Coordonator:
Conf. Univ. dr. BRSAN Mihaela
Masteranzi, anul I:
Dencef Liliana
Bocance Fredy
Panciuc Andreea
Tcaciuc Ctlina
http://www.biofarm.ro/Informatii-Generale-s66-ro.htm
http://www.biofarm.ro/Profilul-companiei-s8-ro.htm
4
proprietar, civa salariai i activitatea economic redus nu are rost sa se stabileasc toate
aceste obiective.
Obiectivele sociale sunt mai putin frecvente n strategiile intreprinderilor, dar cu tendinte
de cretere rapid n ultimul deceniu, mai ales pentru ntreprinderile de dimensiuni mari i
mijlocii. Aceste obiective se refer la:
- controlul polurii mediului i asigurarea proteciei acestuia;
- cooperarea cu autoritile;
- salarizarea i condiiile de munca ale salariailor;
- satisfacerea clienilor prin calitatea, durabilitatea, fexibilitatea i preul produselor i
serviciilor oferite;
- permanentizarea clienilor n schimbul oferirii de produse de calitate, la preuri
acceptabile i la termenele convenite.
Acest tip de obiective, mai puin cunoscute i folosite n rile din Europa Central i de
Est, se dovedesc a avea, n timp, un impact major asupra dezvoltrii i performanelor
ntreprinderii.Obiectivele sunt cuantificabile i necuantificabile. Tendina fireasc este de a situa,
pe primul plan, obiectivele cuantificabile, prin care se pot exprima cele mai importante raiuni de
existen a ntreprinderii. O extindere treptat nregistreaz i obiectivele necuantificabile, ce
reflect preocuparea sporit pentru responsabilitatile sociale ale ntreprinderii.Unele obiective au
un caracterc ontradictoriu.
Spre exemplu, obiectivul de cretere a profitului este parial
opozabil obiectivului de amplificare a cotei parte din pia. Ultimul obiectiv poate fi maximalizat
atunci cnd profitul este zero sau foarte mic. De aceea, n dimensionarea acestora se efectueaz o
analiz corelativ, n funcie de misiunea ntreprinderii,de prioritile perioadei urmtoare, innd
cont de starea i evoluia contextului ntreprinderii.
B. Elaborarea diagnosticului firmei
Etapa 1. Pregtirea diagnosticului
1.1 Definirea problemelor i a obiectivelor de urmrit prin analiza diagnostic;
Analiza-diagnostic urmrete definirea unor probleme de ordin economic cum ar fi:
analiza diagnosticului comercial;
analiza diagnosticului tehnic i de producie;
analiza diagnosticului resurselor umane;
analiza diagnosticului financiar-contabil;
analiza diagnosticului managerial.
Aceste analize au drept scop determinarea din punct de vedere economico-financiar a
tuturor elementelor ce influeneaz activitatea societii i de a realiza o analiza SWOT, n
principal a punctelor tari i a celor slabe cu care ntrepinderea se confrunt pe plan financiar.
Se iau n vedere o serie de elemente ca: aprovizionarea, clienii, oferta, concurena, starea
mijloacelor de producie, gestiunea stocurilor, asigurarea unitii cu fore de munc, structura
exploatrii, echilibrul financiar, rentabilitatea i altele, de a cror rezultate depinde dac
ntreprinderea este ntr-o situaie favorabil sau mai puin favorabil.
1.2
Elemente
Venituri din vnzri (Ca)
Alte venituri din exploatare
Variatia stocurilor
Materii prime si consumabile
Cheltuieli cu personalul
Amortizare
7
8
9
10
11
12
2013
2012
117.576.834
645.580
552.079
32.554.308
18.620.501
104.942.207
127.463
1.016.472
31.352.127
16.913.302
5.990.466
5.661.506
39.254.045
22.355.174
6.801.568
29.156.742
36.051.938
16.107.269
7.506.188
23.613.457
3.545.638
25.611.104
2.577.257
21.036.200
Etapa 2.1 Prelucrarea i analiza informaiilor din mediul extern i intern al firmei;
evidenierea oportunitilor i restriciilor, punctelor forte i slabe ale firmei pe
domenii/activiti; aspecte financiar contabile
sanse reale de a deveni lider.. Compania este certificata in conformitate cu cerintele standardului
EN ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica de fabricatie (GMP) pentru toate liniile
de productie.3
2.4 Diagnostic de mediu
S.C. Biofarm S.A. isi manifesta in permanenta grija pentru respectarea mediului inconjurator
luand masurile necesare pentru incadrarea in limitele impuse de Autorizatia de mediu. In acest
sens se desfasoara sustinute demersuri pentru:
- Evacuarea pulberilor se face numai prin instalatii de retinere a acestora astfel incat
concentratiile maxime admisibile prevazute de normativele in vigoare sa nu fie depasite.
- Evacuarea gazelor reziduale se face numai prin cosuri, urmarindu-se ca intreg continutul
gazelor reziduale sa nu depaseasca valorile limita admisibile prevazute de normativele in
vigoare.
- Evacuarea apelor reziduale se face controlat, prin doua instalatii de preepurare, astfel incat
continutul lor sa se incadreze in limitele impuse de legislatia aplicabila.
- Efectuarea lucrarilor de mentenanta preventiva la toate instalatiile cu rol in atenuarea emisiilor
de poluanti in aer si apa (elementele de filtrare uscata si umeda, separator de grasimi cu
biofragmentare, statie de epurare).
- Impunerea de masuri organizatorice si tehnologice pentru reducerea consumurilor energetice si
de apa (verificari de control la instalatia de tip ciller, mentenanta preventiva, tratament cu solutii
de conditionare a apei introduse in cazanele de abur si instalatiile de racire, efectuarea reviziilor).
- Diminuarea pana la excludere a utilizarii in procesele specifice a substantelor periculoase
pentru mediu.
- Promovarea si implementarea utilizarii de materii prime, materiale din resurse regenerabile
(biologice);
- Gestionarea deseurilor se desfasoara in conformitate cu cerintele legale
- Depozitarea si gestionarea materiilor prime, a solventilor si a combustibililor se face astfel
incit sa se evite orice pericol de poluare a mediului inconjurator;
- Gestionarea si intretinerea parcului auto se face conform cerintelor legale (revizii si service prin
unitati autorizate), pentru reducerea emisiilor de gaze.
2.4 Diagnosticul activitii
2.2.1 Activitatea de producie diagnosticul produciei
Producia reprezint activitatea de combinarea a factorilor de producie i de transformare
a acestora n bunuri materiale i servicii. Rolul produciei ntr-o ntreprindere este de a furniza
bunuri corespunztoare cererii de pia prin aceast combinare de factori de producie care s
permit atingerea obiectivelor exprimate n termeni de cantitate, calitate, durat i costuri.
In sectorul farmaceutic se remarca ponderea redusa a datoriilor totale in capitalurile
proprii. Trebuie mentionat de asemenea ca datoriile pe termen lung sunt foarte reduse, iar cele pe
termen scurt reprezinta in medie sub 30% din activul circulant. Acest lucru indica un risc scazut
al afacerilor, chiar daca dinamica ultimilor 5 ani evidentiaza o crestere a ponderii mentionate. O
alta caracteristica a sectorului este tendinta de recompensare a investitorilor prin dividende(in
2011 si 2012 nu se acordau,in 2013 da) ori actiuni gratuite.4
3
http://economictimes.ro/parametrii-financiari-ai-companiilor/
http://economictimes.ro/parametrii-financiari-ai-companiilor/
9
b) Concurena
Procentul controlat de primele 20 de companii se ndreapt ctre 80% n 2013, dup ce n
2012 a fost de circa 70% potrivit companiei de cercetare a pieei Cegedim.
Productor
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Terapia Randbaxy
Antibiotice Iai
Zentiva SA
LaborMed
Biofarm
Actavis
Gedeon Richter Romnia
Europharm
Fiterman Pharma
Arena
Dup cum se poate observa n tabelul de mai sus, BIOFARM ocup locul 5 n topul
productorilor romni de medicamente. Aceast companie a avut vnzri de 19.1 mil euro n
anul 2013, nregistrnd o evoluie descresctoare de 4 procente fa de anul 2012. Pentru anul
2014 vnzrile au nregistrat o valoare de 19.5 milioane euro. n ceea ce privete volumul
vnzrilor ctre consumatorul final, lider de pia a fost compania Sanofi-Aventis la sfaritul
anului 2013, care a preluat aceasta poziie, dup achiziionarea companiei Zentiva, cota de pia
cumulat a celor doi productori ajungnd la 10,1%. Locul urmtor este ocupat de compania
elveian Hoffmann La Roche, cu o cot de pia de 9%. Pe locul trei se situeaz compania
Pfizer, cu 6,6%, care a beneficiat, la rndul su de achiziia productorului Wyeth, iar pe locul 4,
10
Danut Vasile estimeaza ca producatorul isi va mentine si in urmatorii ani ritmul de crestere de
peste10%. "Am avut o cretere constant n ultimii ani i cred c ritmul se va menine i n anii
urmtori. Ne dorim s meninem acest trend curajos, avnd n vedere piaa actual, i la cifra de
afaceri i la profit. Investiia n marketing este foarte important i sistemul funcioneaz. Am
dezvoltat portofoliul companiei i am investit n media foarte mult, ceea ce se vede si in
rezultatele companiei a artat Dnu Vasile.
n ultimii ani, compania a lansat n medie 10 produse noi anual i intenioneaz s
pstreze acest ritm.5
e) Aprovizionare furnizori
Conform datelor din bilan la data de 31.12.2012, stocurile au nregistrat o scderede (11%)
chiar i n condiiile creterii i diversificrii portofoliului de produse finite. Pe lang efortul de a
menine stocurile la un nivel optim, compania i-a ndrepta atenia spre mbuntirea condiiilor
i modului de lucru cu furnizorii, astfel :
- Portofoliu furnizori n 2013 : 105 furnizori pentru materii prime i ambalaje (aproximativ. 80
% surse import i 20 % surse indigene)
- Furnizorii au fost selectai n funcie de calitate, documente transmise, preurile cele mai
mici i condiiile de plat optime.
BIOFARM colaboreaz cu urmtorii furnizori de ambalaje:
- Polirom Co hrtie i folii adezive, ambalaje din carton simplu i ondulat, funii de legat;
- Argo-Rom Plastics S.A - flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru soluii injectabile
sterilizabile la 120 C, flacoane cu picurator;
- Stirom S.A. Bucuresti recipiente din sticla de diferite capaciti;
- Saint-Gobain, Franta gam larg de recipiente din plastic.
Pe fondul diminurii considerabile a activitii industriei chimice din ara noastr,
aprovizionarea cu materii prime se realizeaz prin importuri de la firme strine (80%), restul
necesarului fiind acoperit prin achiziii de la firmele romneti (18%), incluznd la aceasta
categoria i reprezentanele firmelor strine, iar circa 2% reprezint materii prime, produse chiar
n incinta societii Biofarm.
Lista furnizorilor de materii prime grupai dup produsele oferite se prezint astfel:
- Hoffmann La Roche, Elveia acid ascorbic , acid nicotic, betacaroten, pantotenat de calciu;
- Anglia vitamin, acetoftalat de celuloz;
- Spania clorhidrat de naftoz, dimetil sulfoxid;etc.
Pentru a micora impactul expunerii societii la riscul de majorarii a preurilor au fost luate
msuri de ncheiere pe termen mediu a contractelor de aprovizionare la preuri negociate att n
moned naional ct i n valut n special euro i usd) cu furnizori alternativi de materii prime
i materiale de ambalare. Fluctuaiile de pre i/sau de curs valutar la materii prime i ambalaje
nu au afectat semnificativ la profitabilitatea produselor BIOFARM.
Datoriile societii S.C. Biofarm S.A la data de 31.03.2014, fa de furnizori, prestatori i
creditori sunt de 33.563.698 lei, iar repartizarea acestora este ilustrat mai jos:
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/156670/biofarm-isi-va-dubla-productia-vrea-sa-dezvolte-exporturile-sisa-intre-pe-noi-arii-terapeutice.html
12
31-Dec-14
9.348.386
(946.022)
1.180.467
(10.604)
5.493.026
(233.055)
787.067
15.619.265
31-Dec-13
9.442.913
(600.025)
416.638
5.245.444
(89.052)
443.300
14.859.219
31-Dec-12
7.940.072
(643.447)
436.422
5.440.797
(138.211)
462.299
13.497.932
Rrc 2013=
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri a companiei BIOFARM S.A.in raport cu media
cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte, incadrand
societatea intr-unul din quartile-urile aferente.
14
Legenda:
Portofoliul Biofarm cuprinde peste 200 de produse care acopera aproximativ 61 de arii
terapeutice.
Produsele Biofarm sunt recunoscute si apreciate de generatii intregi de pacienti /
consumatori atat pentru calitatile lor terapeutice, cat si pentru preturile accesibile. Printre cele
mai cunoscute produse Biofarm se numara Colebil, Triferment, Bixtonim, Cavit, Carmol,
Anghirol precum si mai nou aparutele pe piata Devaricid, Sennalax, Carbocit, Difebiom cu
Luteina si Hepatoprotect.
Din grija pentru tine suplimentele alimentare fabricate de Biofarm respecta aceleasi
cerinte de calitate ca si medicamentele, fiind fabricate pe aceleasi linii de productie, linii care
sunt auditate si certificate de catre Agentia Nationala a Medicamentelor si Dispozitivelor
Medicale conform Ghidului privind buna practica de fabricatie (GMP).
Capacitati de productie in cadrul Biofarm:
Sectia Comprimate
.In
aceasta
sectie s-a
continuat
perfectionarea
tehnologiilor
de
obtinerea comprimatelor prin metoda granularii umede,prin includerea circuitului tehnologic aec
hipamentelor nou achizitionate.
Sectia Produse Parenterale
.In aceasta sectiese realizeaza atat pulberi pentru solutii sisuspensii injectabile,cat si
substante active din clasa cefalosporinelor,solicitate de clinicieni,cu pondere mare in cifra de
afaceri.
15
Sectia Biosinteza
In cadrul acestei sectii se realizeaza un produs pe baza substantei
active Nystatium,fabricat printr-un process de biosinteza urmat de separarea prin extractie
si purificarea principiului active.
Sectia dermato-cosmetice.
Preventia si ingredientii activi din produsele dermo-cosmeticeau un rol esential .In cadrul
acestei sectii se realizeaza un produs pe baza substantei activeGlucan. Glucanul este o substanta
obtinuta
din
drojdia
de
bere
care
de-a
lungul
timpului
a
fostfolosita ca agent imunostimulator. El stimuleaza formarea de colagen si elastina, reduceadanc
imearidurilor si o protejeaza impotriva radiatiilor UV.
Sectia Unguente-Supozitoare
.Fabricatia unguentelor,cremelor si gelulilor are loc pe 2fluxuri:de uz uman si un flux de
uz veterinar.Pentru distribuirea amestecului in tuburi suntfolosite echipamentele COMADIS C
970 si C 135.Pentru obtinerea supozitoarelor sunt utilizateechipamentele pentru distribuirea
amestecului in plachete:SARONG SAAS\15 si SARONG SG
Dintre produsele noi fac parte: Bioland Junior Sirop de crestere, Bixtonim Xylo Aroma,
Devaricid Plus C cu extract de castanet, Lopemidol, Nervocalmin Relaxare, Nervocalmin Somn
Usor cu Valeriana, Urolitin,Urolitin merisor.
Totodata, seriile de produse sunt eliberate de Persoane Calificate certificate conform
directivelor UE si Ghidului privind buna practica de fabricatie.
Piaa
Piaa ntreprinderii este format din ansamblul factorilor fizici si sociali ce influenteaza
prin actiunea lor directa sau indirecta, sistemul de negociere al ntreprinderii si nivelul de
performanta pe care aceasta din urma l realizeaza, n raport cu obiectivele de piata pe care si le-a
fixat.
Mediul demografic
Dimensiunile demografice ale unei tari definesc starea si evolutia istorica, economica,
sociala, politica a acesteia, n strnsa conditionare cu factorii naturali - relief, clima, etc., si sub
impulsul mediului conjunctural national si international. La rndul lor, dimensiunile
demografice ale unei tari, influenteaza starea si nivelul de dezvoltare societala al tarii respective,
determinnd pozitiv sau dimpotriva, valorificarea sanselor, oportunitatilor de care dispune
aceasta.Analiza atenta a mediului demografic att din perspectiva structurii lui, ct si a
distributiei geografice asigura informatii necesare stabilirii caracteristicilor potentialilor clienti ai
organizatiei, astfel nct oferta de produse sa aiba coerenta si sa se adreseze unui public tinta bine
definit.
n ideea celor spuse mai sus, se poate afirma ca datele statistice referitoare la situatia populatiei
ce sufera de anumite afectiuni (numarul si structura pe sexe, precum si pe categorii de vrsta)
intervin ca factor decisiv n formularea unor strategii viabile de gestionare a portofoliului de
produse.
De asemenea, principalele tendinte n evolutia trasaturilor demografice ale populatiei stau la baza
prognozelor si planurilor de activitate a producatorilor din domeniul farmaceutic.
Tabel 1. Situatia indicatorilor demografici n 20136
INDICATORI
Populatia (mii locuitori)
Densitatea populatiei (loc./kmp )
6
NIVEL
22.430
94,0
Natalitate ()
Mortalitate ()
Spor natural ()
Speranta de viata - masculin (ani)
Speranta de viata - feminin (ani)
Ponderea populatiei din urban (%)
Populatia din Bucuresti (mii locuitori)
10,5
11,8
-1,3
65,5
73,3
54,6
1.996
n acelasi timp 47% declara ca prefera sa se refaca fara sa ia vreun medicament iar
48% declara ca prefera tratamentele medicale alternative.
Cu privire la creditul pe care l acorda doctorilor, 46% din adultii din mediul urban
spun ca au mai mare ncredere n doctorii din clinicile private dect din cele de stat.
17
Atunci cnd sunt bolnavi doar 40% din adultii din mediul urban consulta un doctor,
iar 18% consulta un farmacist. Un procent semnificativ (23%) declara ca nu consulta pe nimeni.
Totusi, exista suficient de multi romni care au grija de sanatatea personala, 28%
din ei declara ca se duc la doctor sa-si verifice starea de sanatate chiar si atunci cnd nu sunt
bolnavi.
Afirmatii de valoare privind atitudinile si obiceiuri legate de sanatate reies si n urma unei
cercetari desfasurate de Daedalus Consulting n luna mai a anului trecut pe un esantion de 1.072
persoane cu vrsta cuprinsa ntre 18 si 65 ani, fiind reprezentativ pentru mediul urban, pentru
categoria de vrsta luata n calcul.
Studiul reliefeaza ca romnii adopta mai degraba o atitudine pasiva dect activa fata de
mentinerea sanatatii. Astfel, doar ceva mai mult de jumatate din romni au respectat orele de
somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), n timp ce mai putin de jumatate dintre acestia
(45.2%) au tinut un regim alimentar echilibrat n ultimele 12 luni. Aproape unul din trei romni
au facut un control medical periodic (31.0%) si cam tot attia au facut exercitii
fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au tinut post pentru mentinerea sanatatii (28.3%) n
ultimele 12 luni.
Persoanele cu vrsta de peste 50 de ani sunt mult mai preocupate n mentinerea sanatatii
prin comparatie cu persoanele din celelalte categorii de vrsta. Cu exceptia exercitiilor fizice care par a fi apanajul tinerilor pna n 30 de ani si a aportului regulat de vitamine - unde nu se
constata diferente pe categoriile de vrsta, persoanele cu vrsta cuprinsa ntre 50 si 65 de ani
practica ntr-o proportie semnificativ mai mare toate celelalte activitati de mentinere a sanatatii.
Ca metode de mentinere a sanatatii, att barbatii ct si femeile se comporta similar n
ceea ce priveste respectarea orelor de somn si a regimului alimentar echilibrat. Cu toate acestea
barbatii sunt mai predispusi dect femeile la mese regulate si exercitii fizice, n timp ce femeile
au o nclinatie mai mare catre post si aport regulat de vitamine ca metode de mentinere a
sanatatii.
n ceea ce priveste activitatile considerate a fi cele mai potrivite pentru mentinerea
sanatatii, pe primele locuri se situeaza regimul alimentar echilibrat (59.7%), exercitiile fizice
(50.3%) si mesele regulate (47.7%). 36.0% dintre respondenti considera controlul medical
periodic ca fiind important pentru mentinerea sanatatii, n timp ce aportul regulat de vitamine
este considerat ca fiind o modalitate de mentinere a sanatatii de 17.9% dintre respondenti.
Persoanele cu vrsta de peste 50 de ani sunt mai nclinate sa considere regimul alimentar
echilibrat ca dezirabil pentru mentinerea sanatatii, n timp ce persoanele cu vrsta sub 30 de ani
au tendinta sa considere mai degraba exercitiul fizic (sub diverse forme exercitii fizice,
jogging, fitness, sport) ca pe o modalitate dezirabila de mentinere a sanatatii.
Prin comparatie, barbatii sunt mai nclinati sa considere exercitiile fizice (55.5% barbati
comparativ cu 46.0% femei) n timp ce femeile sunt mai nclinate sa considere controlul medical
(40.5% femei comparativ cu 30.7% barbati) ca fiind modalitati potrivite pentru mentinerea
sanatatii.
Promovarea unui stil de viata care sa maximizeze, n limitele unor conditii date,
sanatatea, bunastarea si mplinirea umana, reprezinta un obiectiv a carui realizare presupune
actiune conjugata a disciplinelor medicale si comportamentale, a factorilor economici, politici,
sociali si culturali. Programul OMS Sanatate pentru toti se bazeaza, n mare masura, pe
capacitatea oamenilor de a-si cunoaste si optimiza stilul propriu de viata, de a corija deficientele
constatate n structurarea lui, de a opera modificari, remodelari, n sensul realizarii unui stil de
viata sanatos. Stilul de viata are o importanta majora n determinarea starii de sanatate a
oamenilor. Astfel, ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii este urmatoarea:
1.
stilul de viata 51%
2.
factorul biologic 20%
3.
mediul ambiant 19%
4.
sistemul ngrijirilor de sanatate 10%
18
Mediul natural
Mediul natural intervine n activitatea producatorilor din sectorul farmaceutic ca un
important furnizor de materii prime, fie de origine animala, fie vegetala. O analiza completa a
acestei componente a macromediului devine cruciala n stabilirea celor mai adecvate surse de
aprovizionare att n termeni de cost cat si de calitate.
n conformitate cu politicile industriale elaborate de Ministerul Economiei si Comertului,
preconizate a fi aplicate n perioada 2008-2025, asa cum rezulta si din Strategia de dezvoltare
durabila a Romniei, ORIZONT 2025, se estimeaza tendintele si mutatiile ce vor avea loc n
structura industriei prelucratoare
Astfel, transformarile structurale n perioada 2008-2025 vor cuprinde:
dezvoltarea normelor pentru bune practici n probleme de mediu n ramurile industriale;
diminuarea ponderii sectoarelor ce utilizeaza materii prime si produse rezultate din
resurse neregenerabile (petrochimie, transporturi rutiere, metalurgie);
generalizarea sistemului de reciclare pentru toate sectoarele industriale;
dezvoltarea sectoarelor care realizeaza echipamente pentru mari programe globale:
energie din surse regenerabile, informational, protectia si monitorizarea mediului.
Clienii
Clienii cu care Biofarm coolaboreaz:
DITA Import-Export SRL Bucureti
Montero SRL Bucureti
ChPM SRL Bucureti
Farmacom SA Braov
Biosfarm SRL Piatra Neam
Farmexpert D.C.I SRL Bucureti
Geranium SRL Timioara
Mediplus Bucureti
Iasszfarm Ia
Fildas Bucureti
A.D.M Bucureti
Arochim Ploieti
Deltafarm Suceava
Pharma Distribuion Group Cluj Napoca
competitorilor le este din ce in ce mai greu sa beneficieze de noi cumparatori. Astfel,tot mai
multe companii incearca sa descopere cum sa vanda mai multe produse cumparatorilor deja
existenti. Ele se concentreaza mai mult pe obtinerea unei cote de cumparator decat a unei cote de
piata, in cadrul politicii de marketing. Infaptuirea cu maxima eficienta a politicii de marketing
presupune o imbinare armonioasa a strategiilor cu tacticile corespunzatoare
Strategii de distribuie
Produsele Biofarm sunt comercializate in toata tara datorita unei echipe specializate
demarketing si vanzari si a strategiilor de distributie si promovare. Pentru a creste gradul de
cunoastere
a
produselor
sale
n
rndul
consumatorilor,
Biofarm
isi promoveaza produsele atat in cele mai importante lanturi farmaceutice cat si in farmaciileinde
pendente si coopereaza cu cele mai puternice 10 companii de distributie de pe piatafarmaceutica
romaneasca.
De asemenea, organizeaza in mod constant campanii de marketing, comerciale si
mediacu scopul de a imbunatati gradul de recunoastere al produselor Biofarm.Totodata, Biofarm
isi imbunatateste permanent pozitia si pe piata externa. In perioada 2009 2013 compania a
patruns pe 8 noi piete de desfacere si expansiunea continua. In prezent,exportul reprezinta
aproximativ 4-5% din vanzarile totale ale companiei.
Avand in vedere conjunctura economico-financiara din aceasta perioada, Biofarm a
selectat pentru anul 2015 ca investitii prioritare acele proiecte care pot constitui o oportunitate
sianume : intrarea pe noi clase terapeutice prin achizitia sau dezvoltarea unor licente
demedicamente, marirea capacitatilor de productie acolo unde acestea sunt insuficiente. Pentru
realizarea acestor investitii, Biofarm are in vedere atat utilizarea disponibilitatilor banesti proprii,
cat si accesarea unor fonduri structurale europene nerambursabile
Strategii de promovare
Cu laboratoare de cercetare de cel mai inalt nivel, linii de productie moderne si o
puternicaechipa de reprezentanti medicali si de vanzari, Biofarm se regaseste de mai multi ani in
topul primilor 3 producatori romani de solutii si suspensii pentru administrare orala, este cel maii
mportant producator roman de capsule gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari fabricanti
decomprimate si drajeuri din Romania.
Produsele Biofarm sunt comercializate in toata tara datorita unei echipe specializate
demarketing si vanzari si a strategiilor de distributie si promovare.Pentru a creste gradul de
cunoastere a produselor sale in randul consumatorilor, Biofarm isi promoveaza produsele atat in
cele mai importante lanturi farmaceutice cat si in farmaciileindependente si coopereaza cu cele
mai puternice 10 companii de distributie de pe piatafarmaceutica romaneasca. De asemenea,
organizeaza in mod constant campanii de marketing,comerciale si media cu scopul de a
imbunatati gradul de recunoastere al produselor Biofarm.
Totodata, Biofarm isi imbunatateste permanent pozitia si pe piata externa. In perioada
2009 2013 compania a patruns pe 8 noi piete de desfacere si expansiunea continua. In
prezent,exportul reprezinta aproximativ 4-5% din vanzarile totale ale companiei
20
21
b) timpului maxim disponibil ( ambele pe total personal, pe categorii cu grupare cel putin n
productiv, de conducere, de administraie).
Biofarm S.A. are un numar de 5 directori:
Dnu Vasile-Director General si Presedintele Consiliului de Administratie - director, angajat pe
perioada nedeterminata;
Drago Bilteanu - director, angajat pe perioada nedeterminata;
Najib El Lakis director, angajat pe perioada nedeterminata;
Gabriel Filimon - director, angajat pe perioada nedeterminata;
Andrei Hrebenciuc - director, angajat pe perioada nedeterminata;
c) Analiza utilizrii personalului
Managerii atribuie temporar din sarcinile de serviciu subordonailor, ceea ce
demonstreaz competena i responsabilitatea corespunztoare a acestota. Delegarea nu este
singura metod de management aplicat la societatea Biofarm S.A.
Lunar au loc edine unde se transmit informaii i se culege feed-back-ul. La aceste
edine personalul furnizeaz informaii managerilor i invers, se adopt anumite decizii, se pun
de acord aciunile managerilor i a unor compartimente, etc.
La fel ca i managerii, salariaii firmei influeneaz modul de funcionare al firmei i
manifest interes n obinerea de performane, ns ntr-un grad mai redus datorit poziiei
deinute n organizaie, veniturilor mai reduse i a sferei inferioare de atribuii, sarcini,
competene, i responsabiliti care le revin.
Eficiena utilizrii forei de munc este pus n eviden de indicatorul productivitii muncii.
Productivitatea global a muncii = Cifra de afaceri/ Nr. de personal.
Denumire indicator
Cifra de afaceri
Numr mediu
salariai
Productivitatea
global a muncii
Anii
2012
104.942.207
de
360
291.506,13
2013
117.576.834
395
297.662,87
Modificarea
absolut ( )
12.634.627
35
6.156,74
Indice
de
evoluie %
112,03%
109,72%
102, 11%
22
aciuni
361.099.130
233.95.897
151.303.144
11.448.753
181.107.560
156.707.015
1.094.861.499
Procent
32,98%
21,29%
13,81%
1,04%
16,54%
14,31%
100%
Numrul de aciuni emise prin majorarea capitalului social este de 110.231.050 aciuni
nominative dematerializate n valoare nominal de 0,1 lei. Numrul total al aciunilor S.C.
BIOFARM S.A n urma majorrii capitalului social este de 469.503.942 aciuni normative
dematerializate.
SIF Oltenia cu o detinere de 13,61% din numarul de actiuni emise Tudor Dumitru 11,18%
SIFMuntenia 9,90% SIF Banat-Crisana 5,41% SIF Moldova 5,10% Free Float 54,80% , capital
social Rober William Ferran 49,99% International Pharmaceutical Group 10,03%
HealthSciences Group 24,34% Free Float 15,65%.
Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor de la Biofarm S.A, intrunita in data de
30.05.2013, a hotarat:
- Aprobarea situatiilor financiare anuale (bilantul contabil si contul de profit si
pierdere) pentru exercitiul financiar 2010;
- Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2011;
- Aprobarea programului de investitii pentru anul 2011;
23
2012
1. Cifra de afaceri
net
2Cheltuieli totale
3. Rezultatul brut (12)
4. Cheltuieli de
desfacere
5. Cheltuieli generale
i de administraie
6. Alte venituri din
exploatare
7. Rezultatul din
exploatare (3-4-5+6)
104.942.207
89.978.973
14.963.234
-
2013
117.576.834
Abaterea
absolut ()
12.634.627
96.563.870
21.012.864
6.584.897
6.049.630
Indicele de
evoluie (%)
112,03%
107,31%
140,42%
645.580
127.463
-518.117
19.28%
15.608.814
21.240.327
5.531.513
136,07%
25
Descriere
Produse finite
Mrfuri
Servicii
Reduceri comerciale
Total
2013
135.495.661
2.017.651
7.905
-19.853.411
117.667.806
Procent
115,15%
1.71%
0,006%
-16,87%
100%
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru compania BIOFARM S.A. in perioada
2009 - 2013
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri a companiei BIOFARM S.A.in raport cu media
cifrei de afaceri din domeniul principal de activitate din care aceasta face parte, incadrand
societatea intr-unul din quartile-urile aferente.
Legenda:
2013
18.620.501
39.254.045
3.545.638
61.420.184
Procent
30,31%
63,91%
5,77%
100%
Rcht
< 1000 lei - este consecina corelaiei ICht < IVtt .Diferena 1000 Rch reprezint
rezultatul obinut (profit sau pierdere) la 1000 lei venituri sau cifr de afaceri.
1000 521,98 = 478,02 lei profit la 1000 lei venituri (cifra de afaceri)
Repartizarea profitului
Profit net:
Rezerv legal
Alte rezerve
2013
25.581.079
1.397.939
24.183.140
In figura de mai jos este reprezentata evolutia principalilor indicatori economici ai S.C.
Biofarm S.A. in perioada 1999 2012.
27
Echilibrul financiar
O analiz economico-financiar pertinent este ndreptat ctre evaluarea aptitudinii
ntreprinderii de a genera surplusuri monetare care i garanteaz echilibrul financiar i
dezvoltarea. Echilibrul financiar poate fi definit prin capacitatea ntreprinderii de a-i asigura
plata far ntrerupere a datoriilor contractate anterior, inclusiv a datoriilor curente generate de
realizarea obiectului de activitate, sau de legislaia fiscal, din ncasarile sale, asfel nct aceasta
s poata evita riscul de faliment. Meninerea echilibrului financiar constituie condiia esential a
supravieuirii ntreprinderii. De altfel, echilibrul evoca ideea de armonie ntre diferitele elemente
ale unui sistem, ceea ce n domeniul financiar reprezint armonizarea resurselor cu nevoile.
Indicatorii absolui ai echilibrului financiar sunt:
1) Fondul de rulment (FR)
2) Necesarul de fond de rulment (NFR)
3) Trezoreria (T)
1. Fondul de rulment (FR) - reprezint acea parte a capitalului permanenta destinat i
utilizat pentru finanarea activitii curente de exploatare. Acesta reprezint marja de securitate
ce msoar echilibrul financiar i se poate aprecia fie ca diferen ntre capitalurile permanente i
activul imobilizat, fie ca diferen ntre activul circulant i datoriile pe termen scurt poate avea
valori pozitive sau negative.
FR = Capital permanent Active imobilizate
Capital permanent = Capital propriu + Provizioane pentru riscuri i cheltuieli +
Datorii pe termen lung
De asemenea, fondului de rulment (postul E, in bilant), repectiv Active circulante/datorii
curente nete, calculat dupa relatia: actie circulante+cheltuieli in avans-datorii ce trebuie platite
intr-o perioada mai mica de un an-venituri in avans. Din postul E bilantier reiese:
Capitalul permanent2012 = 227.808.564
Capitalul permanent 2013 = 179.914.827
FR 2012= 154.304.174 lei < 0
FR 2013= 102.246.264 lei < 0
Existena unui fond de rulment pozitiv arat c S.C. Biofarm S.A reuete s finaneze n
ntregime activele imobilizate din capital permanent ..
2. Nevoia de fond de rulment (NFR) - este element de activ i reprezint activele
circulante care trebuie s fie finanate din fondul de rulment.
NFR = Stocuri + Creane Datorii de pn la 1 an
NFR 2012 = 15.619.265 + 56.253.132 31.328.657 = 40.543.740 lei < 0
NFR 2013 = 16.991.025 + 64.678.056 32.594.608= 49.074.473 lei< 0
innd cont c nevoia de fond de rulment este pozitiv la SC Biofarm SA semnific
faptul c est un surplus de de necesar temporar fa de resursele necesare ce pot fi mobilizate,
28
considerat o situaie normal dac este consecina unor investiii privind creterea necesarului
de finanare a ciclului de exploatare.Astfel, aceast inegalitate arat n decalaj nefavorabil ntre
lichiditatea stocurilor i creanelor i exigibilitatea datoriile de exploatare, n sensul ncetinirii
ncasrilor i accelerrii preurilor.
2.
Trezoreria net (TN) - este expresia cea mai concludent a desfurrii unei activiti
echilibrate i eficiente. Ea relev calitatea echilibrului general al ntreprinderii att pe
termen lung ct i pe termen scurt.
TN = FR NFR
TN 2012= 154.304.174 -40.543.740 = 113.760.434 lei > 0
TN 2013=102.246.264 -49.074.473 = 53.171.791 lei > 0
Dac trezoreria net > 0, inseamn c exist un excedent monetar al exerciiului financiar.
Dac aceast situaie se perpetuez pe mai multe exerciii financiare nteprinderea are o
rentabilitate economic ridicat i posibilitatea plasrii rentabile a disponibilitiilor bneti.
Indicatori economico-financiari
Indicatori de lichiditate
Indicatorul lichiditii curente, respectiv indicatorul lichiditii imediate (indicatorul test
acid) exprim de cte ori se cuprind datoriile curente n activele curente, respectiv n activele
circulante mai puin stocurile i pun n eviden capacitatea societii de a onora angajamentele
financiare pe termen scurt pe seama activelor curente. Valorile obinute la nivelul anului 2012
sunt mai sczute n comparaie cu cele obinute n anul 2011, reflectnd o capacitate scazuta de
acoperire a datoriilor curente.
Indicatorul lichiditii curente = Active curente/Datorii curente
Lichiditate curent2012=
Active.Circulante 125.006.009
3,99
Datorii.Curente
31.328.657
Lichiditate curent2013 =
Active.Circulante 132.958.156
4,07
Datorii.Curente
32.594.608
imediat2012
3,49
31.328.657
31.328.657
Lichiditate
imediat2011
3.55
32.594.608
32.594.608
29
In general, o lichiditate curenta mai mica decat 1 e un semnal negativ. Valoarea optima
pentru acest indicator este in jur de 2.
Lichiditatea imediata masoara capacitatea companiei de a plati datoriile pe termen scurt utilizand
activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilant. Valoarea optima pentru acest indicator este
in general 1, activele cu lichiditate mare, si anume numerarul, investitiile pe termen scurt si
creantele fiind in acea situatie suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt, indiferent de
valoarea reala a stocurilor. Si aici insa, exista domenii unde lichiditatea imediata poate fi mai
mica decat 1, in principal acolo unde stocurile au o pondere mare in totalul activelor circulante.
http://www.biofarm.ro/documente/88-351-ro.pdf
30