Subiecte pentru examenul la Dreptul Uniunii Europene

1.

Tratatul care instituie CECO (Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului)

In 1951 s-a semnat la Paris tratatul care instituie Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului. Desi initial 7 state din
vestul Europei negociasera infiintrea comunitatii, in urma refuzului Marii Britanii de a semna tratatul, statele fondatoare
au ramas Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg.
Prin acest tratat, statele convin sa pun in comun productia, exploatarea, prelucrarea si comercializarea carbunelui si
otelului, aceste produse urmand a circula fara bariere vamale si fara restrictii comerciale intre statele semnatare. Tratatul
a fost incheiat pt o durata de 50 ani.

2.

Instituiile comunitilor, ntre 1951-1965

Se infiinteaza primele 4 institutii comunitare:
- o comisie alcatuita din experti din cele 6 state,
-un consiliu de ministrii alcatuit din ministrii de resort al statelor,
-o adunare comuna -precursoarea Parl European-alcatuita din parlamentari din cele 6 state desemnati potrivit unor
reguli nationale
-Curtea de Justitie care functiona independent de celelalte institutii si de statele membre cu rol in judecarea litigiilor

3.

Tratatul de la Maastricht, generaliti

Se semneaza la 7 februarie 1992 si e ratificat la 1 noiembrie 1993. Tratul de Maasricht modifica si completeaza tratatele
institutive ale comunitatilor. Pt prima oara se vorbeste de notiunea de UE fara a se conferi acesteia personalitate juridica.
Acesta devine o constructie cu 3 piloni:
1 PILON:
- Cetatenia europeana
-Libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a marfurilor
-Politici comunitare
-Uniunea economica si monetara
PILONUL 2:
-Politica Externa si de Securitate Comuna
PILONUL 3:
Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne

4.

Cetenia european
Aceasta este o cetenie de tip derivat care se adaug ceteniei naionale fr a o nlocui.
Aceasta cetatenie presupune ca fiecare persoana are obligatia de a-si respecta indatorile de cetatean national si de a
beneficia de o serie de dr:
- dr de a circula liber si neingradit pe teritoriul statelor membre;
- dr de a desfasura activitati lucrative pe ter Statelor Membre;
- dr de a stab resedinta oriunde pe ter statelor mebre;
- dr de a alege si de a fi ales in alegrile locale/ regionale unde isi are resedinta;
- dr de a alege si de a fi ales in Parl European;
- dr de a se adresa cu petitii Mediatorului European.

5.

Inovaii introduse de Tratatul de la Maastricht

Acest tratat modifica si completeaza tratatele institutive ale comunitatilor. Pt prima oara se vorbeste de notiunea de UE
fara a se conferi acesteia personalitate juridica. O alta inovatie o reprez cetatenia europeana, care este o cetatenie de tip derivat
care se adauga cetateniei nationale, fara a o inlocui.
Libera circulatie a serviciilor, a capitalului si a marfurilor.
6.

Tratatul de la Lisabona, privire general

Tratatul de la Lisabona a aparut ca urmare a nevoii de a reglementa modul de functionare al statelor si de a a profunda
constructia europeana cu toate mecanismele ei. Aparitia tratatului a fost determinata nu doar de nevoia interna de organizare, ci si
de aparitia crizei economice din Statele Unite.
In 2007 se semneaza, iar la 1 dec 2009 intra in vigoare Tratatul de la Lisabona care modifica si completeaza tratatele
anterioare.
Avand in vedere dificultatile de urmarire a cadrului legal, se decide renumerotarea si publicarea renumerotata a tratatelor.
Apar, astfel, tratatul privind UE, respectiv Tratatul privind functionarea UE.
7.

Inovaiile introduse de tratatul de la Lisabona

Tratatul privind UE are un preambul prin care se stabilesc principii generale de organizare si functionare a institutiilor,
principii democratice pe care se bazeaza uniunea, organizarea interna a institutiilor, actiunea externa a uniunii, si dispozitii
finale.
Tratatul privind functionarea UE stabileste in cele 7 parti modul in care este organizata piata uniunii, politicile economice
si monetare ale acesteia, relatiile externe si de securitate, atribuirea de competente inte state si uniune. Tratatului se
anexeaza Charta drepturilor fundamentale a UE si o serie de protocoale dintre care cele mai importante sunt protocolul
privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportanalitatii si protocolul privind rolul parlamentelor nationale in UE.
8.

Modificri n funcionarea instituiilor unionale

Principalele forme introduse prin Tratatul de la Lisabona

0 Reforme institutionale - parlamentul European detine, impreuna cu consiliul, competenta legislativa in interiorul uniunii
europene. Parlamentul il alege pe presedintele Comisiei Europene si investeste Comisia in plenul sau.
1
Consiliul european dobandeste in mod explicit personalitatea juridica, iar presedintele este ales pt un mandat
de 2 ani si jumatate. Majoritatea de decizie in consiliu se modifica prin raportare la populatie si suprafata statului incepand cu
2014. Presedentia Consiliului se exercita potrivit pr rotatiei pt un mandat de 6 luni. Comisia UE va fi formata incepand cu 2014
dintr-un nr de membrii egal cu 2/3 din nr statelor membre daca cons european decizand cu unanimitate daca nu se dispune altfel.
2
9. Principiile dup care se guverneaz Uniunea European
Principiul autonomiei de voin: instituiile au dreptul de a elabora regulamente proprii, norme metodologice de organizare i
funcionare
b. Principiul atribuirii de competene prevede c fiecare instituie comunitar are competene doar n domeniul acordat, fiind
interzis ca vreo instituie s i assume atribuii care pot aprea n mod implicit
c. Principiul echilibrului instituional, care prevede separaia puterilor n cadrul Uniunii, cooperarea i codecizia ntre
instituiile comuniatre n vederea realizrii obiectivelor Uniunii
d. Principiul democraiei representative, fiecare cetean European avnd dreptul de a participa la viaa democratic a
Uniunii, n timp ce deciziile trebuie luate ct mai transparent
e. Principiul subsidiaritii, care, n conf cu art 5 alin 3 din Tratatul privind UE, stipuleaz c n domeniile care nu sunt
de competena sa exclusive, Uniunea intervine numai dac i n msura n care obiectivele aciunii preconizate nu pot fi realizate
n mod satisfctor de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional i local, dar datorit dimensiunilor i efectelor
aciunii preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Instituiile Uniunii aplic principiul subsidiarit ii n conf cu
Protocolul privind aplicarea principiile subsidiariii i proporionalitii. Parlamentele naionale asigur respectarea principiuli
subsidiaritii, n conformitate cu procedura prevzut n respectivul protocol.
f. Principiul proporionalitii, n temeiul cruia, aciunea Uniunii, n coninut i form, nu depete ceea ce este
necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. Instituiile Uniunii aplic p.p. n conf cu Protocolul privind aplicarea principiilor s
i p.
10. Tratatul ca izvor al dreptului Uniunii
Prin izvor se nelege orice act juridic ncheiat ntre 2 sau mai multe state sau alte subiecte de drept privat prin
care se nasc, modific sau sting obligaii ale acestora.
Aceste acte poart denumirea generic de tratate.
n practic se folosete deopotriv denumirea de convenii, acorduri, pacteetc.
Dpdv al dreptului Uniunii, conceptul cu care se lucreaz e acela de tratat. n acest sens tratatul reprezint acordul de
voin liber exprimat de statele member prin care se nfiin eaz comunit ile sau ulterior se modific sau completeaz
tratatele institutive.
Tratatul ca principal izvor al dreptului Uniunii reprezint modalitatea prin care statele, prin consens, cedeaz o
parte din suveranitaten favoarea Uniunii.
Principalele tratate sunt cele 3 tratate institutive (Tratatul de la Paris, T. de la Roma i Actul Unic European),
tratatul de fuziune din 1965, T. de la Amsterdam, T. de la Nisa, T. de la Lisabona, T. de la Maastricht, precum i toate
tratatele de aderare a noilor state la comuniti i. ulterior, la UE.
Un tratat este alctuit dintr-un preambul n care sunt precizate pr ile semnatare i motiva ia care a determinat
adoptarea tratatului, clauze instituionale care reglementeaz modul de organizare i func ionare a institu iilor Uniunii,
clauze materiale privind politicile comune i reglementarea domeniului de competen , dispozi ii tranzitorii i finale prin
care se reglementeaz modalitile de intrare n vigoare i eventualele derogri de la aplicarea normelor.
Cedarea de competen prin intrarea n vigoare a tratatelor se face ireversibil n folosul Uniunii pe toat durata
de existen a acesteia sau a calitii de membru pe care o are statul.
Tratatele reprezint izvoarele primare ale dreptului Uniunii
Izvoarele derivate sunt regulamentul, decizia i directive i sunt obligatorii
11. Regulamentul
Regulamentul este un act emis de instituiile Uniunii obligatoriu n toate elementele sale, direct i general
aplicabil n toate statele membre. Aplicabilitatea se face direct fr s existe necesitatea ca statul s emit un act de
putere. ntocmai ca i tratatul, regulamentul determin o aplicare prioritar n faa oricrei alte norme juridice interne.

Acesta are un character general i se poate adresa statelor, instituiilor sau particularilor. Aplicarea este una complet,
fiind interzis aplicarea selectiv a acesteia de ctre stat.
12. Decizia i directiva
Decizia este un act derivate prin care se aplic i se execut dispoziiile tratatului. Decizia este obligatorie n
toate elementele sale, fiind emis de instituiile Uniunii. Spre deosibire de regulament, decizia nu are o aplicabilitate
general, ci are un destinatar expres, prevzut n cuprinsul su.
Directiva este un act atipic neavnd un obiect determinat. Ea este obligatorie pt toate statele destinatare n
privina rezultatului care trebuie s fie atins, lsndu-se la latitudinea institu iilor na ionale mecanismele de aplicare i
implementare intern. Directive este de baz atunci cnd este determinat de o prevedere a tratatului i de execu ie dac
prin ea se aplic directive de baz.
13. Personalitatea juridic a Uniunii
Construcia european nu are corespondent de organizare la nivel supranaional internaional. Chiar dac
fondatorii au decis s opereze cu instrumente specifice dreptului internaional, structura nou creat a cptat trsturi
specifice unei organizaii interguvernamentale, dar care nu a fost definit nici ca o structur clasic, federal sau
confederal.
Chiar dac structura a primit denumirea de UE ncepnd cu Tratatul de la Maastricht, personalitatea juridic a
fost conferit prin Tratatul de la Lisabona.
UE se definete a fi o federaie de state naiune care sunt determinate de efortul comun de a genera o for
internaional distinct de statele membre. n acest fel, Uniunea mprumut din trsturi specifice organiza iilor
interguvernamentale, structurilor federale i confederale.
14. Trsturile specifice ale Uniunii
a.De la organizaiile interguvernamentale mprumut urmtoarele trsturi:
- nfiinarea, modificarea i admiterea de noi membri se face prin tratat
- personalitatea juridic dobndit nu afecteaz personalitatea juridic a statelor fondatoare/membre.
- spre deosebire de organizaii, UE are o cetenie proprie.
b.Trsturi federale ale UE
- cetenia european se adaug ceteniei naionale, dar nu o nlocuiete
- Parlamentul European este ales prin sufragiu universal la nivelul tuturor statelor membre.
- Legislaia UE are prioritate de aplicare n faa legislaiei naionale
- Curtea de Justiie are competen de a judeca litigiile dintre state.
c. Trsturi confederale
- UE are competenele atribuite prin voina statelor
- statele au competen exclusiv n dreptul tratatelor
- domeniile care in de suveranitate sunt n competena statelor
d. Trsturi proprii ale UE
- puterea legislativ este gestionat n comun de Consiuliu i Parlament
- Comisia, dei are largi competene executive, nu este un Guvern european
- Majoritatea calificat necesrii adoptrii actelor europene determin inexistena unei opozi ii de tip clasic.
15. Instituiile Uniunii, aspecte generale
Fucntionarea acestora nu a fost extrem de elaborata si precisa de la inceput, multe din norme fiind emise in
care o noua atributie trebuia sa fie reglementata.

momentul in

Cadrul institutional a fost delimitat in mod explict prin Tratatul de la Maastricht, iar Tratatul de la Lisabona finalizeaza
constructia institutionala. La nivelul Uniunii, exista 7 institutii prevazute explicit in tratat.

Consiliul Uniunii Europene care este regasit si ca Consiliul de Ministrii sau Consiliul
Consiliul European
Comisia
Parlamentul
Curtea de Justitie
Curtea de Conturi
Banca Central-Europeana

16. Parlamentul european, aspecte generale

Parlamentul European a fost nfiinat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a reprezenta popoarele statelor reunite n cadrul
Uniunii Europene", fiind singura instituie a crei componen este stabilit prin alegeri libere, la nivel european i ale
crei edine i deliberri sunt publice. Iniial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu funcie consultativ i
constituit din membri ai parlamentelor naionale. Tratatele de la Maastricht i de la Amsterdam au adus schimbri majore ale
rolului PE, acesta devenind un organ cu funcii politice i cu puteri legislative i bugetare.
Primele alegeri parlamentare au avut loc n 1979, din acel moment desfurndu-se sistematic o dat la fiecare 5 ani.
Membrii PE sunt alei prin vot universal direct i prin sistemul reprezint i nu de naionalitile lor (exist ns i membri
independeni).
17. Procesul electoral pentru Parlamentul european
Desemnarea membrilor Parlamentului European se face prin sufragiu universal direct, pentru un mandat de 5 ani (nu exist
clauze de dizolvare nainte de termen). Candidaturile pot fi depuse fie independent, fie pe listele unor partide, n conformitate
cu legislaia naional a fiecrui stat.
Tratatul de la Lisabona prevede c Parlamentul European mpreun cu Consiliul trebuie s stabileasc dispoziiile
necesare care s permit alegerea membrilor si, prin vot universal direct, n conformitate cu o procedur uniform n toate
statele membre, sau n conformitate cu principii comune tuturor statelor membre.
Se intenioneaz, aadar, uniformizarea procedurilor i sistemelor electorale care conduc la desemnare parlamentarilor
europeni. Alegerile au loc timp de 3-4 zile, i particip orice persoan peste 18 ani; statele au avut, pn la Tratatul de la
Maastricht, puterea discreionar de a limita votul exercitat pe teritoriul lor la proprii ceteni, sau, dimpotriv, de a-l extinde
i la rezideni.
18. Organizarea intern a parlamentului
Organizarea intern a Parlamentului european cuprinde un Birou, Conferina preedinilor, comisii i grupurile politice
parlamentare. Preedintele Parlamentului, cei 14 vicepreedini i cei 5 chestori sunt alei de membrii Parlamentului prin vot
secret pentru o perioad de 2 ani i jumtate (jumtate de mandat) i formeaz Biroul. Conferina preedinilor cuprinde
preedintele Parlametnului i preedinii grupurilor politice.
19. Atribuiile parlamentului european
Principalele atribuii ale Parlamentului European vizeaz puterea legislativ,controlul bugetului i controlul activitii
executivului European.
Astfel, cu privire la competenele legislative, Parlamentul particip la elaborarea actelor legislative comunitare de grade
foarte variate, in funcie de domeniu lcruia aparin:
1. poate fi implicat n emiterea unor avize neobligatorii (prin procedura consultrii), sau obligatorii (prin procedura
avizului conform);
2. poate impune Consiliului acceptarea unor amendamente la propunerile Comisiei adoptate cu majoritate absolut
i reluate ndiscuie de ctre Comisie (procedura cooperrii);
3. textele legislative sunt adoptate de comun accord ntre parl ament i Consiliu, cu acordul Parlamentului pe baza
textului final indispensabil pentru adopatarea sa (procedura decodecizie);
Ct privete controlul bugetului, Parlamentul i mparte atribuiile cu Consiliuli are ultimul cuvnt cu privire la
cheltuielile neobligatorii. Parlamentul poate respinge definitiv bugetul, cumulnd atribuii cu privire la controlul
execuiei acestuia idescrcarea cu privire la execuia bugetului uniunii.
Atribuiie de control asupra executivului european sunt reliefate de rspunderea politic a Comisiei n faa
Parlamentului. Numirea preedintelui Comsiei i a membrilor si este supus aprobrii prealabile Parlamentului
European. Adoptarea de ctre Parlament a unei moiuni de cenzur cu privire la activitatea Comisiei antreneaz demisia
n bloc a tuturor membrilor si.
n general, Parlamentul exercit atribuiile de control prin examinarea regulat a rapoartelor pe care i le nainteaz
comisia. Mai mult, parlamentarii adreseaz frecvent ntrebri scrise i orale membrilor Comisiei i Consiliului.
Parlamentul poate n egal msur s creeze comisii de anchet temporar pentru verificarea unor sesizri de fraud sau
pentru suspiciunea de aplicare greit a normelor de drept comunitar. n domeniul politicii externe, de securitate comun
i de cooperare poliieaneasc i judiciar, Parlamentul are dreptul la o informare regulat i poate adresa Consiliului
intrebri sau recomandri. El este consultat cu privire la principalele aspecte i decizii fundamentale n domeniul politicii
externe i de securitate comun icu privire la toate msurile care privesc aceste domenii, cu excepia poziiilor comune
n materia cooperrii politice i judiciare.
Parlamentul examineaz petiiile care i sunt adresate de ctre cetenii Uniunii cu privire la subiectele de importan
pentru domeniile de activitate ale Comunitii. Parlamentul numete Mediatorul European, mputernicit s primeasc
plngerile cu privire la cazurile de proast administrare n aciunile instituiilor i organelor comunitare.
20. Relaia dintre parlamentul european i parlamentele statelor membre
21. Consiliul, aspecte generale

22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.

Componena, organizarea i funcionarea Consiliului

Atribuiile Consiliului
Consiliul European
Comisia , aspecte generale
Investirea comisiei i atribuiile membrilor comisiei i preedintele Comisiei
Atribuiile i activitatea Comisiei
Justiia Uniunii, aspecte generale
Curtea de justiie
Libera circulaie a mrfurilor
Noiunea de taxe cu efect echivalent
Drepturile cetenilor pe teritoriul Uniunii
Lucrtorii. Excepii de la libera circulaie a lucrtorilor
Libera circulaie a capitalului
Principiul subsidiaritii i al proporionalitii, conform Tratatului de la Lisabona
Bibliografie
1. Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene
2. Ispas Gabriel Liviu, Uniunea European. Evoluie, instituii, mecanisme
3. andru Mihai, Dreptul Uniunii Europene
4. Tratatul de la Lisabona