VALOAREA ENERGETICA A

ALIMENTELOR
Partea teoretica:
Consumul de suplimente nutritive benefice la
nivel molecular (vitamine si minerale) nu
vindeca
niciodata.
Forta
(sau
energia)
componentelor
individuale nu va egala
capacitatea unui intreg complex nutritiv. In
natura, totul functioneaza in armonie si cu
precizie de ceasornic. Separand elementele
nutritive din hrana si furnizand organismului
numai anumite componente ale complexului
nutritiv, veti rata proprietatile sinergice ale
intregului, iar organismul nu va reusi sa
utilizeze corect hrana care ia fost furnizata.
Calciul, de pilda, are nevoie de fosfor,
magneziu, complecsi de flavonoide, complexul
de substante nutritive. Daca, insa, consumati
calciu preluat direct din natura, adica prin
intermediul alimentelor naturale ingerate,
atunci veti benficia de complexul nutritiv, parti
componente si intreg. Pur si simplu, omul nu
poate intra in competitie cu natura.

Componentele elementare ingerate separat, ca

vitaminele si mineralele, pot ridica nivelul
energetic din organism intro oarecare
masura, numai ca, in unele cazuri, ele pot
ascunde simptomele, permitandule sa se
manifeste din nou dupa ce persoana respectiva
a intrerupt cura. Un exemplu in acest sens il
constituie, din nou, calciul. Multe persoane au
unghiile slabe, casante si/sau cu striatii. Daca
aceste persoane vor incepe sa ia suplimente cu
calciu sau gelatina unghiile se vor intari,
capatand o consistenta normala. Cu toate
acestea, imediat ce vor intrerupe cura de
calciu, unghiile isi vor pierde din nou
rezistenta. Unghiile sunt cele care ne
furnizeaza primele indicii asupra starii in care
se afla oasele si sistemul osos. Cu alte cuvinte,
nu rezolvam astfel cauza problemei care
este, in noua din zece cazuri, o problema
legata de utilizarea incorecta a calciului in
organism, si nu o problema provocata de
carenta de calciu in organism.
Alimentele pe care le consumam sunt incarcate
cu energie, sau leam distrus valorile
energetice si nutritive prin preparare ori prin
alta metoda ce a dus la modificarea
propietatilor lor ? Aceasta este prima si cea
mai importanta intrebare pe care trebuie sa v

o puneti. Cu cat este mai mare valoarea

energetica a alimentelor, cu atat va creste mai
mult si capacitatea lor de a vindeca
organismul. Din acest motiv, fructoza si
glucoza sunt esentiale. Aceste zaharuri simple
sunt printre cei mai importanti factori care
incurajeaza regenerarea celulara.

STIATI CA!
O dieta alimentara optima si corecta trebuie sa fie de
asemenea,echilibrata si completa.Aceasta trebuie sa
contina toate categoriile de substante nutritive,iar
intre diferitele componente nutritive sa existe un
raport optim de glucide,proteine,lipide,saruri
minerale,vitamine,apa si chiar substante biologicactive.
Alimentele trebuie sa fie salubre,sa fie
economice,sa fie obtinute din materii prime de
calitate superioara si prin tehnici de procesare
adecvate,sa fie cat mai naturale,iar modul de
prezentare sa fie cat mai atractiv. Produsele
alimentare se recomanda sa fie servite in timpul
orelor destinate masei,la temperature optima,din
vesela si cu tacamuri potrivite si nu in grab

Valoarea energetica a unui aliment este data de

cantitatea de nutrienti din compoziia alimentului si
calitatea acestora
Pentru aceasta in tabelul urmtor este prezentata
valoarea energetica a principalilor nutrienti
energogeni si a alcoolului etilic.
Exprimarea valorii energetice a unui meniu sau a
unui aliment se face in kilocalorii si kilojouli.
Raportarea valorii energetice a unui aliment sau a
unui meniu se face diferit in funcie de mesajul pe
care dorete informatorul sa l transmit
consumatorului. Astfel,de obicei exprimarea valorii
energetice a unui aliment se face in kcal/100g sau
kj/100g produs.
De asemenea,multe informaii referitoare la
valoarea energetica a unui fruct se refera la
gramajul sau la numrul de bucati ,respectiv
numrul de fructe.

BILANTUL ENERGETIC
Ce reprezinta rata metabolica bazala??

Rata metabolica bazala indica numarul de calorii

consumate de catre organism in stare de
repaos, chiar daca ai sta in pat toata ziua.
Corpul tau consuma energie indiferent de nivelul

de activitate, chiar si cand dormi.

Rata metabolica bazala, mai exact
numarul de calorii necesare corpului tau in stare
de rapaos, descreste pe masura ce avansezi in
varsta. De asemenea, privarea de alimente in
speranta de a slabi, duce la o scadere a a
numarului de calorii necesare pentru exercitarea
functiilor de baza ale organismului. O scadere a
ratei metabolice bazale inseamna, ca urmare, ca
iti va fi mai greu sa slabesti.
Totusi, un stil de viata care include
exercitii fizice regulate, ajuta la cresterea ratei
metabolice bazale si automat la cresterea
numarului de calorii pe care organismul le
consuma in stare de repaos.
In functie de acest indicator si de nivelul
de activitate fizica, poti calcula Necesarul Zilnic
de Calorii.

Metabolismul bazal
Metabolismul bazal corespunde cheltuielii
energetice
necesare
mentinerii
unor
activitati fiziologice de baza: respiratia,

activitatea
inimii,
functia
rinichiului,
activitatea cerebrala, echilibrul termic,
echilibrul osmotic (al presiunii).
19% din aceasta energie este folosite pentru
necesitatile metabolice ale sistemului nervos,
29% este utilizata de ficat, 10% de catre inima,
7% de catre rinichi, 18% de catre muculatura.
Rata metabolismului bazal la adultul normal este
in medie de 70 kcal/ora (aproximativ 65-70 %
din cheltuiala energetica totala). Pentru barbati
valoarea calculata a metabolismului bazal este
de 1 kcal/ora/kgcorp, iar la femei este de 0,9
kcal/ora/kgcorp.
Factorii ce influenteaza metabolismul bazal sunt:
varsta, sexul, starea fizica, inaltimea, greutatea,
factorii de mediu, tipul morfo-functional, diverse
stari fiziologice sau patologice.
Formula de calcul a metabolismului bazal
Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G),
inaltime (I)

pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68 x V)

pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78 x V)

Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78

ani

pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161

pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5

Principalele surse de energie pentru organismul uman sunt

reprezentate de carbohidrati (glucide) si lipide. Proteinele sunt mai
putin utilizate drept sursa de energie.
Necesarul energetic variaza cu varsta, sexul, greutatea, inaltimea,
activitatea fizica desfasurata, conditiile de clima si starea de sanatate.

Toate procesele vitale din organism - circulaia, respiraia,

excreia, contracia muscular - se petrec cu cheltuial de
energie. Principalii furnizori energetici ai organismului sunt:
lipidele, glucidele, proteinele. Prin arderea unui gram de lipide, se
elibereaz 9,3 cal, a unui gram de glucide 4,1 cal, a unui gram de
proteine 4,1 cal.
Exist o cantitate de energie minim indispensabil
organismului pentru meninerea funciilor sale vitale. Nevoile
calorice ale unui individ raportate la greutatea ideal i la efortul
depus, pot fi considerate astfel:
- pentru via sedentar 800-900 cal. /zi;
- pentru activitate uoar 900-1400 cal. /zi;
- pentru activitate moderat 1400-1800 cal. /zi;
- pentru activitate grea 1800-4500 cal. /zi.

Protide Lipide Glucide KCal

Protide Lipide Glucide KCal

la 100 g

Carne si derivate

la 100 g

Peste si derivate

Carnati

18,0

26,9

324

Biban

88

Creier

128

Cod

19,0

1,0

87

Curca

24,5

8,5

179

Cod in sos tomat

14,9

1,3

2,9

85

Ficat (porc, vita)

132

Crap

18,9

2,8

104

Ficat (pasare)

120

Crap in ulei

10,6

6,9

4,3

125

Gaina

21,0

6,0

142

Hering

18,0

10,0

167

Gasca semigrasa

18,4

20,0

261

Hering in ulei

13,7

28,9

325

Inima, rinichi

120

Hering in sos tomat

16,2

10,4

1,8

170

Jambon

271

Icre crap

25,0

3,0

130

Leberwurst

16,8

30,1

349

Icre stiuca

27,0

1,5

125

Miel

18,0

20,0

260

Macrou

22,0

10,0

183

Muschi tiganesc

21,6

26,3

333

Macrou in sos tomat

14,5

10,6

1,6

164

Parizer, cremwursti

13,0

26,0

295

Macrou in ulei

16,2

20,7

259

Pateu de ficat

19,6

19,5

261

Pastrav

103

Porc - slaba

20,4

6,3

142

Salau

19,4

0,4

83

Porc - grasa

15,0

30,0

350

Sardina in ulei

19,3

21,6

280

Pui de gaina

20,1

10,2

177

Scrumbie

14,2

25,9

299

Rata

19,6

6,0

136

Somn

16,8

18,8

224

Salam

560

Stavrid

16,6

5,1

115

Salam de Sibiu

26,5

43,4

512

Stavrid in sos tomat

15,5

6,6

125

Salam de vara

20,0

47,0

519

Stiuca

19,1

0,4

82

Slanina

630

Oua

Sunca presata

24,9

20,7

294

Ou de gaina (gr. pe buc.)

7,0g

6,0g

0,6g

171

Vita - slaba

20,4

2,2

104

Galbenus de ou de gaina

16,0

32,0

0,3

364

Vita - grasa

12,0

24,5

277

Albus de ou de gaina

13,0

0,2

0,5

57

Galbenus de ou de gaina

165

7,0g

8,0g

0,2g

104

Lapte si derivate
Branza de burduf

27,4

27,4

0,5

369

Un ou de rata (cca 60g)

Branza grasa de vaca

13,0

9,0

4,5

155

Grasimi

Branza slaba de vaca

18,0

4,0

90

Maioneza

716

Branza topita

7,0

36,0

0,9

366

Margarina

82,5

767

Cascaval

25,0

19,0

1,0

283

Untura de porc

0,2

99,6

927

Iaurt

3,2

2,6

4,0

70

Ulei floarea soarelui

100,0 -

930

Lapte batut

3,2

2,9

5,5

63

Ulei soia

100,0 -

930

Lapte de vaca integral

3,5

3,5

4,5

65

Dulciuri

Lapte de vaca normalizat

3,5

1,7

4,9

50

Ciocolata

525

Lapte de oaie

6,0

7,5

4,6

113

Marmelada

272

Lapte de capra

3,5

3,7

4,5

67

Miere

310

Lapte praf

27,0

24,0

40,0

498

Zahar nerafinat

375

Telemea de oaie

18,9

24

1,0

315

Zahar rafinat

385

Telemea de vaca

19,4

20,4

1,0

273

Bauturi

Smantana

2,5

30,0

3,1

300

Bere blonda

53

Unt

6,0

74,0

2,0

721

Bere bruna

42

Cola

48

Cereale si fainoase
Biscuiti

8,2

9,5

74,0

425

Limonada

58

Cornuri, chifle simple

8,2

0,4

57,1

271

Rom

245

Cornuri, chifle cu material

8,2

4,4

61,6

327

Tuica

250

Faina de grau

11,8

1,4

72,0

356

Vina alb

138

Faina de secara

8,9

1,2

74,6

353

Vin rosu

165

Faina de porumb

9,6

1,7

72,1

351

Whisky

245

Fulgi de ovaz

13,6

6,3

63,3

374

Paine

Gris

9,4

0,9

75,9

358

Paine de grau alba

7,5

0,4

52,0

274

Orez

8,1

1,2

75,5

354

Paine de grau intermediara

7,5

0,7

48,0

234

Paste fainoase obisnuite

10,9

0,6

75,6

360

Paine de grau neagra

8,4

1,2

48,0

242

Paste fainoase cu ou

10,2

2,2

79,1

386

Paine de secara

12,4

1,7

67,7

344

Porumb

336

Paine graham

9,1

1,0

51,0

256

Pop-corn

345

Spaghete

351

Protide

Lipide Glucide

KCal

Protide

Lipide Glucide

KCal

la 100 g

la 100 g

Legume proaspete

Fructe proaspete

Ardei gras verde

1,1

0,2

2,5

17

Banane

1,3

0,6

13,4

66

Ardei gras rosu

1,3

0,4

7,3

39

Caise

1,0

13,0

57

Cartofi (fierti)

1,7

0,2

17,4

80

Capsune

1,0

1,0

9,0

50

Cartofi prajiti

345

Cirese

1,0

0,3

18,0

81

Castraveti

1,3

0,2

2,9

19

Coacaze

1,5

0,6

10,2

54

Ceapa verde

1,0

0,2

3,5

20

Fragi de padure

1,3

1,0

9,8

54

Ceapa uscata

1,5

0,2

8,0

40

Grepfruit

0,5

0,2

6,5

30

Ciuperci

5,0

0,5

2,3

35

Gutui

0,5

0,5

14,2

65

Conopida

2,8

0,3

3,9

30

Lamai

0,9

0,7

6,2

36

Dovlecei

0,9

0,1

3,2

18

Mandarine

0,8

0,1

8,7

40

Fasole verde

2,0

0,2

5,7

33

Macese

4,1

1,2

21,8

117

Mazare verde boabe

8,4

0,5

14,0

96

Mere

0,3

0,5

15,0

67

Marar

19

Mure

1,5

1,4

14,1

77

Morcovi

1,5

0,3

8,8

45

Pepeni galbeni

0,5

0,1

5,0

23

Pastarnac

1,4

0,5

15,0

72

Pepeni verzi

0,5

0,1

5,4

25

Patrunjel

32

Pere

1,0

1,0

16,0

79

Patrunjel radacina

1,1

0,8

10,0

53

Piersici

1,0

10,0

45

Rosii

1,3

0,2

4,8

27

Portocale

0,8

0,2

10,1

47

Praz

2,3

0,4

9,9

54

Prune

0,6

0,1

21,0

89

Ridichii de luna

0,6

0,1

3,8

19

Zmeura

1,0

1,0

14,0

71

Ridichii de iarna

1,3

0,1

4,9

26

Struguri

2,1

1,7

18,0

98

Salata verde

1,9

0,3

2,9

22

Visine

1,0

0,5

14,0

66

Sfecla rosie

1,3

0,1

9,0

43

Fructe uscate

Spanac

3,5

0,3

2,0

25

Curmale cu samburi

1,9

0,6

74,0

316

Telina radacini

1,4

0,3

5,9

33

Mere

1,0

1,0

55,0

239

Urzici

7,9

0,7

7,1

68

Pere

2,4

0,4

70,0

300

Usturoi

7,2

0,2

26,0

137

Prune cu samburi

2,5

0,5

71,0

306

Vinete

26

Smochine

4,3

1,3

58,0

267

Varza alba

1,8

0,2

5,8

33

Stafide

2,5

0,5

71,0

306

Varza Bruxelles

4,0

0,5

7,0

50

Compoturi

Varza rosie

1,9

0,2

5,6

33

Compot de caise

0,5

14,0

59

Compot de cirese

0,4

15,5

65

Cartofi chips

546

Compot de gutui

17,0

70

Cartofi rondele

7,8

0,4

77,0

350

Compot de mere

0,3

17,5

73

Ciuperci

41,7

1,7

30,8

313

Compot de pere

0,2

20,5

85

Legume uscate

Fasole

23,0

1,7

47,7

303

Compot de piersici

0,6

16,1

68

Mazare

21,5

1,9

53,0

323

Compot de prune

0,4

15,3

64

Soia

341

Compot de visine

0,4

15,5

65

Compot de struguri

0,5

19,0

80

Legume murate
Castraveti in otet

0,6

1,5

Sucuri

Gogosari intregi in otet

0,7

3,0

15

Suc de pere

0,02

14,1

57

Gogosari taiati in otet

0,8

2,6

14

Suc de prune

0,09

13,7

56

Salata de varza rosie

1,0

3,0

16

Suc de zmeura

0,16

12,3

51

Salata de sfecla rosie

1,0

1,0

8,2

38

Suc de struguri

0,13

20,0

83

Varza acra

1,2

3,3

18

Suc de tomate

1,0

5,0

25

Suc natural de mere

0,09

17,4

72

Legume conservate
Bulion de tomate

3,6

11,6

62

Oleaginoase

Fasole verde

1,1

0,4

2,5

18

Arahide

25,8

44,5

15,7

584

Ghiveci in bulion

1,4

0,5

3,7

26

Alune curatate

12,0

63,0

17,0

705

Mazare verde boabe

6,5

0,5

10,0

72

Masline negre

20;0

35;0

7;2

437

Pasta de tomate

5,4

15,4

85

Masline verzi

12,5

10,0

8,1

177

Spanac cu orez

2,0

8,0

2,0

91

Nuci

21,0

59,0

3,7

650

Tocana de legume

1,0

6,0

3,1

73

Tomate in bulion

1,7

0,4

3,1

23

MENIUL PE 7 ZILE
Luni:
Mic dejun:3in1-49kcal
Un covrig-102,5kcal
Pranz:paine alba-75kcal

Piure-335kcal
Mandarina-50kcal
Cina:paine-79kcal
Mici cu carne de porc si vita-170kcal
CALCUL:856,5Kcal
MARTI:
Mic dejun:3in1-49kcal
Banana-132kcal
3 mandarine-150kcal
PRANZ:carne de pui-120kcal
Mamaliguta-70 kcal
Coca-cola-139kcal
CINA:ciorba de pui-250kcal
Paine alba-230kcal
Clatite cu gem-230kcal
CALCUL:1190Kcal
MIERCURI:
MIC DEJUN:banana-132kcal
Un covrig-102,5kcal
PRANZ:PIURE-330KCAL
Paine alba-140kcal
CINA:ceai de menta-1kcal
Salata orientala-336kcal
CALCUL:1041,5kcal

JOI:
MiC DEJUN:3in1-49kcal
Mandarina-50kcal
PRANZ:crenvusti-112kcal
Pane alba-141kcal
CINA:paine-411kcal
Ciorba cu legume si carne-336kcal
CALCUL:1099Kcal
VINERI:
MIC DEJUN:un covrig-102,5kcal
PRANZ:-----------------CINA:cartofi prajiti-670kcal
CALCUL: 792.5kcal

SAMBATA:
MIC DEJUN:3in1-49kcal
PRANZ:un sandwish-479kcal
CINA:carne de pui la gratar-173kcal

CALCUL:701kcal
DUMINICA:
MIC DEJUN:3in1-49kcal

Sana cu 2 covrigi-100kcal
PRANZ:ciorba cu carne de pui:340kcal
CINA:clatite cu gen-150kcal
1 coca-cola-139kcal
Banana-132kcal
O ciocolata-505kcal
CALCUL:1415kcal

TOTAL kcal pe o saptamana:7095,5

Ce rost are sa faci un calcul al

caloriilor????
Statistic vorbind, daca tii un jurnal
amanuntit de nutritie si
anternament, iti urmaresti constant
greutatea corporala si monitorizezi
ceilalti factori, poti ajunge la
concluzii despre medii. Afli cam
cat mananci, cam cat arzi, cam cat
slabesti sau acumulezi. Totusi, pe
termen mediu si lung balanta

slabirii este mai fina decat atat

(vorbim de echivalentul a cateva
zeci sau sute de kcalorii pe zi),
erorile si abaterile la estimari fiind
pentru cei mai multi cauza esecului
atunci cand incearca sa tina un
regim strict si cantaresc mancarea
la gram.