Forme de organizare a

procesului instructiv
educativ

Principalele forme i moduri de organizare a activitilor didactice

Lecia.Tipuri de lecii

SISTEMUL FORMELOR DE ORGANIZARE

Clasa de elevi
cadrul organizatoric constituit din grupe constante de elevi potrivit
vrstei, progresului lor colar i nivelului de dezvoltare intelectual;
nu este doar un
spaiu educativ n care se transmit/nsuesc
informaii, ci are multiple valene psiho- pedagogice;
instruirea este organizat pe ani colari, cu o structur bine precizat,
iar coninutul instruirii este structurat pe discipline de studiu, conform
unor documente colare (plan de nvmnt, program colar, manuale
etc.);
procesul instructiv-educativ se desfoar dup un orar, sub form de
lecii sau alte tipuri de activiti didactice;
trecerea elevilor dintr-un an de studiu n altul superior se face anual pe
baza promovrii.

Lecia
reprezint
forma
principal
de organizare a procesului de nvmnt
prin care se desfoar activitatea comun a clasei de elevi sub conducerea
profesorului.
Fiecare lecie are un scop precis, anumite secvene de coninut, antreneaz diferite
strategii didactice, ceea ce confer activitii didactice un caracter sistematic,
unitar i logic.

Valene ale leciei

asigur nsuirea sistematic a cunotinelor;
formeaz i exerseaz capaciti intelectuale, morale,
practic-aplicative.
n conceperea leciei profesorul este influenat de
diferite modele de instruire, ceea ce face ca aceasta s poat fi
organizat:
frontal, cu ntreaga clas i predomin activitatea
de predare;
pe grupe mici de elevi (4-6) i permite diferenierea
sarcinilor de nvare;
individual, prin activiti independente.

+
antreneaz un mare numr de
elevi;
costuri mai mici;

asigur formarea culturii generale

i de specialitate;
dezvolt tehnicile de munc
intelectual ale elevilor;
stimuleaz creativitatea elevilor;

contureaz profilul de
personalitate: intelectual, moral,
estetic, fizic, profesional etc.;
cultiv sentimente, atitudini,
interese, aptitudini etc.

predomin activitatea profesorului

i pasivismul elevilor;
autoritarismul relaiei profesorelev;
uniformizeaz demersurile
didactice
nu promoveaz autoinstruirea i
nici autoevaluarea;
conexiunea invers este dificil de
realizat la clasele cu numr mare
de elevi etc.

NECESITATEA ORGANIZRII I DESFURRII

PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV

Sistemul de organizare pe clase i lecii a fost instituit de Jan Amos Comenius n sec XVII

Alte sisteme:

-team teachingCo Teaching Strategies.mp4

-instruirea pe clase de nivel
- sistemul monitorial (initiat concomitent de Bell si Lancaster)
- planul Dalton (experimentat de Helen Parkhurst)The Dalton Plan.mp4
- metoda centrelor de interes (elaborata de Ovide Decroly)'Step by Step' - Timisoara.mp4
- sistemul proiectelor (elaborat de Willliam H. Kilpatrick)
-metoda Winnetka (experimentata de Carlton W. Washburne)
- metoda muncii pe grupe (sustinuta de Roger Cousinet si de Peter Petersen)
- metoda Freinet (sustinuta de Celestin Freinet)12 ANI DE FREINET LA REGHIN.mp4
- metoda Dottrens (sustinuta de Robert Dottrens)
- sistemul Mannheim (elaborat si aplicat de dr. Sickinger)

Planul Dalton

Planul Dalton dupa numele orasului din SUA a

fost experimentat de Hellen Parkhurst, in care
clasele obisnuite sunt transformate in laboratoare
pe discipline, oferind elevilor materiale
documentare si indicatii de lucru pentru
activitatea individuala. Laboratoarele pentru
aceeasi disciplina prezinta materiale de studiu
ordonate dupa gradul lor de complexitate si
dificultate. Fiecare elev lucreaza conform unui
program individual, in ritmul sau propriu de lucru,
iar profesorul acorda, periodic, consultatii cand
este solicitat. Trecerea elevilor de la o etapa la
alta se efectueaza, pentru fiecare elevi in parte,
in momente diferite, pe baza verificarii asimilarii
continutului dat.

Sistemul Winnetka

Sistemul Winnetkaa fost experimentat de Carl Washburne, in Chicago, prin

care se incearca imbinarea activitatii scolare in comun cu activitatea
individuala, astfel ca programul sa fie compus din activitati colective si lucru
individual, in proportii aproximativ egale.

sistemul claselor mobile, n funcie de aptitudini, aplicat ntr-o suburbie

a oraului Chicago, n anul 1922.

Metoda centrelor de interes

Metoda centrelor de interesa fost elaborata de Ovid Decroly, fiind aplicata

in Belgia. Ea introduce schimbari mai ales in organizarea continutului
instruirii. Disciplinele de invatamant sunt inlocuite cu grupe de teme,
constituite in jurul a patru centre de interes ale copiilor, corespunzatoare
unor nevoi fundamentale de hrana, de aparare contra intemperiilor, de
lupta impotriva primejdiilor si nevoia de activitate in comun.

Accentul se pune pe interesele elevilor i pe activitatea independent, rolul

educatorului fiind de ndrumtor.

Sistemul Mannheim

sistemul claselor paralele sau difereniate: a) clase normale; b) clase

pentru deficieni; c) clase de recuperare; d) clase pentru copiii dota i. S-a
aplicat n 1900 de ctre doctorii Kisinger i Moses

Sistemul proiectelor

Sistemul proiectelora fost fundamentat de J. Dewey si W. Kilpatrick. Se

urmareste instruirea elevilor prin studierea unor proiecte (teme complexe),
concepute pe baza intereselor spontane ale elevilor. Prin asimilarea unui
proiect sunt asimilate cunostinte din diferite domenii stiintifice.

Metoda muncii pe grupe (Cousinet)

activitatea pe grupe mari de elevi,preconizata de pedagogul francez

Roger Cousinet, promovand lucrul in echipa, pentru executarea unor sarcini
date, cu scopul de a intari caracterul social al activitatii scolare si, in acelasi
timp, de a stimula activitatea elevilor.

pune accent pe formarea deprinderilor de cooperare

Metoda scolii active-Freinet

Asemanatoare acestui mod de organizare este si activitatea pe grupe cu

sarcini de rezolvare a unui proiect, conceputa si experimentata in Franta de
reprezentant al scolii active - Celestin Freinet.

Metoda Dottrens

preconizeaza imbinarea a patru modalitati de organizare a procesului de

invatamant: lectia, munca in echipa, invatamantul individualizat si instruirea
programata.

Se promova un nvmnt individualizat, bazat pe fie de activitate (de

recuperare, de dezvoltare, de exersare, de autoinstruire etc.).

Tipuri de lecii

Tipul de lecie desemneaz un mod de concepere i realizare a leciei,

determinat de sarcina didactic dominant, n funcie de care difereniem:
lecia de comunicare i nsuire a noilor cunotine;
lecia de formarea a deprinderilor i priceperilor;
lecia de recapitulare i sistematizare a cunotinelor;
lecia de verificare i apreciere a rezultatelor colare

Alte forme de organizare

consultaiile
meditaiile
cercurile pe obiecte de nvmnt
vizitele i excursiile/drumeiile:
vizite i excursii introductive;
vizite i excursii destinate dobndirii de noi cunotine;
vizite i excursii de fixare i consolidare a cunotinelor.

Exerciiu
Citii urmtoarele afirmaii i decidei valoarea lor de adevr, punnd adevrat (A)
sau fals (F) n spaiul liber:
(...) Lecia este principala form de organizare a activitii didactice.
(...) Sistemul de organizare a procesului de nvmnt pe clase i lecii a fost
promovat n ara noastr dup anul
1989.
(...) Lecia unific ntr-un ansamblu coerent interaciunile dintre
componentele procesului de nvmnt: obiective, coninut, metode i mijloace de
nvmnt.
(...) Clasa de elevi reprezint cadrul organizatoric, structurat pe
ani colari,
pe discipline de studiu, n conformitate cu anumite documente colare.
(...) Lecia poate fi organizat frontal, pe grupuri mici de elevi sau individual.
(...) n practica educaional, proiectarea i realizarea leciei se bazeaz pe
abloane, structuri rigide, improvizaii i hazard

Profesorul

Ce strategii trebuie s foloseasc?Teaching Strategies - LearningStyles.mp4

Ce l face s fie un profesor bun?BillGates_2013S-480p-ro.mp4,

BillGates_2009-480p-ro.mp4