Atasamentul - structura, dinamica si schimbare in vederea cresterii

calitatii vietii
1. Structura atasamentului adultului: stilul de atasament si
personaliattea
Atasamentul format in copilarie contribuie la structurarea identitatii personale
si structurarii personalitatii adultului

Identitatea reprezint concepia organizat despre propria persoan i despre

lume, constituit din valori, credine, scopuri crora li se dedic individul, roluri
personale i profesionale (Harwood, 2010). Conceptele aferente ale identitatii:
perceptia de sine i stima de sine.
Pe parcursul copilariei mici, prin relatia cu figurile primare de atasament se
structureaza si se dezvolta atributele de baza care vor fi componente ale
tuturor relatiilor ulterioare, si formeaza axa identitara, respectiv:
Atributele masculin- feminine identitatea de sex-rol
Atributele paterne-materne identitatea
Aceste atribute stau la baza dezvoltarii ulterioare a rolurilor sociale si
imbogatirii identitatii de sine prin componentele Eului social si Eului spiritual
Atributele Componentele identitatii:
a). Identitatea de gen se formeaza prin exersarea rolurilor de gen in
relatiile cu figurile primare de atasament si se imbogateste prin socializare
- Identitatea de gen a fetelor se formeaza prin identificare cu atributele
feminine si masculine ale mamei si se stabilizeaza prin contraidentificare
cu atributele masculine si feminine ale tatalui
- Identitatea de gen a baietilor se formeaza prin identificare cu
atributele masculine si feminine ale tatalui si se stabilizeaza prin
contraidentificare cu atributele feminine si masculine ale mamei
b).
Ne asteptam sa gasim o legatura intre stilul de atasament si elementele
de baza ale identitatii de sine
2.
Atasamentul de la diagnostic la schimbarea stilului de atasament
-

Exista o legatura intre stilul de atasament si structura de personalitate

Modelele internalizate de reprezentare ale relatiei timpurii prefigureaza modul
in care individul interactioneaza cu lumea (Sroufe, Carlson, Levy &
Engeland, 1999), astfel stilul relational al adultului este determinat de
calitatea ingrijirii timpurii si stilul de atasament format de-a lungul dezvoltarii
Stilul de atasament ramane relativ stabil de-a lungul vietii Stabilitate si
schimbare in atasamentul adultului schimbarile in atasament nu se
datoreaza unor evenimente de viata deosebite ci unor relatii semnificativ
diferite care transforma patternul de nesiguranta in pattern de siguranta

Conform teoriei atasamentului, efectele pe termen lung ale experientei

timpurii cu ingrijitorii se datoreaza persistentei modelelor interne de lucru
adica schemelor cognitive, afective si reprezentationale cu privire la sine si la
celalalt partener din relatia apropiata (Bartholomew, 1990; Shaver, Collins, &
Clark, 1996).
Teoretic, aceste reprezentari influenteaza expectantele, emotiile, defensele si
comportamentul relational al unei persoane in relatii apropiate.

Desi teoria nu sustine sau impuine ca modelele interne de lucru persista fara
schimbare de-a lungul vietii, atat ea cat si datele empirice din studiile
longitudinale au condus cercetatorii sa suspecteze ca efectele relatiilor de
atasament din copilarie se extind in perioada adulta, care pot fi vazute in
domeniile parentalitatii si a relatiilor de prietentie apropiata, inclusiv relatiile
romantice (e.g.,Bartholomew, 1990, 1993; Main, Kaplan, & Cassidy, 1985;
Shaver, Hazan, & Bradshaw, 1988; Weiss, 1982).
- Exista o legatura intre stilul de atasament si tulburarile de personalitate.
Diagnosticarea tulburarilor de personalitate poate pune in evidenta tipul de
atasament al adultului care face legatura cu modelel e sale relationale
timpurii. Daca aceste relationari timpurii au fost problematice, totusi relatiile
urmatoare pot oferi sanse de reparatie si, deci modalitati de a interveni in
mod corectiv in ceea ce priveste unele deformari ale personalitatii.
- Teoria atasamentului postuleaza urmatoarele:
- sinele se dezvolta intr-un context relational specific
- relatiile au potential transformator relatia de atasament initiala ii permite
copilului sa se dezvolte,la varsta adulta noi relatii de atasament, cocreate pe
baze de siguranta si corective au capacitatea de a modela stilul de
atasament initial,
Ipoteze:
Tiparele folosite in primele noastre atasamente se reflecta ulterior in modul in
care relationam cu ceilalti, obiceiurile noastre de a simti si de a gandi
Exista relatii de atasament care pot genera noi tipare de reglare afectiva si
gandire si noi atasamente.
- In relatia cu figura de atasament primara se structureaza modele intern e
de lucru care atunci cand sunt functionale sunt flexibile (sunt predispuse la
modificare pe baza noilor experiente) pe cand modelele de atasament
nesecurizant tind sa fie mai rigide si mai putin deschise, au potential de a fi
deci constranse sa potriveasca experiente noi la asteptari vechi. Modelele
interne de lucru au potential de a fi actualizate ca urmare a relatiilor noi sau
constientizarii
- Schimbarea atasamentului:
- Atitudinea reflexiva fata de experienta/capacitatea de mentalizare si
capacitatea meditativa capacitatea metacognitiva de a recunoaste natura
reprezentationala apropriilor noastre credinte si sentimente. Prin aceasta
atitudine putem sa ne retragem din realitatea imediata a experientei si s
araspundem prin prisma starii mentale care sta la baza acesteia (sa

mentalizam Fonagy). Pozitia reflexiva fata de experienta se regaseste la

indivizii sigurui iar cei nesiguri tind sa minimizeze sau sa nege impactul
experientei lor (in starea mental de respingere) sau sa se lase coplesiti de
aceasta (in starea mentala de preocupare).Pozitia meditativa se refera la
atentia deliberat noncritica acordata experientei din momentul prezent
(Germer, Siegel&Fulton, 2005; Kabat-Zinn,2005)
Stilul de atasament este predicibil pentru tiul de relatii create de
persoana cu alte persoane

Exista o legatura intre stilul de atasament si structura de personalitate

Identificarea stilului de atasament face posibila intelegerea dezvoltarii sinelui prin
relatia primara de atasament din copilarie
1. Atasamentul factor de risc si /sau protectie in structurarea
personalitatii
Tipul de atasament aflat la intersectia dintre predispozitiile temperamentale si oferta de
ingrijire a printilor poate fi un factor de risc prin modelele nesigure si dezorganizate sau un
factor de protectie prin modelul de atasament sigur in structurarea personalitatii
Inca din primele zile de viata ale bebelusului se pot observa trei patternuri comportamentale
ale nou-nscutilor care afecteaz viata emotional de timpuriu, se accentueaz n timp si
marcheaz structurarea personalittii. Acestea se structureaza (Yule W, 2003, Millon T,
2004) in:
1. Temperamentul usor - la sugarii care sunt predictibili, cu reflexe regulate, ritmice, cu
reactii n general
pozitive si care nu creeaz probleme;
2. Temperamentul dificil iritabil la sugarii neritmici,cu o intensitate mare a reactiei, copii pe
care Chess i-a numit ucigtori de mam;
3. Temperamentul lent la sugarii cu timp de reactive mare, att n declansarea reactiilor
ct si n adaptarea la noi situatii/stimuli.
Aceste caracteristici temperamentale au fost gsite ca stabile att dup un termen scurt (2
ani), ct si mediu si chiar sunt predictive ale trsturilor temperamentale din copilria trzie,
mai ales n ceea ce priveste reactivitatea (n special cea emotional) si predispozitia pentru
emotii pozitive si negative. Astfel, temperamentul copilului caracterizat ca dificil sau
usor (linistit - easy) poate juca rolul fie de factor de risc, fie de factor de protectie n
structurarea unei personalittii dizarmonice.

Tipul de atasament aflat la intersectia dintre predispozitiile temperamentale si oferta

printilor poate fi la fel, un factor de risc prin modelele nesigure si dezorganizate sau un
factor de protective prin modelul de atasament sigur.

Factori de risc in structurarea personalitatii:

a) Factori individuali
- Complicaii pre- i perinatale (sarcina cu complicaii incluznd infecii
materne, prematuritatea i greutatea mic la natere, tulburri respiratorii
la natere, leziuni minore la natere),
- Predispozitia temperamentala
- temperamentul dificil
observat la
bebelusi inca imediat dupa nastere sugarii neritmici, cu o intensitate
medie a reactiei
- Deficite si dificultati neuropsihologice: ( Deficite n diverse funcii ale
limbajului (nvarea limbajului, fluena limbajului); b. Deficite ale
memoriei; c. Deficite ale coordonrii motorii; d. Deficite ale integrrii
stimulilor auditivi i vizuali; e. Deficite ale funciilor executive ale gndirii
(raionamente abstracte, organizarea conceptelor, planificarea);
- Atasamentul nesigur (anxios, evitant)
b) Factori familiali
- Marimea familiei si pozitia ordinala a copilului in familie (ultimul nascut)
- Varsta mamei,
- Probleme socio-economice n familie: srcie, omaj, primire de ajutor
social, traiul n azile pentru sraci.
- Psihopatologie familiala,
c) Factori comunitari
- Factori legai de coal: - frecventarea de coli n care se pune accent
redus pe nvtura de calitate, timp redus petrecut de ctre profesor la
lecii, raritatea folosirii de ctre profesor a laudei i aprecierii pentru
munca colar, accent redus pe responsabilitatea individual a elevilor,
condiii proaste de lucru pentru copil (mobilier necorespunztor),
indisponibilitatea profesorului n rezolvarea problemelor copiilor; Clujul
Medical 2008 vol. LXXXI nr.4 425
Factori demografici: - domiciliu n mediu urban orae caracterizate prin
mari crime; zone suprapopulate; izolarea social a prinilor; absena
infrastructurilor de recreere; absena grdinielor; - migraia prinilor,
permanent sau temporar, att din mediul rural, cel urban ct i peste
hotare;
- Cultura violenei prin cinematografie, televiziune, reviste i ziare.
Factori de protectie in structurarea personalitatii:
a) Factori individuali
-

Baza ereditara sanatoasa,

Predispozitia temperamentala temperamentul temperament linistit

(easy) al copilului,

Inteligenta peste medie si competentele in diferite arii de dezvoltare

b) Factori familiali
-

Marimea familiei si pozitia ordinala a copilului in familie (primul nascut)

Varsta tamamei,
Situatie socio-economica buna

c). Factori comunitari

-

Factori legai de coal: - frecventarea de coli n care se pune accent

redus pe nvtura de calitate, timp redus petrecut de ctre profesor la
lecii, raritatea folosirii de ctre profesor a laudei i aprecierii pentru
munca colar, accent redus pe responsabilitatea individual a elevilor,
condiii proaste de lucru pentru copil (mobilier necorespunztor),
indisponibilitatea profesorului n rezolvarea problemelor copiilor; Clujul
Medical 2008 vol. LXXXI nr.4 425
Factori demografici: - domiciliu n mediu urban orae caracterizate prin
mari crime; zone suprapopulate; izolarea social a prinilor; absena
infrastructurilor de recreere; absena grdinielor; - migraia prinilor,
permanent sau temporar, att din mediul rural, cel urban ct i peste
hotare;

2. Stiluri de atasament ale adultului

Analiza comparativa a stilurilor de atasament ale adultului din punct de

vedere al factorilor care le descriu

According to Bowlby (1969/1982; 1973), an attachment system evolved

in humans to help maintain the proximity of infants to their caretakers
under conditions of threat. Once the attachment system has been activated
by a perceived threat, individuals with different attachment
styles attempt to regulate affect and to cope with distress in ways that
reflect the patterns that have been learned or reinforced throughout
their relationship histories. Specifically, individual differences in the
strategies employed to deal with distress are likely to reflect internal
working models of the self (as worthy or love) and of others (as likely to
be dependable or trustworthy). A fundamental tenet of attachment theory
is that these mental models guide cognitive, affective, and behavioral
response patterns in attachmentrelevant contexts and are,
therefore, selfperpetuating (Collins & Read, 1994; Hazan & Shaver,
1994). Thus, mental models are the mechanisms by which the continuity
of attachment style is thought to be maintained over time and into adulthood.
In 1991, Bartholomew and Horowitz proposed a model of adult attachment

that includes four attachment styles, rather than the three (i.e.,
secure, anxiousambivalent, avoidant) originally described by Hazan
and Shaver (1987). The Bartholomew and Horowitz model posited that
there are two distinct types of avoidant attachment: Fearful individuals
(who have negative models of both self and others) are hypothesized to
avoid close relationships because they fear rejection whereas dismissing
individuals (who have a positive model of self but a negative model of
others) are hypothesized to stress the importance of independence and
selfreliance over close relationships. Secure individuals (who have positive
models of both self and others) are hypothesized to experience a
general comfort with closeness and trust in others and preoccupied individuals
(who have a negative self model but a positive model of others)
are hypothesized to have an intense desire for emotional intimacy coupled with a
heightened concern about being rejected. Prior research has
provided support for the validity of Bartholomew and Horowitzs
model of attachment and their corresponding measure of attachment
styles (e.g., Griffin & Bartholomew, 1994a, 1994b; Scharfe &
Bartholomew, 1994).

3. Factori de stabilitate si schimbare ai stilului de atasament

- Care sunt factorii care influenteaza stabilitatea stilului de atasament
- Factorii stabili de vulnerabilitate (de ex. o istorie personala sau
familiala de psihopatologie, tulburari de personalitate) se asociaza cu
schimbari in ceea ce priveste reprezentarile de atasament iar indivizii
siguri in mod stabil vor avea scoruri mai scazute la masurarea acestor
variabile decat aceia care sunt nesiguri in mod stabil si decat aceia care
arata orice alt tip de instabilitate in atasament (Davila et al., 1997).
- Ar trebui sa luam factorii de vulnerabiliatte pentru a vedea modul in care
ei influenteaza stabilitatea atasamentului
- Evenimente de viata specifice (despartiri, pierderi, casatorie, divort) se
asociaza cu schimbarea stilului de atasament ne asteptam ca acestea sa
afecteze stilulde atasament
- Schimbari in perceptia de baza cu privire la sine si la ceilalti schimbari de-a lungul timpului in ceea ce priveste conceptul de sine si
conceptia cu privire la relatii acestea pot fi legate de tipurile de working
models ale atasamentului individual schimbari in ceea ce priveste stima
de sine, perceptia suportului social, a conflictului acestea se asociaza cu
schimbari ale modelelor mentale si ale stilulu ide atasament
4. Dezvoltarea unui model de interventie privind schimbarea stilului de
atasament

Abordare dimensionala sau categoriala

Cele mai multe cercetari cu privire la atasamentul adultului se bazeaza pe

limbajul categoriilor care deriva din clasificarile atasamentului copilului,
multe masuratori bazate pe auto-raportare masoara atasamentul adultului
in termeni de dimensiuni continue. Brennan, Clark, and Shaver (1998) noteaza
ca Ainsworth et al. (1978) a explicat patternurile de atasament ale copilului care
se fondeaza pe doua dimensiuni de baza evitarea si anxietatea care par sa apara
ca fiind dimension ide baza si in stilul de atasament al adultului.
Totusi,asa cum au observant Fraly si Waller, Ainsworth et al
However, as Fraley and Waller
(1998) observe, Ainsworth et al. retained the classi.catory groups to communicate
important behaviour patterns and their developmental underpinnings. Even the AAI
yields a number of subcategories that span a continuum.