ANATOMIE CURS 5

CEREBELUL
Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare.
Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortul cerebelului
si posterior de bulb si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4. Cerebelul se sprijina
postrior pe fosele cerebeloase ale occipitalului.
Forma: cerebelul are forma de fluture; el este format din 2 emisfere si vermis. In ansamblu
i se descriu 2 fete, una superioara si una inferioara. Fata inferioara prezinta median o
adancitura in care se gaseste vermisul. La limita dintre cele 2 fete, posterior, se gaseste un sant
care se numeste marele sant circumferential sau fisura orizontala.
Pe suprafata cerebelului exista santuri mai mici care il impart in lame sau folii, si santuri
mai largi care se numesc fisuri.
Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut la
amfibieni), neocerebel (aparut la primate si la om).
Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul
este lobul anterior, neocerebelul este lobul posterior.
La limita dintre partile cerebelului exista fisuri:
a) Fisura primara este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata superioara
a cerebelului
b) Fisura postero-laterala este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata
inferioara a cerebelului.
Fiecare lob este format din lobuli, atat pe vermis cat si pe emisferele cerebrale.
Lobulii vermisului

C culmen; P piranus
L lingula; U uvula
Lc lobul central; N nodulus
D declive
F folium
T tuber
PC paleocerebel
NC neocerebel
AC arhicerebel
FS fisura superioara
FO fisura orizontala
FPL fisura posterolaterala

Lobulii emisferelor

FL fraul lingulei
ALC aripioara lobului central
P patrulater
S simplex
SS semilunar superior
Si semilunar inferior
BV biventer
T tonsila
F floculus

Structura. In cerebel substanta cenusie este organizata la 2 niveluri: nuclei cerebelosi si

scoarta cerebeloasa.
a) Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care intre
nuclei si scoarta formeaza centrul alb.
Acesti nuclei se impart in 3 grupe:
1) Nucleii fastigiali se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4, si apartin
arhicerebelului.
2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) se gasesc la limita dintre
vermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat.
3) Nucleul dintat are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat postero-medial, si
apartine neocerebelului.
Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleaca toate
eferentele.
b) Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la
orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime.
1) Stratul molecular cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate, celule
nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii.
Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare din
stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine fibre pontocerebeloase si oligo-cerebeloase).
Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar.
Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.
Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza
membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas.
2) Stratul intermediar are rol efector si este format din celule Purkinje (aproximativ 15
milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cu baza
spre stratul granular.
Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele, cu fibre
agatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete.
3) Stratul granular are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii.
Componenta celulara este alcatuita din:
A. Celule Golgi sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung
in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibrele
agatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.
B. Celule granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt
aproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in "T",
formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele Purkinje
si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor Golgi, cu fibrele agatatoare si cu
cele muschioase.
Componenta fibrilara este alcatuita din :
A. Fibre agatatoare
B. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra
muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelor
granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este lipsita de
teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul cerebelos.
Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale Bergman si
nevroglii multipenate Fananas.
Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii de
asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului ventriculului
4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.

CONEXIUNI
Cei 3 lobi ai cerebelului apartin si intretin 3 circuite:
a) Arhicerebelul apartine sistemului vestibulo-arhicerebelos ce reprezinta centrul de control
al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului.
b) Paleocerebelul apartine sistemului spino-paleocerebelos ce reprezinta centrul de
control al echilibrului vestibular sau a pozitiei capului.
c) Neocerebelul apartine sistemului cortico-neocerebelos ce reprezinta centrul de control
automat al miscarilor voluntare si semivoluntare.
AFERENTE
Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre
agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei.
Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre stratul
molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje.
Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand efect
inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purkinje.
Aferentele sunt de 2 tipuri:
1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin pedunculii
cerebelosi inferiori)
-> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre paleocerebel
(ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori)
-> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin pedunculii
cerebelosi inferiori)
-> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractului mezencefalic al
nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular
superior)
-> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de la coliculii
cvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular
superior)
2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel
-> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel
-> fibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel
-> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel
Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibrele
agatatoare.
EFERENTE
Pornesc de la nucleii cerebelosi astfel:
-> de la nucleul dintat la nucleii ventral antero-lateral si ventral intermedio-lateral din
talamus, la nucleul rosu si complexul olivar. Toate aceste eferente sunt incrucisate si apartin
neocerebelului.
-> de la nucleii globos si emboliform care apartin paleocerebelului spre nucleul rosu, prin
fibre incrucisate care in traiectul lor spre maduva (fibre rubrospinale) sunt in continuare
incrucisate => dubla decusatie
-> de la nucleii fastigiali care apartin arhicerebelului pleaca 2 tipuri de eferente:
1) Fibre cerebelo-vestibulare directe care ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori la
nucleii vestibulari
2) Fibre cerebelo-vestibulare indirecte incrucisate care merg prin fasciculul uncinat la
nucleii vestibulari, trecand si prin pedunculii cerebelosi superiori. Acest fascicul mai contine si
fibre aferente ale arhicerebelului spre nucleii reticulari median si paralateral.