Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Nursing Comunitar
Curs Nursing Comunitar
poteniale pentru sntate i subgrupuri supuse unor riscuri majore. Procesul de promovare a
sntii i prevenire a maladiilor va purta un caracter complex i se va desfura cu implicarea
ntregii societi, iar msurile vor fi realizate la toate nivelurile: de stat (ca putere de decizie), de
uniti administrativ-teritoriale (municipii, orae, sate), de uniti economice, de familie i
individ.
Politicile, strategiile i legislaia ce in de promovarea sntii i profilaxia maladiilor se vor
baza pe:
a) roluri i responsabiliti clare ale statului i instituiilor n domeniul promovrii sntii i
profilaxiei maladiilor, precum i colaborarea dintre instituiile sistemului sntii, autoritile
administraiei publice locale i alte instituii relevante sntii;
b) mecanisme, inclusiv financiare, pentru planificarea, implementarea i evaluarea programelor
de aciuni axate pe maladiile principale identificate pe baza cercetrilor tiinifice i evalurii
necesitilor;
c) deprinderi personale acumulate prin informarea i educaia pentru sntate i deprinderi de
via;
d) consolidarea aciunilor comunitare i mputernicirea individului;
e) asistena medical primar ca structur de baz a sistemului sntii.
Vor fi depuse eforturi susinute n vederea consolidrii suportului legal n domeniul sntii, n
particular n domeniul promovrii sntii i prevenirii maladiilor, prin actualizarea celor mai
importante acte legislative i normative i armonizarea lor la acquis-ul comunitar. Pentru
promovarea sntii i prevenirea maladiilor, vor fi alocate resursele financiare respective.
Ministerele de resort, autoritile administraiei publice locale, persoanele fizice i juridice vor
organiza i ntreprinde msuri de diminuare a factorilor de mediu cu impact negativ asupra
sntii. Instituiile abilitate vor evalua riscurile pentru sntate, le vor gestiona i aduce la
cunotina publicului.
Promovarea sntii va fi axat pe grupuri-int de populaie i se va realiza prin educaia
pentru sntate, marketingul social al ideilor, promovarea sprijinului reciproc i mobilizarea
comunitii n promovarea politicii de sntate public.
Vor fi amplificate msurile de prevenire primar ca form de promovare a sntii i de
prevenire a mbolnvirilor.
Elaborarea i implementarea unui sistem avansat de educaie pentru sntate a diferitelor
grupuri de populaie vor presupune, alturi de programe-tip de educaie pentru sntate a tinerei
generaii, i activiti conjugate de formare a atitudinii pozitive i a comportamentului
responsabil fa de sntate, ca deziderat personal i social al tuturor membrilor societii,
2
Este folosit pentru ngrijire primar i reabilitare iar pacientul este ncurajat s fie ct mai
independent posibil. Modelul Orem se bazeaz pe conceptul c fiecare persoan dorete s aibe
grij de ea insi. Fiecare persoan are propriile nevoi iar dac nu i le poate satisface apare un
deficit i este nevoie de sprijin concretizat prin suport educativ i metode care duc la recuperarea
parial sau total a strii de sntate.
Conceptul despre om, familie, comunitate
1. Conceptul despre om
Definiia individului 1. organism cu existen propriei considerat ca unitate distinct fa de
specia din care face parte. 2. Persoan considerat ca unitate particular, distinct fa de toate
celelalte persoane.
Fiecare din partile corpului reprezinta un microcosmos al acestuia, dupa cum insasi fiinta umana
este un microcosmos al Universului. Aceasta este conceptia holistica. Tot ceea ce suntem se
reflecta in corpul nostru, mai ales starile fiziologice, psihologice si patologice.
O buna calitate a vietii depinde de un ansamblu de factori: un mediu nepoluat favorabil vietii
sanatoase a omului, un nivel de viata ridicat ceea ce presupune satisfacerea completa a nevoilor
de alimentatie calitativ buna, incluzand toate principiile alimentare capabile sa asigure o viata
sanatoasa, asigurarea belsugului de produse industriale accesibile si de calitate, a serviciilor
complete si de buna calitate, un mod de viata modern, adecvat si in acord cu noile transformari
tehnologice, economice, sociale ale vietii, un stil de viata corespunzator autorealizarii creative a
persoanei umane.
In consecinta, o buna calitate a vietii este o conditie inerenta a bunastarii individuale si colective,
iar daca ne referim la sanatate in calitate de componenta de baza a unei vieti de calitate este
suficient sa reamintim definitia data sanatatii de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii:
sanatatea nu reprezinta doar absenta bolii sau a infirmitatii, ci starea de maxima bunastare fizica,
psihica si sociala. Calitatea vietii legata de sanatate, presupune tocmai evaluarea aspectelor
fizice, emotionale si sociale ale sanatatii si bolii.
DEFINIREA SANATATII
Notiunea de sntate sau boal exprim stri relative, deosebit de complexe, dificil de
identificat separat si de cuantificat, de la sntate la boal existnd o infinitate de stri
intermediare.SNTATEA este starea natural de bine, dinamic, ce tinde s pstreze echilibrul
functional al organismului n mediul su biologic, natural si social. Aprecierea strii de
"sntate" nu e egal cu absenta bolii si diagnosticul de sntate este mai greu de stabilit dect
diagnosticul de boal.
9
EVALUAREA SANATATII
Starea de sntate este greu de evaluat deoarece la promovarea ei contribuie o serie de
factori obiectivi: fizici, biologici si sociali, precum si o serie de factori subiectivi: capacitatea de
munc, confortul, mplinirea, satisfactia. De la sntate la boal sunt o multime de trepte
imaginate ca o piramid, procesul de tranzitie de la sntate la boal este de obicei lent dar si
brusc prin actiunea factorilor de mediu si biomedicali.
a) Sntate deplin = absenta oricror factori subiectivi sau obiectivi de boal; absenta
factorilor de risc; ncadrarea n limitele normalului a tuturor datelor. Conduita medical:
control medical preventiv la trei ani.
b) Sntate = stadiu de susceptibilitate cnd exist factori de risc dar fr date obiective
patologice iar examinrile de laborator sunt normale. Conduita medical: combaterea
factorilor de risc, controlul anual profilactic.
c) Stare de bine = stadiu preclinic cnd exist factori de risc si teste de ncrcare pozitive.
Conduita medical: combaterea factorilor de risc, msuri medicale(preventie primar),
control anual.
d) Stare de boal minor = stadiul clinic incipient de boal, unde exist factori de risc si
date obiective si pot sau nu s existe date subiective si modificri ale ex. de laborator.
Conduita medical: tratament specific, dispensarizare activ.
e) Stare de boal major = stadiul clinic manifest, existnd date obiective si de laborator
certe.
Conduita medical: tratament specific: tratament recuperator.
f) Boala grav = stadiul clinic decompensat al bolilor.
Conduita medical: tratament specific, tratament recuperator.
Diagnosticul diferitelor grade de sntate au important pentru sesizarea trecerii treptate de
la sntate la boal si pentru individualizarea conduitei medicale n functie de factorii de mediu
si factorii biomedicali care intervin n procesul sanogen n dublu sens. Acesti factori actioneaz
n proportii si n mod diferit n functie de fiecare grup de vrst realiznd nevoi specifice de
preventie diferite la fiecare grup de vrst n raport cu riscul de mbolnvire diferit.Dac
ereditatea si vrsta nu pot fi influentate de actul medical, toti ceilalti factori pot fi obiectul unei
activitti de preventie prin msuri sanogenice specifice.Preventia nu se adreseaz doar prevenirii
degradrii strii de sntate ci gsirii unor modele individuale de promovare a snttii,
mentinerea snttii fiind n esent un act individual a crui elemente sunt cuprinse n asa
numitul "Decalog al snttii":
10
Disciplina muncii
Stiinta petrecerii timpului liber si a mijloacelor de relaxare
Alimentatia cumptat si echilibrat
Clirea organismului prin factori naturali si de miscare
Locuint igienic si familie nchegat
Comportament social si constiint ecologic
Receptivitate si consecvent moral
Cultura sanitar si evitarea factorilor de risc
Control medical preventiv si respectarea prescriptiilor
Cunoasterea de sine si autoeducatia.
2. Conceptul de familie
STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI
Definitia familiei Clasificarea familiilor Functiile familiei
Definiia familiei
Modele de definire:
Doi sau mai multi indivizi care locuiesc n aceeai gospodrie, care pot stabili unele legturi
afective comune i care sunt legai prin ndeplinirea unor sarcini sociale n comun (Baranowski
i Nader, 1985);
Grup special inut laolalt de legturi afective semnificative, mai degrab, dect o entitate
legal, economic, biologic sau genetic (Leavitt, 1982);
Definiia OMS:
"Familia reprezint o persoan sau un grup de persoane care triesc mpreun i au
legturi de snge, prin cstorie sau adopiune."
Clasificarea familiilor
La baza clasificrii stau numrul persoanelor, relaiile dintre membrii familiei, funciile
fiecruia precum i relaiile cu comunitatea.
I. FAMILII TRADIIONALE:
a.Familia nuclear = so, soie i urmai locuind ntr-o gospodrie comun.
b.Diada nuclear = so i soie,singuri,fr copii sau copiii nu locuiesc mpreun cu ei.
c Familia lrgit = perechea + rude
pe vertical = so, soie, copii + prinii unuia dintre soi sau ai ambilor;
11
relaie de familie afiliat n care membrii mai vrstnici nenrudii au fost integrate n
familii mai tinere;
afilierea nerezidenial prin care poate fi meninut relaia dintre ruda mai vrstnic i
ali membri ai familiei extinse;
familia binuclear;
uniunea homosexual de pereche sau mai muli membrii ntr-o singur gospodrie.
Funciile de baz ale familiei
a.
reproducere
furnizare de hran
ngrijirea sntii
b.
Funcii afective: satisfacerea nevoilor afective ntre soi, ntre prini i copii, ntre
membrii diferitelor generaii; bucuria traiului mpreun, companie plcut, ncurajare;
c.
Funcii sociale:
12
demografici
medicali
sociologici
economici.
Funciile i sarcinile familiei legate de sntate
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.
13
l.
m.
n.
Primul ajutor.
o.
p.
q.
r.
s.
Programe naionale.
Indicatorii sntii familiei
Utilizarea conceptului de Sntate a Familiei pornete de la faptul c o persoan n
dezvoltarea sa somatic, psihic i social este puternic influenat, i uneori pentru totdeauna,
de mediul familial. Chiar dac persoana respectiv nu aplic n mod tradiional cultura familiei
din care si are originea, ea face permanent referin, chiar negnd, la familia genitorilor si.
a) INDICATORII DEMOGRAFICI
- se refer la structura familiei i evenimente care intervin n aceasta:
Structura familiei:
vrsta
nivelul de instruire
14
divorialitatea
nupialitatea
sporul natural
Dei par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce i la consecine pe plan
medical dar, i dezvoltarea asistenei medicale poate influena, la rndul ei, aceti indicatori (ex.
mortalitatea specific).
b) INDICATORI SOCIALI:
= domeniu de preocupare a profesionitilor din asisten social i sociologie, instituii cu care
domeniul sntii i mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie s aib o foarte strns
colaborare i aciuni n parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de
familie este o problem prioritar social i secundar medical.
c) INDICATORII ECONOMICI: nu constituie n mod direct preocuparea profesionitilor din
sntate dar, nu este indiferent nivelul economic fa de fenomenul sntate boal:
FACTORII DE RISC
PROBLEME DE SNTATE
15
Cuplul i
- dispareunie
familia
planificarea familial
- cstorie nereuit
ateptnd
- cstoria adolescenilor
- sarcin la vrsta
copiii,
adolescenei
prini
tineri
acomodrile
(I III)
- traumatisme la natere
- alimentaia necorespunztoare
- malformaii congenitale
- sub- i supragreutatea
- accidente
- locuin periculoas
- tulburri de comprtament
copii
- cmin nestimulant
- probleme de vz i limbaj
colari
- boli transmisibile
(IV)
pentru copii
- probleme colare
- mediu srccios
- carii dentare
- retardare mintal
- boli maligne
- boli psihice
apropiai de vrst
- accidente casnice
- sub- i suprapondere
- copil ap ispitor
- infecii, accidente, spitalizri
- prini imaturi, dependeni,
incapabili pentru responsabiliti
16
FACTORII DE RISC
PROBLEME DE SNTATE
Familia cu
- mori violente i
adolesceni
traumatisme
(V)
- inabilitatea soluionrii
- alcoolism, folosirea de
problemelor
droguri
- sarcin nedorit
- boli psihice
competiia
- valorile familiei inflexibile
- atitudini riscante
- conflicte ntre prini i copii
- presiuni de a mplini speranele
Familiei
Familia cu
- boli cardiovasculare
aduli de
- fumat, sedentarism
- coronaropatii
vrst
- AVC
mijlocie
- cancer
(VI VII)
de stres
- accidente
- omucideri, sinucideri
- boli mintale
- paradontopatii, edentaie
- obiceiuri alimentare
- alcool, scandal
- poluani naturali
- clasa social, locuin
- depresie, gingivite
Familia
- vrsta, pensionarea
- confuzie mintal
cu aduli
- interaciunea medicamentelor
vrstnici
- tulburri de auz
17
(VIII)
- HTA, depresie
- pierderea partenerului
- venitul redus
(grip, pneumonie)
- alimentaia necorespunztoare
- sedentarism
- moarte fr demnitate
1.sociale:
18
- ritmul activitate-odihna
4. Conditii somato-psihice
- boli fizice/psihice ale unui membru al familiei
- deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie
- nasterea unui copil cu handicap
BOLI CU AGREGARE FAMILIALA
Ne revine sarcina sa alcatuim O RISCOGRAM A FAMILIEI si sa incercam, educand pacientii
sa combatem acesti factori de risc.
Familia reprezinta si un ecosisitem microbiologic si in cazul bolilor infecto-contagioase, acestea
trebuie depistate si vor fi initiate masuri profilactice pentru aceste boli.
Patologia familiei
a.
Infertilitatea conjugala
b.
c.
d.
Violenta familiala
a.Infertilitatea conjugala
Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala normala (3
raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive.
Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de:
1 an (90% sanse)
19
Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al
conceptiunii. Daca aceasta perioada este cuprinsa in timpul casatoriei, presupune conceptia
copilului in casatorie, deoarece este durata cea mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei sarcini
viabile. Deci, copilul nascut <300 zile de la desfacerea casatoriei sau > 180 zile de la realizarea
ei este socotit conceput in timpul casatoriei.
furtul/schimbul de copii
nou-nascuti/sugari/copii abandonati
pruncucidere
cercetarea dermatoglifelor
amprenta genetica
c)Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat
20
In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de viata
de pana atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii sistemului
familial, care nu este pregatit de a face fata actului natalitatii. Efectele asupra copiilor vor evolua
de la indiferenta catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice.
Dezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie
de amanunte referitoare la membrii familiei analizate:
referitor la parinti:
casatorie timpurie
boli psihice
imaturitate psiho-afectiva
referitor la copii:
prematuritate
handicap psiho-somatic
copil nedorit
copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc.
Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman)
Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri.
In ultimile decenii s-au semnalat o suma de studii referitoare la acest subiect, depistarea
sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din cele mai complicate actiuni.
Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul
cazurilor existente in realitate, situatie datorata:
frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite obisnuinta in familiile sau
cazurile respective)
lacunelor legislative
1.
21
2.
3.
Leziuni somatice:
Hematoame subdurale
Apatie, dezinteres,tristete
22
Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele sociale inalte, chiar
daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de evidentiat.
Aspectul juridic se refera atat la interventia de urgenta in astfel de situatii pentru tratarea
leziunilor si complicatiilor produse de violenta cat si la terapia sociala a cazului.
Spitalizarea este un gest de salvgardare, ea reprezentand adesea punctul de plecare pentru
stabilirea diagnosticului.
d) Violenta familiala
Forme de manifestare
a.Violenta fizica
- corporala:
- cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea unei invaliditati
permanente sau care au pus in pericol iminent integritatea/functionalitate organismului
- de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei (hematoame, escoriatii,
arsuri)
- de gravitate minora
- de atentionare (alarma)
- sexuala:
- viol/tentativa de viol
- abuzarea fizica sexuala a minorilor
- abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare sau
discernamant.
b.Violenta psiho-afectiva
- agresiune psihica acuta:
- violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene;
- crize de gelozie
- persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor, venituri, activitatea zilnica
-agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent
- maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter).
c.Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul
- impiedicarea sub amentintare a exercitarii profesiei, accesului la scolarizare, educatie,
cultura, recreatie
- impiedicarea la servicii de ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru
medicamente, recuperare etc.)
Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei familiale
23
24
Comunitatea poate fi privit ca "o form complex de organizare uman aflat la grania dintre
formal i informal, concretizat prin relaii sociale/interpersonale, stabilite ntre persoane care
ocup un spaiu precizat i ntre care s-a creat o concordan de:
- Valori, atitudini (grij social, apartenen, cooperare, responsabilitate);
- Limb;
- Tradiii;
- Interese comune (bunstare, sprijin, interese concrete de dezvoltare a infrastructurii, lucrri
publice);
- Modele comportamentale (ntrajutorare, voluntariat);
- Aciune;
- Identitate (organizare n jurul unui principiu cultural-valoric, etnic).
Comunitile sunt grupuri de persoane care locuiesc n acelai spaiu geografic, cu membri care
au comportamente diferite, care au un limbaj i tradiii comune i ale cror interese i identitate
cultural- valoric sunt asemntoare.
Dar, ntr-o comunitate pot aprea i subgrupuri. Ceea ce le diferenieaz pe acestea de restul
comunitii este prezena sau absena unei anumite caracteristici legate de gradul de colarizare,
etnie, vrst etc. Acestea sunt alctuite din persoane care aparin unor clase sau grupuri
sociale,vrste, i ambelor sexe.
n cadrul comunitii exist diferite nivele ale relaiilor sociale cum ar fi:
- Contactele umane;
- Interaciunile sociale;
- Reelele sociale.
n interiorul acestor nivele se regsesc diferite tipuri de manifestare ale relaiilor sociale
propriu-zise. Acestea sunt:
- Sociabilitatea;
- Socialitatea;
- Conflictele sociale.
Caracteristica predominant a relaiilor sociale este dat de manifestarea la nivel individual,
iar apoi de grup a unor sentimente de ingroup sau outgroup, bazate pe nevoi, interese, aspiraii
ale indivizilor sau grupurilor.
Comunitatea se afl la grania dintre formal i informal. Aceast caracteristic este dat de
diferitele grupuri ce acioneaz ntr-o comunitate, aa-numiii "actori sociali".
Ei sunt cei ce iau deciziile cu privire la starea comunitii sau care influeneaz membrii
comunitii n modul lor de a se comporta.
25
26
Nevoile normative sunt acele nevoi identificate n acord cu o norm stabilit n general de
specialiti. Aceste nevoi sunt definite de un observator extern.
El sugereaz c indiferent de ce intenioneaz cineva s fac n legtur cu anumite deficiene
legate de sntate, acestea exist i pot fi descrise (ex: fracturi, lipsa imunizrii etc.). Acest
concept identific o ter parte: experii i/sau profesionitii din domeniu. Diferii profesioniti pot
avea opinii diferite despre acelai aspect legat de sntate/boal.
Nevoile comparative sunt acele nevoi care apar n urma comparaiei pe care o face persoana ntre
sine i alte grupuri pe care nu le consider a fi aflate n nevoie. Se stabilesc/definesc prin studierea
caracteristicilor populaiei ce beneficiaz de anumite servicii. Conform acestui concept atunci
cnd exist populaii cu caracteristici similare, dar care nu primesc un anumit serviciu medical,
ele sunt n situaia de a avea o nevoie de sntate.
Nevoile simite sunt acele nevoi pe care simt oamenii c le au, iar cele exprimate sunt acele nevoi
care devin cereri, despre existena crora se tie. Nu toate nevoile simite sunt i nevoi exprimate,
deoarece oamenii nu i le fac cunoscute din cauza inegalitii de putere i status. Nevoia simit
este deseori echivalent dorinei. Astfel cnd se evalueaz nevoile pentru un anumit serviciu de
sntate, cetenii sunt ntrebai dac ei consider c au nevoie de respectivul serviciu. Dar acest
rspuns poate fi influenat de muli factori, unul dintre ei fiind auto-percepia i cunoaterea care
ar fi probabilitatea ca cineva s solicite ceva dac nu este contient de existena unei probleme de
sntate.
Nevoile depind att de societatea n care triete individul, ct i de modul n care acesta i
satisface nevoile comparativ cu ceilali membrii ai societii.
Nevoile exprimate (sau cerere) sunt nevoile resimite puse n aciune/operaionalizate. Cererea
reprezint folosirea unui serviciu de ctre consumator. Cererea este influenat de de numeroi
factori dar cel mai important este disponibilitatea fizic a serviciilor alturi de prezena sau
absena unor bariere n calea folosirii serviciilor respective.
n sfera nevoilor umane de baz, Doyal i Gough (1991), include sntatea fizic i autonomia,
nelegnd prin autonomie capacitatea de a face alegeri fiind informat despre ceea ce trebuie
fcut i despre modul n care trebuie fcut. Pentru satisfacerea celor dou nevoi considerate de
baz este necesar satisfacerea unor nevoi considerate de autori ca fiind intermediare. Aceste
nevoi intermediare sunt grupate la rndul lor n dou categorii: intermediari pentru satisfacerea
nevoii de sntate fizic (hran
adecvat, ap curat, locuin adecvat, mediu de munc fr riscuri, mediu fizic fr riscuri,
ngrijire medical adecvat) i factori care contribuie la autonomia emoional (securitate n
copilrie, securitate fizic, securitate economic, reea social care asigur educaia i un mediu
27
Prin urmare nevoile pot fi interpretate de ctre profesioniti, sau putem avea situaii n care
cetenii particip activ la propunerea i formularea obiectivelor referitoare la sntatea public ce
urmeaz a fi realizate pe baza unor proiecte.
Realizarea proiectelor sau programelor acceptate de ctre comunitate, impune stabilirea clar a
domeniilor de intervenie i presupune ndeplinirea unor condiii preliminare pentru ca intervenia
s fie recunoscut la nivel organizatoric, instituional i comunitar.
Evaluarea nevoilor comunitii - se realizeaz n mod participativ implicnd pe ct posibil toate
categoriile din comunitate (inclusiv cele care n mod tradiional sunt mai puin "auzite").
Un alt motiv pentru a face o evaluare a nevoilor, este c aceasta este frecvent cerut de ctre
finanatori.
Evaluarea nevoilor poate fi folosit i ca o modalitate de atragere aateniei publice asupra unor
probleme cu care se confrunt comunitatea.
Beneficiile evalurii nevoilor includ:
- implicarea comunitii n luarea deciziilor;
- stimularea parteneriatelor;
- dezvoltare profesional;
- mbuntirea procesului de comunicare ntre parteneri;
- o mai bun folosire a resurselor.
Ce este evaluarea?
Evaluarea comunitii: reprezint inventarul bunurilor sau informaiilor necesare realizrii
procesului de intervenie planificat. Uneori acest proces este asociat cu anchetele sociologice
prin care sunt identificate resursele i nevoile oamenilor pentru a avea o imagine statistic asupra
comunitii la un anumit moment.
Evaluarea reurselor umane: determinarea nivelului de cunotine, aptitudini i abiliti existente
la nivelul unei comuniti, acest potenial fiind pus n relaie cu oportunitile actuale sau viitoare
de angajare pe piaa forei de munc, situaii n carte indivizii se angreneaz ntr-o form sau alta.
Evaluarea iniial este prima etap a procesului i presupune strngerea unui set de informaii
privind cazul pe baz crora se stabilesc prioritile ce vor fi urmate.
Exist moduri diferite de a defini evaluarea:
- determinare a gradului de realizare a obiectivelor;
- culegere de informaii pentru adoptarea unor decizii;
- apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program.
Evaluarea reprezint un proces de apreciere a valorii, meritului i calitii unui proces,
produs sau rezultat.
29
5. Studii asupra anumitor grupuri int, nivel de cunotine, nevoi i capaciti organizaionale.
Ce informaii sunt necesare?
Este important s culegem date cantitative i calitative, de la diferite categorii de beneficiari. Este,
de asemenea, foarte important echilibrul dintre descrieri, observaii, judeci i recomandri.
Informaii folosite n evaluarea nevoilor.
A. Profiluri ale caracteristicilor comunitii: un profil ne ofer o privire de ansamblu asupra
caracteristicilor demografice ale comunitii. Avem, de exemplu structura de vrsta, structura
etnic i rasial, arealul geografic al comunitii etc.
B. Profiluri ale condiiilor de via. Acestea ne dau informaii despre gradul de inciden al unei
probleme, tiparele sociale i mentale ale populaiei. Acestea pot include urmtoarele:
1. Date economice, incluznd managementul fondurilor fiscale, tiparele de creditare.
2. Date despre gradul de ocupare al forei de munc, incluznd niveluri ocupaionale, niveluri de
aspiraie ocupaional, nevoi vocaionale.
3. Tipare familiale, cum ar fi relaiile printe copil, probleme n cadrul cuplurilor cstorite,
nupialitate, rata divorului.
4. Tipare educaionale, incluznd participarea i nevoia adulilor de programe educaionale, rata
abandonului colar, frecventarea colii.
5. Locuine, cu referire la numrul acestora, starea unitilor furnizoare de utiliti publice i
supraaglomerarea.
6. Sntatea fizic i mental, incluznd dizabilitile pe termen lung, cauzele mortalitii, rata
mbolnvirilor, condiiile de mediu.
7. Condiiile de locuit, incluznd problemele de menaj, alimentaie, administrare a locuinei i
ngrijirea copiilor.
8. Modaliti de recreere, incluznd activiti n timpul liber, sport i activiti culturale.
9. Incidena delictelor, incluznd rata criminalitii juvenile i adulte, sigurana public.
10. Satisfacii rezultate din via n comunitate, cum ar fi solidaritatea comunitar.
C. Cunoaterea i utilizarea serviciilor
Persoanele care au nevoie de un serviciu, adesea, nu tiu ca acel serviciu sau acea resursa sunt
disponibile. nainte de a lua decizii este important de tiut dac nu cumva aceasta lips de
cunotine despre serviciile existente reprezint una din cauzele persistenei problemei.
D. Bariere n calea utilizrii serviciilor
Indivizii care au nevoie de servicii pot fi contieni de existena lor i totui s nu le utilizeze din
cauza barierelor care stau n calea utilizrii lor.
ntr-o evaluare a nevoilor pot fi identificare urmtoarele tipuri de bariere:
31
1. Bariere fizice, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport sau o mare distana ntre agenie i
populaia int.
2. Atitudini negative ale personalului ageniei, percepute de ctre clieni sau potenialii clieni.
3. Sentimentul ca folosirea serviciului atrage dup sine o stigmatizare social.
4. Costul serviciului care este mult mai ridicat dect i-ar putea permite cei care au nevoie de
serviciu.
5. Criterii de eligibilitate ale ageniilor percepute ca restrictive sau fiind ntr-adevr restrictive.
E. Existena unui sistem de informare n comunitate
nainte ca un serviciu s poat fi utilizat, posibilii utilizatori ai acestuia trebuie s afle de existena
lui. O evaluare a nevoilor poate avea ca rezultat identificarea canalelor formale i informale prin
care este cel mai probabil ca informaiile s ajung la un grup.
F. Evaluarea nevoilor
Identificarea resurselor poteniale sau existente, care pot fi utilizate ar trebui s aib loc nainte de
planificarea sau alocarea efectiv a resurselor.
G. Evaluarea resurselor instituionale
Mobilizarea potenial a conductorilor politici sau ai comunitii i a populaiei este necesar
deoarece deciziile sunt luate, n general, n arena politic local.
Indicatorii sociali
Se bazeaz pe extrapolarea nevoilor comunitii, analiznd statisticile din rapoartele i datele
publicate. Prezumia este c se pot face estimri folositoare ale nevoilor i a bunstrii unei
comuniti, analiznd statistici pariale ale unor categorii de populaie. Aceste statistici sunt privite
ca indicatori ai nevoilor comunitare. Exemple pot fi:comportarea social i bunstarea n legtur
cu delincvena, rata abuzului de substane, ratele mortalitii sau morbiditii. Se mai pot analiza
condiiile de trai: igiena locuinei, numrul de persoane/camer, condiiile economice.
Indicatorii sociali ca metod prezint o anumit flexibilitate. Astfel, se pot analiza unul sau doi
indicatori (ex: nr. de persoane/camer) sau se pot construi indici compleci care implic 40-60 de
variabile, analiza multivariat i alte procedee statistice sofisticate.
Indicatorii sociali apar n activitatea sociologilor din coala de la Chicago (Park, Burgess). Ei
considerau oraul ca o constelaie de uniti naturale. O unitate natural are caracteristici
sociale diferite de celelalte uniti. Diferenele constau n:
- caracteristici topografice (ruri, coline);
- caracteristici socio-demografice (vrste, rase, sex, venituri, educaie, ocupaii etc.);
- factori ai populaiei (distribuie, densitate, mobilitate, migraie);
- aranjamentul spaial al instituiilor;
32
Indicatori economici
Viabilitatea economic i sursele de angajare ntr-o comunitate reprezint arii comune de interes
pentru multe localiti. ntreprinderile cooperative i dezvoltarea comunitii devin abordri
preferate pentru a dezvolta economia unei comuniti, fa de abordarea mai tradiional. Aici
atenia trebuie ndreptat asupra tipurilor de locuri de munc din comunitate, rata omajului i
noile afaceri deschise. ntrebrile urmtoare pot facilita formularea propriilor ntrebri legate de
dezvoltarea economic autosusinut ntr-o comunitate dat.
1. Care sectoare de afaceri din comunitate genereaz slujbe?
Exist o dependen de resursele naturale sau exist locuri de munc din industrii de tip servicii?
Tipurile de slujbe se centreaz pe industria grea sau pe industria de servicii?
33
morbiditate i mortalitate. Profilul mai poate conine date sumare pentru anumite grupuri
populaionale cum ar fi copii, adolesceni sau femei. Comparaiile profilului regional cu cel
naional poate pune
n eviden problemele prioritare de sntate ale acestor zone.
Riscul de sntate. Profilul riscului de sntate are trei componente. Riscul comportamental,
riscul social i riscul de mediu (fizic, chimic i biologic).
Factorii de risc comportamental includ alimentaia, consumul de medicamente, alcool, tutun i
droguri sau obiceiuri n activitatea fizic.
Acestea pot fi puse n eviden de studii cu privire la comportamente i percepii, probleme i
nevoi de sntate la nivel individual sau la nivelul unor grupuri populaionale.
Indicatorii sociali ai riscului de sntate sunt de o importan deosebit. Stressul ca urmare a
pierderii locului de munc, excluziunea social, nivelul de educaie sczut pot fi factori asociai
unei stri de sntate precar. Pe de alt parte, aceiai indicatori sociali pot pune n eviden
existena anumitor mecanisme de suport social. Factorii de mediu asociai cu riscul de sntate
includ calitatea mediului nconjurtor,
calitatea apei, solului, aerului, climatului geografic i condiiilor de locuit.
Este necesar investigarea strii prezente a serviciilor medicale din comunitate i apoi unele
legturi dintre mediu i sntate, pe de o parte, i dintre dezvoltarea economic i sntate n zon,
pe de alt parte.
1. Exist suficient personal medical n zon?
Lipsa personalului medical calificat (problem care apare mai mult n comunitile rurale dect
urbane) poate ridica probleme pentru cei care au nevoie de atenie medical imediat. Alte
ntrebri nrudite includ tipurile de msuri care pot atrage personalul medical i dac comunitatea
este pregtit pentru urgene medicale.
2. Ce tipuri de posibiliti recreative exist pentru membrii comunitii?
Bunstarea general a indivizilor poate fi parial atribuit sntii fizice. Studiile ne arat c cei
care sunt ntr-o bun form fizic sunt mai capabili s fac fa presiunilor vieii zilnice.
3. Exist programe guvernamentale axate pe probleme de sntate?
Unde se gsesc birourile organizaiilor implicate?
4. Exist un oficiu de sntate al comunitii?
5. Exist grupuri de ceteni care se ocup de problemele de sntate?
Mediul nconjurtor
Legtura dintre mediul natural i cel uman este un punct central n dezvoltarea autosusinut. Un
ecosistem sntos depinde de oameni care triesc n armonie n cadrul su. Unele dintre
35
ntrebrile puse n aceast seciune se ocup de un inventar al strii mediului fizic i al efectelor
activitilor omului asupra sa. n continuare, enumerm nite ntrebri model care pot fi folosite ca
surse de informaie.
1. n ce mod s-a schimbat mediul fizic n comunitatea dumneavoastr (clim, ap, sol, pduri)? De
exemplu, a fost comunitatea ngrijorat n ce privete calitatea apei sau diminuarea zonelor cu
pduri naturale?
2. Cum se folosete pmntul pentru agricultur n comunitate?
Exist programe pentru conservarea pmntului n faa unor dezvoltri inutile?
3. Ce procent din mostrele luate anual din apele curgtoare ale comunitii satisface standardele
de calitate guvernamental?
Obinerea informaiilor fundamentale despre starea mediului local trebuie s sprijine formarea
unei imagini despre problemele ce trebuie rezolvate. Pot fi utilizate ntrebri de genul:
4. Ce programe de mediu exist n comunitatea dumneavoastr, sponsorizate de autoritile
centrale sau locale?
5. Cunoatei coordonatele grupurilor pentru aprarea mediului formate din membrii comunitii?
Cte sunt, pe ce se axeaz fiecare grup, care grup are cel mai mare numr de voluntari i sprijin
din partea comunitii i care are cel mai puin sprijin? De ce? Cuprind activitile lor i aspecte
legate de alte dimensiuni (economic, social sau de sntate)?
6. Exist n zona dumneavoastr afaceri implicate n activiti ecologice? Industriile din regiune
se asigur c minimalizeaz efectele polurii asupra mediului fizic prin tehnologii adecvate? Care
dintre aceste afaceri prezint rapoarte anuale privitoare la mediu?
METODE I TEHNICI DE COLECTARE A INFORMAIILOR
Sunt folosite n scopul de a descoperi nevoile, perspectivele, opiniile, ideile sau dorinele
membrilor comunitii, acestea urmnd a fi folosite n procesul de luare a deciziilor.
Unele dintre aceste instrumente sunt ieftine i uor de folosit, nefiind necesare abiliti tehnice
speciale, iar costurile fiind minime (pot fi realizate cu personalul existent sau cu ajutorul
cetenilor voluntari i relativ repede).
Altele necesit asisten de specialitate i n general solicit timp i bani.
Alegerea instrumentului potrivit reprezint o abilitate important care se dobndete prin
experien. n general, cel mai eficient instrument este cel care ofer cele mai precise i utile
informaii.
Procesul de consultare i evaluare este i un prilej de dezvoltare a unei contiine civice, de
formare a unor grupuri, de educare i informare, de inducere a dorinei de aciune.
36
probleme de sntate public, alturi de cei calitativi care pot explica mai bine de ce i cum.
Este important ca beneficiarii programului s neleag ce se compar, cu ce i motivul acestei
comparaii. Nu n ultimul rnd este important s se acorde o atenie deosebit modului de
prezentare a informaiilor obinute, deoarece o prezentare prost pregtit poate distruge o
activitate bine fcut i util.
6) Recomandrile - trebuie s acopere schimbrile imediate, s clarifice ce este folositor dintre
rezultatele obinute.
7) Diseminarea rezultatelor - este foarte important pentru c orice evaluare i gsete utilitatea
final n msura n care un numr ct mai mare de persoane cunosc rezultatele pozitive,
provocrile i leciile nvate n urma desfurrii unei intervenii. Rezultatele trebuie s ajung
att la cei care au participat la conceperea, dezvoltarea i punerea n practic a interveniei, ct i
la decideni.
ALEGEREA INDICATORILOR
Un program este evaluat ca fiind de succes n funcie de ndeplinirea indicatorilor alei . De aceea
este foarte important ca indicatorii s reflecte ct mai adecvat obiectivele propuse, n funcie de
timpul acordat desfurrii programului, precum i de bugetul alocat. Astfel:
Nivelul de cunotine
Avantaj: este uor de msurat la terminarea unei intervenii
Dezavantaj: mbogirea cunotinelor NU implic automat modificri comportamentale i NU
sunt ntodeauna convingatoare pentru decideni.
Comportament
Avantaj: ne putem atepta la modificarea unui comportament pe timpul derulrii unui program;
modificarea unui comportament msoar impactul programului.
Dezavantaj: valoarea sa depinde de ct de relevant este comportamentul respectiv ntr-o anumit
problem de sntate.
Starea de sntate
Avantaj: schimbarea favorabil a acesteia este cea mai convingatoare pentru decideni, deci
programul este privit ca un succes i asigur fonduri viitoare.
Dezavantaj: mbuntirea strii de sntate se produce pe termen mediu/lung i exist o
multitudine de factori care o influeneaz. Din aceast cauz este dificil de a pune mbuntirea
strii de sntate pe seama unei anumite intervenii.
EVALUAREA COMPONENTEI MASS-MEDIA
Mass-media reprezint una din cele mai folosite ci pentru a transmite mesaje n vederea
schimbrii cunotinelor, atitudinilor i comportamentelor care determin o anumit problem de
39
sntate public. De aceea este necesar s ne oprim i asupra evalurii componentei mass-media
din cadrul programelor de promovare a sntii.
Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN SCURT:
Cte persoane au vzut/auzit/citit mesajul
Cte persoane i pot aminti mesajul cheie
Care a fost reacia lor imediat
Cte persoane au gsit mesajul credibil
Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN MAI LUNG:
Cte persoane i mai pot aminti mesajul
Cte persoane au acceptat mesajul ca adevrat
Cte persoane i-au schimbat comportamentul
Alt tip de impact (prezervative, medicamente..)
Metode folosite pentru evaluarea componentei mass-media:
Studii calitative focus grup
Studii/cercetri asupra populaiei generale, medici, farmaciti
Rspunsuri primite de la asculttori, cititori
Monitorizarea vnzrilor de medicamente, preservative etc.
Utilizarea serviciilor
ROLUL NURSINGULUI COMUNITAR N PREVENIREA I COMBATEREA BOLILOR
CARDIOVASCULARE
Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este educarea comunitii
pentru sntate. Un motiv de ngrijorare reprezint apariia bolilor cardiovasculare la vrste din ce
n ce mai tinere, iar mortalitatea datorat acestora este n continu cretere.
Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de deces la brbaii de peste 45 de ani i la
femeile de peste 65 de ani.
Ateroscleroza, substratul acestora, se dezvolta insidios si devine manifesta dup zeci de ani,
moment in care este greu reversibila.
Cele mai multe din decese au loc brusc, nainte de a ajunge la spital, deseori la primele simptome
(debutul infarctului de miocard).
Apariia bolilor cardiovasculare este strns legata de modul de viata iar modificarea acestuia ca si
reducerea factorilor de risc pot ntrzia apariia si dezvoltarea bolii.
40
Boala cardiovasculara are o etologie multifactorial si factori de risc cu efecte multiplicative prin
asociere. Iata cteva din caracteristicile stilului de viata asociate cu creterea riscului de boala de
inima:
- dieta bogata in grsimi saturate, colesterol si calorii, fumatul si inactivitatea fizica. Exista
si o serie de trasaturi individuale - personale nemodificabile ca: vrsta, sex, antecedente
familiale.
- istoricul bolilor aterosclerotice ca si vrsta la care se manifesta la prini si la individul in
sine.
Cei care prezint istorie de boli cardiovasculare in familie, pot avea factori genetici precum
diabetul.
Dieta bogata in grsimi si fumatul sunt factori importani determinani ai aterosclerozei. Efortul
fizic moderat regulat, de cel puin 3 ori pe sptmna in edine de 45-60 minute scade riscul de
boala coronarian (are efect protectiv).
Colesterolul ridicat in snge (hipercolesterolemie) este un factor de risc important. Cei cu
colesterolul sczut nu fac boala coronarian daca nu asociaz ali factori de risc. Din contra,
colesterolul cu densitate mare (HD1) creste riscul.
Hipertensiunea arteriala este un factor de risc deosebit pentru boala coronarian, insuficienta
cardiaca si accidentele vasculare cerebrale.
Diabetul creste riscul si severitatea bolilor vasculare la ambele sexe dar mai ales la femei.
Tendina la hipocoagulare a sngelui este influenat negativ de fumat, sedentarism i
anticoncepionale hormonale ca si de dispariia activitii hormonale la femei (menopauza).
n prevenirea bolilor cardiovasculare, nursingul comunitar ar putea avea un rol important prin
crearea de programe informaionale cu privire la factorii de risc i combaterea acestora n limita
posibilitilor.
Prioritate in prevenirea bolii coronariene n practic au: bolnavi cu boala coronarian cardiopatie ischemica sau alte boli vasculare aterosclerotice (artrite, insuficienta circulatorie
cerebrala), persoanele fr simptome dar cu risc crescut (diabietici, cei cu colesterolul foarte
ridicat, cu hipertensiune arteriala).
Aprecierea riscului coronarian este posibil. Ea presupune aprecierea riscului multiplicativ al
asocierii mai multor factori de risc. Un brbat de 50 de ani cu colesterolul mare 300 mg fr ali
factori de risc are un risc mai mic dect un altul cu colesterolul de 200 mg dar care este
hipertensiv, diabetic i sedentar, sau fumeaz. Trebuie luate in calcul vrsta, sexul si antecedentele
patologice ale familiei (ascendentele).
41
Este important de tiut: stilul de viata, deprinderile alimentare, obiceiurile de micare, fumatul.
Greutatea, valorile tensiunii arteriale, a nivelului lipidelor si glicemiei se vor lua in considerare si
controla.
Modificarea stilului de via este esenial (renunarea la fumat, modificarea alegerii alimentelor cu
scderea numrului de calorii, a grsimilor animale, reducerea greutii si creterea consumului
legumelor, vegetalelor, cerealelor si fructelor).
Sarea i alcoolul vor fi reduse n general, i n special la cei cu hipertensiune arteriala.
Creterea fitnessului se va face prin efort fizic repetat, regulat dar de intensitate moderat - mic.
i factorii de risc pot fi influenai modificnd stilul de via.
Efortul fizic trebuie adaptat vrstei, fitnessului i scopului urmrit (prevenirea bolilor
cardiovasculare sau recuperarea dup instalarea bolii: infarct).
Durata minim a efortului va fi de 30 minute de 3 ori pe sptmn, de 10 minute
nclzirea, 45-50 minute de revenire la repaus.
Activitatea fizic efectuat n mod regulat este privit ca o component sntoas a stilului de
via. Recent aceast importan a fost conturat de unele studii care au demonstrat legtura ntre
activitatea fizic efectuat n mod constant i cu regularitate (activitatea fizic moderat) i
beneficiul asupra sntii generale, n special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare n
societatea modern ce are o tendina ridicat spre sedentarism. Instituiile de promovare a sntii
ar trebui sa comunice publicului cantitatea si tipul activitii fizice ce sunt necesare pentru a
preveni bolile si a promova sntatea.
Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii
Notiuni despre ingrijirea copilului
Dezvoltarea psihomotorie a copilului 0-1 an
Ritmul de dezvoltare al copilului prezinta oscilatii, nu este intotdeauna constant. De obicei, incepe
cu o perioada de crestere accelerata si de dobandire rapida si progresiva a capacitatilor, careia ii
urmeaza o perioada de evolutie mai lenta.
Dupa nastere, nou-nascutul continua sa se dezvolte intr-un ritm rapid, in special in primele sase
luni de viata. Majoritatea copiilor cu o dezvoltare normala isi dubleaza greutatea in a cincea - a
sasea luna de viata, si si-o tripleaza la implinirea varstei de un an.
In primul an trebuie acordata o atentie speciala urmaririi cresterii in greutate si nu in inaltime.
Aceasta, deoarece cresterea in inaltime, este, in primii 2 ani de viata, mai constanta decat cea in
greutate si devine mai "personala" dupa varsta de 3 ani.
De obicei, in primele 3-4 zile de viata nou-nascutul pierde aproximativ 10% din greutatea de la
nastere. La aproximativ 10 zile, el revine la greutatea initiala.
42
Incepe sa zambeasca
la trei luni incepe sa-si tina capul singur cu mai multa siguranta.
Isi da seama de sunetele si de discutiile pe care le aude in jurul lui, isi inceteaza
joaca pentru a fi atent la ele.
Zambeste cand aude vocea mamei si incepe sa observe diferenta dintre fizionomia
masculina si cea feminina.
4 - 6 luni
Incearca sa inteleaga care este sura sunetelor si a zgomotelor, isi recunoaste mama,
tatal si fratii si, de obicei, la auzul muzicii inceteaza sa planga.
La 6 luni sta in sezut pentru scurt timp, fara ajutor si se simte foarte comod in
scaunelul lui.
Tine cu mai multa usurinta un obiect intre maini si il poate muta dintr-o mana il alta.
Isi mentine echilibrul atunci cand sta in sezut pentru mai mult timp, aplecandu-se
7 - 9 luni
usor in fata.
43
10 - 12 luni
44
45