MEDICAMENTE CU ACTIUNE ASUPRA APARATULUI CARDIOVASCULAR

a.Medicamente cu actiune predominanta asupra inimii

A.Medicamente active in insuficienta cardiaca
B.Antiaritmice
b.Medicamente cu actiune predominanta asupra vaselor
1.ANTIANGINOASE
2.ANTIHIPERTENSIVE
3.VASODILATATOARE CENTRALE SI PERIFERICE (VASODILATATOARE
ANTIISCHEMICE)
4.VASOCONSTRICTOARE
5.MEDICATIA VENELOR SI CAPILARELOR

a.Medicamente cu actiune predominanta asupra inimii

A.Medicamente active in insuficienta cardiaca
Medicamentele inotrop-pozitive: stimuleaza contractia miocardului si amelioreaza
functia pompei cardiace;
Diureticele (alaturi de dieta hiposodata): indeparteaza excesul de sare si apa si
scad presarcina;
Vasodilatatoarele: micsoreaza postsarcina, presarcina sau ambele, usurand
munca inimii;
Medicamente inotrop positive:
Stimuleaza contractilitatea miocardului, fiind utile terapeutic n insuficienta
cardiaca si n alte tulburari ce se manifesta cu deficit de pompa cardiaca;
Mecanismul inotrop-pozitiv: se bazeaza pe cresterea n sarcoplasma a
concentratiei de ioni de Ca2+, necesara pentru procesul contractiei prin diferite
mecanisme;
Clasificare:
Inhibitoarele pompei sarcolemice Na/K (Na/K ATP-aza): glicozizii cardiotonici
(cresc concentratia ionilor de Na si stimuleaza schimbul ionic Na/Ca ies 3 ioni
de Na, intra 1 ion de Ca)
Stimulatoarele receptorilor adrenergici beta-1: beta-adrenergice selective,
neselective (stimuleaza adenilat ciclaza membranara si biosinteza de AMPC);

 Inhibitoarele fosfodiesterazei: tip teofilina, tip amrinona (inhiba metabolizarea

AMPc, cresc concentratia de AMPc);

1. Glicozizii cardiotonici
(medicamente inotrop pozitive, cronotrop negative)
a. Grupa digitoxinei (Digitoxina)
b. Grupa digoxinei (Digoxina)
c. Grupa strofantinei
Mecanism de actiune:
Mecanismul molecular consta in inhibarea pompei membranare de sodiu-potasiu
(Na/K-ATP-aza) care asigura efluxul de ioni de sodiu si influxul de ioni de potasiu
impotriva gradientelor de concentratie;
Legarea moleculelor de glicozida determina blocarea functiei enzimatice si de
transport;
Consecutiv inhibarii pompei, creste concentratia intracelulara a ionilor de Na,
astfel intervine o pompa schimbatoare a Na cu ionul Ca (3Na/1Ca);
Cresterea Ca in celula comanda eliberarea acestor ioni din reticolul sarcoplasmic
cresterii disponibilului de Ca;
Digitalicele stimuleaza patrunderea Ca n celulele miocardice secundar blocarii
pompei si cresterii conc de Na;
Actiunea inotrop pozitiva este datorata cresterii disponibilului de calciu pentru
mecanismul contractil;
2. Stimulatoarele receptorilor adrenergici beta-1
Cresc conc sarcoplasmica de AMPc
Reprezentanti: Dobutamina
3. Inhibitori ai fosfodiesterazei:
Inhiba fosfodiesteraza, cresc conc plasmatica de AMPc.
Poti fi
neselectivi: teofilina, aminofilina
selectivi: amrinona

a.B) ANTIARITMICE
CLASA 1 : BLOCANTE ALE CANALELOR DE SODIU:

-stabilizatoare de membrana si inhibitoare ale depolarizarii dependente de sodiu

Clasa 1A: Antiaritmice tip chinidina:
Chinidina
Sparteina
Disopiramida
Procainamida
Clasa 1B: antiaritmice tip lidocaina:
-Lidocaina:
-Mexiletina
-Fenitoina
Clasa 1C: antiaritmice tip fleicainida:
-Flecainida,
-Propafenona
CLASA 2: BLOCANTE BETA-ADRENERGICE
antagoniste ale stimularii simpatice si catecolaminergice a automatismului prin
blocarea receptorilor adrenergici beta-1 cardiaci;
-Esmolol
CLASA 3: BLOCANTELE CANALELOR DE POTASIU
prelungesc repolarizarea si perioada refractara:
Amiodarona
Bretilin fosilat
CLASA 4: BLOCANTELE CANALELOR DE CALCIU
deprimante ale automatismului si contractilitatii, dependente de calciu:
-Galopamil
-Verapamil
-Diltiazem

b. MEDICAMENTE CU ACTIUNE PREDOMINANTA

ASUPRA VASELOR
1.) ANTIANGINOASE
A. Nitrati organici si molsidomin
-Nitroglicerina
-Isosorbid dinitrat
-Isosorbid mononitrat
-Pentaetril tetranitrat
-Molsidonim
B. Beta-blocante
-Propanolol
-Metoprolol
-Atenolol
C. Blocante ale canalelor de calciu
Blocante selective:
dihidropiridine: nifedipina
Fenilalchilamine: verapamil
Benzotiazepine: diltiazem
Blocante neselective: perhexilina, bepridil, trimetazidina.
D. Inhibitoarele recaptarii adenozinei
- Dipiridamol
-Lidoflazina
E. Alte antianginoase
-Amiodarona

2.)ANTIHIPERTENSIVE
Clasificare:
Clasificare in functie de mec. fiziopatogen implicate in HTA, la niv. carora
actioneaza:

A. Inhibitoare ale sistemului vegetativ (simpatolitice):

I. Simpatolitice centrale:
Reprezentanti:
a Agonisti adrenergici alfa-2 presinaptici si imidazolici I-1 presinaptici:
clonidina,
moxonidina,
rilmenidina;
b Neurosimpatolitice cu mecanism central:
reserpina,
alfa-metildopa.
II. Beta-adrenolitice
neselective (propranolol, oxprenolol, sotalol, tertatolol, nadolol,betaxolol,
bisoprolol, celiprolol)
selective beta-1 (atenolol, metoprolol, acebutolol, betaxolol, bisoprolol,
celiprolol, talinolol etc).
III. Alfa-1-adrenolitice: prazosin, doxazosin, terazosin, trimazosin, urapidil;
IV. Neurosimpatolitice: reserpina, alfa-metildopa, gunaetidina s.a.
V. Ganglioplegice: trimetafan(in urgente);
B. Vasodilatatoare
I.Blocante ale canalelor de calciu: tip nifedipina
II. Musculotrope: hidralazine (dihidralazina), nitroprusiat de sodiu, diazoxid, minoxidil,
papaverina;
C. Inhibitoarele sistemului renina-angiotensina
I.Inhibitoare specifice ale ECA
II. Antagonisti ai angiotensinei II, la nivelul receptorilor AT-1
Reprezentanti: candesartan, losartan, valsartan etc.

D. DIURETICE:
Tiazide si similare farmacologic: hidroclorotiazida, clortalidona, indapamid
De ansa: furosemid, acid etacrinic
Antialdosteronice: spironolactona, triamteren, amilorid
3. VASODILATATOARE CENTRALE SI PERIFERICE(vasodilatatoare
antiischemice)

Clasificare in functie demecanismul de actiune

A. Beta-adrenomimetice: isoxuprina, bametan, bufenina
B.Alfa-adrenolitice
a. Alcaloizi din cornul secarei si analogi: dihidroergotoxina, nicergolina
b. Imidazoli: tolazolina, fentolamina
c. Beta-haloalchilamine: fenoxibenzamina
d. Alte structuri: buflomedil (alfa-adrenolitic si musculotrop)
C. Musculotrope
Derivati de acid nicotinic: acid nicotinic, xantinol nicotinat
Derivati xantinici: pentifilina, pentoxifilina
Derivati indolici: vincamina, vinpocetina
Alte structuri: cinarizina, naftidrofuril, papaverina, kalidinogenaza, extr. Ginkgo
biloba
D. Prostaglandine vasodilatatoare (PGI 2, PGE2) si analogi: alprostadil, epoprostenol,
iloprost (analog PGI2)
E. Antagonisti 5-HT2B : naftidrofuril (antagonist 5-HT2B si musculotrop)

4. VASOCONSTRICTOARE
1 Vasoconstrictoare generale (antihipotensive)
Clasificare- in functie de mecanismul de actiune
A Simpatomimetice vasoconstrictoare generale (sistemice)
Alfa-adrenomimetice: noradrenalina, adrenalina, fenilefrina
Alfa-adrenomimetice si serotoninergice: alcaloizi din cornul de secara
(dihidroergotamina)
B Musculotrope: angiotensina (angiotensinamida)
2 Vasocontrictoare locale
Clasificare- in functie de mecanismul de actiune
A Simpatomimetice vasoconstrictoare locale
Alfa-adrenomimetice: adrenalina, noradrenalina, nafazolina
Alfa-adrenomimetice si serotoninergice: ergotamine
B Serotoninergice 5-SH1B si 5-HT1D: sumatriptan
C Musculotrope
Vasopresine natural: vasopresina
Analogi sintetici ai vasopresinelor: desmopresina
Clasificare- in functie de utilitatea farmacoterapeutica
A Decongestive topice (in rinite si conjunctivite): efedrina, nafazolina
B Antimigrenoase (prin v-constr carotidiana): ergotamine, dihidroergotamina,
sumatriptan
C Hemostatice vasoconstrictoare: vasopresina(=ADH)

5. MEDICATIA VENELOR SI CAPILARELOR

1. Medicatia venelor:
Clasificarea medicatiei sindromului varicose in functie de evolutie:
A Medicatia primei faze de evolutie (cu tulburari functionale):
a Medicamente care cresc tonusul venos : dihidroergometrina, extract de
seminte de Aesculus Hippocastanum (escina si flavonoide)
b Medicamente care scad permeabilitatea capilarelor, ameliorand circulatia
de intoarcere venoasa si reducand edemul: derivati flavonoidici(rutozid,
troxerutin, diosmim) antocianozide (extractul din fructele de Vaccinium
Myrtillus) tribenzoid, dobesilat de calciu
B Medicatia complicatiilor (flebite si trombflebite)
a Antiinflamatoare topice si sistemice
b Heparine si heparinoizi in tratament topic
C Medicatia fazei avansate (cu modificari morfologice): medicamente
screlozante ale venelor membrelor inferioare (moruat de sodiu). Medicatia
screlozanta administrate sctrict i. v. in zona cu varice, repetata la 7 zile,
provoaca fenomene iritative ale endovenei cu reactive inflamatoare
nespecifica si screloza lumenului venos.

2 Medicatia capilarelor
Clasificarea medicamentelor care cresc rezistenta scad permeabilitatea
capilarelor:
Actiune asupra cimentului intercelular endotelial : saruri de Ca
Actiunea directa sau/si indirecta: prin intermediul acidului ascorbic si
catecolaminelor
- flavonoizi (rutosid,traxerutin, diosmin)
- andratracenozide(extr. Vaccinium myrtillus)
- tribenzoid, dobesilat de Ca, escina- esculina (extr. Aesculus Hippocastanum),
oligomeri procianidinici (extr. Din seminte de Vitis Vinifera)

Caz clinic nr 1:
Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta o afectiune cardiovasculara foarte
frecventa, fiind definita drept o crestere a valorilor tensiunii arteriale (TA) peste limita
normala dupa trei masuratori consecutive, in trei circumstante diferite. O tensiune
arteriala peste limitele maxime este periculoasa pentru ca afecteaza structura si
proprietatile vaselor de sange din intregul organism, avand consecinte semnificative,
uneori vitale. Cele mai importante organe afectate de consecintele hipertensiunii
arteriale sunt creierul, inima si rinichii.
n prezent se consider ca TA optim este sub 120/80 mmHg. Se accept ca
valori normale i cele situate ntre 120/80 mmHg i 139/89 mmHg. Dac TA este
140/90 mmHg sau mai mult, se consider hipertensiune arterial. Tensiunea
arterial sistolic, care este primul numr, reprezint presiunea din artere cnd cordul
se contract i pompeaz snge n artere; tensiunea arterial diastolic, al doilea
numr, reprezint presiunea din artere n momentul n care cordul se relaxeaz, dup
contracie. Pacienii cu diabet zaharat (DZ) sau boal renal, care au o TA>130/80 mm
Hg, trebuie considera i a avea un risc crescut i tratai corespunztor .

Cauze
In marea majoritate a cazurilor (peste 90%), hipertensiunii arteriale nu i se poate
preciza cauza; este asa numita "hipertensiune arteriala esentiala" (boala
hipertensiva). Pentru mecanismele HTA esentiale au fost propuse diferite ipoteze; una
din cele mai admise este "teoria mozaicului", in care factorii predispozanti sau
determinanti ar fi ereditatea, factori vasculari, starile emotive repetate, unele tulburari
suprarenale, regim hipercaloric, aport excesiv de sare in alimentatie.
In 10% din cazuri HTA este secundara, determinata de cauze renale, endocrine,
congenitale, anomalii ale aortei sau de scaderea elasticitatii aortei, intalnita la varstnici
si in diverse afectiuni cerebrale.

Simptome
Acestea sunt foarte variate, fiind conditionate de stadiul bolii, personalitatea
bolnavului, asocierea cu alte boli, de faptul daca este secundara sau HTA esentiala.
Manifestarile sunt diverse:

- dureri de cap, uneori mai importante dimineata,

-ameteli,
- vajaieli in urechi,
-epistaxis,
-senzatie de deget mort,
-aparitia de puncte luminoase sau negre in campul vizual.
In numeroase cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii bolnavii nu au nici o tulburare
subiectiva; aceeasi lipsa de tulburari poate fi constatata in fazele de inceput ale HTA
esentiale. Evolutia bolii este benigna in multe cazuri, in special cand cresterile presiunii
maxime si minime sunt moderate. Insa chiar si in aceste cazuri, daca HTA esentiala nu
este tratata corect, pot aparea simptomele localizarilor aterosclerozei (inima, creier,
rinichi).

Prognostic
HTA esentiala netratata este cunoscuta ca un factor de risc care favorizeaza
localizarea si agravarea aterosclerozei, antrenand complicatii cardiace
(cardiopatia ischemica), accidente cerebrale, stenoze ale carotidelor sau in
membrele inferioare (arterite). S-a semnalat ca 50% din bolnavii hipertensivi au
cardiopatie ischemica, iar bolnavii cu infarct miocardic au avut frecvent in trecut
hipertensiune arteriala. Studiile epidemiologice arata ca 2% din hipertensivi sucomba de
o boala de inima, iar 20% din cazuri de hemoragie sau ramolisment (infarct) cerebral.

Tratament
Scopul tratamentului hipertensiunii arteriale este :

scaderea valorilor tensiunii arteriale la un nivel de siguranta maxima (sub 130/85

mmHg)

pastrare tensiunii sub control constant

prevenirea sau reducerea complicatiilor

cresterea calitatii vietii si prelungirea ei

Corectarea hipertensiunii se face prin diverse medicatii hipotensoare:

-diuretice (nefrix, furantril),
-hipotensoare care inhiba sistemul nervos simpatic (hiposerpil, clonidina, guanetidina),
-betablocanti cu actiune asupra inimii ca propanolol sau asupra vaselor,
-vasodilatatoare ca blocantele de calciu (amlodipina),
-inhibitorii enzimei de conversie (enalapril, perindopril).

Furosemid
Grupa farmacoterapeutic: diuretic de ans cu aciune intens, sulfonamide
1.Indicatii terapeutice
Furosemida este indicat n tratamentul edemelor din insuficiena cardiac,
ciroza hepatic sau afeciunile renale. Poate fi utilizat n edemele grave i n cele
rezistente la diuretice tiazidice, eventual n asociere cu acestea. De asemenea, se
poate asocia cu diuretice care economisesc potasiu.
Furosemida este activ i n condiiile unei filtrri glomerulare reduse, n cazurile de
insuficien renal sever. Este indicat n formele uoare i
moderate de hipertensiune arterial, n monoterapie sau n asociere cu alte
antihipertensive.De asemenea, este indicat n unele cazuri de insuficien renal acut
cu oligurie: poate nltura oliguria dar, probabil, nu influeneaz evoluia insuficienei
renale.
2.Mod de administrare
Hipertensiune arterial
Doza zilnic iniial recomandat este de 20 mg furosemid, administrat
dimineaa.n cazul unui rspuns insuficient, doza zilnic poate fi crescut la 40 mg
furosemid sau furosemida poate fi asociat cu un alt antihipertensiv.
3 Contraindicaii
-Hipersensibilitate la furosemid, la alte sulfonamide sau la oricare dintre excipieni.

-Obstacol al cilor urinare cu oligurie.

-Hipovolemie.
-Deshidratare.
-Insuficien renal cu anurie.
-Encefalopatie hepatic.
-Alptare.
-Copii cu vrsta sub 6 ani.
-Intoxicaia cu digitalice.
4 Atenionri i precauii speciale pentru utilizare
n tratamentul cu furosemid, n special cnd se administreaz doze mari,
este necesar nc din primele zile i apoi periodic, monitorizarea electroliilor plasmatici
(natremie, kaliemie), monitorizarea uremiei, creatininemiei i a debitului urinar.
Furosemida poate determina depleie de sodiu i de potasiu, cu posibile consecine
grave.Trebuie evitat pect posibil tratamentul prelungit, cu doze mari sau nsoit de o
diet strict, deoarece exist riscul deshidratrii cu hiperazotemie i hipovolemie.
Apariia semnelor de deshidratare i a hipotensiunii arteriale impune ntreruperea
tratamentului sau scderea dozei.
La pacienii cirotici, administrarea de furosemid trebuie fcut cu pruden,
monitoriznd strict natremia, kaliemia i funciile renale, pentru a evita apariia
encefalopatiei hepatice. Apariia manifestrilor acesteia impune ntreruperea imediat a
tratamentului.
Supravegherea kaliemiei se impune la vrstnici i la pacienii care urmeaz
tratament asociat cu alte medicamente: digitalice, diuretice tiazidice, antiaritmice
chinidinice, corticosteroizi sau laxative stimulante. La aceti pacieni, precum i la
cei cu denutriie, anorexie, diaree cronic sau hipokaliemie se recomand un aport
suplimentar de potasiu sub form de clorur sau asocierea furosemidei cu un diuretic
care economisete potasiu (amilorid, spironolacton, triamteren).
La pacienii cu diabet zaharat sau la cei cu diabet zaharat latent, tratai cu
furosemid trebuie controlate periodic glicemia i glicozuria.
La pacienii cu gut, furosemida se administreaz cu pruden deoarece crete
uor concentraia plasmatic a aciduluiuric; furosemida favorizeaz foarte rar
declanarea crizei de gut.
La vrstnici, furosemida se administreaz cu pruden deoarece acetia sunt
sensibili la efectele diuretice i hipotensive ale furosemidei. Pacienii vrstnici prezint
un risc mai mare de apariie a colapsului sau a tromboemboliei i, datorit vrstei au
funciile renale modificate, ceea ce impune ajustarea dozei.
Sportivii trebuie atenionai c furosemida poate induce o reacie pozitiv a
testelor la controlul antidoping.
Datorit coninutului de lactoz, pacienii cu afeciuni ereditare rare de
intoleran lagalactoz, deficit de lactaz (sindrom Lapp) sau sindrom de
malabsorbie la glucoz-galactoz nu trebuie s utilizeze acest medicament.
5 Interaciuni cu alte medicamente i alte forme de interaciune

Diuretice tiazidice: n edemele refractare realizeaz un efect sinergic care

permite evitarea dozelor mari de furosemid cu risc toxic.
Asocieri nerecomandate
-litiu-crete concentraia plasmatic i toxicitatea litiului. Se recomand controlul
litemiei i ajustarea dozelor.
-sultopridrisc crescut de tulburri ventriculare de ritm, n special torsada vrfurilor
(factor favorizant, hipokaliemia). Se recomand supraveghere clinic, biologic i
electrocardiografic.Asocieri care necesit precauii
-antiinflamatoare nesteroidiene:scad efectul diuretic i antihipertensiv al furosemidei
i pot provoca insuficien renal acut la bolnavii deshidratai i la vrstnici, ca urmare
a scderii filtrrii glomerulare prin inhibarea sintezeide prostaglandine la nivel
juxtaglomerular. Se rehidrateaz pacientul i se controleaz funciile renale la nceputul
tratamentului.
-antibiotice aminoglicozidice:crete riscul ototoxic i nefrotoxic al acestora. Dac
asocierea este necesar, se recomand supravegherea hidratrii, a funciilor renale,
cohleovestibulare i, eventual, a concentraiei plasmatice a aminoglicozidei.
-medicamentehipokaliemiante:amfotericin B (administrat pe cale intravenoas),
gluco-i mineralocorticoizi, tetracosactid, laxative stimulante: risc major dehipokaliemie
prin efect aditiv. n cazul asocierii, se recomand supravegherea i corectarea kaliemiei.
-baclofen:potenarea efectului antihipertensiv. n cazul acestei asocieri se recomand
supravegherea tensiunii arteriale i ajustarea dozelor.
-carbamazepin:risc de hiponatremie simptomatic. Asocierea se va efectua numai
sub supraveghere medical strict. Se recomand folosirea unui diuretic dintr-o alt
clas, dac acest lucru este posibil.
-digitalice:hipokaliemia favorizeaz efectele toxice ale digitalicului. Se recomand
controlul i corectarea kaliemiei i, eventual, monitorizarea electrocardiogramei.
-diuretice care economisescpotasiul (amilorid, triamteren, spironolactin):asociere
util pentru muli pacieni, nu exclude hipokaliemia sau, n particular, hiperkaliemia
la cei cu diabet zaharat sau cu insuficien renal. Se recomand supravegherea
kaliemiei, a electrocardiogramei i reconsiderarea tratamentului.
-inhibitorii enzimei de conversiea angiotensinei:risc de hipotensiunie arterial
marcati/sau deinsuficien renalacut la bolnavii cu hiponatremie preexistent.
Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, cnd un tratament diuretic prealabil poate
provoca hiponatremie, se pot lua urmtoarele msuri:
-fie se va ntrerupe administrarea diureticului cu 3 zile naintea administrrii inhibitorului
enzimei de conversie. Dac este necesar, se va reintroduce ulteriordiureticul hipo
kaliemiant;
-fie se va administra inhibitorul enzimei de conversie a angiotensinei ncepnd cu doze
mici care vor fi crescute treptat. n insuficiena cardiac congestiv se administreaz la
nceput o doz foarte mic de inhibitor, eventual dup scderea dozei de diuretic
hipokaliemiant asociat. n oricare situaie,se supravegheaz valoarea
creatininemiei n primele sptmni de tratament cu inhibitorul enzimei de conversie a
angiotensinei.

-medicamentecare favorizeaz apariia torsadei vrfurilor:antiaritmice din clasa I

(chinidin, hidrochinidin, disopiramid) i din clasa a-III-a (amiodaron, sotalol);
anumite neuroleptice: fenotiazine (clorpromazin, levomepromazin, tioridazin,
trifluperazin), benzamide (amisulprid, sulpirid, tiaprid), butirofenone (droperidol,
haloperidol); altemedicamente(astemizol, bepridil, cisaprid, eritromicin, spiramicin,
halofantrin, pentamidin, vincamin): risc major de tulburri de ritm ventricular, n
special torsada vrfurilor (hipokaliemia fiind un factor favorizant). Se recomand
corectarea hipokaliemiei naintede nceperea administrrii i supravegherea echilibrului
electrolitic i a electrocardiogramei.
-metformin:acidoza lactic poate fi declanat de o eventual insuficien renal
funcional datorat diureticelor, n special a diureticelor de ans. Metformina nu va fi
utilizat dect n cazul n care creatininemia depete 15 mg/l (135 mcmol/l) la brbai
i 12 mg/l (110 mcmol/l) la femeie.
-fenitoin:diminuarea efectului diuretic pn la 50%. Se recomand, eventual, folosirea
de doze mai mari de diuretic.
-substane de contrast iodate:n cazul deshidratrii produse de diuretice exist riscul
declanrii insuficienei renale acute. Se va rehidrata pacientul naintea administrrii
substanei de contrast iodate.
Asocieri de avut n vedere
-amifostin:potenarea efectului hipotensor.
-anumite alfa-blocante (alfluzosin, doxazosin, prazosin, tamsulosin, terazosin):
potenarea efectului hipotensor. Risc crescut de hipotensiune ortostatic.
-ciclosporin:risc de cretere a creatininemiei fr modificarea concentraiei
plasmatice de ciclosporin, chiar n absena depleiei de sodiu i ap.
-corticosteroizi:reducerea efectului antihipertensiv datorit reteniei hidrosaline.
-neuroleptice, antidepresive triciclice:accentuarea efectului antihipertens
iv i risc crescut de hipotensiune ortostatic, prin efect aditiv.
-antiacide gastrice (fosfat de aluminiu):scad absorbia digestiv a furosemidei (se vor
administra la interval de 2 ore).
Alte interaciuni
-curarizante i miorelaxante:furosemida le poteneaz efectele.
-cefaloridin:crete riscul nefrotoxic.
-cisplatin:crete riscul ototoxic.
6 Reacii adverse
Tratamentul prelungit nsoit de o diet hiposodat strict poate determina
dezechilibru hidroelectrolitic i acido-bazic, manifestat prin: deshidratare,
hiperazotemie, hiponatremie, hipokaliemie, hipovolemie cu hipotensiune
ortostatic. n prezena insuficienei hepatice furosemida poate determina
encefalopatie hepatic. Dozele mari de furosemid sau administrarea la pacienii cu
ciroz, denutrii, cu diaree cronic sau cu insuficien cardiac pot determina
hipokaliemie cu sau fr alcaloz metabolic i cu posibilitatea apariiei unor tulburri

de ritm grave, mai ales ventriculare.Uneori, dup un tratament intens i de scurt

durat, s-a raportat o cretere a glicemiei (prin scderea toleranei la glucide). Rareori,
furosemida poate agrava diabetul zaharat.
Verapamil
3 Alte sugestii ale farmacistului

-modificarea stilului de viata astfel :

modificarea obiceiurilor alimentare

renuntarea la fumat - riscul cardiovascular total este mult crescut de acest viciu
(fumatul interfereaza cu efectele benefice ale unor medicamente impotriva
hipertensiunii arteriale. )

reducerea greutatii corporale

exercitiu fizic regulat

tehnici de relaxare pentru reducerea stressului

-masurile dietetice recomandate :

reducerea sarii in alimentatie la maxim 6 g/zi(adica 2,5 g sodiu), practic

realizandu-se prin urmatoarele reguli :
o nu adaugati sare la gatitul alimentelor (atentie la produsele tip Delikat care
contin foarte multa sare !)
o nu puneti sare la masa in timp de mancati
o evitati alimentele cu continut crescut de sare (sodiu - atentie la
conservanti)
o nu folositi substituienti de sare decat cu avizul medicului

beti suficiente lichide, aproximativ 2 litri / zi

reducerea consumul de alcool (consumul de alcool determina cresterea tensiunii

arteriale atat direct, cat si prin reducerea efectelor tratamentului impotriva
hipertensiunii arteriale) sub 30 g etanol / zi (echivalent cu 500 ml bere, 250 ml
vin, 60 ml tarie), dar nu zilnic, are efect benefic asupra valorilor tensionale si
asupra progresiei aterosclerozei. Abstinenta completa este mai putin benefica,
iar abuzul de alcool duce la cresterea marcata a dezvoltarii aterosclerozei

reducerea consumul de grasimi animale

cresterea consumului de alimente bogate in potasiu cartofi copti, pasta si suc
de tomate, banane, spanac, iaurt degresat, suc de morcovi. Regimul alimentar
pentru hipertensiune arteriala trebuie sa includa aceste alimente, mai ales daca
bolnavul nu poate reduce aportul de sare.

cresterea consumului de fructe si legume proaspete , de produse lactate cu un

continut scazut de grasimi, carne slaba; de asemenea, in regimul pentru
hipertensiunea arteriala trebuie sa fie inclus pestele.

-de preferat asocierea mai multor medicamente in doze mici in locul monoterapiei,
dupa un orar bine stabilit, pentru un control optim si constant al valorilor tensionale,
insa alegerea schemei terapeutice este de competenta medicului specialist
- control medical periodic pentru verificarea eficientei tratamentului si eventual,
adaptarea acestuia ca doze sau asocieri terapeutice.
-pentru persoanele cu hipertensiune arteriala, aflate in tratament : cand mergeti la
medic luati-va medicatia conform schemei stabilite, nu omiteti tratamentul pe motiv ca
vi se iau analize sau mergeti la control; altfel tensiunea dumneavoastra va fi mai mare,
iar eventuala modificare a schemei de tratament poate fi daunatoare.
- Nu va tratati singur! Luati medicamentele in dozele si cu ritmicitatea recomamndata de
medicul dvs.!

Caz 2
Contraceptivele orale cresc riscul de hipertensiune arteriala
Femeile care au un aport de estrogen foarte ridicat, provenit ca urmare a
administrarii de contraceptive orale sau a terapiei de substitutie hormonala, prezinta un
risc crescut de hipertensiune arteriala, intrucat estrogenii stimuleaz sinteza hepatic
de angiotensinogen, activnd sistemul renin-angiotensin-aldosteron si sinteza de
angiotensina II, ducand la un moderat hiperaldosteronism. De asemenea au si un efect
direct asupra retentiei de ap si de sare (agentii progestativi sintetici au efect
mineralocorticoid contribuind la retentia de sodiu).
Crestere se va accentua odata cu inaintarea in varsta si cu cresterea duratei
administrarii pilulelor. Riscul este si mai mare atunci cand femeia respectiva are
predispozitie pentru aceasta afectiune(ereditate hipertensiva) sau cand deja sufera
de hipertensiune arteriala. In acest caz se recomanda sa se aleaga o alta modalitate de
preventie a sarcini, fie se vor monitoriza cu mare atentie valorile tensionale, fie se pot
recomanda preparate care sa contina doze mici de estrogeni,evitarea obezitatii,
fumatului, si a consumului de alcool, eventual testarea anterioara timp de 3-6 luni a
tolerabilitatii individuale la contraceptive.
HTA apare dup luni-ani de zile de consum al medicamentelor, rareori dup
cteva sptmni,dar este o HTA reversibil dup ntreruperea administarii
contraceptivelor, valorile tensiunii arteriale revenind la normal, n 1-2 luni , dar exista
uneori riscul unor complicatii in formele severe ignorate: accidente vasculare, infarct de
miocard.