Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Glicozizii cardiotonici
(medicamente inotrop pozitive, cronotrop negative)
a. Grupa digitoxinei (Digitoxina)
b. Grupa digoxinei (Digoxina)
c. Grupa strofantinei
Mecanism de actiune:
Mecanismul molecular consta in inhibarea pompei membranare de sodiu-potasiu
(Na/K-ATP-aza) care asigura efluxul de ioni de sodiu si influxul de ioni de potasiu
impotriva gradientelor de concentratie;
Legarea moleculelor de glicozida determina blocarea functiei enzimatice si de
transport;
Consecutiv inhibarii pompei, creste concentratia intracelulara a ionilor de Na,
astfel intervine o pompa schimbatoare a Na cu ionul Ca (3Na/1Ca);
Cresterea Ca in celula comanda eliberarea acestor ioni din reticolul sarcoplasmic
cresterii disponibilului de Ca;
Digitalicele stimuleaza patrunderea Ca n celulele miocardice secundar blocarii
pompei si cresterii conc de Na;
Actiunea inotrop pozitiva este datorata cresterii disponibilului de calciu pentru
mecanismul contractil;
2. Stimulatoarele receptorilor adrenergici beta-1
Cresc conc sarcoplasmica de AMPc
Reprezentanti: Dobutamina
3. Inhibitori ai fosfodiesterazei:
Inhiba fosfodiesteraza, cresc conc plasmatica de AMPc.
Poti fi
neselectivi: teofilina, aminofilina
selectivi: amrinona
a.B) ANTIARITMICE
CLASA 1 : BLOCANTE ALE CANALELOR DE SODIU:
2.)ANTIHIPERTENSIVE
Clasificare:
Clasificare in functie de mec. fiziopatogen implicate in HTA, la niv. carora
actioneaza:
D. DIURETICE:
Tiazide si similare farmacologic: hidroclorotiazida, clortalidona, indapamid
De ansa: furosemid, acid etacrinic
Antialdosteronice: spironolactona, triamteren, amilorid
3. VASODILATATOARE CENTRALE SI PERIFERICE(vasodilatatoare
antiischemice)
4. VASOCONSTRICTOARE
1 Vasoconstrictoare generale (antihipotensive)
Clasificare- in functie de mecanismul de actiune
A Simpatomimetice vasoconstrictoare generale (sistemice)
Alfa-adrenomimetice: noradrenalina, adrenalina, fenilefrina
Alfa-adrenomimetice si serotoninergice: alcaloizi din cornul de secara
(dihidroergotamina)
B Musculotrope: angiotensina (angiotensinamida)
2 Vasocontrictoare locale
Clasificare- in functie de mecanismul de actiune
A Simpatomimetice vasoconstrictoare locale
Alfa-adrenomimetice: adrenalina, noradrenalina, nafazolina
Alfa-adrenomimetice si serotoninergice: ergotamine
B Serotoninergice 5-SH1B si 5-HT1D: sumatriptan
C Musculotrope
Vasopresine natural: vasopresina
Analogi sintetici ai vasopresinelor: desmopresina
Clasificare- in functie de utilitatea farmacoterapeutica
A Decongestive topice (in rinite si conjunctivite): efedrina, nafazolina
B Antimigrenoase (prin v-constr carotidiana): ergotamine, dihidroergotamina,
sumatriptan
C Hemostatice vasoconstrictoare: vasopresina(=ADH)
2 Medicatia capilarelor
Clasificarea medicamentelor care cresc rezistenta scad permeabilitatea
capilarelor:
Actiune asupra cimentului intercelular endotelial : saruri de Ca
Actiunea directa sau/si indirecta: prin intermediul acidului ascorbic si
catecolaminelor
- flavonoizi (rutosid,traxerutin, diosmin)
- andratracenozide(extr. Vaccinium myrtillus)
- tribenzoid, dobesilat de Ca, escina- esculina (extr. Aesculus Hippocastanum),
oligomeri procianidinici (extr. Din seminte de Vitis Vinifera)
Caz clinic nr 1:
Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta o afectiune cardiovasculara foarte
frecventa, fiind definita drept o crestere a valorilor tensiunii arteriale (TA) peste limita
normala dupa trei masuratori consecutive, in trei circumstante diferite. O tensiune
arteriala peste limitele maxime este periculoasa pentru ca afecteaza structura si
proprietatile vaselor de sange din intregul organism, avand consecinte semnificative,
uneori vitale. Cele mai importante organe afectate de consecintele hipertensiunii
arteriale sunt creierul, inima si rinichii.
n prezent se consider ca TA optim este sub 120/80 mmHg. Se accept ca
valori normale i cele situate ntre 120/80 mmHg i 139/89 mmHg. Dac TA este
140/90 mmHg sau mai mult, se consider hipertensiune arterial. Tensiunea
arterial sistolic, care este primul numr, reprezint presiunea din artere cnd cordul
se contract i pompeaz snge n artere; tensiunea arterial diastolic, al doilea
numr, reprezint presiunea din artere n momentul n care cordul se relaxeaz, dup
contracie. Pacienii cu diabet zaharat (DZ) sau boal renal, care au o TA>130/80 mm
Hg, trebuie considera i a avea un risc crescut i tratai corespunztor .
Cauze
In marea majoritate a cazurilor (peste 90%), hipertensiunii arteriale nu i se poate
preciza cauza; este asa numita "hipertensiune arteriala esentiala" (boala
hipertensiva). Pentru mecanismele HTA esentiale au fost propuse diferite ipoteze; una
din cele mai admise este "teoria mozaicului", in care factorii predispozanti sau
determinanti ar fi ereditatea, factori vasculari, starile emotive repetate, unele tulburari
suprarenale, regim hipercaloric, aport excesiv de sare in alimentatie.
In 10% din cazuri HTA este secundara, determinata de cauze renale, endocrine,
congenitale, anomalii ale aortei sau de scaderea elasticitatii aortei, intalnita la varstnici
si in diverse afectiuni cerebrale.
Simptome
Acestea sunt foarte variate, fiind conditionate de stadiul bolii, personalitatea
bolnavului, asocierea cu alte boli, de faptul daca este secundara sau HTA esentiala.
Manifestarile sunt diverse:
Prognostic
HTA esentiala netratata este cunoscuta ca un factor de risc care favorizeaza
localizarea si agravarea aterosclerozei, antrenand complicatii cardiace
(cardiopatia ischemica), accidente cerebrale, stenoze ale carotidelor sau in
membrele inferioare (arterite). S-a semnalat ca 50% din bolnavii hipertensivi au
cardiopatie ischemica, iar bolnavii cu infarct miocardic au avut frecvent in trecut
hipertensiune arteriala. Studiile epidemiologice arata ca 2% din hipertensivi sucomba de
o boala de inima, iar 20% din cazuri de hemoragie sau ramolisment (infarct) cerebral.
Tratament
Scopul tratamentului hipertensiunii arteriale este :
Furosemid
Grupa farmacoterapeutic: diuretic de ans cu aciune intens, sulfonamide
1.Indicatii terapeutice
Furosemida este indicat n tratamentul edemelor din insuficiena cardiac,
ciroza hepatic sau afeciunile renale. Poate fi utilizat n edemele grave i n cele
rezistente la diuretice tiazidice, eventual n asociere cu acestea. De asemenea, se
poate asocia cu diuretice care economisesc potasiu.
Furosemida este activ i n condiiile unei filtrri glomerulare reduse, n cazurile de
insuficien renal sever. Este indicat n formele uoare i
moderate de hipertensiune arterial, n monoterapie sau n asociere cu alte
antihipertensive.De asemenea, este indicat n unele cazuri de insuficien renal acut
cu oligurie: poate nltura oliguria dar, probabil, nu influeneaz evoluia insuficienei
renale.
2.Mod de administrare
Hipertensiune arterial
Doza zilnic iniial recomandat este de 20 mg furosemid, administrat
dimineaa.n cazul unui rspuns insuficient, doza zilnic poate fi crescut la 40 mg
furosemid sau furosemida poate fi asociat cu un alt antihipertensiv.
3 Contraindicaii
-Hipersensibilitate la furosemid, la alte sulfonamide sau la oricare dintre excipieni.
renuntarea la fumat - riscul cardiovascular total este mult crescut de acest viciu
(fumatul interfereaza cu efectele benefice ale unor medicamente impotriva
hipertensiunii arteriale. )
-de preferat asocierea mai multor medicamente in doze mici in locul monoterapiei,
dupa un orar bine stabilit, pentru un control optim si constant al valorilor tensionale,
insa alegerea schemei terapeutice este de competenta medicului specialist
- control medical periodic pentru verificarea eficientei tratamentului si eventual,
adaptarea acestuia ca doze sau asocieri terapeutice.
-pentru persoanele cu hipertensiune arteriala, aflate in tratament : cand mergeti la
medic luati-va medicatia conform schemei stabilite, nu omiteti tratamentul pe motiv ca
vi se iau analize sau mergeti la control; altfel tensiunea dumneavoastra va fi mai mare,
iar eventuala modificare a schemei de tratament poate fi daunatoare.
- Nu va tratati singur! Luati medicamentele in dozele si cu ritmicitatea recomamndata de
medicul dvs.!
Caz 2
Contraceptivele orale cresc riscul de hipertensiune arteriala
Femeile care au un aport de estrogen foarte ridicat, provenit ca urmare a
administrarii de contraceptive orale sau a terapiei de substitutie hormonala, prezinta un
risc crescut de hipertensiune arteriala, intrucat estrogenii stimuleaz sinteza hepatic
de angiotensinogen, activnd sistemul renin-angiotensin-aldosteron si sinteza de
angiotensina II, ducand la un moderat hiperaldosteronism. De asemenea au si un efect
direct asupra retentiei de ap si de sare (agentii progestativi sintetici au efect
mineralocorticoid contribuind la retentia de sodiu).
Crestere se va accentua odata cu inaintarea in varsta si cu cresterea duratei
administrarii pilulelor. Riscul este si mai mare atunci cand femeia respectiva are
predispozitie pentru aceasta afectiune(ereditate hipertensiva) sau cand deja sufera
de hipertensiune arteriala. In acest caz se recomanda sa se aleaga o alta modalitate de
preventie a sarcini, fie se vor monitoriza cu mare atentie valorile tensionale, fie se pot
recomanda preparate care sa contina doze mici de estrogeni,evitarea obezitatii,
fumatului, si a consumului de alcool, eventual testarea anterioara timp de 3-6 luni a
tolerabilitatii individuale la contraceptive.
HTA apare dup luni-ani de zile de consum al medicamentelor, rareori dup
cteva sptmni,dar este o HTA reversibil dup ntreruperea administarii
contraceptivelor, valorile tensiunii arteriale revenind la normal, n 1-2 luni , dar exista
uneori riscul unor complicatii in formele severe ignorate: accidente vasculare, infarct de
miocard.