Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Adm.
Curs Adm.
2012
Formele de activitate ale administratiei publice
Actul administrativ de autoritate
Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa juridica a unei autoritati puiblice facuta in scopul de a naste, modifica sau stinge
raporturi juridice, manifestare supusa regimului de putere publica reglementata de dreptul administrativ.
Trasaturile:
-este un act juridic care produce efecte in plan juridic nascand, modificand sau stingand un raport juridic.
Desi de regula actul adminmistrativ imbraca forma unui inscris, a unui document, nu toate inscrisurile sau documentele utilizate in
activitatea administratiei publice reprezinta acte administrative.
Anumite opinii, puncte de vedere, concluzii, observatii ale unor organe ale administratiei publice si servicii parte a acestora sunt cuprinse in
diferite documente, unele numite acte preliminare emiterii actului administrativ care nu au valoare de acte juridice. astfel de documente sunt avizele,
acordurile, rapoartele, referatele, procesele verbale, anchetele, studiile, etc.
Adesea legea conditioneaza validitatea, legalitatea actului administrativ de realizarea acestor acte prealabile, acestor documente
preliminare. Nu toate documentele sunt acte preliminare. Opusul ca valoare juridica al actului administrativ de autoritate il reprezinta actul preliminar
emiterii actului administrativ de autoritate care nu este supus controlului instantelor de contencios administrativ.
-este un act unilateral - Actul administrativ se emite in executarea si organizarea executarii legii de catre o autoritate emitenta. Caracterul unilateral
arata faptul ca vointa juridica exprimata in act, continutul, dispozitiile cuprinse in acesta reprezinta vointa, hotararea unei singure autoritati.
Caracterul unilateral subzista chiar in situatia in care actul reprezinta rodul activitatii a 2 sau mai multe autoritati administrative. In acest
caz doar o autoritate va fi emitenta si va raspunde pentru acest act, celelalte autoritati fiind consultative, avand un rol de avizare sau de a-si exprima
acordul privitor la continutul actului.
Caracterul unilateral al actului se pastreaza chiar daca acesta este emis in baza unei cereri a unui petent realizat in exercitarea unui drept
subiectiv conferit de lege.
Singurul caz in care caracterul unilateral nu se aplica apare in situatia contractelor administrative care sunt asimilate de lege regimului
juridic aplicabil actelor administrative dar care reprezinta vointa juridica a doua sau mai multe parti.
-caracterul obligatoriu al actului administrativ - Dispozitiile cuprinse in actul administrativ sunt obligatorii pentru persoana sau persoanele la care
aplica, dar si pentru autoritatea emitenta si autoritatea ierarhic inferioara, iar in masura repsectarii conditiilor de legalitate si pentru autoritatea
ierarhic superioara.
Autoritatea ierarhic superioara poate dispune anularea, revocarea sau reformarea (refacerea) actului in masura in care acesta nu a intrat
in circuitul civil prin producerea efectelor sale juridice
- este un act de autoritate - se bucura sub aspectul emiterii, elaborarii si mai ales al aplicarii sale de un regim juridic special impus de puterea
publica, regimul de drept administrativ.
- este un act executoriu - pentru a fi aplicat nu este necesara de regula interventia unei alte puteri in stat, a unei alte institutii externe administratiei
publice.
Exista unele situatii in care este necesara interventia altor institutii decat cele administrative (Ex.: o dispozitie a primarului privitoare la demolarea
unei constructii de pe un teren proprietate privata necesita introducerea unei cereri in fata instantei civile in acest sens) .
-este un act care se bucura de prezumtie de autenticitate - actul administrativ fiind insotit de o serie de proceduri privitoare la autenticitatea sa
(semnare, stampilare, adrese de comunicare, antetare) beneficiaza de considerarea sa ca fiind autentic adica ca provenind de la autoritatea indicata
in cuprinsul sau drept emitenta.
Lipsa unuia din elementele de autenticitate atrage dupa sine inexistenta actului.
-este supus ca regula controlului instantelor de contencios administrativ
- Nu toate actele sunt supuse controlului instatelor de contencios administrativ desfasura in baza legii nr.554/2004 privind contentciosul administrativ.
Unele acte care reglementeaza raporturile dintre institutii politice, presedinte, parlament si guvern sau care privesc raporturile militare ori sunt emise
in anumite situatii speciale nu sunt supuse controlului instantelor de contencios administrativ.
27.02.2012
Clasificarea actelor administrative
- in functie de determinarea subiectelor de drept carora se aplica actul administrativ distingem intre :
1. acte administrative cu caracter normativ care sunt emise in aplicarea legii si care nu determina in cuprinsul lor subiectul sau subiectele carora se
aplica avand un caracter general, impersonal .
2. acte administrative cu caracter individual care determina in continutul lor sau intr-o anexa a acestora subiectul sau subiectele de drept carora se
aplica .
In functie de autoritatea emitenta distingem intre actele administratiei centrale, actele administratiei locale, acte emise de persoane de drept privat
de interes public si acte administrative emise de organe publice care apartin altor puteri decat administratia publica .
2. procesele verbale contraventionale sunt acte administrative care se emit in cazul constatarii savarsirii unei contraventii si pentru aplicarea unei
sanctiuni contraventionale .
Sunt asimilate in Romania ca regimul juridic al actelor administrative fiind executorii , bucurandu-se de prezumtii de autenticitate, sarcina proprie
impotriva continutului acestora revenind contravenientului .
Sunt acte irevocabile putand fi desfiintate numai de catre instanta de judecata .
3. - deciziile de numire in functia publica sunt supuse principiului irevocabilitatii actului juridic, desfiintarea acestora facandu-se prin emiterea unui
alt tip de act administrativ .
- decizia de eliberare din functia publica .
4. actele administrative care creeaza efecte juridice in alte domenii de drept - aceste acte sunt supuse regulii irevocabilitatii actelor administrative
care guverneaza actele de drept privat pentru asigurarea stabilitatii efectelor produse in sfera dreptului privat (ex. o decizie privind incheierea unui
contract de munca) .
5. actele administrative intrate in circuitul civil ca regula actele administrative, in general actele de drept public sunt guvernate de principiul
revocabilitatii . Actele care au intrat in circuitul civil prin producerea efectelor lor sau prin executarea lor nu mai sunt revocabile .
6. actele exceptate de la controlul instantelor de contencios administrativ in baza legii 554/2004 actele privind siguranta interna a statului, actele
privind raportul dintre Presedinte si Parlament, actele emise in stare de urgenta, actele de comandament militar, actele pentru care sunt prevazute
legi speciale pentru desfiintare s.a .
05.03.2012
Privire comparativa intre actul administrativ si celelalte acte juridice
2. actul administrativ si hotararea judecatoreasca ca regula hotararea judecatoreasca emisa ulterior actului administrativ are o forta juridica
superioara acestuia. Ambele categorii de acte de drept public sunt supuse unor proceduri diferite de elaborare, emitere si comunicare.
3. actul administrativ si contractul ca regula generala actele administrative unilaterale sunt supuse normelor de drept administrativ si legilor
organice si ordinare care reglementeaza aceasta ramura de drept.
Contractele sunt supuse de principiul in functie de natura lor normelor civile sau comerciale. Cea mai mare asemanare intre actele
administrative unilaterale si o specie de contract se regaseste privitor la contractele administrative carora li se aplica sub aspectul solutionarii in
instanta normele de contencios administrativ.
Deasemenea procedura de aprobare prealabila a contractelor administrative este supusa reglementarii normelor de drept administrativ.
1. Publicarea si comunicarea actelor administrative : - acestea reprezinta cele mai importante forme procedurale ulterioare emiterii actului
administrativ. In scopul asigurarii publicitatii a cunoasterii dispozitiilor actului administrativ in timp s-a conturat regula conform careia actul
administrativ, in cazul in care nu are in cuprinsul sau prevazuta data intrarii in vigoare, acesta v-a produce efecte dupa cum urmeaza:
a) actele administrative normative produc efecte din momentul publicarii acestora;
b) actele administrative cu caracter individual, ca regula, produc efecte juridice din momentul comunicarii acestora;
c) actele administrative individuale care se adreseaza unui numar mare de subiecte de drept sunt supuse si conditiei publicarii in mass-media.
Modurile efective de publicare a actelor cu caracter normativ ca si al actelor cu caracter individual difera in functie de specificul acestora. Legile si
ordonantele Guvernului intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Mon. Oficial.
Actele Guvernului si celelalte acte ale Ministerelor si celorlalte organe ale administratiei de Stat se publica in Mon. Oficial si intra in vigoare de la data
prevazuta in acestea sau de la data publicarii.
Actele administratiei judetene se publica in Mon. Oficial al judetului.
In functie de natura actului administrativ exista forme diferite privitoare la asigurarea comunicarii :
1. comunicarea prin serviciul Postei Romane este calea cel mai frecvent intalnita comunicarea fiind facuta cu inventarul actelor condicate si cu
confirmare de primire.
12.03.2012
Competenta emiterii actului administrativ ; Conditia subordonarii competentelor in emiterea actului administrativ
Actul administrativ trebuie emis de autoritatea legal competenta sub sanctiunea nulitatii absolute a acestuia.
Competenta reprezinta abilitarea legala a unei autoritati sau institutii publice de a exercita prerogative inclusiv prin emiterea de acte de
autoritate in baza si in exercitarea legii in scopul satisfacerii interesului general.
Exista o competenta a autoritatii emitente a actului careia ii sunt subsumate competentele diferitelor organe administrative care realizeaza
forme procedurale si acte prealabile necesare emiterii actului.
Principalele trasaturi ale competentei sunt :
-obligativitatea-actul administrativ trebuie emis oricand sunt intrunite cerintele legii.
-legalitatea competentei-actul administrativ se emite in baza si executarea legii.
-permenenta(continuitatea)-are in vedere emiterea de acte administrative intr-un anumit domeniu in mod permanent realizata de autoritate
in exercitarea calitatii sale de serviciu public.
In exercitarea compententei apar 2 situatii:
-in care titularul compententei isi transmite prerogative altor persoane de regula subordonate (delegarea competentei)
-cand titularul competentei lipseste, in acest caz punandu-se problema inlocuirii temporare a acestuia, lucru realizat prin suplinirea
competentei.
Legalitatea actelor administrative
- Constituie cea mai importanta conditie de validitate a actului administrativ
Notiunea de legalitate are in vedere conformitatea acesteia cu legea diferentiindu-se de notiunea de oportunitate care are in vedere
ratiunea, necesitatea, logica emiterii actului fara a exista dispozitia legii.
Notiunea de legalitate a fost privita in dreptul administrativ romanesc intr-un dublu sens:
1.ca fiind o conditie distincta de cea privitoare la oportunitatea actului (scoala de la Cluj)
2.notiunea de legalitate include si conditia oportunitatii actului administrativ (scoala de la Bucuresti).
Implicatia practica a distinctiei din doctrina apare in activitatea instantelor de contencios administrativ. Instantele de contencios de pot
pronunta asupra legalitatii actului administrativ, dar devine discutabila aprecierea de catre acestea a oportunitatii emiterii actului administrativ.
In practica de drept se accepta pronuntarea instantelor de contencios administrativ pe aspecte de oportunitate a emiterii actului
administrativ in masura apararii interesului public in cauze.
In doctrina, notiunea de legalitate a actului administrativ este in general privita intr-un dublu sens:
1.un sens static conform caruia autoritatea publica nu trebuie sa emita actul admnistrativ daca nu sunt intrunite cerintele legale.
2.dinamic conform caruia autoritatea publica trebuie sa emita actul administrativ ori de cate ori sunt intrunite cerintele legii in acest sens.
Notiunea de ilegalitate este acceptata in practica instantelor in urmatoarele sensuri:
1.neemiterea actului administrativ desi sunt intrunite cerintele legale pentru aceasta.
2.emiterea actului administrativ desi nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
19.03.2012
Aprecierea oportunitatii emiterii actului administrativ se face in raport de cateva criterii care nu sunt stabilite prin lege ci sunt date de aprecieri in
doctrina de drept administrativ. Aceste criterii sunt :
1. momentul emiterii actului administrativ aprecierea momentului se realizeaza in raport cu o situatie de fapt sau de drept. In cazul in care actul
administrativ este emis in asa fel incat efectele sale sunt utile pentru rezolvarea situatiei de fapt actul administrativ va fi oportun.
In cazul in care actul administrativ este emis inaintea momentului util actul administrativ va fi prematur. Daca actul administrativ se emite ulterior
momentului oportun atunci acesta va fi tardiv.
Prematuritatea si tardividatea emiterii actului constituie cauze de inoportunitate.
2. locul si conditiile emiterii actului administrativ.
3. mijloacele materiale utilizate precum si durata de timp necesara pentru producerea efectelor actului administrativ.
4. conformitatea actelor administrative cu nivelul conditiilor generale de viata si cultura in mediul social in care urmeaza a fi aplicat actul.
5. conformitatea actului cu scopul legii scopul actului administrativ nu poate fi diferit de scopul legiuitorului deoarece altfel s-ar ajunge la concluzia
ca legea ca act de putere publica este inoportuna.
1. Avizele
- reprezinta cea mai importanta categorie de forma prealabila si reprezinta puncte de vedere ale unei structuri administrative fara personalitate sau
ale unei alte autoritati publice privitoare la o anumita problema, puncte de vedere comunicate dupa caz la solicitarea autoritatii emitente a actului
sau emise in executarea legii.
Natura juridica a avizelor avizele administrative sunt acte preliminarii care nu sunt supuse controlului instantelor de contencios administrativ. Odata
cu promovarea asupra legalitatii actului administrativ instanta de contencios administrativ se va pronunta si asupra legalitatii avizului.
2. Acordurile constituie manifestari de vointa provenind de la alte autoritati si servicii publice care exprima acceptul acestora pentru emiterea unor
acte administrative. Sunt de 3 categorii :
a) prealabile
b) concomitente
c) ulterioare
3. Cererile sunt forme prealabile prin care o persoana de drept privat sau o persoana de drept public solicita emiterea unui act sau declansarea unei
proceduri.
4. Studiile reprezinta documentatii ale unor structuri specializate cu privire la oportunitatea, necesitatea, fezabilitatea emiterii unui act administrativ
sau incheierii unui act administrativ.
Ex.: studiul de oportunitate; de necesitate;
5. Rapoartele si referatele acte prealabile prin care o autoritate a administratiei publice sau un angajat al unei asemenea autoritati isi precizeaza
punctul de vedere asupra unei situatii de fapt sau de drept de solutionarea careia depinde emiterea unui act administrativ.
7. Anchetele sunt investigatii facute in diferite moduri dupa proceduri stabilite de organe deliberative pentru cunoasterea unor situatii de fapt de
care depinde emiterea unui act administrativ. (Ex.: ancheta sociala)
Procesele verbale sunt niste constatari ale unor situatii de fapt de care depinde emiterea ulterioara a unui act administrativ.
Spre diferenta de formele procedurale prealabile care sunt de regula acte preliminare, formele concomitente sunt actiuni administrative,
care evident, nu sunt supuse controlului direct al instantelor de contencios administrativ.
Cvorumul reprezinta numarul necesar de persoane care trebuie sa fie prezente intr-un organ administrativ deliberativ pentru ca respectiva
structura sa poata adopta hotarari.
Adoptarea de hotarari in lipsa cvorumului atrage nulitatea absoluta a actelor emise in baza acestor hotarari.
Cvorumul este prevazut, dupa caz, in actul normativ care reglementeaza functionarea structurii deliberative sau in actul care
reglementeaza emiterea actului administrativ.
Nu exista un drept comun privitor la cvorumul necesar la sedinte, acesta fiind in general de 2/3 din totalul membrilor structurii deliberative.
Majoritatea reprezinta numarul de voturi necesar pentru ca sa poata fi adoptata o hotarare, o decizie atunci cand cvorumul este intrunit.
Majoritatea necesara adoptarii unor acte este prevazuta in actul de infiintare si functionare a structurii administrative sau in legea care
reglementeaza actul in cauza.
Majoritatea poate fi simpla(50%+1 din cei prezenti), absoluta(2/3 din voturi) si calificata(prevazuta de lege).
Revocarea actului administrativ - revocarea actului administrativ este o operatiune juridica ce consta retragerea acestuia de catre autoritatea
emitenta pentru considerente de ilegalitate sau de inoportunitate.
Retragerea se face atunci cand exista certitudinea ilegalitatii sau inoportunitatii actului administrativ.
In cazul in care ilegalitatea sau inoportunitatea acestuia nu sunt certe autoritatea administrativa sau instanta de judecata are posibilitatea
suspendarii aplicarii actului administrativ.
Revocarea vizeaza actele administratvie cu caracter individual iar retragerea se realizeaza privitor la actele administrativ cu caracter
normativ.
Revocarea se poate dispune si de catre autoritatea ierarhic superioara celei ce a emis actul administrativ.
Ca regula generala actele administrative pot fi revocate pentru considerente de ilegalitate si inoportunitate pana in momentul in care au
produs efecte juridice intrand in circuitul civil.
Dupa intrarea in circuitul civil a acestor acte ca regula generala nu mai pot fi retrase exceptie facand retragerea lor ca urmare a unor
dispozitii speciale a legii aplicata ca umare a unei sanctiuni speciale (ex.: retragerea unui cadru didactic facuta de Comisia de Etica de pe langa
Ministerul Educatiei Nationale sau retragerea autorizatiei de functionare a unei activitati comerciale realizata de un organ de control de specialitate).
Revocarea se diferentiaza de suspendare prin faptul ca efectele actului sunt desfiintate din momentul revocarii in mod permanent,
definitiv in timp ce la suspendare aceste efecte inceteaza temporar. Revocare se diferentiaza de anulare prin faptul ca sunt desfiintate efectele
actului incepand cu data revocarii.
In cazul anularii, desfiintarea actului se realizeaza incepand cu data emiterii actului.
Efectele, drepturile, obligatiile generate de act pana in momentul revocarii actului.
In cazul anularii sunt desfiintate retroactiv efectele produse de act exceptand cele care s-au produs sub imperiu regulii ero comunis facit
jus, adica cand ambele parti sunt de buna credinta.
Spre diferenta de revocare, refacerea actului nu produce decat efecte partiale privitoare la incetarea unora dintre efectele actului.
Revocarea se diferentiaza de inexistenta actului prin faptul ca acesta produce efecte pana la data revocarii in cazul inexistentei uneia dintre
elementele actului, acesta nu produce efecte incepand cu data emiterii actului.
26.03.2012
Cazurile de suspendare a actului administrativ
- Suspendarea poate imbraca 3 forme :
1. suspendarea care opereaza direct in baza legii atunci cand sunt intrunite cerintele acesteia.
Ex.: a) introducerea plangerii contraventionale impotriva procesului verbal de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor
contraventionale are ca efect suspendarea aplicarii procesului verbal contraventional.
b) atacarea de catre prefect in conditiile legii nr. 215/2001 a actelor emise de administratia publica locala are ca efect suspendarea aplicarii acestor
acte. In aceste situatii efectul suspendarii se produce ex legem ca efect al procedurii declansate si nu datorita vointei, intentiei autoritatii
administrative.
2. forma administrativa in care legea prevede obligatia sau posibilitatea functionarului din autoritatea publica de a dispune suspendarea.
Ex.: - legea 48/1992 prevede posibilitatea CNA de a suspenda licenta de emisie a unui post TV, radio-TV pentru o perioada de 1-3 luni.
- legea 161/1991 privind sanctionarea unor fapte care aduc atingere ordinii si linistii publice si bunelor moravuri prevede posibilitatea consiliului
local, ca la sesizarea organului de ordine publica constatator in cazul savarsirii repetate a unor contraventii, de a suspenda autorizatia de functionare
a agentului economic.
- suspendarea judiciara a actului administrativ, conform legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 instanta de judecata poate, la cererea
persoanei care este vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ, sa dispuna suspendarea actului pana la solutionarea pe
fond a cauzei.
Operatiunile administrative
- actiuni, activitati desfasurate de catre personalul autoritatilor si serviciilor publice in scopul emiterii de acte administrative sau de contracte
administrative ori in scopul aplicarii procedurilor legale sau al executarii legilor, actelor si contractelor administrative.
Valoarea juridica a ambelor tipuri de operatiuni este aceeasi. Ele pot fi producatoare in baza legii de efecte juridice si nu sunt supuse
controlului instantelor de contencios administrativ.
Instanta de contencios administrativ se poate pronunta asupra legalitatii si temeiniciei realizarii acestora doar dupa controlul legalitatii
actului administrativ in finalitatea caruia au fost realizate. Importanta juridica a operatiunilor administrative este urmatoarea :
- indeplinirea lor conditioneaza aplicarea unor norme de drept;
- realizarea lor defectuoasa poate atrage raspunderea juridica, administrativa, civila sau penala a functionarului in cauza;
- neindeplinirea operatiunilor administrative poate conduce la stoparea unor proceduri administrative;
- nerealizarea unor operatiuni administrative sau realizarea lor defectuoasa poate atrage nulitatea unor acte administrative.
Contractele administrative
- de-a lungul timpului au fost formulate numeroase definitii ale contractelor administrative intre acestea, la loc de cinste, situandu-se cele din dreptul
francez si cele din dreptul public romanesc din perioada interbelica.
Definitie: - contractele administrative sunt acorduri de vointa intre 2 sau mai multe autoritati publice intre ele sau intre o autoritate publica si una sau
mai multe persoane de drept privat; acorduri de vointa supuse regimului de drept administrativ.
Primele mentionari ale contractelor de drept public le intalnim in dreptul roman, unde statul incheia contracte prin institutiile sale publice
in diferite scopuri.(Ex.: inchirierea sau concesionarea domeniului public, cumpararea sau vanzarea de sclavi, recrutarea de functionari publici.
Contractele cunosc o noua dezvoltare al statelor din Europa Occidentala unde o serie de operatiuni economice privitoare la stat sau
coroana sunt supuse unei categorii speciale de norme.(Ex.: achizitiile statului, concesionarea domeniului legal din Franta sau finantarea operatiunilor
militare realizate prin contract)
Viziunea moderna asupra contractelor administrative a aparut in dreptul francez interbelic si antebelic, cel mai important autor al
perioadei fiind Gaston Geze.
In perioada postbelica urmeaza Jean Pequinon si in anii `70-`80 Antoine de Laubedeire.
In dreptul roman contractele administrative au aparut in perioada interbelica in anii `20(legea concesiunii 1925) . In teorie teza existentei unei
categorii speciale de contracte derogatorii de la dispozitiile Codului Civil ori ale Codului Comercial a fost initial privita cu reticienta deoarece in anii
`20-`30 solutionarea litigiilor privitoare la concesiuni era de competenta instantelor comerciale.
Paul Negulescu considera ca nu exista o categorie speciala de contracte negand posibilitatea existentei acestor contracte derogatorii la dreptul
comun.
Profesorul Rarincescu a considerat ca aceste contracte au existenta limitata la utilizarea domeniului public obiectul lor facandu-l in
special contractele de concesiune a domeniului public.
Alti autori apreciau ca exista un nr. mare de contracte incheiate in regim de drept administrativ, unii mergand la concluzia gresita ca toate
contractele incheiate de stat implica regimul de drept public si, ca umare, apartin contractelor administrative.
In urma nationalizarii sectorului privat, dupa 1948, domeniul contractelor administrative a disparut din dreptul romanesc.
Apoi O.G nr.120/2000 privind achizitiile publice, si O.U.G nr. 160/2001 privind achizitiile publice prin metode electronice.
O.G 116/2002 privind contractele de parteneriat public privat si altele.
02.03.2012
Domeniul contractelor administrative in prezent
- domeniul acestor contracte este stabilit pe 3 cai :
1. prin dreptul comun reglementat de art. 2, alin. 1 din Legea Contenciosului Administrativ nr. 554/2004.
2. prin dispozitiile legilor speciale care califica un contract ca fiind administrativ sau stabileste competenta de solutionare a litigiilor privind emiterea,
executarea, incheierea unui contract in competenta instantelor de contencis administrativ.
3. prin decizia instantei de judecata care califica dreptul administrativ, o categorie de act incheiat de autoritatea publica.
2. obiectul este legat de punerea in valoare, folosirea unui bun proprietate-publica sau de realizarea unei lucrari publice ori a unui serviciu public.
Obiectul contractului poate privi achizitionarea de bunuri, lucrari sau servicii publice, incheierea unor parteneriate care implica domeniul public ori
procurarea/cheltuirea unor bani publici.
3. regimul juridic aplicabil acestor contracte li se aplica cu prioritate normele de drept administrativ care le reglementeaza, in ceea ce aceste norme
nu disting, se aplica codul civil.
In ce priveste litigiile privitoare la adjudecarea, incheierea, executarea si desfiintarea contractelor administrative li se aplica dispozitiile privitoare la
legea 554/2004 Contenciosul administrativ; privitoare la actele administrative unilaterale de autoritate.
- in prezent contractele administrative intra sub aspectul adjudecarii, incheierii, executarii si desfiintarii in competenta instantelor de contencios si
drept administrativ, dupa caz, in functie de apartenenta autoritatii contractuante la administratia locala sau centrala.
Pentru contractele de achizitii publice si pentru concesionarea lucrarilor si serviciilor publice se utilizeaza calea administrativjurisdictionala.
Anterior anului 2004 contractele administrative, ca si contractele de drept privat incheiate de autoritatile administratiei publice intrau ca
solutionare in competenta instantelor de drept public, comerciale sau civile dupa caz, fiind considerate de lege acte de gestiune ale administratiei.
Actele de aprobare si adjudecare a contractelor intrau si in trecut in competenta instantelor de contencios administrativ.
5. caietul de sarcini acest document care priveste conditiile de executare si adjudecare a contractului este specific contractelor administrative fiind
regasit la aproape toate aceste contracte.
Documentul poate exista si la alte contracte de drept privat incheiate de autoritatile administratiei publice (Ex.: contractul de vanzare de
active si actiuni din care se realizeaza privatizarea).
6. rascumparabilitatea statul prin institutia parte-contractanta poate pune capat acestor contracte daca interesul public o cere.
Particularul-parte are dreptul la cheltuielile realizate.
Ca regula, contractele administrative sunt contracte sinalagmatice si se incheie cu titlu oneros; autoritatea publica urmarind dupa caz realizarea unui
interes public.
Contractele de concesiune
- nu sunt reglementate, in prezent, in mod unitar in dreptul romanesc. Reglementarile anterioare (lg. 15/1990, 219/1998, 528/2006) reglementau
domeniul acestor contracte in mod unitar. In prezent, concesionarea bunurilor din domeniul public este reglementata prin OG nr.54/2006 iar
concesionarea lucrarilor si serviciilor publice se face prin OUG nr.34/2006.