TITLUL LUCRRII

CONTRACEPIA

ISTORIC
Aflata la interferenta mai multor domenii de activitate, planificarea familiala se impune ca o
necesitate, nevoia economica, avand in vedere motivele aspectului psihic negativ:

- sarcina nedorita;
- copii abandonati;
- numar crescut de bolnavi SIDA si alte maladii transmisibile sexuala;
- saracia care s-a extins si s-a adancit atangand mai ales familiile cu multi copii;
- numar mare de avorturi la cerere.
Dupa Revolutia din decembrie 1989 in Romania avortul a fost liberalizat, politica de
planificare familiala fiind una liberala fata de politica regimului comunist.
Desi nu foarte repede, contraceptia a fost cunoscuta in Romania mai ales la tineri in primii
ani de deupa 1990. Atat in mass media cat si in alte mijloace de informare si educatie a
populatiei au reusit sa aduca la cabinetele de planificare ale retelei guvernametale si
neguvernamentale, clienti de toate varstele.
Nevoia de informare si educatie in domeniul planificarii familiale este mare. Pentru a
raspunde acestor nevoii este necesar ca lucratorii din domeniul medical, social sa-si uneasca
resursele, experientele pentru a putea promova planificarea familiala-cheia concilierii
nevoilor planetei cu nevoile populatiei.
Numai intr-o lume cu familie planificata in functie de disponibilitatile afective si economice
vom gasi mai putina saracie si durere, mai multa bunastare si sanatate.

Societatile timpurii
In vremurile de demult, numarul populatiei era controlat in mod obisnuit de o mortalitate
naturala ridicata, la care se adauga avorturile, infanticidul si, uneori sacrificiul uman. Cu toate
acestea chiar in societatile primitive, a existat conceptul de prevenire a sarcinii. Pe tot globul,
inainte de aparitia scrisului, omul a elaborat diferite metode pentru prevenirea conceptiei precum
coitul prepubertar, lactatia prelungita, casatoriile intarziate, celibatul, coitul interupt sau alte actului
sexual natural. In plus, frecvent erau folosite ritualurile practicate de vraci, amulete sau potiuni
magice. 1

www.provitabucuresti.ro/docs/biblio/probleme.fundamentale.bioetica.pdf

Practicile din antichitate si primele dovezi scrise

Documente vechi, provenite din zone ale globului atesta dorinta din totdeauna a civilizatiei
umane de a preveni sarcinile nedorite.
Un text medical chinez datat in jurul anului 2700 i.e.n. contine ceea ce se considera a fi cele mai
vechi instructiuni scrise privitoare la controlul nasterilor, si anume o reteta pentru un agent abortiv.
Si papirusurile provenite din Egiptul Antic contin prescriptii medicale pentru contraceptie. De
exemplu, papirusul Kahun sau Petrie datand in jurul anului 1850 i.e.n descrie retete pentru diferite
paste vaginale contraceptive.
Vechiul Testamant al Bibliei prezinta practica contraceptiva a coitului interupt. Versetul 9 al
capitolului 38 din Geneza spune si Onan stia samanta nu trebuie sa fie a lui; si el o imprastie
pre pamant. Aceasta este, probabil, cea mai veche si larg folosita metoda eficienta de control a
nasterilor, fiind folosita si in zilele noastre, chiar in multe tari dezvoltate. Cu toate ca suprimarea
permanenta a nasterilor este interzisa de religia traditionala iudaica, Talmudul recomanda folosirea
acestei practici traditionale ori de cate ori sarcina ar reprezenta un pericol pentru viata. In
asemenea situatii Talmudul recomanda si alte metode cum ar fi folosirea unor bureti vaginali,
miscari violente care sa inlature sperma si variate potiuni pentru imperechere, destinate sa produca
sterilitate la femei.2

issuu.com/raducom/docs/bertrand_russell_-_istoria_filosofi

DEFINITII
Contracepia este o metod prin care cu ajutorul unui ansamblu de
mijloace se evit o sarcin nedorit.
Contracepia, termen ce provine din dou cuvinte latine contra (opus, contrar) i
conceptio (concepere), semnific orice aciune, care fie n programarea actului conjugal, fie in
svrirea lui, fie n dezvoltarea consecinelor sale naturale, i propune ca scop sau ca mijloc, s
fac imposibil procrearea.

Anticoncepionalele reprezint substane care mpiedic fecundaia, contraceptiv.

Exist n prezent diverse metode, care permit s se planifice nasterile n snul familiei, s se
determine momentul n care copilul s vin pe lume.
Fiecare din aceste metode prezint avantaje si dezavantaje, care trebuie cunoscute pentru a le putea
alege pe cele mai bine adaptate modului su de via, convinvgerilor personale, vrstei, altor
particulariti individuale i a le putea, eventual, schimba. A le cunoate nseamn a le putea alege
liber, in cunotin de cauz.
Preocuprile privind mpiedicarea apariiei unei sarcini nedorite nu sunt noi. nc din
antichitate, oamenii au ncercat s disocieze actul sexual de procreaie, funcia de reproducere a
sexualitii de cea erotic i de comunicare. 3

G.M. Poclitari, A.G. Paladi, Problemele folosirii mijloacelor anticonceptionale la etapa actuala Ocrotirea sanatiatii,

Chisinau, 1988

ACCEPTAREA PE SCARA LARGA A PLANIFICARII FAMILIALE

Peste tot in lume miscarea moderna de planificare familiala a intampinat, la inceput,
opozitie.Barierele au fost determinate de factori variati:

- vederi religioase si morale traditionale;

- ambitii nationaliste;
- parerea unei largi proportii a populatiei ca problemele legate de sexualitate sunt
indecente.
Considerarea unor contraargumente ca sanatatea si bunastarea individuala, dreptul omului si
cresterea populatiei, la inceput, a permis doar progrese lente dar, rapid, a castigat sprijin.
Planificarea familiala, asa cum s-a dezvoltat ea in multe tari, pare sa treaca prin patru etape in calea
sa catre acceptarea populatiei si a oficialitatilor:

- exprimarea publica a opineiei individuale;

- deschiderea de mici cabinete particulare;
- aparitia de cabinete neguvernamentale;
- programe guvernamentale.
In Europa si Statele Unite ale Americii, la inceputurile introducerii sale, planificarea familiala a
intampinat o opozitie morala si religioasa serioasa, avand un numar mic de metode disponibile.
Deschiderea primului cabinet de planificare familiala de Margaret Sanger a avut loc la New York
doar in 1916 si au necesari 50 de ani pana cand guvernul Statelor Unite a inceput sa joace un rol
active in acest domeniu.4
INOVATII TEHNOLOGICE
La inceput,dezvoltarea mijloacelor tehnice de control a contraceptiei a fost lenta. Recent, ca
urmare a interesului crescut si a cresterii resurselor investite in cercetarea stiintifica, au fost
inregistrate progrese remarcabile:

- prezervative;
- diafragme si cupole cervicale;
- spermicide;
4

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

- dispozitive intrauterine;
- contraceptie hormonala (pilule, inhectabile, implante);
- contraceptie chirurgicala.
Momentul de inceput al contraceptiei moderne poate fi considerat anul 1564, cand Fallope
a descris o invelitoare cu care se acoperea glandul penisului cu scopul de a proteja impotriva
sifilisului. Au trecut multi ani pana cand in 1843-1844, s-a pus la punct procedeul de vulcanizare al
cauciucului care a permis folosirea larga a prezervativelor.
Prima cupola cervicala a fost confectionata in 1838 de ginecologul german F.A.Wilde. Prima
diafragma a fost conceputa tot de un medic german, C. Hasse, care a publicat in anul 1880, sub
pseudonimul de P.J.Mensiger, un articol in care la prezentat. Pesarul Mensinga a devenit rapid
popular in Germania si Olanda.
Primele produse spermicide sunt comercializate la Londra, in 1885. In anii 1920-1930 au fost
elaborate noi produse, ca de exemplu tabletele spermicide pe baza de bioxid de carbon, cu efect
efervescent, spumant. In anii 50 au fost promovate ca potentiali spermicizi agenti activi de
suprafata care actionau, in principal, prin afectarea membranei celulare a spermatozoidului.
Predecesorul dispozitivului intrauterin de azi este un inel metalic, descris pentru prima data
de Richter in 1909 si popularizat de Grafenberg in 1929 folosirea lui a fost intrerupta pana la
aparitia materialelor si masurilor de antisepsie moderne care au permis reducerea mortalitatii si
morbiditatii asociate folosirii lui.
Reluarea folosirii lui s-a facut in urma publicarii rapoartelor lui Ishihama in Japonia, in 1956 si
Oppenhheimeimer in Israel, in 1959. In sfarsit primul contraceptiv hormonal steroid pilula a
devenit disponibil dupa publicarea lucrarilor de referinta ale lui Rock, Pincus si Garcia.
Inovatiile mai recente includ dezvoltarea injectabilelor, a tehnologiei implantelor care elibereaza
hormoni steroizi si a metodelor simplificate de contraceptia chirurgicala.

VARIATIILE FIZIOLOGICE ALE FERTILITATII5

Inainte de descrierea variatelor mijloace tehnice folosite pentru prevenirea conceptiei, este
necesar sa revizuim variatiile fiziologice ale susceptibilitatii la sarcina care apar in mod normal pe
parcursul perioadei fertile a femeii:

- scurta perioada dupa menarha;

- postpartum si in perioada de lactatie;
5

C.G.Teodoru- Efectele secundare ale contraceptiei Editura Medicala, Bucuresti, 1985

- scurta perioada inaintea menopauzei

Timp de cateva luni sau ani dupa menarha se inregistreaza un anumit grad de fertilitate. Si primele
saptamani dupa nastere sunt o perioada infertile, iar continuarea alaptatului determina infertilitatea
relativa. Anii dinaintea menopauzei prezinta un declin al susceptibilitatii la conceptie.
Aceste perioade de infertilitate sunt importante din mai multe puncte de vedere. In primul
rand, ele demonstreaza incercarea fiziologica pe care o face natura sa ofere contraceptie in
perioadele de sarcina este insotita de mai multe riscuri pentru o mama si fat de cat in mod obisnuit.
In al doilea rand, aceste variatii normale ale fertilitatii ridica in orice stadiu anumite probleme
statistice legate de determinarea cu exactitate a rolului real jucat de metodele contraceptive in
indeplinirea sarcinii.
Impactul variatiei fiziologice a fertilitatii trebuie luat in considerare in cadrul oricarei evaluari
demografice.
In al treilea rand, o femeie poate fi indusa in eroare de aceste perioade si sa nu foloseasca
contraceptie suplimentara, ceea ce poate duce la aparitia unei sarcini tocmai in perioadele cu riscul
cel mai mare. Recunoasterea faptului ca in anumite perioade riscurile aparitiei unei sarcini nedorite
sunt mai mici, poate innfluenta alegerea de catre femei a metodei contraceptive. Nocivitatea sau
siguranta unei metode contraceptive trebuie intotdeauna considerate in comparatie cu riscurile
medicale si sociale ale unei sarcini nedorite ce poate rezulta in urma eficientei contraceptive
scazute a metodei respective.
In sfarsit pe parcursul acestor perioade, exista anumite riscuri pentru sanatate care trebuie
considerate in cadrul procesului de selectie a metodei contraceptive, in special al celor ce implica si
hormoni.

Fertilitatea dupa menarha

Contraceptivele hormonale sunt recomandate la adolescente, cu toate ca la fetele foarte
tinere, este nevoie de anumite precautii in prescrierea lor. Pana la instalarea unor menstruatii
regulate, se recomanda folosirea altor metode contraceptive. Cu toate acestea, daca adolescentele
active sexual nu pot folosi corect alte metode contraceptive se vor prescrie pilule.
Ratiunea acestei recomandari se bazeaza pe faptul ca sarcinile nedorite si avorturile la aceasta
grupa de varsta se asociaza cu consectintele negative care depasesc cu mult riscurile aparitiei unor
probleme datorate efectelor suprimarii mecanismelor hipotalamici ale dezvoltarii sexuale.

Fertilitatea din perioada de lactatie

Alaptatul intarzie revenirea menstruatiei, inhiba ovulatia si reduce probabilitatea
conceptiei.Pe baza rezultatelor unui studiu colaborativ al O.M.S, efectuat in 9 tari, se poate spune
ca aproape toate femeile care la 4 luni dupa nastere nu alapteaza, prezinta revenirea menstruatiei,
indiferent de durata de timp postpartum in care au alaptat. La femeile care alapteaza revenirea
mentruatiei este mult mai lenta, amenoreea putand continua pana la mai mult de 2 ani.

Ovulatia
Prima mentruatie postpartum poate sa fie sau sa nu fie precedata de ovulatie. Procentul de
femei care ovuleaza inainte de revenirea primei menstruatii postpartum variaza in diverse studii
intre 10% si 80%. Ovulatia inainte de prima menstruatie are o probabilitate mare la femeile care nu
alapteaza, intermediara, la cele care alapteaza paertiale si mica la cele care alapteaza continuu.
Aparitia unei sarcini in timpul amenoreiei postpartum, ca rezultat al ovulatiei, care precede
revenirea primei menstruatii este mai rara decat numarul de ovulatii. Chiar si dupa revenirea primei
menstruatii, unele femei care alapteaza nu prezinta ovulatii regulate, iar probabilitatea conceptiei
este mai mica decat la femeile care nu alapteaza.

Fertilitatea in premenopauza
Este clar faptul ca dupa menopauza nu mai pot apare sarcini. Ocazional, dupa cateva luni de
menopauza, aparenta pot reveni una sau mai multe menstratii. Contraceptia se poate intrerupe la un
an de amenoree instalata dupa varsta de 40 de ani. Faptul ca probabilitatea de conceptie scade
rapid, dupa varsta de 35 de ani nu este umanim recunoscuta.
Frecventa infertilitatii spontane dupa varsta de 40 de ani poate justifica folosirea unor
metode contraceptive mai putin eficiente, in special in situatiile in care si contactele sexuale sunt
mai putin frecvente. Cu toate acestea folosirea unor asemenea contraceptive trebuie pusa in balanta
cu riscurile medicale si sociale mari ale unei sarcini aparute la aceasta categorie de varsta.

Principiile contraceptiei
Tehnicile contraceptive moderne doresc sa intrerupa procesul conceptiei prin influentarea
ovulului, spermatozoizilor, intalnirii ovulului cu spermatozoidul si a implantarii. Suprimarea
ovulatiei constitue mecanismul principal de actiune al contraceptivelor hormonale. Ea are ca punct
de actiune hipotalamusul si hipofiza si inhiba functia gonadotropa.
Prevenirea eliberarii spermatozoizilor in tractul genital feminin constitue principiul prin
care actioneaza metodele de bariera pentru barbati. Aceste metode includ vechea, dar inca larg
folosita metoda a coitul interupt, mult utilizata si simpla metoda a folosirii prezervativului.
Contraceptia chirurgicala masculine prin sectionarea si legarea vaselor deferente creaza o metoda
de bariera permanenta pentru barbat.6

C.G.Teodoru- Efectele secundare ale contraceptiei Editura Medicala, Bucuresti, 1985

METODE CONTRACEPTIVE NATURALE

Metoda calendarului
(metoda ritmica, metoda Ogino-Knauss)
Metoda isi are originea in descoperirile lui Ogino (Japonia) si Knauss (Austria), in deceniul
trei al secolului al XX lea. Ei au ajuns la concluzia ca ovulatia se produce in jurul mijlocului
ciclului menstrual sau aproximativ cu doua saptamani inaintea menstrei urmatoare. Calcularea
perioadei fertile se bazeaza pe urmatoarele argumente: in medie ovulatia se produce cu 14 zile
(plus sau minus 2) inaintea inceperii menstrei urmatoare; in cursul unui ciclu menstrual are loc, de
obicei, o singura ovulatie; sperma isi mentine capacitatea sa fertilizanta aproximativ 2-3 (uneori
insa pana 7-8); ovulul isi pastreaza abilitatea de a fi fertilizat 12- 24 ore dupa ovulatie.
Perioada de fecundablitate a femeii dureaza 3-4 zile in cursul unui ciclu menstrual. Ogino a
propus pentru femeile cu cicluri neregulate o formula simpla:
10+n-28=
17+N-28=
In care:
n= nu numarul de zile ale ciclului cel mai scurt;
N= numarul de zile ale ciclului cel mai lung

In practica se cere femeii sa aiba un calendar prcis al duratei ciclurilor sale menstruale pe o
perioada de 6-12 luni. Durata perioadei de abstinenta va fi cu atat mai mare cu cat ciclurile sunt
mai neregulate.

10

Pentru femeile cu cicluri scurte, moderat variabile, zilele nepericuloase se vor limita doar la o
scurta perioada inainte si dupa menstruatie. La femeile cu cicluri menstruale foate variabile metoda
este total inaplicabila.
La femeile cu cicluri regulate de 28 de zile, perioada fertile ar fi aproximativ intre zilele 10
ai 17 ale ciclului.
Metoda este greoiae, tine mult de capacitatea de intelegere, de gradul de cultura al cuplului.
Cuplul trebuie sa fie bine lamurit asupra fiziologiei ciclului. Cooperarea partenerului masculin este
absolute necesara. Femeia trebuie sa-si supravegheze bine ciclul. Esecul eventual trebuie, de aceea,
sa fie prevazut si nu trebuie privit ca un dezastru Indicele de esec al metodei este de 1438 de sarcini
la 100 de ani- femeie.

Metoda temperaturii bazale

Ovulatia este insotita de o usoara crestere a temperaturii corporale, care se mentine pe toata
durata persistentei corpului galben. Termometrizarea teebuie sa se faca zilnic, la aceiasi ora cu
acelasi termometru timp de 5 munite, rectal sau bucal. Inregistrarea se face pe hartie milimetrica,
obtinandu-se in final o curba a temperaturii.
Metoda cere un nivel cultural, educativ si igienico-sanitar ridicat, o intelegere a fiziologiei ciclului.
Perioada de abstinenta cuprinde 2-3 zile inainte de decalajul termic si 2-3 zile dupa acesta. Metoda
este grevata de multe esecuri. Afectiuni febrile intercurente falsifica curba termica. Metoda nu
poate fi folosita de catre femei care alapteaza decat dupa ce aceasta isi reia ciclurile menstruale.
Nu beneficiaza femeile in premenopauza, ca si cele din perioada postpubertara precoce datorita
neregularitatilor lor mentruale si frecventa lipsa a ovulatiei in aceste circumstante. Indicele de esec
al metodei este foarte controversat. Daca raporturile sexuale sunt premise numai in perioada a doua
11

a ciclului menstrual, indicele real este bun, de ordinal a 1%, dar creste la 19% cand au loc si in
prima parte a acestuia.

Variaza in functie de varsta:

- este de 1% la femeile peste 35 de ani, cu motivatii serioase pentru contraceptii, dup ace
au nascut numarul de copii doriti;

- este de 28% la femeile in varsta de 20-24 de ani

Metoda calendarului + temperature bazala
Desi combinarea celor doua metode ar trebui sa le creasca eficacitatea contraceptive situatia
nu pare sa se fi verificat in practica.

Metoda testelor calorimetrice

Metoda face apel la modificarile compozitiei enzimatice a mucusului cervical de-a lungul
ciclului, detectabile cu ajutorul unor benzi de hartie reactive. Virarea culorii permite stabilirea
ovulatiei. Fidelitatea metodei este slaba, iar aplicabilitatea greoaie.7

Metoda Billings (ritmul mucusului cervical)

In anul 1973 medicii australieni John si Evelyn Billings au incorporat cunostintele privind
efectele estrogenilor si progesteronului asupra producerii de mucus de catre colul uterin intr-o

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

12

metoda de determinare a fazei fertile a ciclului menstrual, metoda este considerate cea mai
populara dintre metodele naturale de planificare familiala.
Femeia trebuie sa-si urmareasca singura modificarile, consistentei si aspectului mucusului
din propriul vagin, in fiecare zi a ciclului sau. Coitul este permis in zilele uscate de la inceputul
ciclului pana cand apar primele semne de secretie, tulbure la inceput si de umezire.
Timp de 7-14 zile se va impune abstinenta. Mucusul devine abundant, alunecos, filant, clar.
Aceste modificari marcheaza ovulatia.
Dupa cateva zile mucusul devine opac, lipicios, dens, vascos semnaland inceputul fazei sigure,
continuandu-se pana la aparitia menstrei, la sfarsitul ciclului.

Metoda simpto-termica
Aceasta metoda asociaza metoda Billings cu cea a temperaturii bazale si a observarii
semnelor si perioadelor de fecunditate sau de infecunditate de-a lungul ciclului menstrual.
Aplicarea corecta a metodei simpto-termale face ca indicile de eficacitate sa fie foarte
bun.procentul sarcinilor surpriza nu depaseste 3%.
Ea reclama acordul si participarea celor doi membrii ai cuplului si o relatie de dragoste
stabile.

Alaptatul la san
Dupa ce femeia a nascut alaptatul la san din 4 in 4 ore impiedica ovulatia timp de 190
saptamani, ferind-o de o noua sarcina. Aceasta metoda pare sa fie singura modalitate cu adevarat
normala de planificare familiala.
13

Metoda coitului intrerupt

Retragerea rapida a penisului si depunerea spermei in afara vaginului in afara iminentei
ejaculari din timpul raportului sexual a fost folosita de barbati, drept metoda de contraceptie, inca
din timpuri biblice.
Retragerea penisului si ejacularea in afara canalului vaginal nu asigura o securitate deplina. Daca
retragerea nu este rapida, o parte a spermei va fi ejaculata in vagin. Sarcina poate apare chiar cand
sperma este depusa la nivelul organelor genitale externe ale femeii. Chiar daca se iau masurile cele
mai severe, indicele de esec este de 10-23%. Metoda are insa si multe dezavantaje. Se noteaza
frecvent la barbati aparitia tulburarilor de comportament sexual, a scaderii lididoului, a impotentei.
Femeia poate prezenta tulburari de sensibilitate, frigiditate, dureri pelvine, disparemie, vaginism,
leucoree. Coitul interupt trebuie evitat daca barbatul sufera de ejaculare precoce, daca nu-si
controleaza bine momentul ejacularilor, daca femeia nu poate fi adusa la orgasm in timpul
preludiului, daca unul din cei doi parteneri sufera de fenomene neuroastenice.
In ciuda tuturor aceste neajunsuri, coitul interrupt continua sa aiba din ce in ce mai multi adepti,
mai ales ca un avantaj al acestor metode.8

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

14

Metoda coitului rezervat=Carezza

Metoda are sa-si aiba originea la unele popoare orientale. Tehnica consta in prelungirea
voluntara a actului sexual, cu inhibarea ejacularii din partea barbatului. Metoda procura o oarecare
satisfactie ambilor parteneri dar in general se termina prin coit interupt.
Barbatul trebuie sa dea dovada de un extraordinar autocontrol. Teoretic eficacitatea ar fi totala.
Efectele secundare pot fi: la barbat disurie, polakiurie, hipertrofie de prostate, dureri pelvine,
modificari ale comportamnetului sexual, impotenta, femeia poate prezenta manifestari nevrotice.

Abstinenta totala
Exista cupluri care din considerente religioase sau ideologice nu fac apel la alte metode sasi refuza pur si simplu activitatea sexuala.
Aceasta situatie duce la tensiuni insuportabile, tulburari nevrotice.
Dupa opinia specialistilor aceasta metoda are la baza o relatie normala, intre barbat si femeie, iar
asa zilele considerente religioase sau de alta natura mascheaza situatia reala.
Medicii care se confrunta cu astfel de probleme trebuie sa faca o anamneza aprofundata asupra
dedesupturilor acestui spirit de sacrificare.9

METODE CONTRACEPTIVE ARTIFICIALE

9

Carlos M.Huezo, , MD Charles, S. Carignan MD- Ghidul serviciilor de planificare familiala Regia autonoma

Monitorul oficial

15

Contraceptia masculina
Desi au fost incercate diverse combinatii biochimice obtinute in laborator sau din plante,
combinatii hormonale de testosteron si progesteron ori extrase din papaya, pana in prezent toate
acestea nu s-au concretizat sub forma unei pilule, ci mai degraba sub forma unul implant
subcutanat de contraceptive hormonale destinate barbatilor. Asadar, da, este posibila si pentru
barbati o metoda contraceptiva hormonala si voi vorbi despre aceasta in cele ce urmeaza.

Prezervativul masculin (condomul)

Folosirea prezervativelor prezinta cea mai veche metoda de contraceptie masculuina. Este
cunoascut in Roma Antica, fiind fabricat din tesuturi de in sau intestin gros (cec) de aninmal. De-a
lungul timpului s-au facut progrese importante atat din punctul de vedere al calitatii materialului
cat si al finetii sale.
Daca in secolul al XVII era considerat (Madamme de Svegne) o armura contra placerii si o
panza de paianjen contra pericolului, in secolul nostru este considerat o panza de paianjen contra
placerii si o armura contra pericolului (Dr.A.Pecker).
Prezervativul reprezinta si un mijloc de profilaxie a bolilor transmisibile pe cale sexuala, inclusiv
SIDA.
Prezervativul este o metoda contraceptiva foarte eficienta si foarte usor de folosit. Practic ea nu are
efecte secundare si nu influenteaza negativ sanatatea. Singurele argumente contra prezervativului
care se aduc sunt acelea ca micsoreaza placerea simtita in timpul actului sexual, dar cum aceste
argumente sunt cunscute si producatorii de prezervative, acestia au resit sa produca prezervative de
o finete deosebita, care sa permita atat femeii caat si barbatului sa simta intreaga palcere, si care
ofera in acelasi timp destula siguranta prin rezistenta materialului.
In ziua de azi este o gama atat de larga de prezervative din care poti alege, incat chiar folosirea
prezervativului in sine devine un motiv excitant in plus. Asta daca ne gandim la prezervativele
lubrefiate sau la cele cu arome de fructe exotice. Prezervativele sunt create practic "pe toate
gusturile", de la cele din material mai gros, ultra sigure, pana la cele de o finete deosebita, de la
cele aromate pana la cele care se incalzesc in timpul actului sexual sau pana la cele cu striatii de
diferite tipuri.
Daca stai sa te gandesti bine nu ai ce argumente sa aduci contra folosirii prezervatiivului, mai ales
daca te gandesti ca el te protejeaza in acelasi timp de o sarcina nedorita dar si de bolile cu
transmitere sexuala.
16

Indicatiile folosirii prezervativului sunt numeroase:

- imposibilitatea folosirii altei metode contraceptive

- lipsa de experienta a barbatului
- ejacularea precoce
- profilaxia bolilor venerice
- profilaxia infectiilor micotice sau parazitare (candidoze, trichomoniaza)
- igiena deficitara
Dezavantajele constau in scaderea stabilitatii si satisfactiei raportului sexual in momente cand apar
primele semne de detumescenta.prin protectia pe care o asigura fata de virusul HIV, prezervativul
isi mentine un loc important in arsenalul metodelor contraceptive. Prezervativul masculin
reprezinta cea mai buna arma impotriva maladiilor transmise pe cale sexuala.
Regului de folosire a prezervativului:

- sa se foloseasca un prezervativ pentru fiecare raport sexual

- sa se aplice prezervativul pe penis inaintea inceperii raportului sexual
- sa nu se extinda prezervativul pe extremitatea penisului si sa se lase un mic spatiu liber,
de 1-2 cm la extremitatea sa pentru a colecta sperma

- sa se deruleze prezervativul pana la baza penisului

- daca prezervativul se rupe in timpul actului sexual, sa se retraga imediat penisul si sa se
inlocuiasca prezervativul
17

- dupa ejaculare se va retrage penisul, care este in inca in erectie, mentinand ferm
marginea prezervativului in timpul retragerii, pentru a evita o fuga a spermei

- daca se doreste folosirea unui lubrefiant, va fi ales unul pe baza de apa (geluri)
Vasectomia
Interventie chirurgicala simpla practicata sub anestezie locala, vasectomia vizeaza
intreruperea pasajului spermatozoizilor prin canalele defecte. Vasectomia nu impiedica
erectia, nu afecteaza cu nimic calitatea raportului sexual, care se va termina prin orgasm si
ejaculare. Incidentele postoperatorii sunt rare si minore in majoritatea cazurilor:
hematoame, infectii, edeme locale, durere locala.
Se considera ca sterilizarea este efectiva dupa 8-10 saptamani si 10-12 ejaculari.Se
recomanda a se practica cel putin 2 spermograme inainte ca medicul sa poata afirma cu
certitudine reusita interventiei.
Sterilizarea in cadrul acestei metode ramane totusi ireversibila la aproximativ 30-60% din
cazuri. Fenomenul se datoreaza aparitiei de anticorpi, antispermatozoizi.
III.1.3. Obstructia nechirurgicala a deferentelor
Relativ recent, specialistii chinezi si-au descris experiente asupra eficacitatii si sigurantei
blocarii lumenului canalelor deferente prin injectare subcutanata a unor substante ocluzive.
Dopul format poate fi usor indepartat atunci barbatul doreste sar redevina fertil.10

10

Carlos M.Huezo, , MD Charles, S. Carignan MD- Ghidul serviciilor de planificare familiala Regia autonoma

Monitorul oficial

18

Contraceptia hormonala la barbat

La barbat controlul producerii gametilor este mult mai complex pentru ca este vorba
de un proces continuu si nu periodic. Functionarea testicolelor depinde de cei doi hormoni
hipofizari: FSH si LH controlati de LH-RH-ul hipotalamic. Primul activeaza marile unitati
de control ale spermotogenezei, celule ferloti, iar LH stimuleaza producerea testosteronului
de catre celulele Leyding.
Substresia spermatogenezei implica inhibitia FSH si a LH si diminuarea
concentratiei intratesticulare de testosteron.
Antagonistii LH-RH realizeaza o desensibilizare hipofizara gonadotropa, responsabila de o
prabusire a FSH si LH bioactiv. Se obtine o castrare biologica care va impune o substitutie
androgenica asociata.
Estrogenii suprima sspermatogeneza prin blocarea gonadotropilor, dar cu unele
efecte secundare care ii fac inutilizabili:

- scad libidoul
- determina o feminizare somatica.
Rezultatele cele mai interesante provin din asocierea testosteronului si progestativelor, care
provoaca putine efecte secundare si determina o inhibitie puternica a spermatogenezei.
Pentru inhibitia gonadotropa s-a propus si folosirea inhibinei, hormon testicular natural,
frenator fiziologic al secretiei de FSH.

Contraceptia prin substante naturale

Mai multe substante de origine vegetala sunt testate la om. Efectul antifertilitate al
gosssepolului este datorat actiunii sale vatamatoare asupra spermatozoizilor la nivelul
tubilor seminiferi si blocajul mobilitatii gametilor. Gossepolul actioneaza inhiband mai
multe sisteme enzimatice si sintezele proteice ale gametilor si celulelor testiculare.S-a notat
o sterilitate ireversibila dupa un tratament de circa trei ani.
Printre alte efecte secundare s-a notat:disconfort gastro intestinal, modificari ale libidoului,
miastenie hipocalemica. 11
11

Carlos M.Huezo, , MD Charles, S. Carignan MD- Ghidul serviciilor de planificare familiala Regia autonoma

Monitorul oficial

19

Contraceptia prin mijloace fizice

Ultrasunetele au fost testate la barbati varstnici care trebuiau sa sufere o
orhidectomie pentru cancer de prostata. S-a notat leziuni importante la nivelul tubilior
seminiferi.
Utilizarea caldurii pare mult mai interesanta. Medicii japonezi au experimentat
eficacitatea bailor calde si au inventat un aparat pentru a incalzi scrotul. Caldura provoaca o
perturbare a functiei epidiclinare scazand puterea fecundanta a spermatozoizilor produsi.

Contraceptia imunologica
Vaccinarea contraceptiva este un proces atragator, putin costisitor si putand asigura o
protectie de mai multe luni contra unei sarcini nedorite. In provocarea sintezei de anticorpi
dirijati fie impotriva unor hormoni implicati in reproducere, fie contra spermatozoizilor.
Blocajul unei proteine prezente pe suprafata capului spermatozoidului printr-un
anticorp monoclonat particular poate intrerupe fecundatia. Unul din candidatii cei mai
seriosi la testul de agent contraceptiv la barbat este antigenul de fecundare FA-1 izolat in
1986 pe membrana spermatozoizilor umani si animali.
Acest antigen este implicat in infertilitatea umana de origine imunitara.12

CONTRACEPTIA FEMININA
Contraceptia mecanica
12

G.M. Poclitari, A.G. Paladi, Problemele folosirii mijloacelor anticonceptionale la etapa actuala Ocrotirea

sanatiatii, Chisinau, 1988

20

Diafragmul
Dintre diferitele metode de prezervativ feminin (cap cervical) vimula (diafragm)
numai ultimul este inca utilizabil. Este vorba despre un dispozitiv din cauciuc, avand o
margine semirigida cu diverse diametre adaptabile tipului de vagin. Exista multe tipuri de
diafragme.
Diafragmul se insera in fundul vaginal posterior pana indaratul simfizei pubiene.
Colul uterin este acoperit si numai poate veni in contact cu lichidul spermatic. Indicele de
esec al acestei metode este de 2-5% cu conditia sa se respecte cateva reguli:

- talie corespunzatoare;
- crema spermicida corect aplicata
- instruirea femeii pentru a intelege tehnica de automontare a dispozitivului;
- utilizarea diafragmei indiferent de data ciclului si la fiecare raport sexual;
- diafragmul trebuie montat cu minim 2 ore inainte de raportul sexual si lasat pe loc cel
putin 8 ore dupa acesta.

Capul (Capa) cervical(a)

Este un dispozitiv care acopera numai colul uterin dupa principiul ventuzei. Avantajul
asupra diafragmei este cel de a putea ramane pe loc timp mai indelungat (dar nu mai mult de 3
zile). Femeile care folosesc aceasta metoda trebuie sfatuite si asupra utilitatii pilulei de a doua zi, in
caz de deplasare a capul cervical.
Exista si dispozitive prevazute cu o valva cu sens unic care permite trecerea fluxului
sangvin mentrual, interzicand totodata intrarea spermei.13

Pesarul (capacelul)
13

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

21

Este un capac ce se fixeaza in fundurile de sac vaginal si adera de colul uterin ca o ventuza.
Se poate trata cu spermicide. Tehnica de aplicare este destul de anevoiasa. Eficacitatea sa este
relativa.

Vimula
Este un dispozitiv intermediar intre capul cervical si pesar. Are o buna aderenta la fundurile de sac
vaginale. Este indicat in cazurile de prolaps genital.

Obstructia tubara nechirurgicala

Insertia de implant de clorhidrat de quinacrina reprezinta o metoda nechirurgicala de sterilizare a
femeii. Peletele contin 250 g de clorhidrat de quinacrina. Se fac trei implante, la intervale de cate o
luna, insertia facandu-se in cursul fazei prediferative a ciclului.
Printre efectele secundare se noteaza: leucoree, lombagii, dureri pelviene, amenoree, menoragii.
Acetsea sunt foarte rare.Indicile de eficacitate este foarte bun.14

Ligatura trompelor
14

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

22

Ligatura tubara are drept scop impiedicarea ascensiunii spermatozoidului ca si a transportului

ovului nefecundat de la ovar la cavitatea intrauterina. Ovulul va fi eliberat in fiecare luna dar va
degenera in partea superioara a trompelor fara sa poata fi fertilizat. Indicele de esec este mic de
ordinul a 0.1-2 % ani-femeie. Printre inconveniente s-au raportat cresterea menomtragiilor si
sechele psihologice.
Metoda poate fi aplicata multiparelor, femeeilo cu un trecut obstetrical defavorabil, celor cu
uter cicatriceal in cazul unor afectiuni medicale care contraindica sarcina definitiv.

Dispozitivele intracervicale
Sunt niste aparate care e introduc in canalul cervical, contin spermicide sau un steroid inhiband
mobilitatea si puterea fecundanta a spermatozoizilor, actionand mecanic, chimic si hormonal.

Inelele vaginale
Sunt dispozitive din silasitic impregnate cu acetat de medroxiprogesteron. Inelul poate
ramane pe loc fie din ziua a 5 a pana a 25 a a ciclului, fie trei luni consecutiv. Actiunea se
manifesta prin blocarea ovulatiei, prin modificarea glerei cervicale. Este mai curand o metoda
hormonala, dar aplicata printr-un procedeu mecanic intravaginal.15

15

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

23

Buretele de colagen
Este un contraceptiv vaginalbine tolerat dar cu eficacitate discutabila. Fabricat dintr-un
material natural, spongios, pretratat cu un spermicid buretele absoarbe si ataca spermatozoizii. Este
moale neiritant si de uzaj mai comod decat diafragmul conventional.

Dispozitivele intrauterine (DIU)

Steriletele sunt dispozitive alcatuite dintr-un material solid, care se introduc in cavitatea
uterina in scopull prevenirii unei sarcini.

Clasificare:

- steriletele inerte (simple)- nu elibereaza substante active. Pot fi din plastic sau otel
inoxidabil si pot avea diferite forme
Exemple: sterilet din otel oxidabil, inelar, sterilet de Lippne Loaps din plastic sau steriletele
tip Onuga din plastic

- steriletele bioactive- elibereaza produsii activi in uter (cupru, argint, progesteron)

Exemple: Cooper T380, Cooper T200, Cooper7, Multiload 375 si 250, Progestasert T
Sistem.
Mecanismele de actiune ale steriletelor cuprind efecte pe:

24

- Spermatozoizi- inhibarea migrarii lor din vagin prin col, cavitatea uterina pana la
nivelul trompelor unde are loc fecundare;impiedicarea capacitatii spermatozoizilor,
imobilizarea si fagocitarea acestora;

- Ovul- crestrea vitezei de pasaj prin trompe si afectarea lor datorita reactiei inflamatorii;
- Fecundatie- impiedicarea fecundatiei;
- Endometru- reactie inflamatorie nespecifica, modificari mecanice, traumatice,
enzimatice, hormonale, imunologice il fac impropriu

- Ovoimplantare- liza blastocistului (oului), impiedica nidatia provoaca dislocarea

mecanica a oului implantat ori eliminarea lui datorita faptului ca endometrul modificat
nu-l poate sustine.

Eficacitatea:
Steriletele se situeaza printre cele mai eficiente metode de contraceptie indelungata.
Posibilitatea aparitiei une sarcini se situeaza intre 1-3 sarcini la 100 de femei cu DIU pe an.
Cele mai noi tipuri au o eficacitate si mai mare (steriletele cu cupru sau levonergesrel).
Pentru ele probabilitatea aparitiei unei sarcini se situeaza intre 0.5-1%.
Indicatii pentru folosirea steriletului
Steriletul poate fi folosit de femeile care:

- au contraindicatii privind folosirea pilulei contraceptive;

- nu pot obtine in mod regulat un contraceptiv creat;
- au copii- necesita o metoda contraceptiva de mare eficienta. Si in viitor ar mai putea
dori copii;

- nu doresc sa mai aiba copii dar nu doresc sa fie sterilizate

- doresc o metoda care sa nu necesitebun tratament zilnic sau aplicarea la fiecare contact
sexual

- alapteaza
25

- se doreste obtinerea unui alt beneficiu

Contraindicatiile folosirii steriletului
Steriletul este contraindicat pentru femeile care au:

- sarcina cunoascuta sau suspectata pana la rezolvare

- cancer al organelor sau a altor organe pelviene
- displazii ale colului uterin
- tumori benigne uterine care modifica cavitatea interna, anumite malformatii uterine
- boli inflamatorii acute sau cronice pelviene ori a cailor genitale inferioare
- endometrioza
- avort septic recent
- infectii ce au urmat unui avort mecaic in ultimele trei luni
- endometrita postpartum
- boli infectioase acute sau recente
- boli sau tratamente medicamentoase ce produc tulburari de coagubilitate
- sangerari genitale din cauze neelucidate pana la stabilirea diagnosticului corect
- TBC evolutiv
- Factori de risc pentru pentru transmiterea HIV
- Alergii la cupru
- Boli cardiace valvulare ori antecedente de endocardita
- Anemiile moderate sau severe
- Femeile care au factori de risc la dobandirea bolilor venerice ori HIV
- Antecedente de sarcina extrauterina
- Tulburari de ciclu
- Imunodepresie dobandita medicamentos ori alte acuze
Inainte de a se aplica un dispozitiv intrauterin femeii trebuie sa i se faca o pregatire
psihoprofilactica, pentru a i se reduce atitudinea negativa fata de DIU si fata de eventualele
complicatii ce pot apare.
In afara unui examen medical corect, sunt indispensabile HLG-ul, VSH-ul, examen
bacteriologic al secretiilor uretrale, cervicale, vaginale, teste de coagulabilitate.

26

Introducerea DIU se va face in primele 3-4 zile ale ciclului menstrual, in zilele 5-6 sau
dupa 6-8 saptamani de la nastere, in functie de faptul ca femeia va alapta la san sau nu,
imediat dupa avorul medical necomplicat sau la prima menstruatie normala
Dispozitivele intrauterine au mai multe dimensiuni (de la 1 la 4), adaptabile marimii
uterului si numarului sarcinilor anterioare. Astfel, la femeile care nu au sarcini sau au un
sigur avort, cu lungimea cavitatii uterine este de 2,5-3 cm, se aplica spirala DIU nr.1 sau
nr.2, daca lungimea cavitatii uterine este de 4-5 cm (dupa o singura nastere), spirala nr.3, iar
la o lungime a cavitatii uterine de 6 cm si mai mult (dupa nasteri repatate), spirala nr.4.
Introducerea dispozitivului trebuie facuta de medic, antrenat in acest sens.

Adaptarea organismului la corp strain decurge in mod individual, putand dura 2-3 luni. Este
nerationala aplicarea DIU pentru o perioada scurta de timp. Durata valabilitatii este de 3-45 ani. Timp de 6-8 zile dupa aplicare se recomanda repaus sexula, pana la incetarea
secretiilor sanguinolente si a durerilor. Primele menstre de dupa aplicarea DIU pot fi
prelungite, fluxul menstrual poate fi mai mare, pot fi dureroase. Se recomanda
administrarea de analgezice usoare, calciu, sedative.
Un prim examen medical de specialitate se recomanda a fi facut la 7-8 zile, iar apoi se
repeta din 6 in 6 luni.
DIU constitue una din cele mai eficiente metode anticonceptionale indelungate.
Indepartarea DIU (excretia) este indicata in mai multe circumstante:

- dupa trecerea timpului de valabilitate 9de obicei 3-5 ani)

- dorinta de a avea un copil
- atitudinea negativa a femeii saiu a sotului fata de continuarea purtarii dispozitivului

27

- indicatii medicale: hemoragii ce nu cedeaza la tratamente conservatoare, acutizarea unor

procese inflamatorii cronice si care nu reactioneaza la terapie medicamentoasa.
Indiferent care este motivul extractiei DIU, se va proceda totdeauna la efectuarea unui
examen citologic pe un frotiu facut cu ajutorul spiralei insasi. Uneori, mai ales daca
dispozitivul a fost folosit timp indeliungat, se va face si un examen biopsic.
Dupa o pauza de 2-3 luni se poate introduce un nou dispozitiv, daca exista o asemenea
cerere.
Functia reproductiva la femeile care au folosit DIU se restabileste pe deplin in primele 2-3
luni dupa extractia acestuia la 60 dintre acestea, in primele 6 luni la 80% si in decurs de 1
an la 97%. Folosirea DIU a fost propusa si ca metoda si ca metoda de contraceptie postcoitala, in cazuri de raporturi sexuale presupus fecundate. Exista insa in prezent mijloace
hormonale eficace si usor de aplicat.

Spermicidele
Spermicidele sunt substante contraceptive prezentate sub forma de crema, geluri,
aerosoli, ovule, apste, tablete spumate care se introduc in vagin inainte de raportul sexual
pentru a impiedica ascensiunea spermatozoizilor si fecundatia.

Din punct de vedere chimic este vorba de substante acide (acid citric, acid salicilic, acid
boric, acid tartric, acid lactic) si alte categorii de substante: hexobezorcina, solutii de
permanganat de potasiu , clorura de benzalcolium. Sutele de spermicide folosite in prezent
au ca principiu activ una din urmatoarele familii de substante: electroliti, compusi sulfurati
si nitrati, bactericide, inhibitori enzimatici, detergenti si sapunuri surfactanti.
Spermicidele pot fi folosite singure sau se pot asocia diafragmelor, prezervativeloe,
buretilor vaginali sau altor mijloace mecanice. Mentionam numele catorva preparate
spermicide : Gerola, Genocrem, Genomousse, Ortho-Gynol, TA-RO-CAP, ovulele si crema
Pharmatex, Koromex, Jelly Intercep si Conceptol Gel, Encare.
28

Folosirea spermicidelor are avantajul ca pe langa efectul contraceptiv previne si o serie de

afectiuni transmise pe cale sexuala.
s-a dovedit efectul lor impotriva Neiseriei gonorhaee, a trepnemei pallidum, trichomonas
vaginalis, candidei albicans si a virusului herpes simplex.16

Contraceptia hormonala
Oestroprogestatove si progestative
Inventatorul pilulei a fost considerat Gregory Princus care in anul 1916 produce o adevarata
revolutie in contraceptie si planningul familial..
El a plecat de la ideea ca derivati ai celor doi hormoni feminini principali- oestradiolul si
progesteronul- ar putea bloca ovulatia si ar exercita un efect contraceptiv.
Diferite tipuri de pilule
Actualmente se dispune de 6 tipuri de pilule:
- oestroprogestative clasice cu 50g etinilestradiol, combinate sau secventilale;

- oestroprogestative minidozate, continand 30-37,5 g de etinilstradiol (minipilule). Aceste

sunt combinate, bifazice, trifazice.

- Progestative pure in doza mica administrata continuu 9micropilule sau

microprogestative)

- Progestative macrodozate
- Oestroprogestative administrate o data pe luna
OETROPROGESTATIVE SECVENTIALE
COMPOZITIE

NUME COMERCIAL

FABRICANT

EE 100g-21 zile

norquentil

Smith $ Kline

Ovanon

Organon

Phyiostat

Organon

Noresteron 5 mg
(zile 15-21)
EE 50 g 22 zile
Linestrenol 25 mg
(zile 7-22)
EE 50 g- 22 zile
16

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

29

Linestrenol 1 mg
(zile 7-22)
EE etinilestradiol

Pilule clasice cu 50 g etinilestradiol combinate mono, bifazice

Metoda

Progestativ
NEA 2 mg

Specialitati
Gynonlane

Observatii
Climat progestativ
Dominant

Combinate

NEA 1 mg

Milli-anovlar

Puternic estrogenic

Diacetat Ethinodiol 1 mg

Ovulene 50

Puternic dozat

monofazice
EE=50g

Bisecurin
Norgestrinone 2 mg

Planor

Progestativ dominant

Linesternol 2,5 mg

Ovarostat

Climat mixt cu usoara

predominanta estrogenica
Progestativ dominant

D- norgestrol 0.5 mg
EE 50/NEA 1 mg

Stediril
Gynophase

2 paliere

11 zile

progestativedominand
riscul sangerarilor

Combinate

intermenstruale

bifazice

EE 50/NEA 2mg

10 zile continuu

EE= 50g

EE 50/EDD 0,25mg

10 zile

Combinate

EE 50/EDD 1mg
EE 60g/LNG 0.06 g

11 zile
Ovidon 10 zile

bifazice

EE 50G/LNG 0.125g

11 zile

EE 60 g

EE 60/EDD o,25G

Bisecurin10 zile

EE 50 g

EE 50g/ EDD 1g

11 zile

EE- etinilestradiol
NEA- norethisteronacetat
30

LNG- levanogestrel
EDD-etinodioldiacetat

Minipilule oestroprogestative combinate monofazice cu 30-37,5 g etinilestradiol

Combinate
21 comprimate

Compozitie
EE 30g

Nume comercial
Minidril

Levonorgestrel 0,15
EE 30 g

Trentovlane

Norethisteron acetat 1mg

EE 30g

Varnoline

Desorgestrel 0.15 mg
EE 37,5 g

Orthononovum

Norethisteron
EE 37,5 g

Ovamzzo

Linestrelnol 0.75
EE 35g

Diane 35

Cyproteron acetat 2 mg

Minipilule oestroprogestative bi si trifazice

Compozitie

Nume comercial

EE: 30 g zilele 1-6

Adepal

40 g zilele 7-21
Levonogestrel
Bifazice

1 mg zilele 1-10
2 mg zilele 1121
EE: 30 g zilele 1-10
40 g zilele 1-10

21 comprimate

Norethisteron acetat
1 mg zilele 1-10
2 mg zilele 11-21
31

Miniphase

EE: 35 g 21 zile
40 g zilele 11-21
Norethisteron acetat
0,5 mg zilele 1-6

Triela

0,75 mg zilele 7-10

Trifazice

1 mg zilele 11-21
EE: 40 g zilele 11-21

21 comprimate

Levonogestrel

Trinordiol

50 mg zilele 1-6
75 mg 7-10
125mg 11-21

Oestroprogestative cu 20 g EE
Denumire comerciala

Compozitie

Mercilon

EE 20 g
Desogestrel 0,150 mg
Microprogestative

Progestativ
Norethisteron acetat 0,6 mg

Nume comercial
MILLGYNON

Shering

Noregestrel 0.030 mg

MICROVAL

Wyeth Byla

Lyinestrenol 0,5 mg

EXLUTON

Organon

Noregestrienone 0,35 mg

OGYILINE

Roussel

32

Fabricant

Progestative macrodozate17
Nu sunt contraceptive propriu zis. Sunt utilizate in insuficientele luteale ce determina stari
patologice nechirurgicale uterine sau mamare. Administrate zilnic din ziua a 5 a sau a 10 a pana in
ziua a 25 a ciclului. Acest tip de administrare este recomandabila femeilor cu sindrom premenstrual
sever si care doresc sa evite si sarcina. Efect similar are progesterolul retard injectat intramuscular
la 2-3 luni.

Oestroprogestative administrate o data pe luna

Acestea sunt:
- Medroxiprogesteron acetat 25 mg plus estradiol cipionat 5 mg;
- Noretisteron enantat 50 mg plus estradiol valerat 5 mg
Dereglarile menstruale sunt mai rar intalnite decat in cazul preparatelor injectabile progesteronice.
a) Modul de actiune
1. Contraceptivele orale actioneaza la trei nivele:

- asupra axului hipotalamic hipofizar

- actiune locala la nivelel glerei cervicale si la nivele endometrului
2. Actiunile sunt variate in functie de tipul de pilula
Oestroprogestativele combinate- blocheaza sinteza FSH si LH; fac glera groasa si
impermeabila spermatozoizilor; endometrul atrofic nu permite nidatia;
Oestroprogestativele secventiale actioneaza numai la nivelel axului hipotalamo-hipofizar
Progestativele administrate singure:

- in tratament continuu (micropilule) actioneaza asupra glerei cervicale si asupra

endometrului (atrofic)

- in tratmentul discontinuu (din ziua a 5 a sau a 10 a pana in ziua a 25 a), progestativele

macrodozate inhiba secretia FSH si LH

- in tratamentul injectabil retard actioneaza la trei nivele: hipotalami hipofizar, glera si

endometru

17

Carlos M.Huezo, , MD Charles, S. Carignan MD- Ghidul serviciilor de planificare familiala Regia autonoma

Monitorul oficial

33

b) Eficacitate
Cu exceptia sterilizarii chirurgicale, contraceptivele orale sunt considerate cel mai bun mijloc
de prevenire a sarcinii.
Daca impartim riscul in doua parti: riscul datorat metodei in sine si riscul datorat esecului
metodei vedem ca eficacitatea metodei devine un factor deosebit de important in ceea ce
priveste aprecierea eficientei metodei.
Cand pilulele contraceptive sunt luate corect, sansa de a ramane insarcinata este de 1% (cand
sunt folosite fara a uita nici o pilula). Rata esecului tipic reala este mai mica de 3% pe an.
Posibilitatea de a ramane insarcinata creste cu fiecare pilula uitata.
Prin comparatie ratele de esec ale altor metode nechirurgicale ale contraceptiei pe timpul unui
an sunt urmatoarele:

- DIU 6%;
- Diafragm vaginal si spermicide 18%;
- Numai spermicide 21%;
- Bureti vaginali 10-30%;
- Prezervativ 12%;
- Abstinenta periodica 20%;
- Fara nici o metoda 89%
Multe din aceste metode folosite corect si de cupluri care au obisnuinta utilizarii lor pot fi suficient
de eficiente si eficace pentru multe femei. Cu exceptia sterilizarii, a DIU si avortului care au
riscurile inerente, singurele riscuri ale celorlalte metode sunt cele datorate sarcinii aparute prin
esecul metodei.
c) Avantaje si inconveniente
Efectele secundare sunt dependente de compozitia preparatului si sub apanajul mai ales al
oestroprogestativelor puternic dozate. Uneori insa progestativele pot fi si ele responsabile de
unele tulburari:

- tulburari metabolice;
- cefalee,stari depresive, senzatii de uscaciune vaginala, senzatii de tensiune in gamba,
metroragii intermenstruale, manifestari de tip hiperandrogenic

- se noteaza agravarea cancerelor hormono-dependente, aparitia de tumori hepatice

(hematoame, hemartoame, hemangioame).
34

Avantaje

- permite corectia anomaliilor menstruale, a sindromului inter- si premenstrual, a

dismenoreelor, diminuarea menoragiilor si a anemiilor secundare, reduc incidenta
infectiilor utero-anexiale si a chisturilor ovariene, reduc afectiunile benigne ale glandei
mamare, protejeaza contra riscului de cancer ovarian si endometrial.
d) Criterii de alegere
1. Criterii clinice:

- anamneza
- examen clinic
- optiunea cuplului
- contraindicatii
2. Criterii biologice
3. Criterii de eficacitate
4. Alegerea in functie de varsta
e) Pilula de a 2 a zi (la pilule du lendemain, after morning)
Metoda consta in a administra in cele 48 (sau cel mult 72 de ore) ce urmeaza unui raport sexual
presupus fecundant, 2 comprimate dintr-o pilula combinata normodozata sau trei comprimate
dintr-o minipilula.
Se repeta administrarea aceleiasi doze dupa 12 ore.
f) Mod de administrare
Pilulele oestroprogestative, combinate de maniera variabila, normodozate, minidozate, mono-,
bi- sau trifazice se iau incepandu-se placheta in prima si a 5 a zi a menstruatiei, dupa dozajul
pilulei.
Se inghite cate un comprimat pe zi, regulat timp de 21 sau (22 de zile) consecutive. Urmeaza o
pauza de 7 zile si se incepe o noua placheta indiferent de data survenirii menstrei.

35

Contraceptia prin mijloace imunologice

(vaccinarea contraceptiva)
Vaccinarea contraceptiva ar putea asigura o protectie de mai multe luni contra unei sarcini
nedorite. Ea consta in a provoca sinteza de anticorpi dirijati impotriva unor hormoni implicati
in reproducere sau contra celuleor sexuale, ovocitelor in cazul femeilor.
Un alt nou proiect de vaccinare contraceptiva este inducerea une imunitati contra celuleor
sexuale, in asa fel incat sa se impiedice fecundare. Se pot imuniza fie barbatul, fie femeia
contra unor molecule ale spermatotoidului.
Imunizarea se poate face si contra pe lucidor a ovocitului. Exista mai multe tehnici de
purificare a unor molecule. Cercetarile sunt avansate si viitorul apropiat ne va permite probabil
abordarea acestei maniere de contraceptie.

Contraceptia prin prostglandina

Prostglandinele au fost folosite in scopul impiedicarii sarcinii dar in perioada
postconceptionala. De aceea ele nu pot fi considerata drept contraceptive ci sunt mai curand
contragestive. Mecanismul de actiune in perioada postconceptionala este incert. Pe langa o posibila
actiune luteolitica, intervine efectul ytero-tonic, care poate produce fie dislocarea oului implantat,
fie modificari hormonale care intrerup dezvoltarea lor. Este vorba deci de o intrerupere a sarcinii in
perioada postconceptionala. Administrarea PGF 2- alfa, folosita in acest scop se poate face
intravenos, intravaginal, intrauterin.

36

METODE CONTRAGESTIVE
Avortul chirurgical
Practicat in conditii corecte, de catre medicul specialist, respectandu-se regulile de aseptie
si antisepsie, avorul chirurgical ramane un mijloc de intrerupere a evolutiei sarcinii. Este vorba de
o interventie chirurgicala cu toate riscurile pe care le implica. Acestea tin de actul chirurgical
insusi, de anestezie si de posibile afectiuni pe care pacienta le poate avea si care ar putea fi
influentate negativ de interventie.
Exista si riscul sterilitatii secundare legat de sinechiile uterine (peretii uterului lipiti) ce pot
aparea.

Avortul prostglandinic
Prostglandinele se folosesc de mult timp in scop abortiv. Cale intravaginala ofera multe
avantaje datorita simplitatii ei si a posibilitatii de autoadministrare. Prostglandinele pot fi
administrate sub forma de solutii, ovule preparate de silastic impregante.
Calea intrauterina ofera avantajul reducerii dozei necesare. Administrarea se poate face
extra- sau intraamniotica. Se folosesc PGF2 si PGF2-alfa. Prostglandinele au multe limite de
utilizare putand produce complicatii severe ca: hemoragii uterine, acute, infectii intra si
postabortive.

RU 486 (Mifepristone, Mifegyne)

37

RU 486 este un steriod original sintetizat in 1980 in laboratoarele Roussel-Uclaf. RU 486

blocheaza actiunea progesteronului si permite functiilor endocrine sa revina treptat la normal duoa
folosirea sa.

La femeia normala RU 486 actioneaza in timpul fazei luteale la nivelul endometrului

provocand sangerare si scazand secretia LH intrecand luteoliza.
La femeia gravida afecteaza decidua, care are un numar mare de receptori progesteronici, creste
contractibilitatea miometrului si deschiderea cervicala, ducand la intreruperea sarcinii.
Studiile clinice au aratat ca RU 486 poate fi un agent foarte eficient pentru intreruprea
precoce a sarcinii si un regulator menstrual postcoital. Doza absorbita este in jur de 600 mg
administrare per os seara pentru a evita interferenta cu sinteza glucocorticoizilor. Folosit singur
efectul abortiv se obtine in 80% din cazuri.
Asocierea cu PGF2-500 mg i.m la 48 ore de la administrarea de RU 486 amelioreaza
procentajul avorturilor pana la cifra de 100%.
Expulzia survine in cele 12 ore ce urmeaza acestei scheme terapeutice. Orice intrerupere de sarcina
cu ajutorul lui RU 486 impune o strica supraveghere medicala. Toleranta sa biologica este buna.
Aplicarea tratamentului trebuie sa se faca in primele 49 de zile de amenoree.18

Floarea de Hibiscus
Sunt cunoascute in India diverse efecte contraceptive ale florii de Hibiscus- Rosa-Simensis.
Experimental pe animale, s-a dovedit ca un extract benzenic al acestei flori dimunueaza reactia
deciduala, etapa esentiala inaintea nidatiei. Ar putea fi vorba de un contragestiv ideal.
Cercetarile sunt in curs si viitorul va arata daca sperantele sunt justificate.
18

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

38

BOLILE TRANSMISE SEXUAL SI CONTRACEPTIA LA ADOLESCENTE

Bolile transmise pe cale sexuala (BTS) sunt in crestere in ultimul timp in toate tarile.
Contraceptia a fost acuzata de a fi un element ce favorizeaza BTS. Este adevarat ca disparand
trauma de o sarcina nedorita a aparut o libertate sexuala mai mare. Probabil insa, nu atat
cantraceptia in sine ci mai curand modificarea comportamnetului sexual (numar de parteneri, tip de
parteneri, varsta primelor raporturi) reprezinta factorul principal. Extensia BTS a fost favorizata de
mai multi factori.
Contraceptia prin mijloacele sal esigure a permis o viata sexuala mai libera si mai precoce. Nu s-a
facut o educatie sanitara corespunzatoare , nefiind aratate virtutiile preventive ale unor metode
contraceptive.
Mai multi agenti patogeni sunt responsabili de BTS
Clasa microorganisme
Bacterii

Microorganismul
Trepaneina Palidum

Afectiune
-sifilis

Miseria gonoorhae

-blenoragie

Micoplasnie

-salpingite, metrete

Gardinela vaginallis

-vaginita

Hemophilus

-sancrul moale

Chalmidia

-uretrita
-hinfogranulonul venerian

Virusuri

Herpes virus simplex

39

Nicolas- Favre
-vulvo-vaginita

Papilomavirus

-veruci

Cetomegalovirus

-gama larga de imbolnaviri

dependente de calitatea
raspandirii imunologic

Parazitii

Micoze

-Molucum contagios

-moluscum contagiosum

-Hetatita B

-Hepatita B

-VIH1-VIH 2
-sarcoptes scabieie

-SIDA
-scabie

-phtirius pubis

-phtiriaza

-tricomonas vaginallis
-candida ablicans

-trichomoniaza
-vaginita candidozica

Pentru S.I.D.A. transmisia sexuala reprezinta 72 82 % din cazuri. S.I.D.A. prin

transmitere heterosexuala atinge de 4 ori mai frecvent femeile decat barbatii.
Exista si risc degenerativ.Cancerul colului uterin este considerat ca fiind transmis pe cale
sexuala.Riscul de BTS trebuie luat in considerare in alegerea tipului de contraceptie, alaturi de alte
indicatii si contraindicatii.

Contraceptia orala
Rolul protector s-ar explica, prin modificarile glerei cervicale, care devine o bariera in calea
ascensiunii nu numai a spermatozoizilor, ci si a germenilor, prin diminuarea inflamatiei cu inhibitia
crescuta a enzimelor eliberate in cursul procesului inflamator. Sub contraceptive frecventa
cervicitelor cu Chlamidia.

Dispozitivele intrauterine
Numeroase studii au acuzat DIU de a fi responsabile de infectii pelviene. Perioada propice
infectiilor pare sa se situeze in primele luni ce urmeaza aplicarii.
Ca factori favorizanti se noteaza antecedentele de infecti pelviene, varsta tanara,
multiparitatia, tipul de DIU.

Spermicidele
40

Unele spermicide au efect protector fata de agenti ai BTS. S-au notat efecte bacteriostatice,
bactericide si virucide asupra: Trichomonas vaginalis, chlamidia trachomatis, herpes virus,
treponeme palidum, VIH, gonococ. Protectia contra BTS nu este totala si efectul creste prin
asociere cu metode de bariera. 19

Prezervativele
Au o excelenta eficacitate de bariera contra germenilor BTS: neiseria gonorhae, chlamidia,
trachomatis, citomegalovirus, herpes virus, hepatita B, H.I.V. Cand se asociaza si spermicidele
puterea protectoare creste.
Aceasta metoda (prezervativ + spermicid ) corect si constant utilizat constituie preventa
esentiala a S.I.D.A. transmisa sexual. Prezervativul reprezinta cea mai buna arma impotriva BTS.
Si prezervativele feminine ( diafragma, vimula, capa cervicala ) protejeaza intr-o oarecare
masura, reducand numarul pelviperitonitelor si diminuand riscul de cancer de col uterin.

Contraceptia la adolescente
Fetele tinere au o viata sexuala din ce in ce mai precoce. Pentru tara noastra nu exista studii
sociologice serioase in acest domeniu, dar, dupa diverse sondaje , se stie ca si lanoi varsta primului
contact sexual a coborat foarte mult.
Carentele informationale, lipsa de informatie si de experienta cresc pericolul de sarcina la
aceasta varsta. Se impune un efort educational sustinut, prin toate mijloacele , pentru a informa pe
cei (cele ) interesati ( interesate ) asupra diverselor aspecte ale mijloacelor de prevenire a unei
sarcini.
Metoda contraceptiva cea mai buna, pentru inceput este pilula oestoprogestativa cu 50 g
EE. Eficacitatea sa este aproape absoluta in ciuda unor oubliuri datorate neglijentei. Urmeaza o
pilula minidozata cu 30 g EE.
Contraceptia oestroprogestativa orala este de preferat altor metode contraceptive.
Contraceptia vaginala mecanica la aceasta varsta nu este recomandabila. D.I. sunt adesea rau
tolerate si nu sunt lipsite de riscuri pentru fertilitatea ulterioara. Microprogestativele pot induce
sangerari neregulate si devin ineficace in caz de oubliuri repetate.
19

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

41

Prescriptia unei metode contraceptive la adolescenta va fi insotita de masuri educative.

Acesteia i se vor da detalii despre toate mijloacele contraceptive, despre sexualitate, despre bolile
transmise pe cale sexuala, despre pericolele pentru viitoarea sa fertilitate.
Contraceptia este autorizata legal, si este accesibila la orice varsta. In viitorul apropiat vor
fi, cu siguranta disponibile majoritatea mijloacelor contraceptive prezentate.
Cabinetele de sfat premarital si familial, veritabile centre de planning familial reprezinta
locul unde consumatorii de contraceptie se pot adresa pentru indrumari si poate, si pentru
obtinereea gratuita a mijloacelor.

CONSILIERE PENTRU CONTRACEPTIE

Definitia consilerii pentru contraceptie
Consilierea pentru contraceptie trebuie facuta in contextul sanatatii reproducerii. Ea include
consilierea pentru contraceptie, consilierea in sarcina, cea pentru sanatatea sexuala, pentru
prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
Obiectivul consilierii pentru contraceptie este sa ajute indivizii sau cuplurile:

- sa decida daca au nevoie si doresc sa foloseasca o metoda de contraceptie

- sa aibe o alegere libera si informata asupra metodei contraceptive
- sa invete modul de folosire a metodei pe care a ales-o.
- sa foloseasca in mod corect metoda aleasa;
-

sa-si depaseasca anxietatile si sa ia decizii si sa ia decizii adecvate in cazul apritiei unor

probleme.

Personalul implicat in consilierea pentru contraceptie

In multe unitati medicale acest proces implica mai multe persoane (asistente, educatori, si
medici). Lucratorii sociali trebuie sa fie si ei implicati in procesul de educatie si consilierea
pentru contraceptie. Tot personalul care lucreaza in cabinete ca si lucratorii sociali care
efectueaza in mod regulat sau ocazional consiliere, trebuie sa aibe o instruire
corespunzatoare in acest domeniu si abilitati de baza legate de comunicare.
Abilitatile de comunicare necesare pentru consiliere includ:
-ascultarea activa;
42

-comunicarea non-verbala;
-parafrazarea;
-intrebarile;
-reflectarea sentimentelor pacientului;
-furnizarea de informatii;

Legatura dintre educatie si consiliere

Daca in momentul consilierii pacientii au deja cunostinte despre contraceptie,
consilierea este mult mai usoara si necesitamai putin timp.
Pacientii ar trebui sa primeasca notiuni de planificare familiala si contraceptie prin
intermediul altor activitati educationale cum ar fi: afise si pliante plasate in salile de
asteptare, filme, dvd uri, participarea la discutii de grup. Consilierea face parte din
procesul educational.

Mediul
Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere, fie la domiciliu, fie in
cabinet, aceasta trebuie efectuata in cadru intim (fara martori). Aranjarea mobilierului in
cabinet trebuie sa faciliteze comunicarea dintre pacient si consilier. Se vor utiliza mijloace
vizuale pentru facilitarea discutiilor, de exemplu planse anatomice, contraceptive,
contraceptive sau module anatomice.

Atitudini si tehnici de abordare folosite de consilier

Este important pentru pacienti sa se simta relaxati si sa li se castige increderea. Ei vor fi
tratati intr-o maniera calduroasa si respectuoasa si se va comuunica utilizand un limbaj pe
intelesul lor .Atunci cand este posibil, procesul de consiliere se va efectua in cadrul
cuplului:
-imediat ce pacientul intra in cabinet i se ofera intreaga atentie;
-se saluta cu politete si ne prezentam (nume, titlu);
-se asigura pacientul ca discutia ramane confidentiala;
43

-se intreaba daca are o problema speciala si cum putem sa-l ajutam;
-se asculta cu atentie, demonstrand aceasta printr-o atitudine corespunzatoare a corpului si
prin comunicare non-verbala;
-se lasa pacientii sa vorbeasca despre necesitatile lor legate de planificarea familiala si-i
incurajam sa puna orice fel de intrebari;20
-li se explica faptul ca, daca le punem intebari o facem pentru a-i putea ajuta in identificarea
nevoilor pe care le au;
-se implica noii pacienti in completarea corecta si completa a fiselor;
-daca procesul de consiliere are loc intr-un cabinet, se explica pacientului care sunt etapele
pe care le va parcurge, persoanele pe care le va vedea, ce examen sau teste vor fi efectuate
si motivele pentru care sunt necesare, cat va dura vizita si daca este necesara plata.

Continutul unei sedinte de consiliere

Alegerea metodei
Pacientii trebuie sa decida singuri care este metoda contraceptiva cea mai potrivita
pentru ei. Consilierul trebuie sa ajute fiecare pacient sa-si coreleze nevoile de planificare
familiala si preferintele cu o metoda sigura si potrivita.
In cazul in care pacientul doreste o anume metoda:
-incercam sa determinam din discutie si din antecedentele medicale si sociale daca metoda
aleasa este potrivita pentru caracteristicile, nevoile si situatia pacientei;
-daca dupa discutarea tuturor optiunilor contraceptive pacienta doreste tot metoda preferata
initial, aceasta poate fi oferita cu conditia ca beneficiile sa depasesca riscurile si sa nu existe
o contraindicatie absoluta;
-daca femeia are o contraindicatie relativa pentru metoda aleasa o avertizam asupra
semnelor de alarma ce pot apare.
In cazul in care pacientul nu doreste o anume metoda:
-se intreaba pacienta ce metode de contraceptie cunoaste;
-se descrie pe scurt fiecare metoda.Prezentam pacientei metoda si-i lasam timp sa o
examineze. Avem grija sa acoperim toate punctele urmatoare:
-modul de actiune al metodei;
20

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

44

-eficienta metodei;
-contraindicatiile medicale;
-posibile reactii secundare;
-avantaje;
-dezavantaje;
Se incurajeaza pacienta sa puna intrebari;
Se discuta avantajele si dezavantajele diferitelor metode in functie de caracteristicile si
nevoile pacientei;
Se sugereaza o metoda care sa fie in acelasi timp potrivita atat particularitatilor, cat si
necesitatilor specifice pacientei;
Niciodata nu se incearca sa se impuna o metoda impotriva vointei pacientei.

Situatii speciale
- unele paciente nu pot folosi metoda aleasa din motive de sanatate. In cazul unei
asemenea situatii, explicam pacientei care sunt contraindicatiile si o ajutam sa aleaga o
alta metoda;

- atunci cand pacienta alege o metoda pe care nu o putem oferi, o directionam spre un loc
unde acesta ii poate fi oferita. Ajutam pacienta sa aleaga o metoda pe care sa o folosesca
pana la obtinerea celei dorite

in cazul in care pacienta va alege contraceptie chirurgicala voluntara, este nevoie de o

consiliere speciala. Fiind vorba de o metoda permanenta pacienta trebuie sa semneze in
cunostinta de cauza un formular de consimtamant.

Explicarea modalitatii de utilizare a metodei alese

Atunci cand se discuta metoda, trebuie mentionate urmatoarele aspecte generale:

- modalitate de folosire a metodei;

- efecte secundare posibile;
- tratamentul efectelor secundare;
- simptomatologia care indica necesitatea unei noi retete;
- reintarirea informatiilor;
- programarea pentru vizita urmatoare;
45

Intrebam pacientii daca au inteles cele de mai sus, punandu-i sa repete instructiunile cu
propriile cuvinte. Daca este necesar repetam instructiunile insistand asupra punctelor pe
care nu le-au inteles bine.
Oferim fiecarui pacient informatii tiparite despre metoda aleasa, formulate intr-un limbaj
potrivit nivelului sau educational.
Stabilim momentul vizitelor de urmarire si a celor de aprovizionare cu contraceptive.
Explicam importanta revenirii la cabinet in urmatoarele cazuri:

- aparitia efectelor secundare;

- pacienta are nelamuriri;
- pacienta doreste schimbarea metodei;
- pacienta nu mai doreste sa utilizeze metoda;
Programarea vizitelor de urmarire
De obicei nu este posibil ca un pacient sa recepteze o informatie completa despre
planificarea familiala intr-o singura vizita, ajutarea pacientilor se face sub foerma unui
proces continuu. Vizitele ulterioare ofera ocazia:

- sa reintareasca decizia pacientilor privitoare la planificarea familiei lor;

- sa discute probleme legate de metoda aleasa;
- sa examineze schimbarile starii de sanatate care pot indica necesitatea
de a alege o alta metoda sau dea nu mai folosi nici o metoda.

Esecul metodei
Daca apare o sarcina, este necesar a se discuta cu femeia (ideal ar fi in cuplu) pentru
ai putea oferi toto sprijinul de care poate avea nevoie.
Incercam sa identificam daca este esec al metodei si daca este posibil, orice factor ce a
contribuit la esec.
De obicei, este imposibil de determinat cu precizie efectul unei asemenea situatii asupra
femeii si a partenerului ei. Reactiile imediate variaza foarte mult si trebuie incercata
modificarea eventualelor sentimente negative
Pacienta trebuie sprijinita si incurajata sa revina pentru consiliere daca doreste.

46

Daca se doreste pastrarea sarcinii sensibilizam persoana asupra importantei consilierii

prenatale si nutritionale si unde pot fi obtinute asemenea servicii. Daca este necesar se va da
un bilet de trimitere.
Daca nu doreste sa pastreze sarcina se va face consiliere in concordanta cu legile locale.
Explicam care sunt pericolele avortului provocat21.

Consiliere pentru grupe de persoane cu nevoi speciale

In cadrul programelor de servicii pentru persoane cu nevoi speciale, trebuie verificat
ca cei care efectueaza consilierea sa fie bine instruiti in cea ce priveste necesitatile acestor
grupuri si despre modalitatile de abordare care pot fi folosite. Exemple de asemenea grupuri
pot fi adoloescentii, analfabetii sau persoane cu handicap.

ABILITATI DE BAZA PENTRU COMUNICARE SI CONSILIERE

Insusirile si calitatile unui bun consilier
Un bun consilier este :

1. convins de importanta planificarii familiale crede ca planificarea familiala, sanatatea

reproducerii si prevenirea SIDA si a altor boli cu transmitere sexuala sunt importante, ca
acestea constituie o componenta importanta a sanatatii familiei si sunt drepturi
fundamentale ale omului;

2. intelegator si apropiat atitudinea lui denota intelegerea nevoilor celorlalti si apropiere;

3. echilibrat- nu are probleme cu propria sa sexualitate si viata de familie
4. corect- spune pacientilor adevarul despre metodele contraceptive, procedurile medicale
si BTS/ SIDA

5. informat- bine instruit si informat despre metodele de planificare familiala,

problematica sanatatii reproducerii, a sexualitatii, BTS/SIDA si tehnicile de consiliere
21

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

47

6. eficient-poate lucra in conditii de stres, cu indrumare minima si se dedica ajutarii

pacientilor

7. nemoralizator- nu condamna conceptiile/ valorile de viata ale pacientilor si le acorda

respect

8. discret- pastreaza confidentialitatea si nu transmite informatiile din cabinet

si din comunitatea in care lucreaza
9. empatic- poate sa se transpuna in situatia pacientului, sa-si imagineze ce
simte pacientul
10.consecvent- este consecvent in ceea ce face, ceea ce spune si ceea ce crede
Principiile consilierii pentru planificarea familiala
a) Impartialitatea este atitudinea consilierului de a ramane neutru in momentul furnizarii
informatiilor sau consilierii pacientilor, in asa fel incat pacientul sa se poata decide singur,
fara presiuni sau inductii din partea consilierului
b) Intimitatea, este conditia asigurata de cabinet, in masura posibilului, ca fiecare pacient sa
poata fi consulat singur, fara ca cele discutate de el sa poata fi auzite de altcineva, in asa fel
incat sa-si poata exprima fara frica temerile, dubiile sau nelinistile;
c) Asigurarea libertatii de optiune a pacientului, se refera la situatiile si mijloacele prin care
pacientul decide in mod liber si responsabil daca sa foloseasca o metoda contraceptiva si
daca da, care metoda sa o foloseasca;
d) Corectitudinea, este responsabilitatea morala a consilierului de a oferi informatii corecte
despre fiecare metoda contraceptiva si despre alte aspecte ala planificarii familiale, fara a-si
impune propriile valori socioculturale si morale sau prejudecati sau prejudecatile si
preferintele pentru o anumita metoda contraceptiva
e) Confidentilitatea este obligatia consilierului de a mentine discretia consilierului de a
mentine discretia si secretul asupra informatiilor primite de la pacient cu scopul de a-l
asigura ca cele ce vor fi discutate nu vor fi comunicate altor persoane.

Deprinderile importante pentru consiliere

48

Ascultarea activa si comunicarea non-verbala

Consilierul isi arata interesul fara de ceea ce spune pacientul fara a folosi cuvinte. Aceasta ii
permite pacientului sa fie sigur ca este ascultat si consilierul este interesat de ceea ce spune el,
este un raspuns neutru care deschide comunicarea si pe il acorda consilierul celor spuse de el.

Identificarea si reflectarea continutului

Consilierul il asculta pe pacient, apoi repeta ceea ce a inteles din spusele lui. Aceasta il ajuta
pe pacient sa clarifice ceea ce crede si permite consilierului sa verifice daca a inteles bine cele
spuse de pacient.

Identificarea si reflectarea sentimentelor

Consilierul il asculta pe pacient, identifia sentimentele lui dupa care le reflecta inapoi la
pacient. Acest raspuns empatic la cele spuse de el il arata pacientului ca sentimentele lui si
situatia in care se afla au fost intelese de consilier, identificarea si reflectarea sentimentelor
tinde sa deschida comunicarea.

Intrebari
Consilierul pune intrebari pentru a afla ce doreste pacientul, cere informatii medicale si
sociale de baza despre el, pentru a sti mai multe despre anumite aspecte, nevoi sau probleme si
pentru a clarifica spusele pacientului. Intrebarile pot fi deschise sau inchise si pot fi folosite
pentru a clarifica spusele pacientului. Intrebarile pot fi deschise sau inchise si pot fi folosite
pentru a detalia anumite informatii de despre starea si sentimentele pacientului, in asa fel incat
consilierul sa-l poata ajuta in deciziile pe care le va lua.

.Asigurarea pacientului despre normalitatea situatiei sale

In momentul in care pacientul exprima sentimente care sunt comune anumitor situatii care
sunt comune anumitor situatii este folositor ca acest lucru sa fie spus in mod explicit. Este

49

important ca pacientiilor sa li se spuna ca situatia lor nu este exceptionala si nu se abate de la

normal.

Furnizarea de informatii
Consilierul trebuie sa afle ce stie sau a auzit pacientul pana in momentul respectiv. Apoi cu
delicatete, consilierul trebuie sa indrepte informatiile eronate si ale pacientului si sa ii furnizeze
informatii noi intr-un limbaj clar, pe intelesul acestuia. Consilierul trebuie sa furnizeze
pacientilor informatii corecte si complete pentru a-l ajuta in luarea deciziilor22

Rezumarea
Consilierul trebuie sa-l ajute pe pacient pentru a rezuma cele discutate pe parcursul consultatiei
sau pentru a clarifica, daca este cazul, deciziile pe care aceasta le-a luat ca urmare a
consulatatiei. Tehnica rezumarii il ajuta pe pacient sa clarifice:

- subiectele care au fost discutate in timpul consultatiei

- subiecte care pot include informatii personale sau medicale
- clarificarea anumitor pareri si sentimente exprimate de pacient
Daca pacientul nu a putut lua o decizie pe parcursul consulatiei si mai are nevoie de timp de
gandire, de informatii mai detaliate sau de accesul la alte cabinete sau centre, tehnica
rezumarii il ajuta sa clarifice pentru moment alternativele care ii stau la dispozitie si ii
permit sa revina la consultatii ulterioare.

Ascultarea activa
Pentru a putea veni in ajutorul pacientului este nevoie ca intre el si consilier sa
existe o comunicare in doua sensuri. Consilierul detine informatii care pot veni in ajutorul
pacientului, dar pentru a i le impartasi el are nevoie de anumite informatii pe care le detine
acesta.
De exemplu:

22

I.Lemnete- Reproducerea umana si contraceptia Editura Medicala, Bucuresti, 1973

50

- antecedentele lui medicale si sociale, cunostintele, parerile si atitudinile lui privitoare la

reproducere contraceptie si sexualitate, pararerile despre anumite metode contraceptive,
opinia despre folosirea unui prezervativ, cunostintele si atitudinile despre SIDA, etc.
Unor pacienti le vine greu sa vorbeasca despre ei insasi. Consilierul poate veni in ajutor
printr-o atitudine activa in timp ce il asculta.

BIBLIOGRAFIE
C.G.Teodoru

Efectele secundare ale contraceptiei

Editura Medicala, Bucuresti, 1985

G.M. Poclitari
A.G. Paladi

Problemele folosirii mijloacelor anticonceptionale la etapa

actuala
Ocrotirea sanatiatii, Chisinau, 1988
I.Lemnete

Reproducerea umana si contraceptia

Editura Medicala, Bucuresti, 1973

Carlos M.Huezo
MD Charles
51

S. Carignan MD

Ghidul serviciilor de planificare familiala

Regia autonoma Monitorul oficial

52