Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(c) prin consolidarea cooperrii sistematice dintre statele membre privind orientarea
politicii acestora.
Consiliul European identific interesele strategice ale Uniunii, stabilete obiectivele i
definete orientrile generale ale politicii externe i de securitate comune, inclusiv n ceea
ce privete chestiunile avnd implicaii n materie de aprare. Acesta adopt deciziile
necesare.
n cazul n care evoluia internaional o impune, preedintele Consiliului European
convoac o reuniune extraordinar a Consiliului European pentru a defini liniile
strategice ale politicii Uniunii n raport cu aceast evoluie.
Politica extern i de securitate comun este pus n aplicare de naltul Reprezentant i de
statele membre, utiliznd mijloacele naionale i ale Uniunii. El detine dreptul de
initiativa naltul Reprezentant exercit acest drept cu sprijinul Comisiei. n plus, naltul
Reprezentant informeaz i consult n mod regulat Parlamentul European cu privire la
punerea n aplicare a PESC. Acesta trebuie ndeosebi s se asigure c opiniile
Parlamentului sunt luate n considerare n mod corespunztor.
Mai mult, unanimitatea rmne regula general pentru adoptarea deciziilor n Consiliu i
n Consiliul European n ceea ce privete PESC. Tratatul de la Lisabona a introdus clauze
pasarel, pentru a se putea aplica procedura legislativ ordinar la domenii pentru care
tratatele prevedeau aplicarea procedurii legislative speciale. n plus, aceste clauze permit
i aplicarea votului cu majoritate calificat n cazul actelor care trebuie adoptate n
unanimitate. Clauzele se aplic la PESC n ansamblu, excepie fcnd deciziile cu
implicaii militare sau luate n domeniul aprrii. Datorit acestei clauze pasarel,
Consiliul European poate autoriza Consiliul s hotrasc cu majoritate calificat n
favoarea adoptrii anumitor msuri.
FINANAREA PESC
Tratatul de la Lisabona nu aduce modificri n ceea ce privete finanarea cheltuielilor
legate de PESC: cheltuielile care au implicaii militare sau n domeniul aprrii sunt
finanate de statele membre; toate celelalte cheltuieli sunt finanate din bugetul UE.
n schimb, Tratatul de la Lisabona introduce dou noi mecanisme n vederea garantrii
unei finanri rapide a aciunilor mai urgente:
Institutiile PESC
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h Respectarea restrictiilor privind relatia cu
Iugoslavia, n timpul regimului Milosevici;
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h
727c21h Embargoul privind livrarea de arme si
echipamente militare pentru Etiopia si Eritreea;
727c21h
727c21h
727c21h
Concluzii
Actuala politica de securitate si cooperare comuna la nivel european,se bazeaza atat pe
stabilitatea politica, cat si pe cea militara. Politica de securitate bazata pe cooperare
renunta la orice idee de a impune stabilitatea prin mijloace deconfruntare.Scopul este
promovarea cooperarii in vederea prevenirii conflictelor in sfera politica si a reducerii
pericolului confruntarii armate. De asemenea, scopul politicii de securitate bazata
pe cooperare este de a evita escaladarea potentialelor conflicte, punand unaccent deosebit
pe promovarea transparentei.Referitor la viitorul securitatii la nivelul Uniunii Europene
sunt de amintit unele dispozitii ale Constitutiei Europene, semnata pe 29 octombrie 2004.
Astfel, potrivit art. 15 din Constitutia Europeana, competenta Uniunii in materie de
politica externa side securitate comuna se intinde asupra tuturor domeniilor politicii
externe, precum si asupra tuturor problemelor referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv
definirea progresiva a unei politici de aparare comune care poate conduce la o aparare
comuna.Statele membre sprijina in mod activ si fara rezerve politica externa si de
securitate comuna a Uniunii in spiritul loialitatii si solidaritatii reciproce si respecta
actele adoptate de catre Uniune in acest domeniu. Ele se abtin de la orice actiune contrara
intereselor Uniunii sau care poate dauna eficacitatii sale.Semnificative sunt si dispozitiile
specifice de punere in aplicare a politicii de securitate si de aparare comune, cuprinse in
art. 40 din Constitutie. Astfel, se arata ca,Politica de securitate si de aparare comuna face
parte integranta din politica externa si de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o
capacitate operationala bazata pe resurse civile si militare. Uniunea poate recurge la
asemenea masuri in cadrul misiunilor in afaraUniunii, pentru a asigura mentinerea pacii,
prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale, conform principiilor Cartei
Natiunilor Unite.Politica de securitate si de aparare comuna include definirea progresiva
a uneipolitici de aparare comuna a Uniunii, ceea ce va conduce la o aparare comuna
atunci cand Consiliul European, hotarand in unanimitate, va decide acest lucru.