Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

Facultatea: Managementul Turismului , Comerului i

al Serviciilor

Fundamentarea Strategiei de Dezvoltare la Firma S.C.

Automobile Dacia S.A.

CUPRINS
Capitolul 1 . Prezentarea Firmei S.C. Automobile Dacia S.A.
1.1
1.2
1.3
1.4

Scurt Istoric
Structura Organizatoric
Situaia financiar
Poziia pe pia

Capitolul 2 . Fundamentarea strategiei de dezvoltare la firma S.C. Automobile

Dacia S.A.

A . Analiza diagnostic a firmei

2.1....Dotare i producie
2.1.1 Dotarea tehnic
2.1.2 Producie
2.2....Analiza resurselor umane
2.3....Analiza situaiei economico financiare
2.3.1 Analiza cheltuielilor
2.3.2 Analiza indicatorilor economico-financiari
2.3.3 Analiza rentabilitii
2.4....Analiza domeniului comercial
2.4.1 Structura pieei
2.4.2 Clienii , structura pieei
2.4.3 Concurenii
2.4.4 Furnizorii
2.5....Analiza sistemului de management
2.5.1 Analiza structurii manageriale
2.6....Analiza SWOT

B . Studii de marketing

Capitolul 1 . Prezentarea Firmei S.C. Automobile Dacia S.A.

1.1 Scurt Istoric
Dacia, primul constructor de automobile romn, a luat fiin n anul 1966, odat
cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. n anul 1999, Renault achiziioneaz
51% din capitalul societii n urma procesului de privatizare, iar n prezent deine
99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: de la
refacerea instalaiilor industriale, reconstrucia reelei comerciale i reorganizarea reelei
de furnizori, pn la obinerea a trei standarde de management al calitii, dintre care unul
n domeniul proteciei mediului. Investiiile realizate de Renault la Dacia pn la sfritul
anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro.
ntins pe o suprafa de 2.900.000 m, pe platforma industrial de la Mioveni se
produc n prezent trei modele de vehicule de persoane Logan berlina, Logan MCV,
Dacia Sandero i dou modele de utilitare - Logan Van si Logan Pick-Up. n anul 2007,
patru lansri de produs au marcat evoluia gamei Dacia Logan: Logan Van, Logan GPL,
noua motorizare de 85 CP pe varianta Logan diesel 1.5 dCi si Logan Pick-Up. n anul
2008, gama Dacia a fost completat cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan
berlina si Logan MCV au trecut printr-un proces de restilizare. Acesta a fost o urmare
fireasc a noii identiti de marc a companiei, iniiate odat cu modelul Dacia Sandero
(iulie 2008). Astfel, la finalul anului 2008, Dacia deine cea mai tnr gam de vehicule
de persoane din Europa.
1.2 Structura Organizatoric
Management

Consiliul de administraie
o
Jacques Chauvet
o
Jrme Olive
o
Constantin Stroe
o
Dan Mihai Bedros
o
Marc Liffort de Buffevent

Director General - Jrme Olive

1.3 Situaia financiar
Pe piaa din Romnia, care a nregistrat n 2010 o scdere de 20,4%, Dacia a
comercializat 36 730 vehicule, adjudecndu-i astfel o cot de pia de 31,7 %, n cretere
cu 2,8 puncte procentuale fa de anul precedent. Peste dou treimi din volumele vndute
(24 856 unitati) au fost livrate prin intermediul programului de rennoire a parcului auto
din Romania.
Vnzrile Dacia pe plan international au depasit 311 000 unitati, n cretere cu
15% fa de anul 2009. Marca romneasc i-a consolidat succesul n Europa Occidental
unde, n 2010, au fost nmatriculate 228 865 vehicule Dacia.
1.4 Poziia pe pia
Vnzrile totale de automobile ale Dacia s-au cifrat la 83.912 de uniti, la o cot
de pia de 28% fiind astfel liderul pieei in Romnia.

Capitolul 2 . Fundamentarea strategiei de dezvoltare la firma S.C. Automobile

Dacia S.A.

A . Analiza diagnostic a firmei

2.1

Dotare i producie

2.1.1 Dotarea tehnic

Uzina Vehicule Dacia asigura productia gamei de vehicule Logan berlina, Logan
MCV si Logan VAN, cat si fabricarea de piese de schimb.
Uzina contine patru departamente principale : presajul, caroseria, vopsitoria si
montajul. Dupa incheierea acestui proces, masinile sunt distribuite in retea.
In aproape patruzeci de ani de existenta, Uzina a produs 7 modele diferite si mai
mult de 3 milioane de vehicule.
Capacitatea Uzinei, care pentru anul 2007 este de 235 000 vehicule/an, va urca la
350 000 vehicule/an in 2008 si 400 000 vehicule/an in 2009.
Incepand cu 1 octombrie 2007, cadenta de fabricatie a Uzinei Vehicule este de 50
vehicule/ora, adica 1 050 vehicule/zi.
Totalul efectivelor Uzinei Vehicule se ridica la 7 459 salariati, din care 30% sunt
femei.
Fluxul tehnologic cuprinde:
I. Presajul
Presajul reprezinta inceputul procesului de fabricatie a unui vehicul si consta in
transformarea materiei prime livrate sub forma de tabla din aluminiu in piese de
caroserie.
Atelierul ocupa o suprafata de 44 000 m.
Consumul zilnic de tabla : peste 900 tone
Presajul este format dintr-un total de 104 prese
II. Caroseria
Caroseria reprezinta a doua etapa a procesului de fabricatie. Piesele din tabla de
aluminiu sunt asamblate prin sudura pentru a forma carcasa.
Atelierul de Caroserie ocupa o suprafata de 36 000 m
Asamblarea pieselor se face cu ajutorul a 900 aparate de sudura
III. Atelierul Vopsitorie
Departamentul de Vopsitorie, a treia etapa a procesului de fabricatie, are ca misiune
protejarea carcasei impotriva coroziunii si realizarea unui aspect final conform
exigentelor de calitate. Atelierul ocupa o suprafata de 35 000m.
Pentru a asigura etanseitatea vehiculelor, pe fiecare masina se aplica18 kg de
mastic. 8 kg de vopsea aplicata pentru fiecare vehicul
IV. Montajul
Montajul reprezinta ultima etapa a procesului de fabricatie. In aceasta etapa sunt
asamblate si montate elementele mecanice, postul de conducere, oglinzile si elementele
de interiore ale vehiculului (mochete, scaunele).
Atelierul ocupa o suprafata de 45 000 m.
1 linie de montaj are o lungime de 900 m
2 Ateliere de fabricatie

 1 zona de control al finisarii

1 Atelier de Mentenanta
Uzina Mecanica Dacia se ocupa cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul si
asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze si transmisiilor pentru vehiculele din gama
Dacia si pentru vehiculele Renault produse in intreaga lume.
2.1.2 Producie
ntins pe o suprafa de 2.900.000 m, pe platforma industrial de la Mioveni se
produc n prezent trei modele de vehicule de persoane Logan berlin, Logan MCV,
Dacia Sandero i dou modele de utilitare - Logan Van si Logan Pick-Up. n anul 2007,
patru lansri de produs au marcat evoluia gamei Dacia Logan: Logan Van, Logan GPL,
noua motorizare de 85 CP pe varianta Logan diesel 1.5 dCi i Logan Pick-Up. n anul
2008, gama Dacia a fost completat cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan
berlin i Logan MCV au trecut printr-un proces de restilizare. Aceasta a fost o urmare
fireasc a noii identitai de marc a companiei, iniiate o dat cu modelul Dacia Sandero
(iulie 2008).n 2010 marea surpriz Dacia a reprezentat-o modelul Duster atingnd nc
din primul semestru peste 35.000 de uniti vndute n europa vestic .
Dacia Duster

Primul vehicul de teren marca Dacia

Un adevarat 4x4, robust i fiabil, cu un spaiu interior generos.Datorit interiorului
modulabil, Duster poate fi uor adaptat nevoilor clienilor, oferind maximum de confort.
Poziia nalt a scaunului oferului i asigur cea mai bun vizibilitate i confort la drum
lung. La un pre incredibil, Dacia Duster este prietenos cu mediul nconjurtor, datorit
motoarelor economice i emisiilor de CO2 reduse.
Noua Dacia Logan

Un vehicul spaios
Dacia Logan este prin excelen un vehicul generos cu spaiul interior, iar cele 5
locuri sunt o confirmare a acestei viziuni. Cele trei locuri de pe bancheta din spate sunt

extrem de confortabile graie dimensiunilor remarcabile ale habitaclului n aceast zon.

Portbagajul de 510 litri permite depozitarea mai multor valize voluminoase.
Dacia MCV

Spaiu extrem de generos

Succesul comercial de care s-a bucurat Dacia Logan MCV a transformat acest
model n referina segmentului de vehicule break accesibile. Permind transportul a pana
la 7 pasageri, noua Dacia Logan MCV este un vehicul cu un spaiu extrem de generos i
cu un design reuit. Partea din fa a vehiculului se remarc prin trsturi moderne, care
se regsesc i la nivelul planei de bord i al armoniilor interioare (n functie de versiune).
Astfel, vacanele n familie i deplasrile n interes profesional dobndesc o nou
dimensiune. Noua Dacia Logan MCV disponibil n variante cu 5 i 7 locuri este
combinaia ideal ntre confort, funcionalitate i volum mare de ncrcare.
Dacia Sandero

Modern
Blocurile optice fa expresive subliniaz designul seductor i dinamic al prii
frontale a mainii. Bara de protecie n culoarea caroseriei este echipat cu proiectoare de
cea (n funcie de versiune) i cu o gril de aerisire de dimensiuni mari, care i confera
un aspect sportiv. Prin stilul su modern, Dacia Sandero a gsit echilibrul ntre energie i
robustee. Conturul n form de vl ntors care domin flancurile caroseriei contribuie la
imaginea robust a vehiculului.
Dacia Sandero Stepway

Dacia Sandero Stepway

Mai nalt, mai stilat, mai echipat, Sandero Stepway nu va trece neobservat !

ntrunind toate atributele unei Dacia Sandero, Stepway ofer spaiu, confort i siguran,
iar echipamentele specifice i accesoriile personalizate vor da mai mult farmec
cltoriilor clienilor. Sandero Stepway ofer un aer proaspt de libertate....
Dacia Logan Van

Logan Van se adreseaz persoanelor n cutarea unui vehicul practic. Fiabil i

robust, dispune de o capacitate de ncrcare ridicat, ceea ce i permite s transporte fr
dificultate mobilier, glei de vopsea sau saci de ciment. Pavilionul naltat permite
ncrcarea i descrcarea materialelor cu uurin. Uile laterale i uile asimetrice din
spate faciliteaz accesul la spaiul pentru marf, chiar i n locurile mai strmte. n orice
situaie, Logan Van rspunde ateptrilor!
Dacia Logan Pick-Up

Accesibil, robust i practic

Cu o sarcin util de 800 kg, Logan Pick-Up este un vehicul unic n categoria sa.
Accesibil i compact, dotat cu un post de conducere confortabil, Logan Pick-Up este un
instrument de lucru deosebit de eficient, gata oricnd s rspund nevoilor celor mai
exigeni antreprenori. Robust i practic, bena dispune de 16 puncte de fixare care
permit transportul n deplin siguran al diverselor obiecte i materiale. Accesul n bena
este foarte simplu, datorit oblonului care suport n poziie rabatat o sarcina de 300 kg
2.2 Analiza resurselor umane
n prezent SC Automobile Dacia SA este condus de un director general i un
comitet de direcie compus din efii de departamente:
Fabricaie;
Resurse umane ;
Financiar ;
Calitate ;

Nr.
crt.
1
2
3
4

Mentenan ;
Tehnic ;
Protecia muncii i a mediului ;
Progres continuu;
Sistemul informatic;
Logistic (Aprovizionare).
Departamentul Calitate are n componen urmtoarele compartimente:
calitate furnizori are ca responsabiliti:
- asigurarea conformitii produselor recepionate;
- lansarea fielor de neconformiti ctre furnizori n caz de incidente de
calitate;
- urmrirea i validarea planului de aciuni;
- recuperarea costurilor noncalitii.
calitate clieni constituie interfaa pentru problemele de calitate la clieni i pentru
validarea proiectelor de noi produse aflate n derulare.
- gestioneaz analizele i valideaz planurile de aciuni pentru incidentele
de calitate la clieni ;
- verific dac sunt respectate toate criteriile impuse de procedur precum
i exigenele specifice ale clienilor pentru proiectele produselor noi ;
- are autoritatea de a opri livrrile atunci cnd se constat neconformiti
care afecteaz produsul livrat.
laboratoare msurtori i contaminare :
- laboratoarele de msurtori asigur msurtorile necesare pentru
controlul n recepie, pentru auditul de produs, pentru proiecte de noi
produse precum i la solicitarea compartimentului calitate clieni pentru
analiza unor incidente ;
- laboratorul contaminare este responsabilul cu determinarea gradului de
impurificare (numr de particule, dimensiune, greutate i natur) pentru
piese primite n recepie ct i pentru produsele realizate n procesul de
fabricaie.
asigurarea calitii are ca responsabiliti controlul i actualizarea sistemului
calitii (manuale, standarde, proceduri) precum i de audituri de sistem, procedur,
proces.
Categorii de personal
Personal direct productiv
Personal indirect productiv
Personal administrativ si de
conducere
Total personal la sfritul
perioadei

2004
Nr.
%
6000 55,34
1542 14,23
3300 30,43

2005
Nr.
%
6427 56,48
1656 14,49
3340 29,21

2006
Nr.
%
5881 55,18
1690 15,85
3085 28,95

10842

11423

10656

100

100

100

2.3 Analiza situaiei economico financiare

Rezultatele economice atinse de Automobile Dacia sunt extraordinare ,anume , de
la o cifra de afaceri din 2005 de 4.367.606.636 RON , a crescut in 2009 la o cifra de
afaceri de 9004409833 RON inregistrand astfel cea mai spectaculoasa crestere a
vanzarilor unui automobile in Europa
2.3.1 Analiza cheltuielilor
Automobile Dacia a inregistrat cheltuieli extraordinari de mari , cheluieli in
principal datorate investitiilor majore , astfel daca in 2005 cheltuielile inregistrau
valoarea de 4.343.467.733 RON in 2009 acestea au ajuns pana la 8.790.115.384 RON.
2.3.2 Analiza indicatorilor economico-financiari
Indicatori din Bilant ai
AUTOMOBILE-DACIA
SA
Total active imobilizate

2005

2006

2007

2008

2009

1.876.599.436

2.408.268.735

2.779.371.437

2.803.218.907

3.071.866.131

Total active circulante

882.971.967

1.239.466.540

1.832.215.370

1.445.294.622

1.840.944.098

Stocuri

420.359.315

447.778.653

469.719.138

554.116.674

367.570.310

N/A

10.992.155

412.595.767

540.948.124

621.361.454

401.161.046

780.695.732

949.900.465

350.229.824

852.012.334

Capitaluri total

1.736.496.488

2.251.358.608

2.693.700.931

2.961.131.296

3.184.276.086

Capital social

2.541.719.939

2.541.719.939

2.541.719.939

2.541.719.939

2.541.719.939

43.823.031

78.759.628

100.652.903

127.877.572

130.057.595

958.167.011

1.296.839.878

1.817.232.973

1.125.693.065

1.508.335.244

Casa si conturi
Creante

Provizioane
Datorii total
* Valori exprimate in mii Lei.
Indicatori din Contul de
Profit si Pierdere ai
AUTOMOBILE-DACIA
SA

2005

2006

2007

2008

2009

Cifra de afaceri

4.367.606.636

5.554.373.911

6.935.991.047

7.642.296.976

9.004.409.833

Total venituri

4.589.378.817

5.787.843.114

7.207.585.947

8.402.861.521

9.081.004.000

Total cheltuieli

4.343.467.733

5.368.272.274

6.666.211.073

8.143.469.504

8.790.115.384

Profit brut

245.911.084

419.570.840

541.374.874

259.392.017

290.888.616

Profit net

298.294.327

377.273.201

442.342.323

222.018.211

230.276.035

11.554

11.423

11.486

13.274

12.698

Numar salariati
* Valori exprimate in mii Lei.
Indicatori Derivati din
Bilant pentru AUTOMOBILEDACIA SA

2005

2006

2007

2008

2009

Total datorii / capitaluri proprii

0,5518

0,5760

0,6746

0,3802

0,4737

Total datorii / total active

0,5106

0,5385

0,6538

0,4016

0,4910

Capitaluri proprii / total active

Indicatori de Profitabilitate ai
AUTOMOBILE-DACIA SA

0,9253

0,9348

2005

2006

0,9692

2007

1,0563

2008

1,0366

2009

Marja de profit brut (%)

5,6303

7,5539

7,8053

3,3942

3,2305

Marja de profit net (%)

6,8297

6,7924

6,3775

2,9051

2,5574

Rentabilitatea capitalului propriu

inainte de impozitare

13,6511

17,8473

19,3739

8,3063

8,5443

Rentabilitatea capitalului propriu

dupa impozitare

16,5590

16,0481

15,8299

7,1095

6,7639

Indicatori de Eficienta a
Activitatii Operationale ai
AUTOMOBILE-DACIA SA

2005

2006

2007

2008

2009

Viteza rotatie stocuri (zile)

35,1293

29,4253

24,7185

26,4649

14,8997

Viteza incasari creante (zile;

corectat cu TVA - 19%)

28,1722

43,1114

42,0064

14,0564

29,0226

0,5106

0,5385

0,6538

0,4016

0,4910

Viteza de rotatie total active (nr de

ori)

Producia exerciiului
QC = QV + QS + QI
QC producia exerciiului
QV producia vndut
QS producia stocat
QI producia imobilizat ( producia folosit pentru consumul propriu )
2005
QE = 4.216.382.262 + 420.359.315 + 991.242 = 5.057.100.892 LEI
2006
QE = 5.554.373.911 + 447.778.653 + 4.011.966 = 6.449.931.217 LEI
Se observa o evolutie pozitiva a productiei exercitiului in anul 2006 fata de anul
2005 respectand astfel clientii, sporind si vanzarile ceea ce a dus si la cresterea
profitului. Aceast cretere de 27,55% se datoreaz n special creterii produciei
vndute, ct i a stocurilor .
Se poate afirma c societatea are un risc redus de vandabilitate a produselor sale,
cererea este n cretere.
Marja comerciala
MJC = CA CC
MJC marja commercial
CA cifra de afaceri
CC costul de cumprare
2005
MJC = 4.367.606.636 129.492.304 = 4.108.622.028
2006
MJC = 5.554.373.911 230.510.421 = 5.323.863.490

Se observa ca marja comerciala este in crestere ceea ce reprezinta un lucru pozitiv

.Marja comerciala inregistreaza o rata de crestere de 29,58% fata de 2005.
Valoarea adaugata
VA = MJC + QE + CT
VA valoarea adugat
MJC marja comercial
QE producia exerciiului
CT consumuri provenind de la teri
2005
VA = 4.108.622.028 + 5.057.100.892 + 2.631.999.943 = 11.797.722.863
2006
VA = 5.323.863.490 + 6.449.931.217 + 3.467.808.334 = 15.241.603.041
Soldurile intermediare de gestiune
a) Rezultatul brut al exploatrii
RBE = VA + SE Impozite, taxe i cheltuieli cu personalul
RBE rezultatul brut al exploatrii
VA valoarea adugat
SE subvenii pentru exploatare
2005
Rbe = 11.797.722.863 + 0 2.631.999.943 = 9.165.722.920
2006
Rbe = 15.241.603.041 + 0 3.467.808.334 = 11.773.794.707
2.3.3 Analiza rentabilitii
Rata rentabilitii globale a capitalului investit
RGI =

Rn Dobnzi Ipzprofit
* 100
Ki

RN rezultatul net
KI capital investit
KI = KPR + DTL + DTS
2005
KI = 1.736.496.488 + 0 + 958.167.011 = 2.694.663.499
2006
KI = 2.251.358.608 + 0 + 1.296.625.950 = 3.547.984.558
2005
RGI =

298.294.327 5.949.588 52.383.243

251.860.672
x 100 =
x 100
2.694.663.499
2.694.663.499

= 9,34 %
2006

RGI =

377.273.201 523.965 42.297.639

335.499.527
x 100 =
x 100 =
3.547.984.558
3.547.984.558

9,46 %
Se observa ca in ambii ani capitalul angajat este rentabil, rata rentabilitatii
in 2006 fiind in crestere fata de 2005 cu un procent de 0,12%.
Rata rentabilitatii comerciale
RC =

Rn
x 100
Ca

Rn - rezultatul net
Ca cifra de afaceri
2005
RC =

298.294.327
x 100 = 6, 83 %
4.367.606.636

2006
RC =

377.273.201
x 100 = 6,80 %
5.554.373.911

Se observa ca rata rentabilitatii comerciale este in descrestere ceea ce

inseamna ca firma nu a adoptat o politica comerciala foarte buna.
Rata rentabilitatii economice
RE =

Re
x 100
At

Re rezultatul exploatarii
At = Imob. Necorp. + Imob. Corp. + Imob. Fin. + Capital de lucru + Disponib.
2005
At = 13.796.872 + 1.848.590.917 + 14.211.647 + 61.451.606 = 1.938.051.042
2006
At = 13.551.094 + 2.380.043.438 + 14.674.203 + 11.515.103 = 2.419.783.838
2005
RE =

223.876.727
x 100 = 11,56%
1.938.051.042

2006
RE =

374.405143.
x 100 = 15,48%
2.419.783.838

Un lucru bun se intampla si in acest caz datorita faptului ca

activele totale au fost utilizate eficient astfel incat sa asigure o crestere a
rentabilitatii economice.
Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu
Rn

RF = Kpr x 100
Rn rezultatul net
Kpr capital propriu
2005
RF =

298.294.327
= 17,18%
1.736.496.488

2006
RF =

377.273.201
= 16.76%
2.251.358.608

Datorita faptului ca rata rentabilitatii financiare este in descrestere ,

se poate spune ca investitiile nu au fost efectuate eficient .
2.4

Analiza domeniului comercial

Deocamdata, primele concluzii arata ca piata auto este in stadiul de reorganizare,

e drept ca una dezechilibrata. Cresterile totale de anul acesta demonstreaza ca exista bani
si clienti dispusi sa-i cheltuiasca pe masini. Importatorii si distribuitorii incep sa se
dezmeticeasca si sa treaca de la faza de comercializare pasiva - asteptand clientii sa treaca
prin fata magazinului - la cea activa. Asta inseamna investitii in extinderea retelelor de
dealeri, in marketing si publicitate inteligenta si, nu in ultimul rand, in PR. Un studiu al
bugetelor de publicitate pe ultimele sase luni ar demonstra ca succesul in vanzari a fost
direct proportional cu banii cheltuiti, dar nu este singurul element care face delimitarea.
Capacitatea fiecarui importator de a se adapta specificului pietei locale poate fi un bonus.
Si aici am putea include si viteza cu care modelele lansate in tarile de origine ajung in
Romania.
2.4.1 Structura pieei
Vanzari Dacia in anul 2010
348 723 vehicule Dacia comercializate in 2010, in crestere cu 12 % fata de 2009
Romania: Dacia isi adjudeca o cota de piata de 31,7 %, in crestere cu 2,8 puncte
procentuale fata de anul precedent
Export: expansiunea comerciala a marcii Dacia continua in Europa Occidentala.
Clasamentul exporturilor este dominat de Franta, Germania si Italia
Excelent demaraj comercial pentru Duster, cu 67 000 unitati vandute
In 2010, Dacia a vandut 348 723 vehicule, volum superior cu 12 % fata de cel realizat in
anul 2009. Ritmul de crestere a vanzarilor Dacia a depasit astfel pentru al saselea an
consecutiv 10%, volumul livrarilor anuale ale marcii ajungand sa se dubleze intre 2005 si
2010.
Dacia in Romania

Pe piata din Romania, care a inregistrat in 2010 o scadere de 20,4%, Dacia a

comercializat 36 730 vehicule, adjudecandu-si astfel o cota de piata de 31,7 %, in crestere
cu 2,8 puncte procentuale fata de anul precedent. Peste doua treimi din volumele vandute
(24 856 unitati) au fost livrate prin intermediul programului de reinnoire a parcului auto
din Romania.
O contributie importanta la rezultatul Dacia au avut-o vanzarile de flote, care au
inregistrat in 2010 un nivel record (aproape 4 000 de unitati), in special ca urmare a
livrarilor catre mari companii (societati romanesti si internationale prezente in Romania).
Pentru Dacia, anul 2010 a fost marcat de lansarea modelului Duster. Datorita unui raport
prestatii/spatiu interior/pret fara echivalent in lumea vehiculelor 4x4, Dacia Duster s-a
impus rapid drept lider in segmentul sau pe piata din Romania, cu 4 826 unitati vandute.
Remarcabil este faptul ca 92% dintre clienti au optat pentru versiunea varf de gama,
Laurate. Modelul cunoaste de asemenea un succes remarcabil pe plan international, cu
peste 100 000 de comenzi la data de 31 decembrie 2010.
Dincolo de aprecierea publicului larg, Dacia Duster a reusit sa-i convinga si pe
profesionistii domeniului auto. Duster a obtinut astfel premiul Autobest 2011 , precum
si titlurile Masina Anului 2011 in Romania si in Croatia, precum si trofeul SUV-ul
Anului 2011 in Romania.
O puternica dinamica a exporturilor
Vanzarile Dacia pe plan international au depasit 311 000 unitati, in crestere cu 15% fata
de anul 2009. Marca romaneasca si-a consolidat succesul in Europa Occidentala unde, in
2010, au fost inmatriculate 228 865 vehicule Dacia.
Franta a redevenit anul trecut prima piata de export pentru Dacia, cu peste 110 000 unitati
vandute, ceea ce corespunde unei cote de piata de 4,12%. Acest rezultat plaseaza Dacia
pe locul al saselea in clasamentul marcilor cele mai vandute din Franta.
A doua treapta a podiumului este ocupata de Germania, cu 40 500 unitati, un rezultat
inferior fata de cel inregistrat in anul 2009, insa cu mult superior celor 25 548 vehicule
Dacia vandute in aceasta tara in 2008.
Pe locul al treilea se situeaza Italia, cu 21 930 unitati, urmata la mica distanta de Spania,
cu 21 739 vehicule inmatriculate.
Alte piete importante pentru Dacia pe plan international sunt Turcia (19 167 unitati),
Algeria (18 578 unitati) si Maroc (18 087 unitati).
***
ANEXE

Vanzarile Dacia pe modele in Romania in 2010

Model

Unitati

Sandero (inclusiv versiunea

Stepway)

3 047

Logan berlina

22 791

Logan MCV

3 678

Duster

4 826

Logan VAN

1 473

Logan Pick Up

915

Total

36 730

Top 10 destinatii export in 2010

Tara

Unitati

Franta

110 076

Germania

40 500

Italia

21 930

Spania

21 753

Turcia

19 167

Algeria

18 578

Belgia

11 403

Austria

6 068

Polonia

6 018

10

Olanda

5 557

Maroc(centru de productie Dacia)

18 087

2.4.2 Clienii , structura pieei

Autoturismele Dacia se adreseaz oricror categorii de oameni , fiind foarte
accesibile datorit raportului pre / calitate i a ncadrrii n programul naional de noire a
parcului auto .
2.4.3 Concurenii
Locul i rolul societii Automobile Dacia pe piaa romneasc i pe pieele
externe identific rolul deinut de cultura organizaional n creterea competitivitii
companiei pe piaa extern. n realizarea studiului s-a pornit de la premisa c relaia
cultur organizaional competitivitate este evident mai ales n cadrul unei organizaii
cu rezultate economice bune, recunoscute i pe plan mondial i care a parcurs o serie de
schimbri culturale prin preluarea de ctre o alt companie.
De aceea, s-a optat pentru evidenierea locului ocupat de societatea analizat att
pe piaa intern, ct mai ales pe cteva dintre cele mai importante piee externe pe care
funcioneaz.
Concurena
PSA Peugeot-Citroen , Volkswagen , Ford ,
2.4.4 Furnizorii
Exista 188 de furnizori pentru Logan:
134 furnizori externi
54 furnizori in Romnia, din care 5 furnizori isi desfasoara activitatea in ZIF Mioveni
(Zona Industriala Furnizori):

- VALEO (cablaje)
- JCI (scaune)
- EURO APS (piese plastice si termoformate)
- CORTUBI (esapamente)
- VALEO CLIMATE (climatizare/ incalzire)
2.5

Analiza sistemului de management

Departamentarea pornete de la premisa c munca specializat este mai eficient

realizndu-se astfel mprirea activitilor i gruparea lor n posturi i departamente.
Ca i condiie preexistent necesar implementrii, departamentrii, n cadrul
organizaiei, este aptitudinea conceptual a top managerului.
n urma privatizrii Automobile Dacia n anul 1999, firma adopt structura
organizaional Renault..
Problema existent nainte i n timpul implementrii departamentrii a fost
sistemul centralizat existent n cadrul activitilor inginereti, de cercetare, organizarea
produciei, administrarea personalului i pregtirea lui.
n urma descentralizrii dup 1989, departamentarea capt o nou form mult
mai complex (marketing, export, resurse umane, IT i comunicare) i dinamic,
schimbrile fiind mai uor de realizat la nivelul structurii organizaionale.
Consecine ale implementrii acestui instrument sunt: mbuntirea relaiilor de
cooperare ntre personalul organizaiei, permite folosirea experienei asociat cu
specializarea funcional, eficientizarea activitilor de rutin i cu grad mare de repetare
n cadrul activitii de producie, rspunderea prompt la cerinele pieei, adaptarea
strategiei la necesitile fiecrei ri (Romnia, Italia, Austria, Bulgaria i Israel ).
2.5.1 Analiza structurii manageriale

o
o
o
o
o

Management
Consiliul de administratie
Jacques Chauvet
Jrme Olive
Constantin Stroe
Dan Mihai Bedros
Marc Liffort de Buffevent
Director General - Jrme Olive
Persoanele implicate n utilizarea intrumentului sunt top-managerii.
Criteriile de decizie pot fi urmrite pe mai multe planuri precum strategiile de
dezvoltare ale firmei, de dezvoltare a produsului si a pieei de desfacere.
Referitor la dezvoltarea firmei, top-managerii vor analiza factorii mediului
extern direct: concurena, clienii, furnizorii i mediul extern general:
macroeconomic, social, tehnologic, politic i internaional.
n acest sens, managerii de la Automobile Dacia S.A au decis deschiderea a 5
fabrici de producie Logan n anul 2007.

Pentru dezvoltarea produsului managerii vor lua in considerare cerinele

clienilor, produsele similare existente pe pia ale concurenilor i vor ine
pasul cu evoluia tehnologic.
Pentru stabilirea mrimii pieei de vor fi analizate unele coordonate ale
mediului macroeconomic(situaia economic general), cota de pia att a
firmei ct i a concurenilor, ct i cererea nregistrat de firm.
Aceti factorii favorabili au constituit premisa implementrii deciziei de
comercializare a modelului Logan n 35 de ri, avnd consecine pozitive precum o cifr
de afaceri de 1,2 mil.euro i creterii vnzrilor cu 70,6% fa de 2004.
Rolul criteriilor de decizie este acela de a asigura o imagine clar asupra
posibilitilor de dezvoltare a firmei ct i un profit ridicat. Astfel vor fi analizate toate
alternativele i vor fi alese cele mai bune soluii n concordan cu obiectivele generale
ale organizaiei.
Condiiile preexistente necesare lurii deciziei sunt:
Identificarea i cunoaterea detaliat a factorilor de mediu, capacitile de
producie proprii, posibilitile de aprovizionare i de desfacere,nivelul
cererii, etc.
S avem n vedere urmrile deciziilor viitoare i eventualele riscuri ce ar
putea s apar pe parcursul implementrii deciziei.
Problemele posibile n timpul implementrii deciziei sunt:
-Schimbarea opiunilor clienilor ca urmare a apariie pe pia a unui model de
autoturism mai performant i la un pre mai avantajos dect al Daciei
-Incapacitatea unor furnizori de a-i onora contractele de livrare a unor piese
-Unele reglementri guvernamentale sau schimbarea nefavorabil a cursului
valutar sau a mririi excesive a taxelor de export la automobile i la piese de schimb
Ca i consecine al implementrii deciziilor enunate anterior, n 2005, vnzrile
Dacia au crescut cu 70,6% fa de anul 2004, pn la nivelul de 164.406 uniti. La
aceast cretere au contribuit att rezultatele comerciale din Romnia, cifrate la 113.276
uniti (+ 68,9% fa de 2004), ct i cele nregistrate la export, unde, cu 51.130 vehicule
nmatriculate,
vnzrile
au
crescut
de
2,7
ori.
n ceea ce privete producia, aceasta a atins nivelul record de 172.021 vehicule,
din care 146.456 Logan. Impulsionat de cererea comercial puternic pentru modelul
Logan, activitatea de fabricaie a uzinei de la Mioveni a depit practic volumul cumulat
al anilor 2003 i 2004.
Persoanele implicate n stabilirea criteriilor de decizie, ct i n luarea hotrrilor
sunt top-managerii, managerii superiori, ct i cei de prim linie.
2.6 Analiza SWOT
Puncte Forte :
- avand ca actionar principal grupul Renault , S.C. Automobile Dacia S.A. a putut sa-si
mareasca piata de desfacere ajungand in scurt timp sa comercializeze autovehicule atat in
Europa ,cat si pe celelalte continente
- Profesionalism si capacitate de dezvoltare
- Fiind o societate pe actiuni , pierderea anuala (daca exista ) este suportata de mai multe
persoane (fizice sau juridice )

Puncte slabe:
- in cazul unei crize de lichiditati care afecteaza intregul concern Renault , Dacia S.A. va
fi puternic afectata deoarece pachetul majoritar de actiuni este detinut de acest concert
Oportunitati :
- fiind o societate pe actiuni , pe timpul crizei , in cazul in care societatea are nevoie de
surse de finantare pentru investitii , poate emite noi actiuni pentru a se imprumuta mai
usor decat prin intermediul creditului bancar
- dezvoltarea activitatii de export duce la cresterea veniturilor
Amenintari
- pentru desfasurarea activitatii la standardele impuse de UE sunt implicate costuri destul
de mari , ceea ce diminueaza castigurile actionarilor

B . Studii de marketing
Strategia de marketing a Dacia Automobile cuprinde ca obiectiv atragerea
clienilor ce doresc un raport calitate pre cat mai avantajos din punct de vedere
financiar . Aadar, au fost adoptate mai multe strategii dintre care includerea produselor
Dacia Automobile n programul guvernamental de ,,nnoire a parcului auto ,
posibilitatea pentru clieni de a cumpara n leasing , producerea unor modele care sa
acopere segmente diferite ale pieei automobilelor i diferite colaborri strategice precum
aliana Dacia Nissan .
Dacia eco2 - Semnatura eco o certificare a faptului ca autoturismele Dacia se incadreaza
in strategia de mediu pe termen lung initiata de grupul Renault in 2006. Tinta pe
care grupul si-a propus-o atunci a fost sa ajunga printre primii trei constructori auto
pe plan mondial in privinta nivelului scazut de emisii de CO2.
n numai 2 ani ( 2008 i 2009 ) grupul Renault a investit n platforma de la
Mioveni peste 200 de milioane de euro urmnd a se investi alte 250 de milioane de euro
n urmtorii 2 ani . Drept replic la zvonurile ce priveau un eventual abandon al grupului
Renault a uzinelor de la Mioveni a venit i anunul Renault care face referire la o noua
fabric de motoare construit tot la Mioveni , colaborarea Renault Dacia fiind de lung
durat .
Obiectivele organizaionale ale firmei vizeaz performanele pe care firma le va
obine n urmtoarele domenii:
-dezvoltarea pieei
-inovarea, productivitatea
-resurse fizice i financiare
-profitabilitatea
a. Dezvoltarea pieei

Cresterea vanzarilor cu peste 50% odata cu lansarea colectiei CKD

Logan
Obtinerea unei cote de piata de aproximativ 30%
n ceea ce privete activitatea comercial, Dacia miza pe un nivel de aproximativ
200.000 de autovehicule vndute n 2006, din care 112.000 n Romnia i 88.000 la
export. Expediiile de colecii CKD Logan au cunoscut o cretere important n 2006, pe

msur ce au nceput livrrile ctre Iran iar uzinele din Rusia, Maroc i Columbia i-au
mrit ritmul de producie. Pentru ansamblul anului 2006 volumul estimat al exporturilor
de colecii CKD Logan era de 120.000 ns au reuit s vnd un total de 154529 att n
Romnia ct i exportate. Italia, Austria, Bulgaria i Israel s-au numrat printre rile n
care s-a comercializat modelul Dacia Logan. Pn la sfritul lui 2006, lista destinaiilor
de export ale Logan a ajuns s cuprind 50 de ri.
b. Inovare i productivitate
Cresterea productiei cu 80% fata de anul 2004.
In anul 2006 se va incerca cresterea productiei cu pana la 90% fata de
2005.
Producia a atins nivelul record de 172.021 uniti, cu 82% mai mult fa de
2004.Dacia prevede producia a ceva mai mult de 200.000 de autovehicule, la care se vor
aduga 100.000 de colecii CKD in anul 2006. Capacitatea de producie a uzinei de la
Mioveni a fost majorat la 235.000 uniti pe an ncepnd din luna septembrie 2006.
b. Resurse fizice i financiare
Cresterea investitiilor , o crestere care sa depaseasca 150 mil. de euro in
2005
In 2006 se va investi, mult mai mult decat in 2005 , tinand cont ca se
adauga si prima transa din investitia in viitoarea uzina de cutii de viteze, in
val de 28 mil de euro.
c. Profitabilitatea
Cresterea cifrei de afaceri cu peste 60% in anul 2005
In anul 2006 mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri care a crescut fata
de 2004 cu 75%

OPTIUNILE STRATEGICE, RESURSELE SI TERMENELE

Dacia defineste si pune in aplicare o strategie de crestere rentabila:
isi conserva si isi consolideaza pozitia de lider pe piata automobilelor din
Romania
se impune pe noile piete ale automobilului prin modalitati proprii si de succes,
care reprezinta sursa principala de crestere pentru urmatorii zece ani. In aceasta
perspectiva, Logan genereaza o crestere a vanzarilor la export si contribuie astfel
la realizarea obiectivelor Renault
isi amelioreaza in mod constant calitatea produselor sale pentru a asigura
satisfacerea nevoilor clientilor sai
asigura rentabilitatea investitiilor sale

Firma se afla pe locul 4 in anul 2005, caracterizata de o performanta globala buna

si cu o necesitatea schimbarii strategiei mica evoluand in anul 2006 pe locul 5 cu o
performanta globala a firmei foarte buna si o necesitate a efectuarii schimbarilor
strategice foarte mica.

Informaiile furnizate de tablourile de bord pot constitui fundamentul aciunilor de

reperaj strategic, de mbuntire continu a activitilor i proceselor i de regndire a
strategiei firmei i a modului de implementare a acesteia.

Bibliografia
www.doingbusiness.ro
http://daciagroup.com
http://www.kmarket.ro
www.dacia.ro
www.capital.ro
ro.wikipedia.org