unei forme geometrice ct mai perfecte sau a unei nalte precizii dimensionale, piesa respectiv se
rodeaz cu ajutorul unei scule de form i dimensiuni corespunztoare pe care se depune pulberea sau pasta abraziv.
Condiia care trebuie ndeplinit n asemenea cazuri, n afar de form i dimensiuni, este ca scula s fie executat dintr-un metal mai moale dect piesa de
prelucrat (font moale, oel moale, cupru, alam, etc.).
n primul caz rodarea se face prin deplasarea reciproc a pieselor ntre ele, iar
al doilea caz prin deplasarea relativ a piesei i sculei cu care se prelucreaz. n urma
acestei deplasri, are loc o aciune mecanic de mcinare a proeminenelor suprafeelor respective de ctre particulele abrazive i n felul acesta se obin suprafee cu un aspect mai uniform sau cu un aspect uniform lucios.
Rodarea se poate executa numai dup prelucrri care asigur o oarecare
precizie i deci adaosuri de prelucrare foarte mici (0,010,02 mm) cum sunt :strun
jirea cu diamant, alezarea, rectificarea etc.
La rodare, micarea poate fi combinat(rotaie i translaie) sau simpl, numai
rotaie sau numai translaie.
Suprafeele supuse rodrii pot avea diferite forme: plane,cilindrice, conice, profilate.Rodarea se aplic la finisarea de:robinete,supape,injectoare,batiuri .
22
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
11.CONTROLUL GHIDAJELOR
Suprafeele ghidajelor batiului trebuie s ndeplineasc condiii severe n ceea ce
privete formelor geometrice care formeaz bazele principale ale batiului .
exactitatea poziiei lor reciproce (paralelismul, perpendicularitatea etc.);
precizia dimensiunilor geometrice care leag suprafeele ;
calitatea suprafeelor.
Verificarea rectilinitii. Se execut cu ajutorul nivelei cu bul de aer . Nivela se
deplaseaz succesiv de-a lungul suprafeei de ghidare, nregistrnd pentru fiecare
poriune abaterea de la rectilinitate.
Pentru verificarea rectilinitii ghidajelor cu lungimi mai mari de 1 600 mm, se
recomand utilizarea aparatelor optice.
Metodele optice de verificare a rectilinitii snt numeroase, cele mai rspndite fiind metoda vizrii directe i metoda autocolimaiei.
Verificarea prin metoda vizrii directe (colimatiei) se face aeznd pe ghidajul
1, luneta 2 i colimatorul 3 (fig. 11.1).
25
EXAMEN ATESTAT
Fig.11.1.
Colimatorul este format din obiectivul 4, n focarul cruia se afl dou fire reticulare luminate de sursa 5. Fasciculul de raze de lumin paralele care ies din colimator,
intrnd n lunet, proiecteaz n planul ei focal imaginea firelor reticulare. Aceast
imagine, mpreun cu imaginea celor dou fire reticulare ale lunetei, se examineaz
prin ocularul 6.
Abaterile de la rectilinitate se msoar n felul urmtor : luneta i colimatorul se
aaz la capetele ghidajului, astfel nct imaginea ambelor perechi de fire reticulare,
care se vd n ocular, s coincid; apoi se deplaseaz colimatorul de-a lungul ghidajelor, citindu-se abaterile unghiulare, care se exprim prin deplasarea perechilor de
fire reticulare ale colimatorului i lunetei.
Procedeul permite verificarea rectilinitii att n plai: orizontal ct i n plan vertical.
Verificarea prin metoda autocolimaiei (fig. 11.2.). Pe ghidajul mainii- unelte 1
se aaz luneta autocolimatoare 2 i oglinda plan 3. Luneta autocolimatoare 2 este
prevzut cu o surs de lumin 4, care lumineaz placa de sticl cu fire reticulare 5,
aezat nclinat fa de axa optic a lunetei.
Fig.11.2.
Obiectivul lunetei 6 proiecteaz, pe oglinda 3, firele reticulare ale plcii 5, iar
aceasta le reflect napoi n lunet, vizarea lor fcndu-se cu ajutorul micrometrului
ocular 7. Dac poziia oglinzii 3 este strict perpendicular pe axa optic a lunetei 2,
26
EXAMEN ATESTAT
firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abaterii
de la rectilinitate. Orice abatere de la aceast poziie determin deplasarea firelor reticulare reflectate.
Dup ndeprtarea plcii de pe suprafaa de ghidare, se examineaz repartiia petelor rezultate n urma contactului, pe unitatea de suprafa, repartiie care trebuie s
fie uniform i de o anumit valoare dat.
Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se rezum, de obicei, la controlul paralelismului sau al perpendicularitii suprafeelor.
Cea mai simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidare
const n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei plci de control.
Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor de vopsea rezultate n urma deplasrii plcii de control.
In figura 11.3 snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea paralelismului i a perpendicularitii suprafeelor de ghidare.
Fig.11.3.
Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul de des, metode combinate, prin care
se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cum
ar fi : precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiar precizia dimensiunilor, care poziioneaz diferitele suprafee.
EXAMEN ATESTAT
28
EXAMEN ATESTAT
13.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini
http://www.google.com
2.Reconditionarea arborilor
http://www.scribd.com
3.Tehnologia asamblarii si montajului
Editura Didactica si Pedagogica
29