MADUVA SPINARII

ANATOMIA MADUVEI SPINARII

Maduva spinarii este un cordon nervos situate in canalul vertebral, cu o
lungime cca. 43-45 cm si se intinde de la Atlas (C1), pana la a doua vertebra
lombara (L2) unde se termina in forma de con, conul medular. De aici, se continua
pana la coccis printr-un fir subtire numit fir terminal (filum terminale).
In ultima parte a canalului vertebral, trunchiul nervilor spinali lombari, sacrali
si coccigieni in drumul lor spre orificiile intervertebrale, au o directive oblica in jos
mai accentuate in portiunea inferioara a maduvei. La nivelul acestei portiuni
insotesc firul terminal, devenind aproape vertical si alcatuiesc asa-numita coada de
cal.
Maduva spinarii se imparte in urmatoarele regiuni:

Regiunea
Regiunea
Regiunea
Regiunea

cervical- se intinde de la vertebrele C1 pana la C6;

toracala se intinde de la vertebra C7 pana la T9;
lombara se intinde de la vertebra T9 pana la T12;
sacrala- se indinte pana la vertebra L2;

Maduva spinarii este un cordon cilindric turtit anter-posterior cu diametrul

transversal intre 10-13mm, iar diamentru antero-posterior de 8-9mm. In lungul
maduvei spinarii se observa doua ingrosari care corespund locului de iesire a
nervilor membrelor superioare si inferioare. Astfel intre vertebra C6 si T2 se afla
umflatura brahiala de unde ies trunchiurile nervilor spinali care inerveaza membrele
superiaore iar la nivelul vertebrelor T9 si T12 se afla umflatura lombara, de unde ies
trunchiurile nervilor spinali care inerveaza membrele inferioare.
In lungul maduvei spinarii se gasesc doua santuri mediane: median
anterior( adanc si larg ) si median posterior (mai ingust) ce se continua spre interior
cu o lama subtire numita septul posterior. Deoparte si de alta a santurilor mediane
la locul de intrare si iesire a radacinilor nervilor spinali, se gasesc doua santuri
superficial : santul colateral anterior ce corespunde radacinilor anterioare si santul
colateral posterior corespunzator radacinilor posterioare.
Intre santul median posterior si santul collateral posterior al maduvei cervical si
toracale superioare se afla un sant superficial numit santul intermediar posterior.
MENINGELE RAHIDIAN
Nevraxul este invelit in trei membrane de origine mezodermica ce formeaza
meningele. Partea care se afla la nivelul maduvei spinarii se numeste meningele

rahidian, iar partea care se afla la nivelul encefalulu porta denumirea de meningele
cranian.
Aceste membrane sunt dispuse, dinspre exterior spre interior:

Dura mater- membrane conjunctiva fibroasa rezistenta si separate de

peretii canalului vertebral prin spatial epidural
Arahnoida- este o lama conjunctiva foarte subtire formata din celulu
endoteliale si despartita de dura mater printr-un spatiu numit spatial
subdural.
Pia mater- este membrane intern ce adera intim de substanta medulara,
fibrovasculara ce contine vase care hranesc substanta nervoasa,
despartita de arahnoida prin spatial subarahnoidian in care se gaseste un
lichid transparent numit LCR.

STRUCTURA MADUVEI SPINARII

Maduva spinarii este alcatuita din : substanta cenusie asezata in
partea interna si substanta alba la periferie.
Substanta cenusie
In sectiune transversal maduva spinarii este formata la interior din substanta
cenusie (corpi neuronali) dispusi sub forma literei H sau future organizati in
trei perechi de coarne:
-

Anterioare- contin neuroni somatomotori

Laterale- contin neuroni in jumatatea anterioara visceromotori si in
jumatatea posterioara neuroni viscerosenzitivi
Posterioara contin neuroni somatosenzitivi

Intre cornele laterale si cele posterioare se afla substanta reticulate.

Cele doua jumatati ale substantei cenusii sunt legate intre ele printr-o lama
de substanta cenusie, numita comusira cenusie. In central acesteia se afla un canal
ingust care merge in tot lungul maduvei numit canal central sau ependimar, astupat
la adult si inlocuit cu tesut glial. In functie de aceste canal, comisura cenusie se
imparte in : comisura cenusie posterioara, spre santul median posterior si comisura
cenusie anterioara, spre santul median anterior.
Substanta cenusie reprezinta o grupare de neuroni, de fibre nervoase
amielinice si de nevroglii.
Dupa functii neuronii sunt grupati in : neuroni motori si neuroni de asociatie.
Neuroni motori- se mai numesc neuroni radiculari pentru ca axonii lor formeaza
radacinile anterioare ale nervilor spinali. Ei sunt neuroni multipolari ce trimit
impulsuri la musculartura. Unii neuroni motori trimit impulsuri la musculature

scheletica(somatica), se numesc neuroni somatomotori si sunt localizati in coarnele

anterioare. Alti neuroni motori trimit impulsuri la musculature organelor interne
(musculature viscerala), se numesc neuroni visceromotori si sunt localizati in partea
anterioara a coarnelor laterale.
Neuroni de asociatie-sunt cellule nervoase ce realizeaza sinapse intre neuronii
senzitivi din ganglionii spinali, protoneuronii si motoneuronii( neuroni somato si
visceromotori) care se gasesc in maduva sau in segmantele encefalice. Acesti
neuroni de asociatie se mai numesc deuteroneuroni. Dupa pozitia axonului acestia
pot fi grupati in trei categorii:
-

Neuroni intercalari (axonul nu paraseste substanta cenusie si face

sinapsa cu motoneuronii din aceeasi parte a substantei cenusii)
Neuroni comisurali (axonul nu paraseste substanta cenusie dar trece prin
comisura cenusie si face sinapsa cu motoneuronii din partea opusa a
maduvei)
Neuroni
cordonali (axonul paraseste substanta cenusie si intra in
alcatuirea cordoanelor de substanta alba; axonul acestor neuroni poate
ramane in aceeasi parte sau poarte trece in partea opusa)

Substanta alba
Substanta alba a maduvei spinarii este formata dintr-un complex de fibre nervoase,
in majoritate mielinice, care sunt dispuse in cordoane.
Substanta alba este impartita, prin santurile mediane si prin septul posterior,
in doua jumatati; cele doua jumatati sunt unite printr-o banda de substanta alba,
asezata anteriot fata de comisura cenusie anterioara, numita comisura alba
anterioara.
Cordoanele substantei albe sunt:
-

Cordonul anterior cuprins intre santul median anterior si santul colateral

anterior.
Cordonul lateral cuprins intre santul colateral anterior si santul colateral
posterior.
Cordonul posterior cuprins intre santul colateral posterior si santul
median posterior. Aceste cordon este impartit de santul median posterior,
in fasciculul Goll sau gracilis si fasciculul Burdach sau cuneatus.

Fibrele din substanta alba au dispozitii variate . In cordoane sunt longitudinal,

in comisura alba transversal iar in radacinile nervilor spinali oblice.
Unele din aceste fibre isi au originea in neuronii situati in interiorul maduvei si
se numesc fibre endogene, iar altele, numite fibre exogene isi au originea in
neuronii din afara maduvei, cum sunt ganglionii nervosa periferici si centrii nervosa
din encefal.

NERVII SPINALI

Nervii spinali sau rahidieni au originea in maduva spinarii si constituie

caile de conducere a influxului nervos spre/ si de la maduva spinarii.Ei au luat
nastere din unirea fibrelor nervoase ale radacinilor posterioare si anterioare,dupa ce
au strabatut cele trei invelisuri ale maduvei siparii.
Nervii spinali sunt nervi micsti,fiind alcatuiti din fibre senzitive si fibre
motorii.Ei sunt foarte scurti,intrucat,imediat ce au iesit prin gaura de conjugare,se
impart in 4 ramuri:
-posterioara;
- anterioara;
- viscerala;
- meningiana;
Ramura posterioara inerveaza pielea,glandele sudoripare si sebacee,vasele
sangvine si muschii din partea posterioara a trunchiului si din regiunile occipitala si
parietala ale capului.
Ramura anterioara este mai voluminoasa si inerveaza acelasi organe,ca si
ramura posterioara,insa din regiunile:cervicala,temporala,articulara,partrile
superioare,laterale si anterioare ale toracelui si abdomenului,precum si ale
membrelor superioare si inferioare.
Ramura viscerala(alba) contine numai fibre vegetative.
Ramura meningiana este foarte subtire care se reintoarce, prin gaura de
conjugare in canalul neural si inerveaza meningele rahidian.

Maduva spinarii este conectata cu receptori si efectori prin 31 perechi de nervi

spinali micsti ( construiti din fibre nervoase motorii, sensitive somatice si
vegetative), distribuiti astfel:
-

8 cervicali
12 toracali
5 lombari
5 sacrali
1 coccigian

Nervii spinali toracali sunt dispusi metameric, ceilalti formand

plexurile: cervical, brahiale, lombare, sacrale, coccigiene. Din plexul lombar
se desprind nervii femurali, din cel sacral nervii rusinosi si sciatici iar din cel
brachial nervii membrelor superioare.
Nervii spinali prezinta doua radacini, un trunchi si mai multe ramuri.
Radacina posterioara ( dorsal) este formata din axoni ai neuronilor
senzitivi pseudounipolari somatic si vegetative din ganglionii spinali,
dendritele culeg informatii de la exteroreceptori, propioreceptori si
visceroreceptori. Radacina posterioara intra in maduva prin santul latero
posterior.
Radacina anterioara ( ventrala) este formata din axoni ai neuronilor
motori din coarnele anterioare si axoni ai neuronilor vegetative din coarnele
laterale. Acesti axoni se distribuie la musculature striata si la cea neteda dar

si la glandele exo si endocrine. Radacina anterioara iese din maduva prin

santul latero anterior.
Trunchiul se formeaza prin unirea radacinilor anterioara si posterioara fiind
mixt. Dupa un scurt traseu se ramifica formand ramura meningiala, dorsal,
comunicanta alba si cenusie.
Ramura meningiala contine fibre vegetative sensitive si motorii si
inerveaza meningele spinale. Ramura dorsala ( posterioara) este mixta si se
distribuie la tegumentul spatelui si la muschii spatelui si ai cefei.
Ramura ventrala (anterioara) este mixta se distrubuie la tegumentul si
la muschii regiunii antero-laterala s trunchiului membrelor superioare si
inferioare.
Ramura comunicanta alba este mixta contine fibre preganglionare
simpatico din coarnele laterale si fibre viscerosenzitive din ganglionii spinali
realizand legaturi cu neuronii postganglionari simpatico.
Ramura comunicanta cenusie este mixta si contine fibre
postganglionare simpatico amielinice realizant legaturi cu ganglionii spinali
paravertebrali.