P. 1
Curs "Psihologie Generala"

Curs "Psihologie Generala"

5.0

|Views: 6,790|Likes:
Published by stanciucarolina
Psihologie generala
Cap. I

Teme:
1) Obiectul de studiu al psihologiei;
2)

Definirea psihicului uman;

3) Natura contradictorie a pshicului uman; 4) Caracteristicile psihicului uman.

I psihologiei

Obiectul de studiu al

Psihologia este stiinta care studiaza activitatea psihica a omului concret. Din aceasta definitie, putem deduce ca obiectul de studiu al psihologiei este: 1) Comportamentul uman;
2)

Activitatea constienta;

3) Psihicul uman; 4) Personalitatea individului uman.

1)

Comportame
Psihologie generala
Cap. I

Teme:
1) Obiectul de studiu al psihologiei;
2)

Definirea psihicului uman;

3) Natura contradictorie a pshicului uman; 4) Caracteristicile psihicului uman.

I psihologiei

Obiectul de studiu al

Psihologia este stiinta care studiaza activitatea psihica a omului concret. Din aceasta definitie, putem deduce ca obiectul de studiu al psihologiei este: 1) Comportamentul uman;
2)

Activitatea constienta;

3) Psihicul uman; 4) Personalitatea individului uman.

1)

Comportame

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: stanciucarolina on Oct 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/01/2014

pdf

text

original

Psihologie generala

Cap. I

Teme:
1) Obiectul de studiu al psihologiei;
2)

Definirea psihicului uman;

3) Natura contradictorie a pshicului uman; 4) Caracteristicile psihicului uman.

I psihologiei

Obiectul de studiu al

Psihologia este stiinta care studiaza activitatea psihica a omului concret. Din aceasta definitie, putem deduce ca obiectul de studiu al psihologiei este: 1) Comportamentul uman;
2)

Activitatea constienta;

3) Psihicul uman; 4) Personalitatea individului uman.

1)

Comportamentul uman reprezinta totalitatea reactiilor, raspunsurilor motorii, verbale si afective la totalitatea stimulilor exteriori sau interiori.

Comportamentele au la baza doua mecanisme si anume:

- Centri nervosi corticali si subcorticali care genereaza reactii motorii, secretorii si fonatorii. - Reflexele condtionate care reprezinta legatura dintre centri nervosi senzitivi si cei motori si se formeaza prin conditionare operanta adica recompensarea raspunsurilor adecvate la stimularile exterioare.

Comportamentele se impart dupa urmatoarele criterii a) Grad de complexitate; b) Tip de reflex; c) Dupa scop; d) Dupa trebuinte; e) Dupa grad de automatizare; f) Dupa gradul lor de constientizare; g) Dupa tipul de stimul.
Comportamente simple( deplasarea in mediu) Comportamente complexe (invatarea, munca)

a) Dupa grad de complexitate :

Comportamente necondtionate ( setate)

b) Dupa tip de reflex :
Comportamente ( satisfacerea senzatiei de sete)

scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii intr-o perspectiva sistemica) versus scopuri formale (se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii)

c) Dupa scop :

. Scopurile educative scopuri de continut (orienteaza educatia spre continuturi Reprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de dinainte diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se timp. Ele sunt anticipari mentale ale stiute, definibile, identificabile) versus scopuri refera la rezultate ce urmeaza sa secomportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale

actiuni si deprinderi); scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi cerute imediat de activitatea practica) versus scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara o finalitate practica imediata); socpuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) versus scopuri supradisciplinare (constante urmarite la toate disciplinele).

Comportamente de igiena corporala

d) Dupa trebuinte :

Comportamente alimentare Comportamente sexuale Comportamente de cunoastere

Comportamente rezolutive

Comportamente automatizate ( scrisul, imbracatul, etc)

creatia.e) Dupa grad de automatizare : Comportamente constientizare ( invatarea. deprindem: Comportamente psihologice Comportamente socioculturale 2) Activitatea reprezinta relatia dintre om si mediul sociocultural cu finalitate adaptativa. Activitatea se caracterizeaza prin: . etc) f) Dupa grad de constientizare : Comportamente constiente Comportamente inconstiente Comportamente biologice g) Dupa tipul de stimul.

originale si dinamice.Se compune din operatii mintale. miscari si actiuni care sunt orientate catre un scop bine definit. anticiparea rezultatelor si evaluarea rezultatelor. . activitati constiente si creativitate. 1) Definirea psihicului uman . invatarea. dominante. polarizate. II. .Este specifica doar omului.Presupune reglarea comportamentelor adica priectarea actiunilor.. 4) Personalitatea reprezinta ansamblul trasaturilor biologice. munca si creatia. . 2) Caracterizarea psihicului uman. 3) Psihicul este forma specifica de adaptare a omului la mediul sociocultural ce se realizeaza prin intermediul cunoasteri. psihologiei Teme : Psihicul ca obiect de studiu al 1) Definirea psihicului uman.Cuprinde: jocul. psihologice si socioculturale ale omului care sunt stabile.

care este definit ca o relatie de echilibru intre organism si mediul inconjurator.Iritabilitatea.Semnalizarea. voi explica fiecare defienitie in parte. . 4) Un fenomen condtitionat de functionarea normala creierului. Adaptarea se realizeaza in urmatoarele etape: .Motricitatea. 1) Psihicul ca forma de adapatare specifica a individului uman la mediul sociocultural.Excitabilitatea.Sensibilitatea. . - Semnalizarea costa in descoperirea stimulilor biologici necesari de catre organism care asigura conservarea si perpetuarea speciei .Inteligenta. .Psihicul uman este definit ca: 1) o forma de adaptare specifica a individului uman la mediul socioculural. Aceasta definitie pune accent pe conceptul de adaptare. . In continuare. 2) O forma specifica de cunoastere a individului uman a mediului inconjurator. . 3) Un fenomen conditionat si determinat sociocultural.

Sensibilitatea consta in diferentierea si selectarea stimulilor dupa calitate. b) Cunoastrea rationala. care este locala. asigurandu-I acestuia cunoasterea mediului exterior. cu ajutorul analizatorilor.Are la baza organele de simt. . - - - - 2) Psihicul ca forma specifica de cunoastere a individului uman a mediului inconjurator. realizandu-se prin intermediul organelor de simt. Inteligenta reprezinta o relatie de echilibru intre acomodare si asimilare a organismului uman. interna si difuza( durerea viscerala) Excitabilitatea este reactia imediata a organismului la actiunea unui stimul. adica asimilarea si prelucrarea informatiilor din mediul exterior. specifica. a) Cunoastrea senzorio-motorie se caracterizeaza prin: . Cunoasterea este doua feluri: a) Cunoastrea senzorio-motorie. care este generalizata. Motricitatea consta in deplasarea organismului in mediul inconjuurator. intensitate.- Iritabilitatea este reactia intregului organism la actiunea stimulului. reversibila. Cunoasterea reprezinta o re-producere in plan intern a realitatii exterioare. durata si tonalitate afectiva si trebuinte.

Este constructiva.crativa.Este reproductive. 3) Psihicul este un fenomen conditionat si determinat sociocultural Aceasta definitie se refera la modelarea socioculturala a capacitatilor psihice . adica se refera la insusirile concrete ale obiectelor.Este materiala. . a personalitatii individului uman. adica cunoasterea realitatii este selectiva. educatie si enculturatie. adica relatia dintre organism si mediu este directa .Este subiectiva. asa cum este ea. . . costand in implicarea subiectului in cunoasterea realitatii. . prin combinarea si recombinarea achiziitlor cognitive anterioare ( cunostiinte). putand fi corecta sau deformata. . adica organismul nu produce transformari in mediul inconjurator.Este ideala adica cunoasterea realiatii se realizeaza cu ajutorul notiunilor si rationamentelor.. . in functie de interesele si trebuintele subiectului. . constand in transformarea cunostiintelor assimilate de catre subiect.Este nemijlocita.Este obiectiva. adica percepe realitatea. asigurandu-I acestuia adaptarea eficienta la mediul inconjurator. b) Cunoasterea rationala se caracterizeaza prin: . .Este active. prin procese de socializarea.Este pasiva adica organismul nu isi propune sa cunoasca acel obiect.

.Trasaturile commune de personalitate ale oamenilor. memoria este localizata in centri parietali si senzatiile sunt localizati in diferite arii corticale. arata. relatia dintre psihic si creier explica urmatoarele fenomene pshice: . Enculturatia consta in transmitera generationala a culturii unui popor. precum si personalitatea individului uman. afectivitatea este localizata in centrii hipotalamici . Relatia dintre psihic si social scoate in evidenta urmatoarele aspecte: .Maturitatea si normalitatea psihica este conditionata de evolutia si functionalitatea normala a creierului. .Variabilitate culturala a oamenilor. ca socialul actioneaza asupra pshicului uman prin intermediul creierului Deasemenea. Educatia consta in transmiterea si asimilarea cunostiintelor teoretice si practice. iar alte procese psihice au o . in formarea si dezvoltarea aptitudinilor. 4) Psihicul este un fenomen un fenomen conditionat de creier. .Diferentele de personalitate a oamenilor in functie de nivel de pregatire profesionala.Unele procese psihice au o localizare corticala specifica cum ar fi: limbajul este localizat la nivelul lobului frontal. statut social ale acestora.Socializarea consta in formarea conduitelor morale-civice la nivelul individului uman.Individul este in acelasi timp consummator si creator de valori cultural si situatii sociale. .

Caracterul dinamic-evolutiv. .Modificarile chimismului si a metabolismului cerebral pot determina unele stari tulburati psihice: deteriorarea capacitatilor psihice. cum ar fi: dementa prematura. gandirea. etc. . etc. starea de vigilenta.Tipul de activitate nervoasa superioara determina anumite trasaturi temperamentale la om. vointa.Dinamica proceselor nervoase corticale( iradierea si concentrarea) explica starile de constiinta modificata cum ar fi: starea de veghe. nespecifica. melancolicul si flegamticul. starea de somn. tulburari de constiinta. hipnoza. tulburari psihoafectice. .Intoxicarea creierului ( toxicomaniile) determina psihoza toxica acuta.Character adaptativ. Caracterizarea psihicului uman . . pe toata scoarta cerebrala cum ar fi: atentia. etc. cum ar fi: colericul. psihozele delirante. sangvinicul. . stari psihopatoide.localizare coricala difiuza. . meditatia si concentrarea atentiei. dementa alcoolica. .Leziunile si traumatismele craniene genereaza detriorare capacitatilor psihice si unele boli psihice. precum si acte cu consecinte judiciare.

. 5) Caracterizarea unui personaj din literatura romana. 4) Fiecare elev sa realizeze o analiza comparativa intre omul normal si omul bolnav psihic. identificand comportamente motorii si afective .Character informational. 3) Jocul de rol pe tema “ la psiholog “ relevand trasaturie de personalitate ale ale individului uman. la alegere . psihologie si socioculturale.Character sociocultural. . 2) Jocul didactic “ Mima “. .Character normal sau anormal.. morale.Character latent si manifest ( starile psihice se manifesta in comportamentul individului). in care sa evidentieze calitatile sale fizice. Teme pentru aplicatii practice 1) Fiecare elev va raspunde in scris la intrebarea : “cine sunt eu ?” dand zece 10 raspunsuri la aceasta.

editura Aramis 3) Curs de psihologie generala. Pavelcu . M.Bibliografie: 1) Introducere in psihologie.P. Mielu Zlate 2) Manual de psihologie. P. V. Neveanu 4) Natura psihicului uman. cunoasterea personalitatii. Golu 5) Cunoasterea de sine.

a) Procesele psihice constau in cunoasterea mediului exterior ( captarea si prelucrarea informatiilor) .Clasificarea fenomenelor psihice Fenomele psihice se impart in doua categorii 1) Fenomene psihice obisnuite. 1) Fenomele psihice obisnuite cuprind: a) Procese psihice b) Activitati psihice c) Conditii interne d) Trasaturi psihice. Procesele psihice se impart in doua categorii: - Procese psihice senzoriale ( materiale) care cuprind: . ce au o desfasurarea discursiva. materiala( senzoriala). putand fi obiectiva-subiectiva.ideala. multifazica. 2) Fenomene psihice neobisnuite.

Creatia. • Imaginatia. c) Conditiile interne sunt acele fenomene psihice care stimuleaza sau inhiba desfasurarea proceselor si activitatilor psihice. operatii mintale si actiuni. • Limbajul b) Activitatile psihice reprezinta relatia dintre om si mediul sociocultural. .Motivatia. . ce se compune din miscari. . • - Reprezentarile Procese psihice rationale( ideale) care cuprind: • Gandirea. .Joc.Atentia. • Memoria. • Perceptiile.Munca. Conditiile interne cuprind: . Activitatile psihice cuprind: .Vointa. .Invatarea. .Afectivitatea. .• Senzatiile. fiind orientate catre un scop.

trasaturi psihice iesite din comun. nu le-a vazut niciodata). d) Trasaturile psihice se refera la personalitate si cuprind urmatoarele dimensiuni: .Inteligenta. bazandu-se mai mult pe afectiune si intuitie emotionala).Deprinderile. b) c) d) . Criptoscopia ( descifrarea unor mesaje scrise acunse). . Aceste fenomene parasihologice se impart in urmatoarele categorii: a) Telepatia ( comunicarea intre doua persoane in afara cailor senzoriale.Aptitudinile. cu toate ca.Creativitatea.Temperamentele. intrucat acestea permit cunoasterea realitatii pe cai extrasenzoriale. . .Caracter. Clarviziunea ( detectarea unor obiecte acunse). .. 2) Fenomene psihice neobisnuite sunt acele stari. De ja vu ( impresia subiectului are cunostiinte despre anumite persoane. care nu sunt intalnite la toti indivizii umani Ele mai sunt numite fenomene parapsihologiece.

8) Jocul de rol pe tema “ la psiholog “ relevand trasaturie de personalitate ale ale individului uman. 9) Fiecare elev sa realizeze o analiza comparativa intre omul normal si omul bolnav psihic. identificand comportamente motorii si afective . Paradignoza ( subiectul descopera la alta persoana anumite boli. Radiestezia ( subiectul are capacitatea de a descoperii obiectele ascunse in pamant. fara sa le atinga). pe care acesta nu are cunostinta despre ele). .e) Retrocognitia ( subiectul in cauza are capacitatea de a deslusi evenimentele biografice ale unei persoane). in care sa evidentieze calitatile sale fizice. fara sa foloseasca unelte specifice) Psihometria ( subiectul traieste evenimentele povestite de alta persoana). f) g) h) i) j) Teme pentru aplicatii practice 6) Fiecare elev va raspunde in scris la intrebarea : “cine sunt eu ?” dand zece 10 raspunsuri la aceasta. Telekinezia ( capacitatea subiectului de a muta obiectele. Precognitia ( subiectul in cauza are capacitatea de a anticipa evenimentele ulterioarea). morale. 7) Jocul didactic “ Mima “. psihologie si socioculturale.

P. Pavelcu . M. cunoasterea personalitatii. P. Neveanu 9) Natura psihicului uman. editura Aramis 8) Curs de psihologie generala. V. la alegere Bibliografie: 6) Introducere in psihologie. Golu 10)Cunoasterea de sine. Mielu Zlate 7) Manual de psihologie.10) Caracterizarea unui personaj din literatura romana.

2) Mecanismele inconstiente de aparare ale egoului. 3) Starile de constiinta modificata. 4) Caile de acces la starile de constiinta modificata. subconstient si inconstient).Cap. 1) A: Ipostazele psihicului uman . II Ipostazele psihicului uman Teme: 1) Ipostazele psihicului uman( constient.

. . b) Este innascut. c) Permite individului uman.Experientele personale de viata si activitate. Constiinta se compune din urmatoarele elemente: . . care se desfasoara sub control constient( efort voluntar). insa se manifesta si se dezvolta numai prin relatia dintre individual uman si mediul inconjurtator.1) Constiinta reprezinta acel nivel al psihicului uman care cuprinde totalitatea proceselor psihice constiente. . sa se adapteze la exigentele socioculturale ale mediului exterior.Eul si personalitatea individului uman. Din aceste continuturi ale constientului. . ce asigura adaptarea individului uman la mediul inconjurator. prin cunoatere. activitate si creativitate.Procese psihice senzoriale si cele rationale. putem desprinde cateva caracteristici ale acesteia: a) Functioneaza dupa principiul realitatii si al moralitatii.Modele morale-civice de conduita dobandite prin educatie si socializare.Cunostiinte procedurale.

• • Rol de orientarte a activitatii subiectului catre un scop.Cuprinde totalitatea continuturilor psihice. precum si totalitatea amintirilor biografice. • Rol de anticipare a rezultatelor activitatii in functie de scopurile preconizate de catre subiect. formand starea de constiinta a subiectului ( relatia dintre subiect si mediul inconjurator) . . • Rol de reglere. Rol de cunoastere a realitatii. formand priza de constiinta a subiectului si campul de constiinta al acestuia ( locul proceselor psihice constiente). care cuprinde totalitatea deprinderilor intelectuale si motorii. • Rol creativ. ele se desfasoara in afara controlului constient si pot deveini oricand constientizate. 2) Subconstientul reprezinta acel nivel psihic. in functie de trebuintele si interesele acestuia. de viata ale individului uman. iar in present. care au fost candva constiente.Constiinta indeplineste urmatoarele roluri : • Rol de adaptare a individului uman la mediul exterior. formand experientele subiective ale individului uman. planificare a activitatilor complexe. Subconstientul se caracterizeaza prin: .

trebuintelor primare si dorintelor refulate de catre constient.Asigura momente de insight adica descoperirea sponatana a cauzei sau solutiei la o problema complexa. .Stimuleaza creativitatea omului. . datorita conflictului intrapsihic intens si prelungit. hedonic pentru ca functioneaza dupa principiul placerii.Este irational. .Permite organizari si reorganizari ale cunostiintelor asimilate prin invatare. care permite trecerea continuturilor inconstiente permisive social in constient. indeplinind functia de filtru. datorita conflictului intrapsihic generat de refularea pulsiunilor inconstientului de catre constient. . 1) B: Relatiile dintre constient si inconstient Exista trei tipuri de relatii dintre constient si inconstient si anume: . 3) Inconstientul reprezinta acel nivel psihic uman.Este amplasat intre constient si inconstient. care cuprinde totalitatea instinctelor. de cezura pentru constient. Inconstientul se caracterizeaza prin: .Poate genera unele tulburari psihice( nevroze si psihoze). ..Creeaza visele din timpul somnului.

2) 3) 2) Mecanismele inconstiente de aparare ale egoului Individul uman elaboreaza o serie de strategii de aparare a integritatii sale psihice si anume: . 2) Relatii de subordonare integrativa. . iar combinarile fantastice ale inconstientului trec in constient sub forma unor rezultate creative-imaginative. 1) Relatii circulare arata ca. meditatia. 3) Relatii de echilibru.afectiva. precum si cauzele nevrozelor si psihozelor.Sublimarea. Relatii de echilibrare. Relatii de subordonare integrative. care sunt in acelasi timp. . aceste relatii explica acele stari de constiinta modificata ( hipnoza.Ratiomnalizarea. . halucinatia si tulburarile de constiinta). mecanismele refularii.Regresia comportamental.Formatiunea reactionala. aceste relatii reprezinta de fapt. constiente si inconstiente.1) Relatii circulare. .Proiectia. . experientele constientului trec in inconstient si sunt trasformate in vise.

Negarea. Exemplu. care au constiinta vonovatie. . erotomaniacale in compania unor persoane mai tinere. Acest mecanism este frecvent intalnit la detinutii.. dar nu o cumpara. ca unele persoane mature sau batrane manifesta reactii comportamentale infantile. Acest mecanism explica relatiile extraconjugale cu porsoanele mai tinere. scizvetismul ( o persoana se imbraca cu acele haine nespecfice varstei sale) si ideatia erotomana de tip narcisic ( impresia unei persoane mature. ca este simpatizata si atrasa de o persoana mai tanara). Exemplu: parerea unei persoane in varsta fata de o persoana tanara si frumoasa “ este tanara. ca unele persoane atribuie altor persoane propiile calitati si dorinte refulate. o persoana se adreaseaza altei persoane “nu cumpar aceea haina . . Exemplu: “ din cauza prietenului X am savarsit aceea infractiune” Regresia comportamental-afectiva consta in faptul. deci cu valente negative. puierile. pentru ca nu are bani Rationalizarea consta in faptul. Sublimarea consta in inlocuirea dorintelor de natura sexuala cu acele dorinte de natura socioculuturala. persoane evenimente. pentru ca nu imi place” insa in realitate ii place aceea haina. Proiectia consta in faptul. dar este proasta si urata” Formatiunea reactionala consta in faptul. cautand un tap ispasitor. Acest mecanism este frecvent intalnit la acele persoane care manifesta complexe de inferioritate. ca o persoana manifesta reactii comportamentale contrare dorintei sale fata de anumite obiecte. deci dand vina pe alte persoane.Refularea. ca unii oameni isi explica insuccesele lor socio-profesionale.

4) Dati exemple de raspunsuri verbale si comportamentale. Teme de laborator: 1) Realizati o analiza comparativa dintre constient si inconstient. 2) Enumerati etapele formarii unei deprinderi intelectuale sau motorii. 3) Definiti starea de contienta si cea de incostienta. 5) Dati cate trei exemple de activitati psihice constiente. roluri si caracteristici. ca unele persoane refuza sa accepte existenta unei realitati penibile. neplacute pentru ele.Negarea consta in faptul . Refularea consta in suprimarea unei pulsiuni antisociale sau sexuale. . dupa urmatoarele criterii: continut. care sa evidentieze mecanismele de aparare ale egoului. dand exemple. subconstiente si inconstiente.

subiectul se manifesta in general prin pierderea contactului cu realitatea.Autocontrol. starea rationala si cea afectivinstictiva. stare de veghe si cea de somn.3)Starile de constiinta Starile de constiinta reprezinta relatia constienta dintre individul uman si lumea sa exterioara. Starea de constiinta se manifesta prin: . reducerea autocontrolului voluntar. . Starile de constiinta pot fi normale sau modificate. in care desfasoara diverse forme de activitati. hipersugestibilitate si vorbire greoaie.Constiinta prezentului. 2) Visele. . . .Cunoasterea realitatii.Adaptare la mediul exterior. In starea de constiinta modificata. Starile de constiinta modificata sunt acele stari in care subiectul se afla la frontiera dintre constient si inconstient. Starile de constiinta modificata cuprind: 1) Somnul.

1) Somnul este o stare reversibila.Scaderea treptata a reactiilor adaptative la mediul inconjurator. . . . .Cresterea pragurilor senzoriale. in care individul rupe contactul cu realitatea.Starea de inconstienta.Ruperea sinapselor neuro-dendritice la nivel cortical. La baza somnului stau urmatoarele mecanisme: . inconstienta.Reducerea impulsurilor nervoase la nivel cortical. . . .Cresterea temperaturii extremitatilor.Reactii motorii necontrolate. .Scaderea presiuni sanguine.Inschemia cerebrala temporara( reducerea fluxului sanguin la nivel cerebral). precum si a timpului de reactie la stimulii exteriori.3) Hipnoza. .Accelerarea pulsului si a respiratiei. Somnul se manifesta prin: .

desi ele pot avea o desfasurare scenica. Visele se caracterizeaza prin: - Necongruenta. c) Starea somnului rapid. - . fata de care individul nu le poate dirija. coerenta.Scaderea cantitatii de lichid cefalorahidian din ventricolii cerebrali.. . Starea de somn se produce in urmatoarele etape: a) Starea de reverie ( visarea cu ochii deschisi). care apar in starea de somn. fapt care explica reactiile motorii si fiziologice din timpul somnului. paradoxal. Visele reprezinta fluxuri de imagini mintale. adica starea somnului cu vise hipnagogice ( absurde. ca imaginile din vise trec spontan de la o tematica somniala la alta. manipula in directia intereselor sale. incoerente). profund. Discontinuitatea in sensul. cu experientele subiective ale indivului. fapt care explica caracterul absurd al viselor. b) Starea de atipire adica starea de somn lucid. relaxand organismul. scenice). e) 2) Starea somnului cu vise hipnapompice( coerente. adica starea somnului fara vise.Intreruperea activitatii electrice a scoartei cerebrale. adica imaginile din vise nu corespund intotdeauna. concomitent cu intensificarea activitatii centrilor nervosi subcorticali. d) Starea somnului lent. fapt care explica caracterul incoerent al viselor.

Deplasarea consta in trecerea viselor de la o tema somniala la alta. De exemplu. . Condensarea consta in asocierea mai multor teme intr-o singura imagine. • Satisfacerea onirica( imaginara) a dorintelor refulate in starea de veghe de catre constient. Elaborarea trecerea de la continutul manifest la cel latent al viselor. b) c) d) La baza viselor stau urmatoarele mecanisme: • Interpretarea subcorticala si inconstienta a stimularilor exterioare sau interioare din timpul somnului. Visele se produc in urmatoarele etape: a) Interpretarea adica trecerea de la continutul latent al viselor( tema visului) la continutul manifest al viselor( imaginile visului). • Combinari absurde intre experientele senzoriale ale indivilui • Asocierea ideilor afectogene cu imaginile din vise. vagi.Nesiguranta cognitiva adica imaginile din vise sunt sterse. prin fenomenul de mentatie( asocierea stimulului cu imaginea din timpul somnului).. 3) Hipnoza este o stare de constiinta modificata. senzatia de urinare din timpul somnului este convertita in imagini erotice. fragmentare. in care subiectul se afla intr-o stare intermediara intre starea de constiinta si cea deinconstienta.

dandu-I subiectului senzatia de ingreunare a extremitatilor). .Stare cataleptica ( hipetonie musculara.Dismnezia posthipnotica. . Mecanismele hipnozei sunt urmatoarele:  Inhibarea unor zone corticale. concomitent cu cresterea concentrarii atentiei pe o tema impusa de hipnotizator.In hipnoza. subiectul se manifesta prin: . .  Motivarea subiectului de a juca anumite roluri.Hipersugestibilitate. concomitant cu cresterea excitabilitatii corticale ale altor zone corticale. .Reducerea reglajelor voluntare ( autocontrol constient).Modificari vegetative. . in care subiectul executa imperativele hinotizatorlui. . in care subiectul nu-si mai aduce aminte. ce s-a intamplat cu el in transa hipnotica.Stare de relaxare profunda. . .Reducerea campului de constiinta.Cresterea combinarilor imaginative.

.Ameliorarea starii de isterie si cea de depresie. Hipnoza are urmatoarele avantaje si dezavantaje:  Avantaje: .Depersonalizarea. Sugestia. pentru a fi hipnoitizat. .  Dezavantaje: .  Acceptarea de catre subiect. .Eliminarea ideilor obsessive.Deblocare intelectuala.Reducerea stressului si a anxietatii. .  Instruirea subiectului pentru hipnoza.Regresia comportamental-a afectiva( infantilism). . . .Sugestibilitate.Izolare sociala.

Prof . III. Mecanismele primare de captare si prelucrare a Informatiilor Aceste mecanisme se caracterizeaza prin: - Constau in captarea si prelucrarea infromatiilor din mediul intern sau exterior prin intermediul organelor de . Cocos Sergiu Iulian Cap.

Senzatiile. asigurand deci constiinta prezentului.Asigura cunoasterea materiala. .simt( analizatorilor) care formeaza la nivel mintal imagini primare si secundare ale obiectelor si fenomenelor concrete materiale. . redarea obiectelor in absenta lor. 2) Caracterizarea senzatiilor. Imaginile primare reprezinta legatura directa dintre analizator si stimul(obiect). care apar la nivelul senzatiilor si perceptiilor. III. . chimica si biologica a mediului intern sau extern. Senzatiile Teme: 1) Etapele dezvoltarii senzatiilor. care apar la nivelul reprezentarilor. . Perceptiile.Reprezentarile. fizica.Opereaza cu insusiri concrete-intuitive ale obiectelor si fenomenelor. II.Ele se realizeaza aici acum. iar cele secundare constau in evocare. Aceste mecanisme se compun din urmatoarele procese: I.

2) Sensibilitatea este propietatea psihica a organismului de a discrimina stimulii biologici necesari de cei indiferenti. . 1. Propietatile senzatiilor. Etapele dezvoltarii senzatiilor Senzatiile se dezvolta in urmatoarele etape: 2) Sensibilitate. .S-a dezvoltat din necesitatea discriminarii stimulilor biologici necesari fata de cei indiferenti. Clasificarea senzatiilor. prin intermediul organelor de simt. difuza si generalizata. cu toate ca le-am pomenit si in primul suport de curs: 1) Iritabiliatea este reactia intregului organism la actiunea unui stimul biologic necesar. Legile senzatiilor. Putem spune ca senzatiile se dezvolta prin trecerea de la iritabilitate la sensibilitate si excitabilitate apoi la motricitate In continuare voi defini pe scurt aceste notiuni. 4) Motricitate. de sete. 5) Senzatiile propriu-zise.Se realizeaza prin intermediul analizatorilor. reversibila a organismului la actiunile tuturor stimulilor.Este o rectie specifica.3) 4) 5) 6) Mecanismele senzatiilor. Exemple: senzatia de foame. Sensibiltatea se caracterizeaza prin urmatoarele: . 1) Iritabilitate. . de placere erotica. 3) Excitabilitate. etc. care este nespecifica. indiferent de importanta lor biologica.

realizand analiza senzoriala ale acestora. precum si deplasarea organismului in mediul inconjurator( mersul. . apucarea obiectelor. etc. . prin depolarizarea membranei neuronale. 3) Decodificarea. comprehensiunea. 2) Recodificarea.Sunt imagini primare simple unimodale(un singur analizator). Exemplu: rectia analizatorului vizual la stimului luminos. acum. Mecanismele senzatiilor Senzatiile au la baza urmatoarele mecanisme: 1) Codificarea. care reflecta insusirile fizice. 1) Codificarea se realizeaza la nivelul receptorului fiecarui analizator. izolate ale obiectelor si fenomenelor. asigurand constiinta prezentului. . cu ajutorul unui singur analizator.Excitabilitatea reprezinta reactia specifica la actiunea unui stimul.Nu pot fi modificate voluntar. . 3) Senzatiile reprezinta procese psihice primare. etc.Se realizeaza aici. asigurandu-i claritatatea imaginilor senzoriale si acuitatea acestora. agatarea. 4) Motricitatea reprezinta totalitatea miscarilor si coordonarilor senzoriomotorii ale organismului. 2. care capteaza energia de excitatie si o transforma in impuls nervos. 4) Conexiunea inversa. Ele se caracterizeaza prin urmatoarele: .Opreaza cu insusiri izolate ale obiectelor. unde sunt transformati in imagini ale obiectelor.) 5) Senzatiiile constau in transmiterea excitatiilor la centrii nervosi corticali.Are la baza constiinta. .

Propietatile senzatiilor Propietatile senzatiilor depind de propietatile stimulului si sunt urmatoarele: 1) Calitatea senzatiilor. 4) Conexiunea inversa se realizeaza prin intermediul fibrelor nervoase eferente. adica acele influxuri nervoase fara valoare adapatativa pentru organism raman la nivelul centrilor nervosi subcorticali asigurand tonifierea organismului. 2) 3) Recodificarea se realizeaza la nivelul fibrelor nervoase aferente. legea adaptarii si legea contrastelor senzoriale. . in functie de calitatile stimului. care asigura receptia stimulilor. care asigura reglarea functionala analizatorului. Nucleul senzorial cuprinde o arie motorie care asigura motilitatea analizatorului si o arie senzoriala. Acest mecanism explica legea pragurilor absolute.Sunt sensibili numai la stimuli specifici acestora si insensibili la stimuli nespecifici acestora.Receptorii se caracterizeaza prin: . care genereaza un impuls nervos si se propaga pana la centri nervosi. . iar cele adptativie sunt transmise la centri nervosi corticali. Decodificarea se realizeaza la nivelul centrilor nervosi corticali in care influxurile nervoase sunt transformate in imagini ale obiectelor si senzatiilor. Centrii nervosi se compun dintr-un nucleu si o arie de asociere cu alti centrii nervosi . transductivitatea adica ionii de sodiu ies la suprafata membranei neuronale. 3. iar cei de calciu si magneziu intra in interiorul acestuia.Depolarizare. care consta in selectia influxurilor nervoase in functie de valoarea lor adaptativa.

. . 2) Intensitatea senzatiilor depinde de intensitatea stimului Aceasta propietate depinde de urmatorii factori: . .Gradul de excitabilitate a sistemului nervos central( S.Caracteristicile morfofunctionale ale receptorilor.Tipul de receptor si stimul.2) Intensitatea senzatiilor. comportamente de atractie sau respingere. Clasificarea senzatiilor . 4) Tonul afectiv.C. ca nu intotdeauna senzatiile dispar odata cu incetarea actiunii stimulilor.N. ). 1) Calitatea senzatiilor reprezinta capacitatea lor de a fi specifice analizatorului si stimului. .Energia specifica a receptorilor si fibrelor nervoase.Grosimea fibrelor nervoase.Localizarea receptorilor. . in functie de starea motivationala a organismului. Imaginile care persista si dupa incetarea actiunii stimulilor se numesc imagini consecutive sau efecte de remanenta. in functie de durata actiunii stimulului Aceasta calitate arata. 4) Tonul afectiv al senzatiilor reprezinta proprietatea senzatiilor de a produce reactii emotionale pacute sau neplacute. 3) Durata senzatiilor.Numarul fibrelor nervoase. 3) Durata senzatiilor se refera la intinderea in timp a senzatiilor. Aceasta trasatura depinde de urmatorii factori: . 4.Amplitudinea influxurilor nervoase. .

olfactie. . 3) Dupa localizarea receptorilor. Olfactiv. sete. auz. etc.senzatii plurimodale( senzatii produse de mai multi analizatori) . auz si olfactie) .Telereceptori(vaz.Exteroceptori ( vaz. Stimul electric. 2) Dupa distanta de contact dintre stimul si analizator. Gustativ.Propioceptori ( schema corporala. Dupa relatia intre analizatori. desprindem analizatorul: Visual. Dupa distanta de contact dintre analizator si stimul.Senzatiile se clasifica dupa urmatoarele criterii: 1) Dupa analizator. sete). 5) Dupa relatiile dintre analizatori. desprindem: 2) . desprindem Stimul mecanic.Interoceptori( foame. 4) Dupa tipul de stimul. desprindem 5) . Stimul chimic( olfactie si gust). Auditiv. ) 4) Dupa tipul de stimul. kinestezie).Tangoreceptori ( simt tactil si gust ) 3) Dupa localizarea receptorilor.senzatii unimodale( un singur analizator). Stimul biologic( foame. . Cutanat. sexualitate. 1) Dupa analizator. gust si simt tactil ) . desprindem: .

Prag minim absolut. Pragul subliminal este intensitatea unui stimul. care nu atinge pragul minim absolut si nu produce o senzatie. capabil sa produca o senzatie. legea contrastului. arata ca un stimul produce o senzatie numai daca are o anumita intensitate. legea depresiei. . insa dincolo de acest prag. . legea compensatiei. Legile senzatiilor Legile senzatiilor sunt urmatoarele: 1) legea intensitatii. 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 1) legea adaptarii. . legea sensibilizarii. poate produce durerea. . numita prag. Pragul minim absolut este intensitatea minima a unui stimul. Pragul maxim absolut este intensitatea maxima a unui stimul. Legea intesitatii. legea sinesteziei.Prag operational. Pragurile senzoriale pot fi: . capabil sa produca o senzatie.5. legea conditionarii socioculturale.Prag subliminal. legea semnificatiei.Prag diferential.Prag maxim absolut. .

Legea semnificatiei un stimul slab. ca urmarea stimularii altui analizator . ca urmarea stimularii unui alt analizator. Legea sinesteziei consta in aparitia senzatiei intr-un analizator. . 3) Legea constrastului senzorial este capacitatea analizatorului de a discrimina doi stimuli cu calitati si intensitati diferite. dar nesemnificativ. care actioneaza in acelasi timp. Contrastul poate fi simultan sau succesiv Constrastul simultan consta in discriminarea a doi stimuli diferiti. ca urmare a stimularii altui analizator. L a un stimul cu intensitate mare. sensibilitatea scade. Pragul operational consta in discriminarea stimulilor. cu cat pragul unui stimul este mai mare. Aceasta lege arata ca. cu atat sensibilitatea analizatorului este mai mica. care produce modificarea senzatiilor initiale. Constrastul succesiv consta in discriminarea stimulilor care actioneaza unul dupa altul asupra analizatorului. in sensul cresterii sau scaderii ei. 5) 6) 7) 8) Legea depresiei scaderea sensibilitatii analizatorului. 2) Legea adaptarii senzoriale consta in modificarea sensibilitatii analizatorului la actiunea prelungita a stimulului.Pragul diferential este relatia dintre intensitatea initiala a stimului si intensitatea adaugata sau scazuta la aceasta. care actioneaza in acelasi timp asupra analizatorului. 4) Legea sensibilizarii consta in cresterea sensibilitatii analizatorului. iar la un stimul cu intensitate mica. Legea compensatiei consta in cresterea sensibilitatii unui analizator. ca urmare a pierderii sensibilitatii altui analizator. sensibilitatea creste. insa semnificativ pentru organism este mai repede detectat decat un stimul putenic.

Legile perceptiilor. • Este o imagine automatizata adica in general perceptia se produce spontan. 1. intrucat prin perceptie individul recunoaste obiectul. Caracterizarea si dezvoltarea perceptiilor Perceptia este procesul psihic senzorial care asigura constiinta intregralitatii si unitatii insusirilor obiectelor cu ajutorul mai multor analizatori. 2. • Este o imagine inferentiala. 4. 5. Caracterizarea si dezvoltarea perceptiilor. Perceptiile Teme: 1. Determinantii perceptiei. neavand la baza un anumit scop. integrala. chiar si in conditiile in care din el lipsesc unele elemente nesemnificative . . avand la baza schema perceptiva a obiectului. in afara controlului constient . senzatii profesionalizate si cititul. redand toate insusirile fizice ale obiectelor concrete. Formele perceptiilor. ascultarea. Mecanismele perceptiilor. unitara. • Este o imagine categoriala.9) Legea conditionarii sociale consta in aparitia unor senzatii specific omului cum ar fi pipaitul. intrucat prin perceptie individul raporteaza obiectul la categoria sa din care face parte. Perceptia spre deosebire de senzatii se caracterizeaza prin: • Este o imagine primara complexa. 3.

 Selectia obiectelor in functie de semnificatia lor pentru activitatea individului uman. Mecanismele perceptiei Mecanismele perceptiei asigura cunoasterea obiectului. Formarea schemelor perceptive ( exerienta anterioara cu obiecte). 2.• Este o imagine plurimodala. . asigurand constanta perceptiva a obiectelor.  Recunosterea obiectelor pe baza schemelor perceptive. constanta perceptiva si corectarea imaginilor deformate. .Interpretarea si anticiparea perceptiva adica obiectul capata o anumita semnificatie pentru activitatea individului uman. Mecanismele perceptiei se impart in doua categorii: 1) Mecanisme senzoriale ale perceptiei. Perceptia implica urmatoarele comportamente:  Detectarea si diferentierea obiecteor.  Corectarea imaginilor deformate ale obiectelor( iluziile perceptive).Formarea complexelor polisenzoriale. 2) Mecanismele intelectuale ale perceptiei.adica in actul perceptiei sunt antrenati mai multi analizatori. Perceptia se dezvolta in urmatoarele etape: - Trecerea de la analiza insusirilor fizice ale obictelor prin senzatii la sinteza lor prin perceptii. - .

dupa urmatoarele legi. acest mecanism asigura integralitatea si unitatea obiectului prin detectarea insusirilor esentiale ale obiectelor.Legea simetriei( elementele orientate in aceeasi directie ). . Intregul consta in gruparea elementelor componente ale obiectului sau a campului perceptiv. . .Legea similaritatii( elementele asemantoare).Legea inchiderii ( completarea imaginilor lacunare cu elementele din experienta anterioara a subiectului). b) De asemenea. apoi recunoasterea obiectelor dupa tipare senzoriale. Formele perfecte se caracterizeaza prin:  Simplitate. Formarea formelor obiectelor se realizeaza prin gruparea elementelor. . b) Intregul. c) Explorarea perceptiva a) Tiparele senzoriale sau experienta anterioara cu obiectul asigura recunoasterea obiectului prin compararea obiectului exterior.1) Mecanismele senzoriale ale perceptiei sunt urmatoarele: a) Tiparele senzoriale. real cu modelul mintal al acestuia . asigurand constanta perceptiva in conditiile in care din obiect lipsesc unele elemente nesemnificative ale acestuia.  Repetabilitate.Legea proximitatii( apropierea elementelor).  Simetrie. .

Manipularea obiectelor Explorarea obiectelor se realizeaza dupa urmatoarele principii:  Principiul diversificarii obiectelor. Proximitate. . Explorarea implica urmatoarele actiuni: . b) Prototipurile. Principiul extensiei senzoriale( antrenamentul polisenzorial in perceptive)  Mecanismele intelectuale ale perceptiei cuprind: a) Atributele distinctive. c) Anticiparea.  Principiul zonelor informative( zona care ofera o cantitate mare de informatii)  Principiul tolerantei( corespondenta intre cantitatea de informatie si capacitatea de receptie a subiectului).Compararea si generalizarea obiectelor.Fixarea privirii in toate pozitiile. .  Continuitate. c) Explorarea perceptiva reprezinta ansamblul actiunilor cu obiecte. .  Principiul semnificatiei obiectelor.

2) Determinanti interiori . c) Raporturile temporal-spatiale ale stimulilor. . bazandu-se pe compararea obiectelor. d) Familiaritatea cu stimulul. prin schematizare( detectarea insusirilor comune ale obiectelor). Determinantii perceptiei Determinantii perceptiei sunt urmatorii : 1) Determinanti exteriori. c) Profesia si cultura subiectului d) Experienta cu obiectul.a) Atributele distinctive constau in recunoasterea obiectelor dupa trasaturile specifice ale acestuia. Prototipurile constau in raportarea obiectului la categoria sa de obiecte. b) Durata optima stimului. Determinanti interior cuprind: a) Semnificatia stimulului. b) c) 3. b) Concentrarea atentiei. Determinantii exteriori perceptiei cuprind: a) Intensitatea moderata a stimulului. Anticiparea inseamna a prevedea evenimentele ulterioare.

apoi la nivelul obiectului.4. 3. Legea selectivitatii perceptive consta in retinerea obiectelor in functie de interesele subiectului. Legea structuralitatii consta in relatia dintre obiectul perceptiei si campul perceptiei in care apare el. Legile perceptiei Legile perceptiei sunt urmatoarele: 1) Legea integralitatii perceptive. chiar si atunci cand el si-a modificat forma si conditiile de perceptie. 2) Legea structuralitatii perceptive. 4. ca imaginea se proiecteaza la nivelul creierului. 4) Legea proiectivitatii. Legea integralitatii perceptive consta in crearea unei imagini complete despre obiect. Legea proiectivitatii perceptive consta in faptul. Legea constantei perceptive. 5. Formele perceptiei . 5) 1. 5. Legea constantei perceptive consta in recunoasterea obiectului. 3) Legea selectivitatii. 2.

formele complexe ale perceptiei cuprind: a) perceptia spatiului. distanta. etc. Spatiul bidimensional se refera la pozitia obiectelor in spatiu( lateralitate. cum ar fi: marime. . c ) perceptia miscarii a) Perceptia spatiului Spatiul este locul unde se desfasoara o succesiune de evenimente. directia. Spatial vizual poate fi: • Bidimensional. 2. 2) Forme complexe ale perceptiei 1. pozitia. b) perceptia timpului. .Vizual. Spatiul poate fi: .Formele simple ale perceptiei se refera la organele de simt care reflecta obiectul in integralitatea sa. forma. relief. Spatiul vizual se refera la dimensiunile si caracteristicile spatiale ale obiectelor .Formele perceptiei se impart in doua categorii : 1) Forme simple ale perceptiei. • Tridimensional. - Tactil-kinestezic .Auditiv. coordonare sus-jos).

timbru. adancimea obiectului. Indicatorii binoculari cuprind:  Disparitatea imaginilor retiniene. Spatiul auditiv consta in localizarea sunetelor in spatiu.percetive) monoculari sunt urmatorii:  Marimea obiectelor. Indicatorii( repere visual. discriminarea sunetelor dupa intensitate.  Convergenta sau divergenta oculara. Perceptia spatiului auditiv are la baza urmatoarele mecanisme: . care asiguara constanta perceptiva: Monoculari. distanta si directie.  Sterioscopia.  Gradientul de textura( detaliile obiectelor in functie de distanta la care se afla).  Contrastele cromatice al obiectelor.  Paralaxa de miscare ( iluzia miscarii obiectelor in timp ce noi de deplasam).  Superpozitia obiectelor( umbra obiectelor).  Coordonare oculomotorie. par sa se apropia).Spatiul tridimensional se refera la volumul si distanta obiectelor Spatiul vizual are urmatorii indicatori. Binoculari.  Perspectiva lineara ( liniile paralele la o anumita distanta.

pereceptia timpului se refera la succesiunea de evenimente care se desfasoara intr-un spatiu dat. . momentele zile). b. Perceptia timpului are urmatorii indicatori: . Spatiul tactil-kinestezic consta in delimitarea spatiului fizic si orientarea organismului in spatiul prin intermediul receptorilor vestibulari. . tactili si kinestezici.Echilibru ortostatic( receptorii vestibulari).Lateralitatea.Indicatorii monoauriculari.• Miscarea de orientare a privirii si a capului dupa sursa sonora.Timpul fizic( anotimpuri. - Orientare in spatiu( receptorii tactil-kinestezici).Miscarea in spatiu ( receptorii kinestezici). adica distanta sunetelor in spatiu. Indicatorii biauricualari se refera la directia si distanta sunetelor. Perceptia tactil-kinestezica are urmatorii indicatori: . Indicatorii monoauriculari se refera la frecventa. Schema corporala( cunoasterea segmentelor corpului nostru prin intermediul receptorilor tactil-kinestezici). intensitatea si timbrul sunetului. • Lateralitatea si coordonare sus-jos a sunetelor. Perceptia spatiului auditiv are urmatorii indicatori: .Indicatorii biauriculari. . . • Sensibilitatea vestibulara.

aparenta.Caracterizarea 2 . precum si la transformarea lor in timp. aprecierea subiectiva a duratelor.Proprietatile 3 .). c.Timpul psihologic. . odihna.Tipurile reprezentarilor reprezentarilor reprezentarilor Caracterizarea reprezentarilor . Miscarea poate fi reala( deplasarea obiectului de la un punct la altul) sau iluzorie. Perceptia miscarii se refera la schimbarea pozitiei obiectelor in spatiu.Timpul biologic( ritmul somn-veghe. alimentatia. apreciere duratelor in functie de cantitatea activitatilor desfasurate in timp si spatiu..Timpul socio-profesional. . Reprezentarile Teme : 1 .

Reprezentarile propriu-zise sunt o componenta stabila si cu pondere deosebita a activitatii noastre mintale . evenimente .are la baza doua surse: . .inca inainte de dezvoltarea imaginatiei . Reprezentarea atat ca produs cat si ca proces . fata de perceptie .imaginatia. actualizat.care au fost percepute anterior . al unor obiecte . reprezentarea ne ofera astfel de informatii si in absenta obiectului de referinta . care actioneaza in momentul dat asupra analizatorilor nostri . Reprezentarea este si procesul de producere si utilizare mentala a imaginilor unor obiecte in absenta lor .situatii . pastreaza si reactualizeaza informatia structurata initial in imagini receptive . care ne furnizeaza informatii numai despre obiectele si fenomenele reale prezente . fenomene . Memoria este cea care inmagazineaza . Asadar . Astfel. .mai mult sau mai putin fidele si durabile a continutului informational furnizat de perceptie . etc. Reprezentarea este imaginea sau modelul informational intern .Reprezentarea este parte integranta a inteligentei si ea poate fi interpretata ca procesare si operare cu simboluri.memoria de lunga durata . reprezentarea devine posibila datorita fixarii . dar care in momentul dat iti pot lipsi din campul senzorial .

particulare sau de specie(ex. Chiar si atunci cand nu ne propunem in mod expres retinerea . reprezentarile personajelor sau intamplarilor din basme).cu elemente comune tuturor speciilor) . cat si la obiecte ideale . pentru uzul ulterior. reprezentarea unui trandafir) -reprezentari generale sau de clasa(ex. Reprezentarea unei flori in general.reprezentarile se ierarhizeaza pe doua coordonate (axe): a)calitatea semantica a informatiei selectate -inalt relevante(care se apropie de notiuni) -mediu relevante -slab relevante(care se intersecteaza cu perceptiile) b) gradul de generalitate -reprezentari individuale. dar despre care am citit sau am auzit povestindu-se).Reprezentarile generate de imaginatie se pot referi atat la obiecte reale (ex. In organizarea si sistematizarea lor interna . a imaginii obiectului pe care il percepem in momentul dat . iar reprezentarea se constituie pe cale neintentionata (involuntara). pe care abia urmeaza sa le cream sau care nu pot dobandi realitate sensibila (ex. Formarea reprezentarilor are un caracter activ si selectiv. continutul sau va fi activ prelucrat si filtrat de structurile experientei cognitive antarioare si de starile afectiv-motivationale. reprezentari despre obiecte si locuri pe care nu le-am perceput niciodata ca atare .

in memoria de lunga durata . 2. Caracterul legaturii designative . . 6. Intensitatea . Stabilitatea . Gradul de generalitate . 4. in vivacitate . intensitatea reprezentarii este conditionata de gradul de conservare . a urmei perceptiei anterioare si de activarea retelei neuronale care pune in circulatie continutul informational corespunzator. 3. 5. claritatea liniilor de contur si contrastul figura-fond .Proprietatile reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor sunt urmatoarele : 1. Gradul de relevanta . prospetime . In plan neurofiziologic . Gradul de completitudine . 1) Intensitatea exprima forta sau pregnanta imaginii care se evidentiaza .

ca si in cadrul perceptiilor . El rezida in aceea ca imaginea-reprezentare selecteaza . reprezentarea are o durata relativ scurta (de ordinal secundelor sau a fractiunilor de secunda) 3) Gradul de completitudine exprima volumul general de informatie pe care il cuprinde reprezentarea si acesta depinde de numarul elementelor sau a insusirilor ce se retin .2)Stabilitatea defineste durata mentinerii in campul clar al constiintei a unor reprezentari reactualizate sau generate in momentul dat de imaginatie . ea reflecta . definitorii pentru obiect.fiind mai mare la persoanele la care predomina memoria intuitive-imagistica asupra celei verbalabstracte si de familiaritatea obiectului reflectat (reprezentarile obiectelor familiare cu care avem contact permanent in viata cotidiana sunt mai complete decat reprezentarile obiectelor nefamiliare . de regula . se refera la semnificatia informatiilor sau a insusirilor si notelor pe care le contine sau le reflecta imaginea. rar si sporadic intalnite in activitatea curenta). care dureaza cat timp obiectul se mentine in campul sensorial si continua sa actioneze asupra simturilor . valoarea gradului de completitudine este conditionata de tipul dominant de memorie .ca nivel calitativ superior in raport cu perceptia . Spre deosebire de perceptie . 4) Gradul de relevanta . insusiri si proprietati semnificative . In principiu . 5) Gradul de generalitate este dimensiunea care deosebeste si distanteaza cel mai mult reprezentarea de perceptie. In principiu . reprezentarea poseda un grad de relevanta mai ridicat decat perceptia.

gandirii.Consta intr-un ansamblu de transformari aplicate . 6) Caracterul legaturii designative este foarte important pentru definirea reprezentarii si stabilirea locului ei in cadrul activitatii cognitive. simbol) si relitatea obiectiva externa . . Gradul de generalitate al unei reprezentari este determinat de diversitatea situatiilor si de numarul cazurilor individuale intalnite in experienta perceptive anterioara subiectului . ci imaginii lui perceptive . schema .si reflecta insusirile repetabile si comune ale obiectelor subsumand un numar de cazuri asemanatoare. -indirecta sau mijlocita . Ea se poate realiza in doua forme: -directa sau nemijlocita . Prima este proprie senzatiei si perceptiei si presupune stabilirea unui circuit informational direct (actual) intre subiect si obiect. Cea de-a doua forma este proprie reprezentarii si . Legatura designative se refera la modul in care se stabileste corespondenta semantica intre ceea ce numim model informational intern (imagine .nu direct obiectului real . asa cum s-a fixat si s-a pastrat ea in memoria subiectului . intr-un grad mai inalt .

7. -tactile .Aceasta se explica prin faptul ca . -gustative . 1 . 2. 6. Dimensiunea static-dinamic . Sursa generativa . Domeniile de referinta cognitive . Pune in evidenta clasele reprezentarilor : -vizuale .Tipurile reprezentarilor Principalele criterii prin care se diferentiaza tipurile de reprezentari sunt urmatoarele : 1. Gradul de complexitate . -olfactive . 5. 3. Gradul de generalitate . legate de forme si de spatialitate(topografie). Modul de generare(producere) . 4. Modalitatea senzoriala este dominanta in structurarea continutului informational . Modalitatea senzoriala . -kinestezice . -auditive . Cel mai bine structurate si delimitate sunt reprezentarile vizuale .

-reprezentari artistice (literare . -reprezentari tehnice (mecanisme . fizica.componente .analizatorul visual indeplineste rolul de mechanism integrator . Dupa criteriul Domeniilor de referinta cognitive distingem : -reprezentari stiintifice (in matematica .biologie .agregate mecanice). 2 .muzicale) . Gradul de generalitate permite diferentierea reprezentarilor dupa sfera de cuprindere .etc). unificator al intregii experiente senzoriale . -reprezentari de gen (clasa ) .plastice . -reprezentari religioase (legate de divinitate . -reprezentari de specie .de ritualuri) 3 .relevandu-se astfel : -reprezentari individuale .geografie.de viata de apoi .La persoanele cu aptitudini sportive si muzicale . o pregnanta deosebita au reprezentarile kinestezice si auditive.

5 . Dupa Domeniile de referinta cognitive identificam : -reprezentari simple (un singur obiect sau o singura insusire ) .4 . -reprezentari ale imaginatiei . 6 . -reprezentari involuntare (neintentionate ). -reprezentari dinamice ne redau figura intr-o succesiune de pozitii si stari posibile. . 7 . Dupa Dimensiunea static-dinamica gasim doua criterii : -reprezentari statice care ne redau obiectul intr-o singura ipostaza . Modul de generare (producere ) are doua criterii : -reprezentari voluntare (intentionate) . Sursa generative conduce la delimitarea a doua criterii : -reprezentari ale memoriei . -reprezentari complexe (mai multe dimensiuni sau mai multe obiecte ) .

Caracterizare generala . Structura psihologica interna a gandirii .Cap IV Mecanisme superioare de prelucrare si transformare a informatiilor I . 3 . Forme modale de procesare-integrare a informatiei la nivelul gandirii .Caracterizare generala Termenul ca atare de “ Gandire “ a patruns in psihologie prin intermediul filozofiei si al logicii si a fost asociat cu anumite . 4 . Gandirea ca activitate specifica de rezolvare a problemelor . 2 . 1. Gandirea Teme : 1 .

.a) Coordonata interactiunii reflectorii subiectobiect(lumea externa).esential si abstract. . . Psihologii .Aceasta inseamna ca gandirea se . au constatat ca gandirea prezinta in sine o realitate astfel : in plan individual(in raport cu sarcini si situatii diverse). trecand la studiul ei experimental si de observatie .ca ea este o forma specifica de reflectare in plan subiectiv a acestei lumi si a propriului eu . .in plan istoric (in raport cu diferite epoci istorice ) .necesare ale obiectelor si fenomenelor externe si ale relatiilor legice dintre acestea.in plan ontogenetic (in raport cu diferite perioade de varsta si stadii evolutive ale individului ).in plan interindividual (in raport cu una si aceeasi sarcina) .Are un caracter mijlocit .generalizat.d) Coordonata genetica a) Coordonata Interactiunii reflectorii subiect-obiect ne obliga sa recunoastem ca gandirea reprezinta una dintre cele mai importante verigi de legatura ale omului cu lumea externa.repsectiv. pentru a intelege atributele logice prin prisma carora definim gandirea trebuie sa ne raportam la anumite coordonate . Astfel . . de a judeca . de a rationa si de a genera cunostinte . care .c) Coordonata actionala. luate impreuna pot aproxima complexitatea extraordinara a gandirii : - .forme ale activitatii mentale-de a opera cu concepte . in forma ideala a proprietatilor generale. cu abstractiuni . b) Coordonata informational-negentropica defineste informatia proprie a continutului gandirii si dimensiunile generalitatii si esentialitatii .esentiale. . din care sa desprindem anumite caracteristici semnificative . Ea este reflectare subiectiva.b) Coordonata imformational-negentropica.

evolutia istorica a gandirii va fi conditionata de functionarea gandirii la nivel individual. c) Din punct de vedere al Coordonatei actionale baza si punctul de plecare al gandirii il reprezinta schemele si operatiile din planul extern.bazata pe criterii si principii logico-gramaticale de ordin sintactin.Devenirea gandirii se realizeaza in doua planuri :Istoric si Ontogenetic .grupare clasificare) se interiorizeaza si se transforma in actiuni mentale ce vor genera scheme operatorii ale gandirii .semantic si pragmatic.impingere.Si invers .Astfel actiunile directe (apucare .Astfel conform acestei coordonate gandirea este o organizare specifica a imformatiei la nivelul creierului uman .comparare. Aceasta coordonata se realizeaza pe baza interactiunii dintre factorii ereditari si factorii de mediu.aruncare .constituie si se articuleaza in plan operational pe masura introducerii criteriilor generalitatii . d) Coordonata genetica abordeaza gandirea nu numai la un moment dat ci si in dinamica si devenirea sa .Astfel fiecare etapa din dezvoltarea genetica a gandirii se sprijina si va fi conditionata de nivelul evolutiei istorice si culturale anterioare .matematic) .prindere .relevantei.Din punct de vedere cronologic actiunea externa va precede si va pregati procesul intern de gandire si va pregati actiunea in plan extern cu finalitate adaptativa . cu obiectele si lucrurile din campul senzorial apropiat. . Continutul gandirii trebuie privit prin aceasta coordonata ca un ansamblu structurat de imformatii codificate prin intermediul limbajului natural (cuvinte-notiuni) sau a limbajelor formale (logic.masurare.repetabilitatii si a esentialitatii .

b) Componenta imformationala (de continut) Componenta operatorie arata ca transformarea se realizeaza de catre operator si poate imbraca forme instrumental-logice diferite : . Din punct de vedere al componentei operatorii gandirea este procesual dinamica . cu sens opus care permite revenirea pe plan mental la situatia intiala . Operatiile mentale au un caracter ideal si se caracterizeaza printr-o serie de proprietati specifice precum : -Reversibilitatea este cea mai importanta dintre aceste proprietati si consta in doua transformari : una care trece situatia intiala intr-o oarecare stare finala si alta indirecta .inclus in.care duce la .care porneste de la o stare initiala si se desfasoara in directia unei stari terminale (rezultat .transformarea relationala ( mai mic decat .egal cu.etc ). Structura psihologica interna a gandirii Structura psihologica interna a gandirii cuprinde doua componente principale : .multiplicarecomprimare ) a) . .a) Componenta operatorie . rezulta ca.2 .transformarea calitativa ( interschimbabilitate modala .produs).o inlantuire orientata de operatii.transformarea modelului imformational intern in act comportamental extern ) .transformarea informatiei senzoriale in informatie conceptuala.transformare cantitativa (diminuare.

Componenta operatorie face ca operatiile sa se coordoneze si sa se echilibreze reciproc.ci are ca sursa primara de continuturi lumea externa .Notiunea (ca element de baza al continutului ) . Din acest punct de vedere gandirea nu este o desfasurare mecanica de operatii pure. -Tranzitivitatea reflecta posibilitatea de deductie a unei egalitati dintr-o alta egalitate ( daca a =b si b=c => a=c).iar izvorul lor de alimentare directa il reprezinta datele senzoriale . b) Elementele de baza ale structurii ei sunt: .-Reflexivitatea este o transformare identica de raportare a obiectului la el insusi (a este identic cu a . -Simetria desemneaza posibilitatea permutarii termenilor fara a modifica identitatea lor mentala ( schimbarea pozitiei a doua obiecte nu duce la anularea relatiei de egalitate dintre ei ) -Asociativitatea reflecta existenta unui anumit grad de liberatate in interiorul operatiilor gandirii facand posibila modificarea transformarilor mentale fara a influenta rezultatul final .generand posibilitatea ca transformarile secventiale sa aiba o finalitate unitara .sau matematic: a este congruent cu a ). Componenta imformationala (de continut ) .

. Are o valoare superioara in comparatie cu notiunea .refletand realitatea mai complet in mod dinamic si relational . Notiunea .intelepciune . Ea precizeaza continutul notiunii afirmand sau negand ceva despre altceva (Lemnul nu este bun conducator de electricitate .Judecata .odata elaborata se include in structura de continut stabil al gandrii . Stelele sunt corpuri ceresti .Rationamentul Ultimele doua fiind elemente supraordonate de rang cognitiv superior . . Ea se integreaza in memorie la un nivel superior fata de notiune. Cea mai buna modalitatea de a dezvalui si a pune in circuitul actual continutul unei notiuni este definitia.dezvoltare . Omul nu este patruped ). Dupa natura continutului notiunile au fost impartite in doua notiuni: -Concrete (notiunea de casa .etc) -Abstracte ( care sunt imposibil de reprezentat cum ar fi :libertate.Astfel atitudinea si comportamentul fata de realitate vor avea trasaturi diferite atunci cand se vor intemeia pe o notiune comparative cu situatia cand pe prim plan ar fi o mediere senzoriala .de floare. Judecata este o componenta de continut a gandirii putand fi stocata in memorie pentru uzul ulterior .contradictie).oferind un material calitativ superior de lucru .

b) Forma de procesare deductiva .Daca legatura afirmata de judecata se regaseste in realitate . 3 .c) Forma de procesare analogica a) Procesare inductiva este nemijlocit stimulata si sustinuta de perceptii si reprezentari si actioneaza initial asupra obiectelor si fenomenelor concrete .atunci judecata este adevarata iar daca nu se regaseste este falsa.Din punct de vedere cantitativ doar un numar mic de rationamente se stocheaza in continutul latent al gandirii pentru uzul ulterior.Ca urmare va avea un sens ascendent .cauzalitate ). Rationamentul determina o atitudine de rang superior a subiectului fata de realitate .dezvoltand aspecte de ordin relational si interactional .probabilitati. Ea cuprinde trei forme(directii ) modale ale procesarilor si anume : .succesiuni . Din cauza faptului ca este atat de complex. Forme modale de procesare-integrare a informatiei la nivelul gandirii Gandirea nu urmeaza o traiectorie unica si liniara.a) Forma de procesare inductiva .complexe ( corespondente spatiotemporale . volumul pe carel ocupa in cadrul gandirii este relativ mai scazut decat cel al judecatilor si cu atat mai mult decat cel al notiunilor .

de la individual (particular) catre general (universal),de la intamplator catre necesar (legic).

Gandirea departajeaza in inductie trei genuri:

1)

Formarea de concepte. Procesarea informatiei este inducerea unei proprietati de la o parte a elementelor unei multimi la intreaga multime.De exemplu, constatand ca toate corpurile metalice conduc curentul electric extindem aceasta proprietate, spunand ca toate metalele sunt bune conducatoare de electricitate.

Stabilirea anumitor “Invarianti de raport”.Subiectii sunt focalizati nu asupra obiectelor in sine,ci asupra raportului care se stabileste intre ele pe baza unui criteriu: De ordine ,de distanta ,de forma ,de culoare ,de subordonare ,etc. Din cele de mai sus se desprinde regula: “Valoare de semnalizare in cadrul seriei se distribuie alternativ primului stimul, apoi ultimului; celui de-al doilea, apoi penultimului, etc.”
2)

3)

Inductia structurilor consta in relevarea unei relatii specifice intre doua elemente si generalizarea ei asupra altor elemente. (De exemplu in cazul “familiei patratelor“ avem structura de forma ,data de relatia de egalitate a laturilor si unghiurilor . In pofida varietatii marimii sau culorii, “structura forma patrata” ramane invariabila.

b) Procesarea de tip deductiv .Caracteristica generala a acestei procesari este aceea ca are un sens descendent: porneste de la general ( un principiu,o regula o idee,etc.) si merge spre particular,individual. Schema logica pe care se intemeiaza procesarea deductiva este principiul “Cea ce se aplica universalului ,se aplica si fiecarui caz individual in parte “. Dupa structura si complexitate procesarea deductiva se realizeaza in trei forme :

1) Procesarea deductiva imediata se caracterizeaza prin stabilirea unei legaturi intre judecata premisa si judecata concluzie .Corectitudinea procesarii in acest caz este determinata cu precadere de respectarea conditiei de distribuire a termenilor.

2) Procesarea de tip silogistic realizeaza un rationament deductiv imediat alcatuit doar din trei propozitii (judecati) dintre care doar doua sunt premise ,iar a treia–concluzia . Din punct de vedere structural ,silogismul ,se concretizeaza in constructii de tipul : -Toti oamenii sunt muritori. - Socrate este om. -Socrate este muritor .

3) Procesare deductiv-liniara .Realizeaza o transformare de tip tranzitiv.Rationamentul pe care se intemeiaza are doua premise ,fiecare dintre ele exprimand o relatie dintre doi termeni: -Petre este mai harnic decat Vasile.

-Ion este mai lenes decat Vasile. -Care este cel mai harnic? Raspunsul corect este : Petre este cel mai harnic.

c)

Procesarea analogica . Ea poseda atributul operational specific de a extrage sugestii de rezolvare a unei probleme de un anumit tip sau dintr-un anumit domeniu, din rezolvarea unei probleme de un alt tip sau dintr-un alt domeniu, de a gasi criterii pentru formularea unei explicatii comune pentru o categorie de fenomene . Spre deosebire de procesarea deductiva , in procesarea analogica,legatura dintre premise si concluzie are un caracter ipotetic ,probabilist si nu unul strict necesar . Trainicia ei va depinde de insusirile comune ,de natura insusirii transferate si de : -Gradul de esentialitate; -Gradul de diversitate ; -Gradul de reprezentativitate.

4 . Gandirea ca activitate specifica de rezolvare a

problemelor

gasirea raspunsurilor la numeroase intrebari “De ce?” si “Cum?” etc.In functie de modul in care se structureaza reprezentarea interna. Ea se concretizeaza in alegerea unei metode particulare de rezolvare.va estompa sau va elimina din campul lui de actiune solutia problemei .Domeniul specific in care se activeaza si se pun in relatie finala toate componentele gandirii il constituie rezolvarea problemelor in sens larg .cuprinzand toate coordonatele spatio-temporale.evidentiand mai multe verigi(etape) pe care le prezentam mai jos : a) Procesul initial (imput translation). Dinamica de rezolvare a problemelor Rezolvarea unei probleme in sensul in care am definit-o mai sus .Urmeaza formarii reprezentarii interne.“Problema “ sau “Situatia problematica” reprezinta stimulul autentic al oricarui proces veritabil de gandire.cu functia sa principala-cea rezolutiva. Aceasta este gandirea .are un caracter procesual-secvential.care consta in realizarea reprezentarii interne a “spatiului ambiant” cu relevarea in cadrul lui a “spatiului problematic “. Activitatea de raspuns . Depasirea obstacolelor .subiectul va pune in relief . reclama iesirea din si depasirea limitelor datelor senzoriale imediate si trecerea la o activitate mentala de un nivel superior de natura general abstracta cu organizare si desfasurare discursiva .iesirea din impasuri . b) .

subiectul are de ales intre trei posibilitati : 1) De a gasi sau presupune o alta metoda d) 2) De a realize o alta reprezentare interna.adica scopuri partiale . aplicarea metodei respective poate fi stopata.Aplicarea metodei alese si controlarea gradului de adecvare a activitatii printr-un dublu feed-back: -Extern – inregistrarea si evaluarea rezultatelor transformarilor anterioare . Daca cele doua mecanisme feed-back atesta existenta unei repartizari sau erori esentiale . Putem deduce ca procesul general de rezolvare a unei probleme consta intr-o serie de verigi legate intr-un circuit inchis: -Stabilirea obiectivului -Alegerea metodei -Evaluarea rezultatelor -Alegerea unui nou obiectiv . e) In timpul desfasurarii operatiilor de mai sus o metoda poate genera altele noi .recunoscand-o ca fiind insolubila sau ca depasindu-I nivelul sau actual de pregatire .ceea ce va duce la reformularea problemei 3) De a abandona speranta in rezolvarea problemei. Cand metoda initiala da gres . subiectul alegand spre rezolvare una dintre aceste probleme . c) -Intern-verificarea respectarii succesiunilor operatiilor stabilite in plan sau pe care le presupune metoda data .

.Aceasta implica functionarea mecanismului de control si stocare a scopurilor. obiectivul initial poate fi re-evocat dupa ce noile scopuri au fost atinse .de asemenea . ca procesul de rezolvare a problemelor este si recursiv: Obiectivul neatins poate fi mentinut in ciuda faptului ca au fost fixate obiective noi .Se admite.

asteptat (imaginatie lingvistica sau verbala). .Pentru aceasta din urma acceptiune Aristotel folosea termenul de fantezie .daca el a reusit sa resolve o problema concreta oarecare imtr-o maniera originala diferita de a celorlalti (imaginatie practica). c) in sens traditional imaginatia este “capacitatea de a combina imagini in tablouri sau succesiuni care imita faptele naturii. termenul de imaginatie se intrebuinteaza cel putin in trei intelesuri : a) se spune despre un individ ca poseda imaginatie .Formele imaginatiei 1. Caracterizarea generala Cotidian . b) in domeniul comunicarii verbale termenul “imaginatie “ se foloseste pentru a califica originalitatea mijloacelor la care cineva recurge pentru a determina la nivelul interlocutorului sau auditoriului efectul dorit .Imaginatia Teme : 1.Caracterizarea generala 2.dar care nu reprezinta nimic real sau existent”(imaginatia creatoare).

mai putin racordate la realitate decat gandirea. procesele hipnoide. in intervalele scurte de pana la 5 minute ale somnului superficial si pot fi considerate ca o prima forma de realizare a imaginatiei . imaginatia reproductiva. reveria.Ele se manifesta periodic pe fondul starii de somn. imaginatia creatoare. Formele imaginatiei Imaginatia imbraca mai multe forme si acestea sunt : - visele .logica si gandirea autista . 2. imaginatia se interpune intre gandirea realista . Visele . Apartenenta viselor la imaginatie se sustine prin doua argumente principale si anume : . Din acest punct de vedere .critica . Prin faptul ca producerea si desfasurarea lor se afla in afara comenzii deliberatoare si a controlului voluntar. visele reprezinta imaginarul inconstient.Observam ca toate aceste sensuri ale termenului de imaginatie au in comun faptul ca ele desemneaza moduri diferite de operare ale intelectului. respectiv.supusa exclusiv legilor afectivitatii .

Reveria .inducand stari de bulversare . Acest lucru se intampla si cauzat de actiunea drogurilor prin anihilarea stimulilor din lumea externa .In fazele de inceput continutul imaginilor generate de activismul hipnotic are elemente si caracteristici positive inducand stari de relaxare.Apare pe fondul unui activism psihofiziologic mai inalt ce duce la instalarea starii de veghe .de insuportabilitate de sine .Intre starea de somn sic ea de veghe se interpune starea denumita “ semivigila” (toropeala sau somnolenta). Procesele hipnoide . nefiind inciodata simple evocari sau reproduceri a ceea ce s-a intamplat . modul de combinare a secventelor. Ia nastere un ansamblu de imagini si de articulari imagistice de tip halucinator a caror semnificatie este determinate direct de dinamismul motivational si afectiv.astfel incat se elibereaza mecanismele subcorticale ale activismului involuntar. Reveria este o productie imagistica libera fara interventia controlului voluntar si fara existenta unui scop anume . Din . ca si impostazele in care apar sunt absolut inedite .de agitatie . in fazele avansate cum sunt cele cauzate de consumul de droguri tablourile imaginative se modifica semnificativ catre polul negative.de satisfactie .etc. b) chiar si in cazul in care continutul lor isi are sursa in experienta anterioara .de transpunere .de euforie .In cadrul proceselor hipnoide constiinta este destructurata si anihilata .a) continutul lor vizeaza in mod frecvent fenomene si evenimente ireale care nu se gasesc si care nu pot exista in realitate .

Astfel imaginatia creatoare ne apare ca reprezentare si anticipare a noului . contribuind la detensionare afectiv–motivationala .acest motiv aceasta forma se mai numeste visare cu ochii deschisi . Ea nu poate fi confundata cu procesul memoriei in ipostaza sa de reactualizare . la autoperfectionarea morala .Reprezinta forma cea mai inalta si specifica pe care o poate atinge imaginatia umana in general . Exista feedback –ul negativ care asigura pastrarea si reactualizarea experientei anterioare pe cat posibil nealterate si feedback –ul pozitiv care actioneaza constant in directia indepartarii produselor imagistice de datele primare pe baza carora se elaboreaza . Imaginatia creatoare .ca simple amintiri ale unor lucruri concrete percepute anterior .tinzand sa acapareze intreaga existenta vigilenta a individului . . aceasta forma a imaginatiei joaca un rol pozitiv in viata noastra . din perspectiva realizabilitatii sale in plan ideal – intern si material – extern . de imaginile acelorasi lucruri elaborate de imaginatie .la revizuirea si optimizarea planurilor de perspectiva si a ierarhizarii scopurilor Imaginatia reproductiva . Daca se mentine intre limite rezonabile .Specificul ei rezida in reflectarea intr-o modalitate transformata a elementelor experientei anterioare . Reveria poate deveni daunatoare atunci cand se produce cu o frecventa prea mare .sunt net diferite prin pregnanta si calitati subiective. Imaginile .

a gasi o iesire originala dintro situatie . obtinandu-se astfel un produs cu aspect si propietati noi .existent deja . a imagina ceva in scopuri particulare .existente si in recombinarea lor intr-o noua schema sau structura. inexistente la obiectul initial .pentru a gasi o iesire dintr-o situatie critica ( a inventa o pana de masina pentru a justifica intarzierea de la o intalnire ) . .de o semnificatie .inventia Inovatia – consta in modificarea unor elemente cunoscute . caracteristici si relatii existente ce erau inaccesibile schemelor operatorii initiale . a extrage ceva din imaginatie si a-l compune din toate secventele. Termenul de inventie desemneaza atat procesul mental intern de elaborare si realizare a noului cat si produsul final obtinut. Astfel intr-o descoperire se organizeaza noi scheme mentale ce permit punerea in evidenta a unor aspecte. Inventia inseamna insa si a recurge la ceva fals in special pentru a se disculpa . Inventia – inseamna a gasi si a realiza ceva nou la care nimeni nu s-a gandit inainte si pe care nimeni nu l-a mai realizat . de o anumita functie utilitara pentru om . Imaginatia creatoare se manifesta in doua forme : .inovatia (descoperirea) .Latura creativa nu se reduce la modul de transformare si combinare a secventelor imagistice ci presupune legarea a ceea ce se produce .pentru societate. Ea vizeaza o transformare mai mult sau mai putin radicala a ceva dat .

Definitie si caracterizare 2.Memoria Teme : 1.Uitarea 1.Dinamica memoriei 3.Formele memoriei 4. Definitie si caracterizare .

avand continuitate si stabilitate in timp.olfactive. imaginatia .motorii.fluxuri motorii ( actionale ) La fel de eterogena va fi si structura “ output-ului “ .trairile emotionale .iar prin “ output “ trecutul intra in actualitate .fluxuri de trairi emotionale .specifice (primare) .Veriga memoriei se include ca o componenta structurala a intregului sistem psihic . in .gustative. Memoria poate fi analizata sistemic pe baza schemei cibernetice “ imput – output – imput “ .blocul memorativ avand doua tipuri de iesiri: . affective.etc.nespecifice (secundare) Iesirile specifice – constau in reactualizarea si reproducerea unor continuturi cognitive .auditive.Prin dimensiunea memoriei .kinestezice.. Prin “ imput “ prezentul intra in trecut .fluxuri logico – proportionale . gandirea . sistemul psihic exista ca entitate specifica .Memoria nu intervine din afara in strusturarea si integrarea proceselor psihice cunoscute ( perceptia . ) ci face parte din insasi structura lor interna .etc.fluxuri imaginative .viscera le) .fluxuri senzoriale (vizuale.motivationale.fluxuri motivationale .reprezentand fixarea si conservarea trecutului sau .fluxuri conceptual simbolice .tactile. Din punct de vedere al modului calitativ structura imputului memoriei este eterogena cuprinzand : .

Dinamica memoriei Memoria se releva in succesiunea si interconditionarea a 3 faze principale a) Engramarea sau fixarea(memorarea traditionala) b) Pastrarea sau conservarea c) Ecforarea sau reactualizarea a) Engramarea(fixarea) reprezinta in sine un ansamblu de operatii de ordin logic-informational . ). iesirile se intorc si influenteaza asupra intarilor . Cum memoria este organizata dup principiul autoreglarii.contribuind astfel la consolidarea in timp a ceea ce se realizeaza .de date.biofizic si biochimic . Iesirile nespecifice – constau in activarea unor elemente din experienta anterioara in cursul desfasurarii unor procese psihice de cunoastere (perceptie . gandire ) sau acte instrumentale ( actiuni motorii de finalitate ).forma pura asa cum au fost ele stocate si conservate fara sa fie utilizate in alte forme de activitate .de numere . de elemente topografice . Ele se activeaza prin probe de memorie ( de recunoastere. de fixare si reproducere a unor serii de cuvinte .in urma carora continuturile proceselor cognitive(perceptie .etc. 2. reprezentare. imaginatie .

,gandire,imaginatie) , afectiv-motivationale si schemelor motorii sunt inscrise din segmentul temporal al prezentului in cel al tecutului . Aceasta faza se poate desfasura in 2 forme :memorarea neintentionata (fara existenta unui scop secial de retinere) -memorarea intentionata sau voluntara( in virtutea unui scop special de retinere) Memorarea neintentionata se realizeaza in mod cotidian ,in procesul perceperii diferitelor obiecte ,situatii ,intamplari si in cursul desfasurarii diferitelor activitati . Astfel, parcurgand un anumit drum printr-un oras ,supa un anumit timp ne reamintim locuri,cladiri ,intersectii,monumente,etc. desi nu ne-am propus la incpeut un asemenea scop .In acest caz, mecanismele memorative interne functioneaza ca niste captatori autonomi ,extrag din actualitate evenimente si secvente pe care le introduc in memorie unde se pastreaza un interval mai mare sau mai scurt de timp. De asemenea exista si memorarea fotografica (cand se intipareste tot ce intra in sfera perceptiei vizuale sua activitatii cotidiene) si memorarea insulara care se limiteaza la fixarea unui volum redus (pana la 2 ,3 elemente izolate).Memorarea involuntara tine cu precadere de insusirile native ale mecanismelor cerebrale si prin intermediul ei se poate pune in evidenta capacitatea de stocare a creierului.

Memorarea intentionata (voluntara) se desfasoara sub actiunea reglatoare directa a scopului sau a sarcinii de a retine materialul ce urmeaza a fi prezentat.Scopul de a memora poate fi impus de subiect insusi sau formulat din afara de catre un instructor sau un experimentator.

In acest caz, procesul de engramare –fixare se desfasoara ca activitate psihica dominanta si nu ca activitate paralela si secundara ,ca in cazul memorarii neintentionate.Toate procesele psihice specifice –perceptia-gandirea(analize logice ,evaluari,intelegere),voint sunt subordinate si instrumenteaza memorarea . Repetita este o variabila esentiala care conditioneaza nu numai faza memorarii ci sip e cea a pastrarii sau a conservarii .De aceea ,utilizarea ei se supune unor exigente diferite : In faza de memorare,se recomanda repetitiile concentrate,pentru a scurta timpul de fixare a materialului test ; In faza pastrarii sau a conservarii sunt indicate repetitii esalonate ,cu frecventa monoton descrescatoare( mai dese in perioada imediata dupa memorare si mai rare pe masura indepartarii in timp de momentul initial ).

b) Pastrarea sau conservarea include acele operatii si transformari care au ca rezultat mentinerea in memorie un timp cat mai indelungat a informatiei si experientelor stocate anterior. Principalul indicator al ei este trainicia care include 2 componente: - Intensitaea engramarilor - Durata mentinerii lor la nivelul praglui de ecforare Foarte important pentru trainicia pastrarii este modul in care se formuleaza scopul memorarii (al fixarii ) : Pe termen scurt (imediat) ,Pe termen mediu sau pe termen lung .Aceasta depinde de valoarea informatiei si experientelor care fac obiectul invatarii intr-o situatie sau alta . Trainicia implica si alti indicatori de ordin calitativ ai pastrarii si aceastia sunt :

-Completitudinea -Fidelitatea -Exactitatea

c)Ecforarea sau reactualizarea reprezinta faza de iesire a dinamicii memoriei si consta in aducerea in campul constiintei a unro elemente din fondul experientei anterioare. Ea este oglinda celorlalte 2 faze (Memorarea si Pastrarea) si principalul criteriu obiectiv de evaluare a lor . Atat realizarea fixarii materialului dat, cat si modul in care s-a pastrat de-alungul timpului se pot aprecia numai solicitand subiectul sa si-l aminteasca. Dupa mecanismul declansator ,recatualizarea este de 2 feluri: Spontana (sau involuntara) si deliberate(sau voluntara). Reactualizarea spontana se poate produce atat in stare de somn(in forma viselor) cat si in stare de veghe (de relaxare) in forma unor avalanse de amintiri ,a unor imagini si idei.Se stie cat de dificil ne este sa ne opunem sis a stavilim invadarea scenei interne a constiintei de amintiri ,imagini si idei care tasnesc din rezervorul memoriei . Reactualizarea deliberate (sau vlountara) este declansata si controlata voluntar ,fie in cadrul unei sarcini de testare a memoriei ,fie in cadrul ueni activitati specifice (de invatare ,de munca ,de creeatie,etc.) in a carei realizzare este implicata

experienta anterioara .Reproducerea se evalueaza pe baza indicatorilor de: -Promptitudine -Completitudine -Fidelitate -Exactitate 3.Formele memoriei .Ea se desfasoara asadar in concordanta cu un anumit scop si intr-o anumita ordine. Reproducerea e o forma calitativa superioara a reactualizarii constand in derularea constienta a continturilor informationale si a actelor motorii achizitionate anterior.Subiectul singur nu poate sa le relateze .simtind nevoia unui sprijin sau suport extern . Trainicia pastrarii achizitiilor anterioare este suficient de puternica pentru a se mentine la un prag scazut devenind astfel accesibile semnalului de ecforare . Reactualizarea se realizeaza in 2 forme: -Recunoasterea -Reproducere Recunoasterea se realizeaza in legatura cu acee continuturi si experiente al caror prag este prea ridicat pentru a se putea desrinde si amnfesta independent prin ele insele .

Din punct de vedere al prezentei sau absentei intentiei si a controlului voluntar memoria este : -Memoria voluntara -Memoria involuntara Din punct de vedere al prezentei sau absentei intelegerii legaturilor speciifce intre elemente si secventele materialului avem: -Memoria mecanica -Memoria logica Din punct de vedere al aferentei dominante avem : -Memoria vizuala -Memoria auditiva -Memoria chinestezica -Memoria mixta Din punct de vedree al factorului de timp avem: -Memoria imediata -Memoria de scurta durata .

dupa prima saptamana pierderea ajunge la 60% .informatia sau amintirea apelata refuza sa vina la suprafata.iar dupa a treia saptamana la 80% dupa care uitarea se incetineste considerabil . Limbajul .Cercetarile au aratat insa ca ea se exprima printr-o slabire sub pragul de reactualizare a acestor informatii.-Memoria de lunga durata 4.se considera ca uitarea inseamna stergerea completa a urmelor materialului memorat . Initial .sa fie constientizata ). Dupa sfera de curpindere . Astfel uitarea are un caracter gradat .Uitarea Cel mai larg sens pe care-l putem da uitarii este acela de crestere progresiva a pragului de reamintire a unei informatii sau experiente anterioare.cand se pierde aproximativ 40% din material.dincolo de punctual critic .incepand cu cresterea perioadei de latenta a reactualizarii datelor apelate si culminand cu absenta completa a acesteia (oricat de mult timp ar trece.uitarea poate fi : -Partiala (fragmentara) care afecteaza anumite elemente sau parti ale materialului memorat si lasa nealterate altele -Totala (subiectul nereusind sa reactualieze nici o parte). Rata cea mai mare a uitarii se inregistreaza in primele 48 de ore dupa momentul memorarii .

Dezvoltarea limbajului. Copiii se nasc cu capacitatea de a asimila funcţia simbolică a cuvintelor şi de a învăţa limbajul (articularea şi regulile de folosire a cuvintelor). înainte de a li se preda gramatică la şcoala, ei folosesc aceste reguli, se exprimă. Limbajul nu înseamnă simplă repetare de cuvinte, sau simple reflexe condiţionate. De aceea unii psihologi consideră că structurile limbajului sunt înnăscute. Deşi copiii sunt diferiţi în ceea ce priveşte ritmul în care învăţă limba, totuşi ei parcurg o ordine similară în învăţarea sensului cuvintelor şi însuşirea regulilor generale de folosire a lor. Noam Chomsky consideră că dezvoltarea limbajului se încheie în pubertate sau ceva mai târziu, dar nu după adolescenţă. "Dezvoltarea unei persoane porneşte de la starea iniţială S0 genetic determinată, trece printr-o succesiune de stări S1,S2,… şi ajunge, în cele din urmă, la "starea staţionară" (steady state) S, care nu pare după aceea să se modifice decât marginal (să zicem, îmbogăţind vocabularul). Starea staţionară este atinsă la o vârstă relativ fixă, la pubertate sau ceva mai devreme." (Noam Chomsky, în Teorii ale limbajului, teorii ale învăţării)

Limbajul si temperamentele Sangvinicul: vorbire puternică, rapidă, clară, cu accente şi intonaţii corecte, curgătoare, însoţită de gesturi vii şi mimică expresivă.

Colericul: vorbire rapidă, inegală (când pauze între cuvinte, când accelerări), intonaţii inegale cu creşteri şi descreşteri, mimică şi gestică expresive, emoţii viu exprimate în conţinut şi ton. Flegmaticul: vorbire lentă, egală, fără gesturi şi mimică expresivă, fără emoţii exprimate. Melancolicul: vorbire slabă, înceată până la şoaptă, intonaţie monotonă ca intensitate şi înălţime, expresivitate emoţională săracă. În ceea ce priveşte scrisul, acesta fiind şi mişcare, temperamentul este foarte evident. De aceea, grafologia surprinde mai mult caracteristici temperamentale, decât calităţi ale personalităţii în ansamblu. LIMBAJUL

Fisa de observatie pentru aprecierea vocabularului:

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7

Indicatori Intr-o convorbire isi gaseste usor cuvintele Cunoaste sensul cuvintelor pe care le foloseste Se face usor inteles de cei din jur Isi adapteaza vocabularul in functie de interlocutor Explica, defineste cuvintele mai greu de inteles Foloseste terminologia specifica fiecarei materii Cere des explicatii la auzirea unui cuvint nou

Da

Nu

8 9 10

Foloseste figuri de stil Nu foloseste exprimari stereotipe Nu face greseli gramaticale Total*:

*Trei

sau mai putini de “Da”: vocabular redus Rezultat:

Intre patru si opt de “Da”: vocabular mediu Peste opt de “Da”: vocabular bogat

Fisa de observatie pentru aprecierea exprimarii verbale:

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Indicatori Exprimare ingrijita, controlata Vorbeste fluent, fara poticniri Foloseste corect formele gramaticale Nu prezinta discontinuitati in exprimare Exprima un numar mare de idei in cuvinte putine Nu se pierde in detalii uitind ideea de la care a pornit Nu se exprima greoi Da raspunsuri clare si concise la intrebari Face exemplificari sau comparatii pentru a se intelege mai bine la ce se refera

Da

Nu

10

Pastreaza discutia la un nivel decent Total*:

*Trei

sau mai putini de “Da”: exprimare greoaie Rezultat:

Intre patru si opt de “Da”: exprimare normala Peste opt de “Da”: exprimare buna

Fisa de observatie pentru aprecierea expresivitatii limbajului:

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Indicatori Foloseste intonatia specifica la emiterea unei idei Adapteaza tonul in functie de situatie Foloseste cuvinte adaptate situatiei Foloseste fraze scurte, usor de inteles Impune ritm comunicarii Stabileste contact vizual cu interlocutorul Evidentiaza idei prin variatii de intensitati in vorbire Foloseste jocuri de cuvinte Foloseste figuri de stil, citate etc Sensurile discursurilor sint evidentiate prin mimica si gestica Total*:

Da

Nu

*Trei

sau mai putini de “Da”: expresivitate redusa Rezultat:

Intre patru si opt de “Da”: expresivitate medie Peste opt de “Da”: expresivitate bogata?

repetiţii. valorile sale (mijloace specializate pentru a o realiza sunt interjecţiile: Ah!. Spune!). pentru a favoriza înţelegerea lor corectă. şi este centrată asupra mesajului . rime.controlează codul. Funcţia poetică se manifestă desigur în poezie. şi să-l incite. 5. Funcţia metalingvistică. obsedant.(o ilustrează foarte bine imperativele: Vino!. cuvintele folosite. încercând să-l influenţeze. în sloganuri. prin indemn. asigurându-i acestuia o structurare care îl face perceptibil la nivelul formei şi adesea uşor de fixat în memorie.este axată pe receptor. amuzant etc. un mesaj (oral sau scris) şi un canal de transmitere (aerul. etc. Funcţia poetică. Vai! ) . Funcţia referenţială. Mesajul e compus prin baza unui cod (o limbă anume) . linia telefonică.verifică/ menţine contactul cu receptorul (în formule ca: Alo! Hei! Mă asculţi?. 2. proverbe etc. ritm. în expresii şi locuţiuni populare. 1. ordin etc. . 3. Funcţia fatică. poşta. o temă (reală sau imaginară).un vehicul pentru informaţie.exprimă subiectivitatea emiţătorului: stările.Funcţiile limbajului Comunicarea presupune un vorbitor (locutor) . sentimentele. da). 6. Funcţia emotivă/ expresivă. discutându-le întelesul sau forma. e prezentă în vorbirea curentă.transmite informaţii despre lumea reală sau imaginară.Aşa da. un destinatar.). da. 4.ci un text interesant in sine: plăcut.asigură cea mai bună structurare şi reliefare a textului. un subiect. frumos. Funcţia conativă. Pregnanta mesajului e produsă de simetrii. dar nu numai în ea. prin funcţia poetică un mesaj nu mai e un simplu instrument. sensuri figurate etc. rugăminte.

. simultan.Funcţiile limbajului au fost descrise în forma de mai sus de R. dar ele sunt dominante în anumite secvenţe. Jakoboson: modelul e uşor de înteles. fiindcă fiecare funcţie apare în legătura cu câte unul din componentele actului de comunicare. Într-un mesaj se manifestă de obicei mai multe funcţii ale limbajului.

V Mecanisme de stimulare si energizare a activitatii Motivatia Teme : 1) Definitie si caracterizare generala. 1)Definitie si caracterizare generala Prin motivatie intelegem o forma specifica de reflectare prin care se semnaleaza mecanismelor de comanda si control ale sistemului personalitatii o oscilatie de la starea initiala de . 2) Motivul si functiile sale.Cap. 3) Forme si niveluri de integrare a motivatiei.

aceste semnale si implicit latura de continut a motivatiei se concretizeaza in forma unor senzatii sau a dorintelor( in cazul motivelor socio-culturale) Latura dinamica este data de incarcatura energetica a semnalelor respective si de raportul tensiune\destindere care se stabileste la nivelul profilului general de stare al sistemului .de informare-cunoastere .echilibru . pe fondul general a unui anumit motiv.de muzica .de independenta (constand in capacitatea lui de a actiona pe cont propriu .etc. modala a semnalelor pe care le antreneaza starea interna de necesitate data: de foame.de miscare . si asigura desprinderea . energetice si informationale cu mediul ambiant).de conversatie . Posedand o structura motivationala proprie . In plan subiectiv . . in absenta unor stimuli sau solicitari externe). In calitate de componenta a sistemului psihic uman . un deficit energetico-informational sau o necessitate ce trebuie satisfacuta.de dependenta (constand in satisfacerea starilor de necesitate pe baza schimburilor substantiale .de distractie . motivatia se evidentiaza si se individualizeaza printr-o latura informationala(de continut) si prin una dinamica Latura informationala(de continut) este data de natura calitativa . atunci cand se diferentiaza si se constientizeaza . omul se va pune intr-o dubla relatie fata de mediul extern: . de sete .

discomfort.nu fizic) de tensiuneincordare fiind luat de energia pozitiva(tot in sens psihologic)de satisfactie .saturatie .ea se exprima prin intermediul unor trairi emotionale (incordare.actuala in care se activeaza si se manifesta o anume stare de necesitate. care cuprinde doua mari directii: Scopul si Mijlocul .selectate pe baza unui plan si subordonate unui scop stabilit anticipat-motivatia trebuie raportata si analizata cu precadere in contextual activitatii .personalitatii. tensiune. insatisfactie) Pe masura satisfacerii starii de motivatie respective .semnalele de continut diminueaza in intensitate pana la disparitie . locul energiei negative(in sens psihologic.ca sistem integrat si integral de acte si actiuni individuale.Ea ni se va prezenta in acest caz ca veriga de baza a schemei structurale generale a activitatii.Motivul si functiile sale Prin motiv exprimam forma concreta .relaxare. .ci activitatea . Natura calitativa si tipul sau modul motivului vor fi determinate de specificul starii de necesitate dintre satisfacere si nesatisfacere si echilibrul psiho-fiziologic al persoanei .iar latura dinamica se converteste energetic .Prin motiv vom intelege acel mobil care sta la baza unui comportament sau actiuni concrete . 2. Pentru personalitatea umana. In plan subiectiv . forma caracteristica si dominanta de relationare si echilibrare cu lumea externa nu este comportamentul situational imediat .

c) Durata. b) Intensitatea.Acestea sunt: a) Continutul.Motivul pune in evidenta patru dimensiuni principale .si anume: -Functia de declansare -Functia de orientare-directionare -Functia de sustinere (energizanta) Functia de declansare consta in deblocarea si activarea centrilor de comanda care asigura pregatirea si punerea in practica a factorilor motorii si secretorii in vederea satisfacerii starii de necesitate .pe baza carora el poate fi analizat si evaluat . d) Nivelul de integrare. Motivul cuprinde si trei functii principale pe care le indeplineste in mod concret .iar pseudo-motivatia trebuie sa o asimilam ca pe un pseudo-motiv. .fie ca este vorba de o trebuinta biologica .Pentru producerea acestei functii este necesar ca intensitatea motivului sa depaseasca o anumita valoare-prag . Intentia este ca o pseudo-trebuinta si ca o variabila care determina actiunea .estetica.etc.fie de una de ordin spiritual (de cunoastere.).Aceasta expresie ne avertizeaza asupra faptului ca trebuie sa discernem intre motivatie si motivul propriu-zis .

Daca motivul ar avea caracterul unei simple scantei. Functia de sustinere (energizare) consta in mentinerea in actualitate a comportamentului declansat pana la satisfacerea “starii de necesitate”.debusolata. Este imperios necesar ca ea sa fie si orientata spre un anumit deznodamanat (scop) .ea s-ar desfasura si consuma in van .nu este de ajuns ca actiunea sa fie doar declansata pur si simplu.Altminteri .In virtutea acestei functii se asigura eliberarea de energie si dincolo de momentul declansarii actiunii .Functia de orientare –directionare consta in centrarea comportamentului si activitatii pe un obiectiv anume –satisfacerea starii de necesitate individualizate de catre motiv .disparand imediat dupa ce a aparut .Forme si niveluri de integrare a motivatiei .pentru ca . 3.In fond .ar fi imposibila finalizarea comportamentului de satisfacere.lucrurile nu stau nici pe departe asa.haotic.nu ar mai avea ce sa mai intretina acest comportament. Pentru a-si atinge efectul sau reglator-adaptativ specific .La prima vedere ea ar parea nejustificata .adica sa devina finalista . a unui semnal de alarma .

Ea exprima nevoile de baza are organismului nostru ca entitate vie de substanta . -Dobandita sau secundara.de mentinere a integritatii si de reproducere. Motivatia dobandita sau secundara este specifica cu precadere omului . Motivatia innascuta este legata de procesele de dezvoltare.energie si informatie din mediul extern.care pune in fata indivizilor concreti sarcini si exigente specifice de adaptare . b) Pe baza continutului se diferentiaza o gama foarte larga de motive: . a) Sub aspect genetic se delimiteaza doua tipuri de motivatie: -Innascuta sau primara .apoi dupa continut .Cel de-al doilea factor este de ordin extern si se leaga de constituirea si dezvoltarea istorica a mediului socio –cultural.Procesul de diversificare a motivatiilor se realizeaza mai intai in plan genetic .dupa importanta sau semnificatia reglatorie si dupa pozitia pe care o ocupa in cadrul activitatii . maturizare si homeostazie biologica in cadrul organismului .Ea are un factor intern legat de cresterea gradului de complexitate functionala a creierului si formuleaza atribuirea de semnificatii evenimentelor si obiectelor din afara .calitativ diferite de cele ridicate de mediul natural.

de unelte).de autorealizare si afirmare a personalitatii. -Fiziologice (nevoia de urinare.Maslow) Motive de concordanta Motive estetice Motive cognitive Motive de autorealizare Motive ale Eului Motive sociale Motive de securitate VIII VII VI V IV III II . -Motivele eului (nevoia de afectiune.interese.profesional.nevoia de miscare.de apartenenta la o familie.nivelul de aspiratie. Piramida motivelor (Dupa A. -Materiale (trebuinta de imbracaminte .de statut si prestigiu.morale. -Sociale (nevoia de contacte si comunicare cu cei din jur .idealul de viata –familial. -Spirituale ( trebuinte estetice.nevoia de integrare si comunicare.-Biologice (trebuintele alimentare semnalizate subiectiv prin senzatiile organice de foame si sete).nevoia de intarire si suport social).nevoia de consonanta cognitiva si afectiva cu ceilalti . -Informationale (trebuinte senzoriale .nevoia eroticosexuala).de adapost.trebuinte cognitive ).la un grup.filozofice si religioase).social).

(Definitie).Motive fiziologice I Dupa importanta si semnificatia reglatorie avem urmatoarele tipuri de motive : motive homeostazice.motive pozitive .motive de crestere si dezvoltare .motive negative . .motive extrinseci si motive intrinseci . Dupa gradul de structurare si integrare se disting mai multe tipuri de motive: -Pulsiunile si tendintele -Trebuintele propriu-zise -Interesele -Idealurile Afectivitatea Teme: 1.

generand activare si traire emotionala :pozitiva in cazul cand este consonant si negativa cand el este disonant.al continutului cognitiei ia nastere fenomenul de dislocare emotionala .de o anumita intensitate si de o anumita durata .intr-un astfel de context . Raportul poate fi nesemnificativ sau neutru (zero emotional prin analogie cu zeroul fiziologic in cazul sensibilitatii termice ) si semnificativ.daca insa .din perspective Eului .un sarpe va fi perceput ca un bat . 4. Chiar atunci cand emotia este autoprovocata de subiect prin amintire si reprezentare anticipata .Definitie Afectivitatea este acea componenta a vietii psihice care reflecta .(Structura procesului emotional).el va provoca o emotie de frica sau de spaima .la evenimentele din planul extern .in forma unei trairi subiective de un anumit semn.un bat va fi constientizat in perceptie ca sarpe . .(Caracteristicile emotiilor). Daca intr-un anumit context obiectiv . 1. 3.prin interpretarea personalizata .Astfel .(Clasificarea proceselor si starilor afective).2.cognitia in sine nu va produce nicio emotie.trairea rezulta tot din raportarea evenimentelor din campul intern al personalitatii .raportul dintre dinamica evenimentelor motivationale sau a starilor proprii de necesitate si dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern .

esentiale sunt urmatoarele : -Referentialitatea. reprezentare sau judecata. -Conversiunea sau transformabilitatea inversa . -Ambivalenta. Polaritatea defineste semnul pozitiv (+) sau negative (-) al legaturii emotiei cu obiectul si implicit al trairii interne a semnificatiei obiectului pentru subiect. in deosebi a trairii subiective interne .2. -Intesitatea. .compararea si clasificarea lor. Intensitatea exprima incarcatura tensional –energetica a emotiei. -Durata.Ea este determinata de amplitudinea semnificatiei care i se confera de subiect in perceptie . -Polaritatea.in orice emotie se constientizeaza o legatura traita cu lumea externa ( multimea situatiilor si a obiectelor perceptibile cu semnificatiile lor ) si cu noi insine –autotrairea .Dintre acestea. Referentialitatea consta in aceea ca .Caracteristicile emotiilor Emotiile pun in evidenta anumite trasaturi de ordin cantitativ si calitativ care fac posibila analiza .

Casificarea proceselor si starilor afective Psihologia clasica introspectionista a stabilit trei componente . Emotiile sunt stari afective care apar in interiorul nostru.brusc sub forma de trairi mai mult sau mai putin violente. 3.dar mai mult sau mai putin pasagere (trecatoare).Acestei definitii corespund frica .si anume : emotiile .a afectivitatii.Si dupa incetarea stimulului continua inca un anumit timp trairea emotionala declansata (inertie emotionala) Conversiunea reprezinta proprietatea unei emotii de un anumit semn (sa spunem .Ea devine posibila datorita caracterului contradictoriu al valentelor obiectului in raport cu subiectul: laturile atractive (pozitive) trezesc emotii de placere. . Din ea deriva stabilitatea.Durata exprima corespondenta in timp intre actiunea stimulului si prezenta trairii emotionale .pozitiv ) de a se modifica si de a trece in timp intr-o emotie de semn opus (in cazul nostru negativ) .de teama de frica sau de furie si agresiune . Ambivalenta este o caracteristica mai speciala a organizarii vietii afective si consta in coexistenta in aceeasi structura a doi vectori emotionali opusi (+ si -) care se presupun si se sustin reciproc .spaima si angoasa.sentimentele si pasiunile .de iubire iar cele aversive trezesc emotii negative de repulsie .instabilitatea ca determinatie structurala de fond a organizarii interne . de simpatie . respectiv .

Sentimentele se aseamana cu emotiile prin aceea ca sunt stari afective de factura complexa .pe langa componenta trairii . 4.Pasiunea isi afla originea intr-o puternica motivatie interioara .orgoliul. Simpatia. durabile si mai putin intense .care este centrala .care se desfasoara intr-o situatie sau alta are un caracter integrat.De la sentimente.Acesta se exprima pe de o parte.relativ lunga.gelozia. Pasiunea se diferentiaza atat de emotie cat si de sentiment .rusinea sunt stari afective complexe si stabile are pot fi categorisite ca sentimente interpersonale . De la emotie imprumuta intensitatea .dar se deosebesc prin aceea ca sunt stabile.centrata pe un domeniu al cunoasterii dar si al vietii sociale .iubirea.resentimentul.adesea facandu-ne “orbi” in fata realitatii.in faptul ca el angajeaza personalitatea ca tot .in complexitatea structurii sau arhitecturii sale interne .preia durata . Emotia propriu-zisa .formate in raporturile noastra cu ceilalti: Sentimente sociale (legate de diferite grupuri din care facem parte ) si sentimente spirituale (ideale ) asociate cu sistemele de valori.sentimentele actualizate (exprimate) .Structura procesului emotional Orice proces emotional activ.prin care transforma lumea in directia impusa de ea .de sistem.iar pe de alta parte .

in vreme ce trairea proprie groazei determina o vaso-constrictie generalizata (albirea sau ingalbenirea fetei)..semnul si intensitatea primei verigi –trairea subiectiva interna. .Caracteristicile si continutul unltimelor doua verigi vor fi conditionate de continutul .Astfel de pilda .include in structura lor si alte doua verigi importante : modificarile organice .vegetative si manifestarile comportamentale .trairea proprie bucuriei determina o vaso-dilatatie generalizata .

S-a ajuns pana acolo incat sa se afirme .comportamentul uman este determinat exclusiv de vointa si prin aceasta el devine independent de conditiile externe .independent in spatial existential .Absolutizarea acestei forte a dus la asa-numita conceptie a liberului arbitru .Definitie si caracterizare generala 2.care permite omului sa se manifeste liber .Calitatile vointei 1 Definitie si caracterizare generala Vointa apare ca o “forta individuala”.potrivit dorintelor si vrerilor sale.Profesor:Coc os Sergiu Vointa Teme: 1. potrivit careia .Structura si fazele actului voluntar 3. Libertatea exprima posibilitatea ca omul sa se miste de sine statator.

a analizei prealabile a conditiilor .favorizand si optimizand finalizarea motivului in scop .Elementele sale definitorii sunt: . .retinand-o prin amanare si pregatindo mental prin intermediul limbajului intern. Vointa este o caracteristica a actiunilor complicate social.ca intreaga filozofie a vietii se concentreaza intr-un singur cuvant : “Vreau”. Aceste atribute sunt intruchipate cel mai pregnant in vointa .presupune o reflectie si o angajare . El asigura declansarea automata a actiunii de raspuns si centrarea ei directa pe obiectiv (efectul adaptativ-final).Analiza prealabila a conditiilor. La om mecanismele interne de autoreglare se structureaza si se integreaza la doua niveluri functionale calitativ diferite : Nivelul involuntar si nivelul voluntar.a compararii-alegerii si a deliberarii .precedat de o idee si determinat de ea . .Intentionalitatea(actiunea este intentionata).Conduitele care nu raspund acestui criteriu nu depind de vointa .vointa raporteaza actiunea la tendintele sociale si morale .care necesita un mare grad de mobilizare si se executa cu dificultate .a raportului dintre scop si mijloc(Actiunea va fi mediata de un model mental ).Actul voluntar.iar din punct de vedere instrumental se conecteaza la subsistemul motivational. Voina este definita ca aptitudine de actualizare si realizare a intentiilor proprii . Nivelul voluntar se subordoneaza din punct de vedere structural functiei reglatoare a constiintei. Nivelul involuntar se caracterizeaza prin absenta intentionalitatii .In acest context .

..mijlocul si scopul) cu posibilitatea . Vointa se manifesta nu numai prin pregatirea .activitatea voluntara se caracterizeaza prin doua atribute esentiale: .relativ direct-proportionala cu dificultatea obstacolului).dar si prin amanarea sau retinerea (blocarea) lor .dintre castiguri si pierderi ).Se dovedeste uneori ca lupta cu noi insine este mai incordata si mai dramatica decat cu situatiile externe .Deliberarea si decizia (actiunea este rezultatul unei evaluari a raportului dintre avantaje si dezavantaje .Vointa este impusa si de necesitatea punerii si tinerii in acord a comportamentului propriu cu exigentele si normele societatii noastre.declansarea si coordonarea actiunilor .Structura si fazele actului de vointa (actului voluntar) Din punct de vedere al structurii .in pofida unor incitatii puternice din afara sau din interior (rezistenta la tentatii sau abtinerea de a riposta agresiv la o insulta sau jignire). “Obstacolul” este pilonul central in jurul caruia se structureaza si se dezvolta mecanismul reglarii de tip voluntar si vointa ca dimensiune psihica .Efortul (actiunea implica un anumit grad de mobilizare energetica .Diferentierea si determinarea pregnanta a verigilor componente( motivul . 2.

compararea si evaluarea alternativelor prezente la momentul dat in campul constiintei .conditionare care consta in corelarea si aprecierea permanenta a raportului dintre dorinte . Actul voluntar (actul de vointa) are un specific propriu care cuprinde cinci faze : 1.Evaluarea rezultatelor (Feed-back-ul) 3. Din aceste proprietati reiese caracterul discursiv si multifazic al structurarii si desfasurarii actului voluntar.scopuri .Deliberarea sau luarea hotararii 4.Calitatile vointei Principalele criterii dupa care apreciem vointa sunt: .pe de-o parte si posibilitati pe de alta parte .Executarea hotararii 5. 3.intre efortul intreprins si rezultatele inregistrate .Analiza si lupta motivelor .Actualizarea unor motive si proiectarea pe baza lor a unui scop . 2.- transformarii la nevoie a fiecaruia dintre ele in obiect de analiza speciala si de evaluare. Prezenta conditionarii atat in declasarea actiunii cat si in modul de desfasurare al ei.

Opusul ei este renuntarea sau delasarea .cu cat ea poate sa-si stapaneasca temperand . Perseverenta –Consta in mentinerea efortului voluntar la un nivel optima tat timp cat este necesar pentru atingerea scopului in pofida diverselor piedici si dificultati ce i se pot ivi in cale. Fermitatea E. B.tipul puternic si echilibrat fiind favorizat in raport cu tipul slab sau cu cel puternic neechilibrat .de intensitate mai ridicata .trebuinte sau stari interne bulversante . Perseverenta C.care duc la deconectarea mecanismelor de mobilizare energetica . Consecventa D. In acelasi timp forta vointei este cu atat mai mare cu cat amplitudinea obstacolului surmontat este mai mare .amanand sau franand .Exprima capacitatea mecanismelor de autoreglare de a mobiliza si concentra energia neuropsihica si musculara in vederea asigurarii rezistentei si ripostei necesare la presiunea pulsiunilor interne sau a situatiilor si stimulilor din afara. Pe langa educatie si exercitiu ea depinde si de individ in raport cu echilibrul emotional al acestuia . Perseverenta se poate masura dupa numarul tentativelor pe care un subiect le face pentru rezolvarea unei probleme mai dificile sau pentru a realiza ce si-a propus in conditiile aparitiei unei piedici neprevazute . . Independenta A.A.Se poate afirma ca o persoana poseda o vointa cu atat mai puternica .pe masura ce atingerea scopului intarzie si pe traiectoria catre scop apar obstacole noi sau esecuri . Forta B. Forta.

opusul fermitatii sunt:Influentabilitatea si Oscilatia . Nivelul de elaborare si functionare a consecventei depinde de forta eului.In surmenaj si in nevroza subiectii manifesta recent lipsa de perseverenta . Consecventa se exprima in stabilitatea scopului si a liniei de conduita.evitarea de a da piept cu greutati si obstacole cat de mici. de gradul de dezvoltare a motivatiei de rol si de statut .dintre vorba si fapta .Atunci cand hotararile sunt obiectiv justificate . a hotararilor si a scopurilor in discrepanta dintre convingeri si actiune(duplicitate) .asigura astfel unitatea dintre latura subiectiva interna (ideatica) sic ea obiectiva externa (actionala ) vointei.de nivelul constiintei demnitatii si mandriei personale .fermitatea favorizeaza instaurarea in relatiile interpersonale a unor repere clare si sigure . D.de a ne determina sa revenim asupra lor spre a le modifica sau anula .Opusul consecventei este inconsecventa care consta in instabilitatea si fluctuatia deciziilor .in corcondanta dintre convingeri si actiune .consecventa este cea care ne determina sa trecem la indeplinirea hotararilor luate si a promisiunilor facute . In plan executiv .eliberate de echivoc si subiectivism.In acest context . Ea se integreaza in structura caracterului si devine o trasatura axiologica(valorica) a personalitatii .renuntarea rapida la continuarea efortului daca rezultatul asteptat intarzie sa apara . Fermitatea reflecta stabilitatea deciziilor si hotararilor luate in diferite situatii in pofida tentativelor potrivnice ale celor din jur .dintre vorba si fapta . .persoana care poseda o asemenea calitate isi va impune autoritatea si va castiga respectul celorlalti. C.

in dificultatea sau imposibilitatea de a lua o hotarare sau de a trece la actiune fara un sprijin din partea cuiva.Ea devine sursa de initiativa si de actiune .pe baza initiativelor . .Opusul ei este Dependenta . Independenta exprima capacitatea unei personae de a-si organiza si duce viata pe cont propriu .fermitatea se transforma in una negativa.hotararilor si scopurilor proprii . E.dintr-o trasatura pozitiva.prin asumarea constienta a raspunderilor si riscurilor corespunzatoare . in sensul pozitiv al termenului da masura autodereminarii persoanei in relatiile sale cu situatiile sociale externe .Atunci cand un punct de vedere sau o hotarare se mentin in ciuda netemeiniciei lor evidente .care consta in absenta unui orizont si a unor repere existentiale clare .cu ceilalti semeni. Independenta.

.Dimensiunile ( atributele atentiei ) 3.de memorare .Formele atentiei 1.asigurandu-le atingerea unui nivel optim de eficienta adaptativa .Atentia Teme : 1.Defnitie si caracterizare Atentia poate fi definita ca proces psiho fiziologic de orientare .de gandire sau efectuarea unei actiuni in plan extern. Este o stare de pregatire psiho-fiziologica general ace se contureaza in cadrul starii de veghe si acre face posibila declansarea unui process psihic constient de perceptie .de reproducere .Definitie si caracterizare 2.concentrare si potentare selective a functiilor activitatilor psihiice si psiho-comportamentale modale specifice in raport cu obiectul si finalitatea lor proprii .

a nu fi surprins pe picior gresit. Aaparitia unui stimul care trebuie perceput si analizat .atentia pune in evidenta un ansamblu de dimensiuni pe baza carora poate fi analzata .actioneaza ca semnale specifice care transforma starea de pregatire generala in atentie focalizata . Printre cele mai importante dimensiuni sunt urmatoarele: a) Volumul b) Concentrarea c) Stabilitatea d) Mobilitatea e) Distributivitatea .In acest caz functia sau activitatea data devine dominanta in campul constintei si in sfera de actiune ( in momnetul dat este singura manifestare integrala principala a subiectului).propunerea si formularea unui scop ce trebuie atins.a face ceea ce trebuie .a te controla in reactii.a nu fi luat prin surprindere .A fi atent inseamna a fi dinainte pregatit pentru ceea ce urmeaza sa intreprinzi . prezentarea unuei sarcini are trebuie rezolvataactualizarea unei trebuinte care se cere a fii satisfacuta.a te orienta cu anticipatie in campul evenimentelor .comparata si evaluata .a fi pe faza .Dimensiunile (Atributele) atentiei Indiferent de forma in care se manifesta. 2.

imaginatie).obiecte ) pe care un subiect le poate cuprinde simultan cu maxima si relativ egala claritate( In plan perceptiv sau in plan mental-reprezentare .poate.a) Volumul – Exprima numarul elementelor sau entitatilor distincte (Litere . c) .dimensiunea cea mai importanta a atentiei .cifre.odihna-oboseala.imagini.mediu sau inalt.silabe.figure geometrice.dar si mentinerea acestui nivel cat timp este necesar pentru finalizarea activitatii incepute.ea poate lua valori diferite atat de la un subiect la altul cat si la unul si acelasi subiect in momente diferite de timp. b) Stabilitatea -Exprima durata in decursul careia atentia se poate mentine aproximativ la acelasi nivel (optim. Performantele mari in orice gen de profesie sunt facilitate .afectiva.etc. Concentrarea – Este.de la cateva minute pana la cateva ore.in functie de caracteristicile si continutul sarcinilor .).In plan functional.cuvinte.printer altele si de stabilitatea atentiei .posibil in situatia data si pentru subiectul dat). Intrucat in mod obisnuit rezolvarea sarcinilor cu care suntem confruntati reclama un timp relativ indelungat .ea exprimand gradul de activare selective si intensitatea focarelor dominante la nivelul structurilor si zonelor cerebrale implicate in realizarea procesului sau activitatii psihice specifice . In stare normala nivelul de concentrare poate fi slab .nu e suficient simplul fapt de a atinge nivelul cerut de concentrare a atentiei.continutul valoric al concentrarii se intinde intre extremele cunoscute in patologie -fixitatea (care se intalneste in schizofrenie ) si difuzitatea (care apare in sindromul frontal si in oligofrenie ).cat si de starea sa interna ( motivationala .

Acolo unde se vorbeste de distributivitate si de simultaneitate .de la o situatie la alta .d) Mobilitatea –Reprezinta calitatea atentiei de a se comuta rapid la nivelul optim de concentrare.de la o secventa sau veriga a activitatii al alta .Unele date par a pleda in favoarea existentei reale ale distributivitatii.Aceasta este discutabila .altele din potriva.Formele atentiei Atentia se manifesta in trei forme principale: -Atentia involuntara -Atentia voluntara -Atentia post-voluntara .elemente si secvente particulare se leaga intr-o organizare spatio-temporala unitara . e) 3. Distributivitatea.Se refera la posibilitatea atentiei de a permite realizarea simultana a doua sau mai multor activitati diferite .Gratie acestei calitati .avem de a face cu o comutare foarte rapida si depinde foarte mult de specificul activitatii ce trebuie indeplinita .mentinand tot odata controlul asupra ansamblului.

. Atunci cand sarcina de rezolvat reprezinta o semnificatie deosebita pentru noi.Miscarea.pentru performarea activitatilor adaptabile specifice. Asimetria. “sa iau seama mai bine”.Consta in orientarea selectiv si in focalizarea deliberata a constiintei aspura unui obiect.fara intentie si fara vreun efort voluntar special din partea subiectului .Contrastul.sarcini sau activitati si in mentinrerea acestei focalizari cat timp este necesar pentru finalizare sau pentru atingerea scopului propus. Neregularitatea.recurgem permanent si al functia reglatoare a limbajului folosind instructaje anticipative pregatitoare si comenzi cum ar fi:” sa fiu atent acum”.determinat de noutatea stimulilor si de modificarile din ambianta . Printre trasaturile cu forta activatoare cea mai mare . “sa ma concentrez mai bine”.care se declanseaza si se mentine spontan.ci si de motivatie .Atentia involuntara : Este forma elementara si naturala a atentiei umane .Ea se realizeaza pe baza reflexului de orientare . Pentru situarea ei in limitele optime cerute de activitatea curenta . Atentia voluntara : Este forma superioara si specific umana de realizare a controlului constient asupra evenimentelor din mediul extern si asupra propriilor acte psihocomportamentale.Intensitatea.energia necesara concentrarii si stabilitatii atentiei va fi furnizata nu numai de mobilizarea voluntara . Functia principala a atentiei involuntare este cea de explorare –investigare a noului si imprevizibilului si de pregatire a intrarii in scena a atentiei voluntare.sunt mentionate: Eterogenitatea .

Atentia post-voluntara este facilitata de factori afectiv-motivationali care potenteaza si sustin prin energie proprie desfasurarea finala a comportamentului si activitatii . Cu toate acestea .se reduce coborand sub pragul de constientizare . .Atentia voluntara este implicata in rezolvarea problemelor teoretice. in elaborarea si testarea adevarului judecatilor si rationamentelor. Atentia post-voluntara: Pe masura structurarii.calitatea atentiei nu se diminueaza .in formularea si testarea ipotezelor .pastrandu-se in continuare la nivelul optim.efortul voluntar initial .atentia devine una si aceeasi cu continutul. La acest nivel.consolidarii schemelor operatorii ale proceselor cognitive si activitatii .necesar concentrarii si stabilitatii atentiei .

VI Mecanisme psihice integratoare Personalitatea I.initial .sensul termenului s-a intregit conferindu-i-se o functie noua.Cap.”aparenta”.Conceptul de personalitate Teme: 1. .Definitii 3.In latina clasica se folosea numai cuvantul “persona” care .insemna “masca”.in pofida faptului ca are un caracter foarte abstract a intrat in circuitul comunicarii din cele mai vechi timpuri.”persona” a ajuns sa exprime reunirea trasaturilor psihomorale interne si psihofizice externe.Aspecte teoretice si metodologice 2.Treptat .aceea de a reprezenta si actorul din spatele mastii .Astfel .Acceptiuni ale termenului de personalitate 1.Aspecte teoretice si metodologice Termenul “personalitate” cu radacina in “persona”.

biochimice . In prezent suntem in posesia a trei termeni:”Individ” .Noi incercam sa gasim anumite criterii si repere pentru o asemenea distinctie.Fiind o entitate biologica si o unitate structurala si functionala indivizibila .Allport .cea mai relevanta definitie a termenului”persona” este: Persoana este o substanta individuala de natura rationala. In virtutea procesului vietii si a actiunii legilor evolutiei biologice . Persoana am legat-o de manifestarea actuala a omului intro situatie sociala data .termenul individ se aplica tuturor organismelor vii.termenul de individ desemneaza acea totalitate a elementelor si insusirilor fizice .omul este . Dupa aprecierea lui G. Personalitatea am asociat-o cu mecanismul si logica generala de organizare si integrare in sistem generic supraordonat a componentelor bioconstitutionale .manifestare care se subordoneaza unui anumit rol.folosindu-se pentru a desemna un om important (personaj).In comunicarea comuna ei se folosesc ca sinonimi dar in cea stiintifica se recunoaste necesitatea de a face o distinctie.”Persoana”.primordial un individ . Persoana si personalitatea sunt determinatii pe care le atribuim exclusiv omului. .biologice si psihofiziologice-innascute sau dobandite –care se integreaza intrun sistem pe baza mecanismului adaptarii la mediu.Termenul a fost apoi asociat si cu aspecte diferentiale . Astfel .psihice si socioculturale.”Personalitate”.

personalitatea este privita ca : Suma totala a efectului produs de un individ asupra societatii Depinderi sau actiuni care influenteaza cu succes alti oameni Raspunsuri date de altii la un individ considerat ca stimul Ce cred altii despre tine Samburele relational al acestul gen de definitie rezida din faptul ca numai prin judecatile altora despre noi .personalitatea noastra este cunoscuta ca atare .daca influentam . Corespunzator.Daca prin modul nostru de a fi si de a ne manifesta nu producem nici o influenta asupra celor din jur.atunci.2.pe buna dreptate.ne intrebam cum am putea fi cunoscuti? Dar .Definitii In psihologie se regasesc trei mari grupe pentru definirea conceptului de individ si personalitate: a)Prin efect extern b)Prin structura interna c)Pozitiviste sau formale a) Definitiile din prima grupa (prin efect extern) se centreaza pe latura fenomenologica a personalitatii identificand si retinand acele calitati si trasaturi prin care o persoana concreta oarecare determina o anumita impresie sau un anumit efect(pozitiv sau negativ) asupra celor din jur.

precum si a dispozitiilor si a tendintelor dobandite prin experienta”(G.impulsurilor.Ea nu trebuie confundata cu societatea si nici cu perceptiile pe care alti oameni le au despre ea.oameni diferiti in moduri diferite.preferand definitii descriptiviste de genul:”Personaliatea este suma totala a tuturor dispozitiilor .Rezulta de aici ca in interiorul fiintei noastre trebuie sa existe ceva care sa constituie adevarata noastra “natura”. Acestui tip de definitie ii putem adauga anumite note de valoare : .Personalitatea este singuru lucru din lume care are o valoare suprema fiind astfel impusa necesitatea respectarii integralitaii si demnitatii umane.Allport).inseamna oare ca avem mai multe personalitati? Nu.Psihologii occidentali nu scot in prim plan integralitatea si demnitatea .personalitatea are o consistenta proprie .o structura interna specifica. . Concluzie: Definitiile prin efect extern confunda personalitatea cu reputatia si cineva poate avea mai multe reputatii in contacte relationale diferite.tendintelor .dorintelor si instinctelor biologice innascute ale individului . b) Definitiile din cea de-a doua grupa se intemeiaza pe consideratia ca personalitatea trebuie sa fie o “Entitate obiectiva” existenta cu adevarat .aceasta inseamna ca un observator poate sa-si formeze despre noi o parere corecta iar altul una eronata.Desi este deschisa spre lume si sufera influentele acesteia .mai curand .indiferent de modul in care influenteaza sau este perceputa de altii. .“Personalitatea este ceva ce trebuie apreciat”(Kant) .

istoria . c) Definitiile pozitiviste au la baza convingerea ca structura interna este inaccesibila stiintei.el coordonand si coreland functional si dinamic continuturile notiunilor referitoare la multitudinea componentelor bioconstitutionale a proceselor .psihologia . . Cele ce stim despre personalitate sunt numai operatiile noastre.Acceptiuni ale termenului de personalitate Conceptul de personalitate apare si ca integrator semantic de ordin superior . 3.etica . Personalitatea este si o schema unificata a experientei .politologia .o organizare de valori care sunt compatibile intre ele.pe care omul de stiinta o poate da la un moment dat.Astfel din aceste definitii se poate trage concluzia ca personalitatea poate fi considerata ansamblul organizat al proceselor si starilor psihofiziologice apartinand individului. Deosebirile semantice se evidentiaza in cadrul principalelor discipline socioumane care il includ in sistemul lor conceptual :sociologia.pedagogia .starilor si conditiilor psihice particulare si a componentelor socioculturale .in baza definitiilor pozitiviste “Personalitatea este conceptualizarea cea mai adecvata a comportamentului unei persoane in toate detaliile sale .Astfel .

Stabilitate-Instabilitate.Astfel . a) .Sociologia si psihologia :Prima(sociologia) foloseste termenul respectiv in sens restrictiv (diferential).foloseste acesti termen in sens larg pentru a desemna orice om normal ca membru al unei comunitati sociale (personalitatea exprimand in acest caz modul specific de organizare psihocomportamentala a omului in contextul vietii sociale .al culturii si istoriei). Majoritatea chestionarelor si probelor proiective care se folosesc pentru investigarea si diagnosticarea personalitatii sunt axate pe evidentierea factorilor dispozitionali sau temperamental-caracteriali .cea de a doua (psihologia). Definirea personalitatii s-a facut dupa mai multe criterii .asadar ca psihologia opereaza cu termenul de personalitate in referirea sa la orice om normal :fiecaruia dintre noi . atribuindu-l indivizilor care prin contributia adusa intr-un sector sau altul al culturii materiale si spirituale se ridica deasupra celorlalti . fiind cel al sferei.la temperament sau caracter.atunci cand se face distinctia intre aceste doua.cel mai important.ea ne atribuie calificativul “personalitate”. Astfel intreaga personalitate este redusa din punctual de vedere al acestei categorii la interactiunea si jocul dintre doua dimensiuni temperamentale polare :IntroversieExtroversie. Retinem .pe baza lui .din potriva .de cele mai mutle ori la componenta dispozitionala (afectivmotivationala).se delimiteaza doua categorii de definitii : a)Reductionist-unidimensionale b)Multidimensional-globale Definitiile reductionist-unidimensionale reduc perosnalitatea la una din componente .

caracterul si aptitudinile.eterogena . Procesul integrarii pe cele trei coordonate scoate totusi in evidenta necesitatea elaborarii a trei sisteme functionale interdependente care definesc domeniul de studiu al psihologiei persponalitatii si anume: temperamental.Definitiile multidimensional-globale prezinta personalitatea ca entitate complexa .Psihologice si Socioculturale. b) Psihologia personalitatii trebuie sa-si focalizeze atentia asupra modului in care procesele .care nu poate fi studiata si epuizata de o singura stiinta . Acceptand o asemenea definitie vom observa imediat ca personalitatea este o realitate complexa si eterogena din punct de vedere substantial –calitativ .dupa natura substantial-calitativa a elementelor care o compun . carecteristic si unic de comportare in diversitatea situatiilor externe.E mai mult decat evident ca trebuie sa faca obiectul a cel putin trei grupe de stiinte : Biologice . .Astfel personalitatea este vazuta ca unitatea bio-psiho-sociala constituita in procesul adaptarii individului la mediu si care determina un mod specific.relational-sociala si instrumental-performantionala.functiile si starilepsihice individuale se integreaza pe trei coordonate principale:dinamico-energetica .

Caracterul ) I.Temperamentele Teme: 1.Definitie 2.Dimensiunile personalitatii ( Temperamentele .Clasificarea temperamentelor .

memorie.intensitatea trairilor emotionale si durata lor .rapiditatea perceptiei. .1.Definitie Temperamentul reprezinta modul in care variabilele bioconstitutionale si bioenergetice se implica in organizarea si desfasurarea proceselor psihice –perceptie . Cand vorbim de termperament in plan psihologic noi ne gandim direct la modul cum reactioneaza si se manifesta individul sub aspect dinamico-energetic .temperamental dobandeste obligatoriu un continut si o conotatie psihologica .locul controlului ( dependenta de stimularea externa sau dependenta de activismul intern propriu ) .elemental ereditar in organizarea interna a personalitatii. Astfel inteles.adica in dinamica proceselor psihice si a actelor motorii se realizeaza in ontogeneza .determinate genetic .reactiile motorii.in diferite situatii externe: . Daca insusirile dinamico-energetice sunt inascute .a raspunsurilor verbale la intrebari.Aceste insusiri bioenergetice se imprima ca atare pe tabloul comprotamental ce se elaboreaza stadial in cursul vietii individului .directia orientarii dominante –spre lumea externa (extraversie ) sau spre lumea interioara(introversie) .echilibrul sau impulsivitatea la stimuli externi .gandire si afectivitate si se reflecta in comportament.intensitatea sau forta actiunilor voluntare . structura temperamentala si respectiv tipul temperamental este innascut reprezentand astfel alaturi de predispozitii. .devenind obiect de studiu al psihologiei.integrarea lor in plan psiho-comportamental .

in superiori sau inferiori.Ele nu pot fi observate in stare pasiva.de continut .rezistenta la frustratii .la situatii afectogene si conflictiuale.temperamentul .El reprezinta astfel pecetea si dimensiunea oricarui comportament .in orice imprejurare.de suprafata a personalitatii si nu de cea interna . Temperamentul se regaseste si incepe sa-si dezvaluie trasaturile sale specifice de indata ce omul incepe sa deschida gura.fiind prima determinatie a personalitatii care se impune nemijlocit observatiei.se comporta si actioneaza intr-o imprejurare de viata sau alta .De aceea .desi are o conditionare biologica directa si ereditara.la stres.dobandeste valente si sens real numai in plan psiho-comportamental .dimpotriva .durata si semnificatia influentelor externe si efectele in sfera comportamentala . Temperamentul tine de latura formala .El nu are o semniifcatie care sa necesite o impartire a oamenilor in buni sau rai .capacitatea generala de lucru si rezistenta la solicitari puternice si de lunga durata .disponibilitatea la comunicare .. Din cele de mai sus tragem concluzia ca temperamentul nu este o variabila neutra din punct de vedere adaptativ.atractiile si respingerile .in somn sau in coma. O importanta speciala dobandesc trasaturile temperamentale in cadrul relatiilor interpersonale.sa ridice mana.spunem ca temperamentul se manifesta in orice situatie.simpatiile si antipatiile .De aceea . Toate aceste trasaturi se exprima si se concretizeaza numai la persoana la care se manifesta.sa gesticuleze .structura comportamentala este o interfata intre persoana si lume si indeplineste rol de mediator intre intensitatea .

2.il joaca creierul precum si de la teza de baza a neuropsihologiei si psihologiei stiintifice potrivit careia psihicul .prin indicatori cuantificabili. In elaborarea schemei sale de clasificare Pavlov a pornit de la principiul nevrismului .3 proprietati naturale care impreuna alcatuiesc ceea ce el a numit tip general de sistem nervos sau tip general de activitate nervoasa superioara.Clasificarea temperamentelor Cea mai cunoscuta tipologie fundamentata fiziologic se leaga de numele lui I.mobilitatea si echilibrul Forta –este considerata proprietatea primordiala si determinanta. . Indicatorii comportamentali dupa care putem evalua forta sistemului nervos sunt: . .obtinute priun metoda reflexelor conditionate .este functie a creierului .exprimata ca functie de durata si de gradul de dificultate si complexitate a sarcinilor .Rezistenta obiectiva la experientele dure si dramatice ale vietii. Pavlov.inclusive cea temperamentala .Pavlov a reusit sa desprinda si sa evalueze.in toate componentele si laturile sale .potrivit caruia rolul principal in reglarea raporturilor organismului cu mediul extern si a functionarii organelor interne. . Acestea sunt : forta .inclusiv a sistemului endocrin. Pe baza datelor experimentale de laborator.Aceasta este determinate genetic si defineste atat excitatia cat si inhibitia.dintre membrii unui grup fiind conditionate de ele .Capacitatea generala de lucru .ea reflectand incarcatura energetica a neuronului.P.Rezistenta la actiunea factorilor stresanti si afectogeni .

respective viteza si durata instalarilor .au fost delimitate doua tipuri de sistem nervos : Mobil si Inert.Creearea unei situatii de dilema in care subiectul trebuie sa ia o decizie in timpul dat . . Rezistenta la actiunea alcoolului si substantelor farmacodimanice.Stimularea la raspuns sau la riposta intr-o situatie in care consemnul sau regula este abtinerea de la orice raspuns . -Tendinta spre echilibru ( forta excitatiei aproximativ egala cu cea a inhibitiei si invers). . . Echilibrul-este proprietatea care rezulta din raportul de forta dintre exitatie si inhibitie si se obiectiveaza in 3 tendinte : -Tendinta spre impulsivitate (predominarea fortei excitatiei asupra fortei inhibitiei ).Nivel ridicat al pragurilor senzoriale(sensibilitate scazuta). Dupa valorile acestor indicatori .rapiditatea trecerii de la unul la celalalt. - Mobilitatea-defineste dinamica proceselor nervoase fundamentale.Expunerea la situatii frustrante si inregistrarea raportului dintr calm si irascibilitatea . -Tendinta spre inhibare asupra fortei excitatiei. Tipul de probe prin care se testeaza echilibrul este urmatorul : .Ea a determina rapiditatea si usurinta adaptarii al schimbare. In functie de valorile pe care le au acesti indicatori se delimiteaza doua tipuri generale de sistem nervos : Tipul puternic si Tipul slab.

hiperactiv.astfel: a) Tipul puternic –Echilibrat-Mobil are drept corespundent.controlat .adaptabil.sociabil .tacut. II.temperamental sangvinic : vioi.saturatie si plictiseala rapida la monotonie. d) Tipul slab are drept corespondent temperamental melancholic: interiorizat.greu adaptabil la situatii noi.lent.tendinta de dominare in relatiile interpersonale . c) Tipul puternic-Neechilibrat-Excitabil.Pe baza acestor insusiri au fost delimitate doua tipuri de sistem nervos: Echilibrat si Neechilibrat. Pavlov a pus in corespondenta tipurile generale de sistem nervos comune omului si animalelor cu cele 4 temperamente stabilite in antichitate .nesociabil. are corespondent temperamental coleric : rezistent .retras.vioi.trairi emotionale exploziv.delicat.Caracterul .putin impresionabil.impulsiv .instabilitate comportamentala.Echilibrat-Inert are drept coresondent temperamental flegmatic : calm.comunicativ .rezistent la stres is frustratii .imprudent . b) Tipul puternic.irascibil.sensibil.

conformatia fizica.termenul este folosit in sens de insusire sau trasatura diferentiatoare sau asemanatoare(comuna).aratand ce sansa de integrare intr-un anume mediu socio-cultural au indivizii cu un profil . . . In biologie .notiunea de caracter desemneaza un ansamblu inchegat de atitudini .un bat) care se folosea pentru a separa doua terenuri.Conceptia generala despre lume si viata a subiectului.etc.marca.determinatiile si mecanismele caracterului in sine. Dupa ce a dezvaluit si a explicat natura.considerat din perspectiva unor norme si criterii valorice.care determina un mod relative stabil de orientare si raportare a omului la ceilalti semeni .in greaca veche . Toate aceste elemente sunt corelate si integrate intr-o structura functionala unitara prin intermediul unui mecanism de selectie.culoarea ochilor . In acceptiunea extinsa caracterul exprima schema logica de organizare a profilului psiho-social al personalitatii .termentul “caracter” se asocial cu un semn (de exemplu.caracterul se implica si se manifesta numai in situatiile sociale. sunt caractere .la societate in ansamblu si la sine insusi.semnificatia lui s-a extins fiind utilizat pentru a exprima ceea ce distinge un lucru de altul. .Sfera convingerilor si sentimentelor socio-morale. Luat in sens restrans . apreciere si valorizare .care permite descrierea si clasificarea indivizilor.Continutul aspiratiilor si idealurilor. Culoarea pielii.Ulterior.psihologia poate merge mai departe in intampinarea eticii .Astfel el va insemna pecete.Coninutul si scopurile activitatilor. In acest caz el include: . Spre deosebire de temperament care se implica si se manifesta in orice situatie naturala sau sociala .talia.ereditara sau dobandita .Initial.

ca pozitiv sau negativ.formulate din perspectiva conceptiei sale despre lume si viata.orice individ cat de cat normal.nascut si crescut intr-un mediu social.admitand caracterele positive si respingand pe cele negative . Daca tinem sa evidentiem latura axiological a caracterului .El poate pune individual in urmatoarele trei ipostaze : .la randul sau si individul este indreptatit sa aiba si sa manifeste anumite exigente si asteptari de la societate.Este cu totul altceva daca acest profil va fi etichetat ca bun sau rau .isi structureaza pe baza unor complexe transformari in plan cognitiv.un anumit mod de raportare si reactie la situatiile sociale.atunci trebuie sa luam in consideratie interactiunea dintre cele doua multimi de solicitari : “Multimea solicitarilor interne”.in comunicare si interactiune cu alti semeni. Societatea pretinde si asteapta de la membrii ei sa-I accepte normele si exigentele .pe care individual le are fata de societate . Dar.caracterial sau altul.motivational.afectiv.si “multimea solicitarilor externe “ pe care societatea le formuleaza fata de individ.de pilda. Din punct de vedere psihologic .cu cercul de prieteni.cu membrii familiei.cu cadrele didactice .in lumina acestora.Nu trebuie deci sa pierdem din vedere faptul ca psihologia este o stiinta explicativa (si trebuie sa ramana astfel) si nu una normativa cum este.a criteriilor si etaloanelor sale valorice.etica . Caracterul apare ca mod individual specific de relationare si integrare a celor doua multimi de solicitari .adica un anumit profil caracterial.cu colegii de scoala.

De aceea dezvaluirea trasaturilor de caracter este incomparabil mai dificila decat a celor temperamentale.evenimentele si experientele sociale.ci neaparat intr-o situatie social-semnificativa.iar individual declara criteriile sau etaloanele impuse de societate ca inacceptabile.care reflecta natua contradictorie a raportului individ-societate. b) De respingere reciproca totala –cand cele doua multimi de solicitari nu concorda in niciun punct ( Si aceasta situatie trebuie considerata ca avand doar o semnificatie teoretica.societatea declara individual ca lipsit de caracter .trebuind sa fie revizuite (reformate).societatea declara individul ca avand caracter iar indiivdul considera criteriile si etaloanele societatii ca fiind si ale lui.ea desemnand o lume ideala. .teoretica.afectivitatii .spre care se poate tinde).Atunci cand plaja de intersectie se ingusteaza pana la un anumit prag .motivatiei si vointei a ceea ce este semnificativ pentru individ in situatiile.neintalnindu-se ca atare in realitate) c) Condordanta partiala-disconcordanta partialacele doua multimi de solicitari intersectandu-se pe o plaja mai ingusta sau mai intinsa.a) Deconcordanta deplina cu societatea -Toate solicitarile sociale sunt acceptate si integrate ca norme proprii de conduita si toate solicitarile proprii se incadreaza in limitele normelor si etaloanelor societatii (O asemenea situatie nu se intalneste in realitate in viata . Aceasta este situatia reala .ca urmare el se manifesta numai in asemenea imprejurari. Cand plaja de intersectie se largeste tinzand spre limita superioara de concordanta . Caracterul se structureaza prin integrarea in planul cunoasterii. Nu este sficient sa punem subiectul intr-o situatie oarecare ca in cazul temperamentului.

va fi etichetat ca mare .individual isi va demonstra intreaqga forta a caracterului sau in actiunile indreptate spre atingerea scopurilor personale . . Rezulta asadar ca modalitatea cea mai eficienta de cunoastere si evaluare a caracterului o reprezinta analiza actelor de conduita in situatii sociale inalt semnificative pentru individ .nobil .mercantil. Cand se structureaza pe dominanta semnificativului general.forta caracterului se va dezvaluii cu adevarat numai in actiunile subordonate atingerii unor scopuri cu valoare sociala mare. In primul caz .supraordonat .va fi etichetat ca marunt .in cazul al doilea . Cand caracterul se structureaza pe dominanta semnificativului inidivdual .Semniifcativul se poate impartii in Individual si General .

Transmiterea si perceptia mesajelor nonverbale. 3.semnificatia gesturilor . 4. 2. Transmiterea şi percepţia mesajelor nonverbale Prin mesajele nonverbale pe care le recepţionăm.Expresii faciale. 5.Paralimbajul. putem obţine o mulţime .Spatiul personal.Limbajul corpului.C3: Perceptiile interpersonale in practica profesionala Comunicarea nonverbala Teme: 1.

ascultăm. privim etc. zâmbim. Căile de comunicare nonverbală sunt reacţiile neconştientizate. vârstă. Comunicarea prin tăcere Tăcerea este un instrument puternic de comunicare dar. atenţie. identitate culturală. sex. . trebuie folosit cu abilitate. deci trebuie să ştiţi ce implică pentru a deveni conştienţi de acest tip de mesaje pentru a putea să le folosiţi eficient. Maniera de comunicare este o mostră a comportamentului individual pe care ceilalţi o pot observa ca atare. personalitate. gesticulăm. adică de stilul personal de a relaţiona şi interacţiona cu ceilalţi. rasă. Comunicarea nonverbală este o componentă foarte importantă în procesul comunicării. atitudine şi stil personal. păstrăm distanţele. dar care sunt evidente pentru cei din jur. Impresiile pe care şi le formează despre noi sunt fundamental marcate de modul în care salutăm.de informaţii despre interlocutorul nostru fără ca acesta să ni le ofere: culoare.

Plictiseală? Dezaprobare? Respingere totală? Nefiind un răspuns clar. . Avem nevoie de confirmarea celor din jur. Astfel. nu numai a faptului că existăm pentru ei. Auditoriul comunică prin tăcerea lăsată la sfârşitul unui discurs. dar şi a faptului că ne simpatizează.dacă durează un timp îndelungat . una din cele mai crunte pedepse oficiale şi cea mai distrugătoare .. uneori. Este dificil pentru vorbitor să interpreteze corect această tăcere.Noi suntem fiinţe sociale. Una din cele mai crude pedepse sociale este ignorarea. noi comunicăm ceva. şi vorbitorul este lăsat să ghicească ce poate însemna aceasta. poate însemna un act de respingere. cu toate că "tăcerea este de aur" poate fi un lucru înţelept.Când cineva ne pune o întrebare şi nu reuşim să răspundem. tăcerea este ambiguă. . tăcerea construieşte ziduri iar zidurile sunt bariere în comunicare.este izolarea completă. iar societatea este astfel făcută încât să răspundem unii altora. aceasta. iar interpretarea poate fi greşită.

îşi împarte timpul în sezoane.: omul de afaceri . Limbajul timpului Am putea spune că toţi percepem timpul în acelaşi mod. pe care în alte circumstanţe nu le-ar fi făcut. comerciantul .luni-vineri. proprietarul de magazin . dar nu există o privire unitară în acest sens.. trecând prin prezent.) Caracteristicile individuale. (ex. Cultura umană a împărţit timpul în ani. îi place planificarea.luni-sâmbătă. agricultorul.pregătindu-ne să ascultăm . în funcţie de anotimpuri etc. legate de timpul biologic. diferitele timpul în moduri diferite. El este logic.Folosind tăcerea . meticulos. cântăreşte alternativele. ne pot transmite informaţii referitoare la performanţa indivizilor.tipul gânditor concepe timpul în mod linear. în funcţie de modul de folosire a timpului: .putem încuraja vorbitorul să continue sau să-şi exprime sentimente şi atitudini. Chiar în comunităţi pot împărţi interiorul aceleiaşi culturi. . de la trecut la viitor. Psihologul Karl Jung a stabilit patru tipuri de personalităţi umane.

. atunci o mare parte din propria sa comunicare s-a pierdut. Punctualitatea nu este punctul său forte. El este omul de acţiune: realist. Dacă această reacţie este prezentă.tipul senzitiv se concentrează mai ales asupra prezentului.tipul sentimental acordă mare atenţie experienţei sale trecute. la care se raportează mereu. este performant în luarea deciziilor şi se descurcă de minune în situaţiile de criză. .tipul intuitiv este preocupat de viitor. El are impresia că trebuie să schimbe lumea pentru a corespunde viziunii sale şi se simte frustrat dacă alţii nu-i împărtăşesc elanul. iar vorbitorul nu este sensibil la acest aspect şi nici conştient de importanţa lui. fără să poată interpreta sau citi acest limbaj. . . Nu este prea entuziasmat de schimbare. spre care priveşte mereu. şi o acceptă cu greutate. Limbajul corpului Limbajul corpului vorbitorului şi îi furnizează instantaneu un răspuns comunică acestuia cum se prezintă.

imaginea psihologică. vorbirea. dominanţa accesoriile. Prima impresie se formează în urma analizării stilului de comunicare. dacă nu intervin erori grave de percepţie este şi cea mai adevărată. sociabilitatea . trebuie să vă daţi seama de prezenţa acestor mesaje şi de posibilele lor semnificaţii. Prima impresie despre partenerul de dialog se formează în primele câteva minute ale primului contact. privirea şi contactul vizual. Este impresia cea mai stabilă şi. pentru a fi un bun cititor al limbajului trupului. trebuie să vă dezvoltaţi capacitatea de observaţie şi abilitatea de a descifra aceste mesaje. mimica. tonul şi inflexiunile vocii. gestica. poziţia trupului.Deci. astfel încât să puteţi imediat folosi propriile dumneavoastră tehnici de comunicare. şi ascultarea. fizionomia. să fiţi permanent atent la efectul limbajului trupului dumneavoastră asupra altor persoane şi să fiţi tot timpul atent la răspunsul posibil. îmbrăcămintea şi pauzele de şi sine. dacă simţiţi că este necesar. Componentele de bază ale stilului de comunicare sunt: distanţa. ritmul vorbirii.

de ascunderea unghiului intern. Gier şi Willis. Atingerea fizică măreşte sentimentul de intimitate. de intensitatea şi durata contactului vizual cu interlocutorul. Unele mişcări ale ochilor sunt necontrolabile. şi favorabile de la facilitează obţinerea unor comportamente interlocutor. de schimbările de direcţie ale privirii etc. în condiţii fără contact. Cercetări relativ recente au pus în evidenţă forţa manipulatoare a atingerilor. 1982) a demonstrat că strângerea uşoară a antebraţului clientului ridică procentul de acceptare de la 51%. Mesajele semnificative ale ochilor şi privirii sunt legate de dilatarea şi contracţia pupilei.Privirea şi contactul vizual. Mişcarea ochilor are un efect puternic comparativ cu alte semnale fizice folosite. la nivel infraconştient. Un experiment făcut într-un. ele transmit mesaje foarte puternice pe care le recepţionăm aproape fără a fi conştienţi. supermagazin din Kansas City (Smith. Atingerea. la 79% în condiţia .

În literatura de specialitate sunt prezentate gesturi care exprimă dominarea teritorială: aşezarea de materiale de lucru pe masă şi rearanjarea acestora. atunci când o persoană îşi încrucişează braţele. Aceste gesturi sunt numite "bariere" şi sunt "ridicate" prin încrucişarea picioarelor sau a mâinilor. În urma cercetărilor făcute. ceas. s-a constatat că. Gesturile. emoţia. dosar etc. corpul aplecat spre spate cu mâinile la ceafă. receptează şi reţine cu 40% mai puţin. atitudinea defensivă sau negativă. cât şi atitudini şi stări de dezinvoltură şi încredere. poşetă. Există anumite gesturi care trădează neîncrederea. ori prin prinderea între mâini a unor obiecte: ochelari. aruncarea fumului ţigării spre tavan. Gesturile spaţiale indică atât personalitatea de bază mai puternică şi expansivă. pix.contactului. nevoia de protecţie. . teama. şi că majoritatea gândurilor devin negative.

planşele/posterele. obiectele fizice.Comunicarea vizuală Indiferent de stilul de comunicare pe care dorim să-l abordăm. al amplitudinii sau al atitudinii noastre etc. prin intermediul tonului. în anumite situaţii. În utilizarea acestor instrumente vizuale trebuie să avem în vedere unele . comunicarea se poate realiza şi prin intermediul imaginilor. pentru a fi eficienţi. având în vedere că în anumite situaţii comunicarea nu se efectuează numai cu şi prin cuvinte. filmul. descifra cuvintele cheie. vocii. Ca instrumente tradiţionale de vizualizare a mesajului amintim: tabla. de a facilita o înţelegere mai bună a mesajului transmis şi. video/retroproiectorul. de a capta atenţia ascultătorului. nu în ultimul rând. cu ajutorul cărora putem să transmitem o mare diversitate de mesaje care au menirea de a accentua. În acest context. televiziunea cu circuit închis etc. considerăm comunicarea vizuală ca pe o latură complementară a comunicării verbale sau nonverbale.

hărţi statistice. Prin utilizarea acestora se poate reduce considerabil vocabularul necesar prezentării. histograme. dar în nici un caz nu se pot înlocui complet cuvintele. În literatura de specialitate se recomandă diferite modalităţi de a prezenta statistici şi alte date. pictograme etc. pentru a prezenta o mare diversitate de mesaje. cuprinzând nume. Puteţi apela la diferite mijloace grafice: tabele. tabla neagră sau tabla albă (creta. Astfel. organigrame. informaţii statistice etc. pentru a servi . Tabelele sunt cele mai simple forme de reprezentare vizuală. grafice. astfel încât să puteţi alege metoda care se potriveşte cel mai bine pentru o situaţie dată. creioane speciale colorate) vizualizează mesajul într-un mod extrem de simplu. cifre şi date introduse în rubrici cu specificaţii amănunţite. acestea fiind excelente completări ale cuvântului scris sau vorbit.avantaje şi dezavantaje cum manevrabilitatea în corelarea ar fi impactul vizual şi perfectă mesaj-imagine. se foloseşte spontan iar informaţia este expusă permanent. diagrame.

care este formată din linii paralele.unui anumit scop. precum şi a legităţii manifestării lor in timp şi spaţiu cu ajutorul liniilor. şi o formă .titlul. element constitutiv care trebuie să fie scurt. Grafic (din franc. au o fundamentare teoretică de reprezentare grafică a unei funcţii matematice. aranjate într-o anumită ordine. figurilor etc. cercuri concentrice sau tangente suprapuse crescător. Cele mai multe figuri grafice folosite in economie.mijloacele cu ajutorul cărora este exprimat conţinutul.. prin observaţii sau experienţe.reţeaua.procesul. punctelor. Sau. elementele principale ale unui grafic sunt: . În acest context. Orice grafic are un conţinut . astfel spus. cărora li se atribuie sensuri convenţionale. clar şi complet.. o serie de valori numerice obţinute prin calcul. . linii încrucişate etc. . organizare etc. verticale şi orizontale. în şiruri şi coloane. a legăturilor dintre acestea. fenomenul pe care îl exprimă. grafique) este definit ca procedeu de reprezentare expresivă prin desen a fenomenelor si proceselor economicosociale.. sau pentru obţinerea unei clasificări. tehnică.

Ea reproduce fluxul informaţional cu ajutorul unor simboluri unitare pe diverse operaţii. În cazul acestei categorii de reprezentare grafică pot fi utilizate următoarele forme: a. Diagrama este definită ca o reprezentare grafică schematică a unui fenomen.Diagrama de rutină. precum şi toate documentele şi legăturile dintre acestea.scara de reprezentare. . care reprezintă compartimentele participante la desfăşurarea activităţii analizate. în vederea găsirii rapide a soluţiilor de îmbunătăţire.. permiţând înţelegerea uşoară a desfăşurării activităţii sau sarcinii studiate. instrument de studiu folosit pentru evidenţierea modului de desfăşurare a activităţilor sau sarcinilor personalului tehnic.Diagrama de flux informaţional. diagramă de flux informaţional. Histograma este un grafic care reprezintă prin dreptunghiuri o distribuţie statistică (matematică). Ocupă un spaţiu redus şi poate . economic de altă specialitate şi administrativ. a unui obiect etc.

a operaţiilor din sistemul informaţional şi a interdependenţei dintre operaţiilor respective. are dezavantajul că nu prezintă fluxul informaţional pe operaţii. diagramă de flux informaţional care cuprinde circuitele interdependente organizatorică dintre documente. sesizându-se cu uşurinţă eventualele anomalii în circulaţia documentelor. documente în procesul derulării Se desfăşoară de la stânga la dreapta şi permite urmărirea uşoară a circuitelor întrucât flecare document este situat pe aceeaşi linie orizontală de la apariţie şi până la arhivare paralelismelor în sau distrugere. Permite depistarea efectuarea operaţiilor precum şi a operaţiilor inutile.Diagrama orizontală. diagramă de flux informaţional care ne ilustrează circuitele documentelor. .fi percepută dintr-o singură privire. inclusiv locurile de decizii şi de execuţie precum şi texte descriptive ale acestora. Poate fi . funcţiile din structura angrenate în circuitele respective. .Diagrama verticală. operaţiile şi natura lor.

subansamble sau produse în diferite etape ale transformării lor tehnologice din materii prime în produse finite. b. Diagrama de flux tehnologic este o reprezentare grafică. în comparaţie cu diagrama orizontală este mai laborioasă şi solicită o concentrare mai mare a specialistului care o elaborează şi a celor ce o utilizează. pe plan general a organizaţiei (instituţii.utilizată cu uşurinţă în analiză şi proiectare deoarece circulaţia unui document se desfăşoară în întregime în aceeaşi coloană. în scopul evidenţierii structurii procesului pe operaţii tehnologice. Analiza vizuală a diagramei de flux tehnologic permite găsirea unei soluţii de amplasare a . simbolizările situate pe acelaşi rând reprezintă legături între documentele respective. a tuturor firmă etc). controalele excesive şi deplasările repetate între compartimente. precum şi succesiunea lor în timp. prin simboluri alese de operaţiilor şi activităţilor ce compun fluxul tehnologic. specialist. Diagrama verticală. a traseelor parcurse de principalele piese. evidenţiază mai pregnant transcrierile inutile.

Harta este o reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeţei pământului (totală sau parţială). Este uşor de întocmit şi interpretat deoarece fiecare secţiune este direct proporţională cu valoarea procentajului pe care o reprezintă. modul de subordonare a acestora şi legăturile reflectă concepţia de de autoritate ierarhică. respectarea ordinii de succesiune tehnologică a operaţiilor şi a principiilor şi regulilor privind organizarea raţională a producţiei şi a muncii. care să evite întoarcerile în flux. încrucişările de trasee etc. Diagrama circulară este una dintre cele mai simple reprezentări grafice. generalizată şi micşorată conform unei anumite scări de proporţie şi întocmită pe baza unei proiecţii cartografice. funcţiile de conducere. Prin intermediul ei comunicăm mesaje cu multă claritate şi simplitate.locurilor de muncă. Organigrama . traseele întortocheate sau ocolite. Organigrama este o reprezentare grafică a structurii unui sistem cibernetico-economic sau social din care rezultă elementele structurale: compartimentele de muncă.

nivelele ierarhice existente. . nu intraţi în panică. în consecinţă.Asiguraţi-vă că spaţiile în care urmează să vă prezentaţi imaginile sunt pregătite pentru o asemenea acţiune: verificaţi.Oricât de bine v-aţi pregătit. . Indiferent de tipul mijloacelor vizuale pe care dorim să le folosim pentru ca mesajul să fie mai relevant. .organizare aplicată la unitatea respectivă şi. şi familiarizaţi-vă cu spaţiul unde urmează să vă susţineţi prezentarea (repetarea unui mic scenariu este vitală dacă vreţi să respectaţi şi să fiţi respectat). în detaliu. mai uşor de recepţionat şi înţeles este necesar ca ideile să fie pertinente. luaţi în calcul şi gândiţi-vă că pot apărea şi evenimente neprevăzute. Recomandări: .Selectarea şi utilizarea celor mai relevante instrumente în raport cu informaţiile pe care doriţi să le expuneţi. clare şi concrete. bine selecţionate şi structurate în aşa fel încât să ofere receptorului informaţii rapide. .Asiguraţi-vă că instrumentele la care apelaţi sunt în stare de funcţionare.

folosirea culorilor în reprezentarea grafică: . Alegerea celor mai potrivite mijloace grafice are drept scop: . receptorul asupra faptului că veţi apela la mijloace vizuale . .nesemnificativ. .oferă rapid o imagine de ansamblu şi o cantitate apreciabilă de informaţii.înalt semnificativ.roşul . datorită vitezei de prezentare verbală. din timp.Este importantă.foarte important/înalt semnificativ.mijloc vizual folosit trebuie să avem în vedere câteva principii: .verdele . . nu sunt sesizate şi înţelese de întreg auditoriul.galbenul .complexitatea conţinutului mesajului verbal este susţinută de reprezentarea vizuală.evidenţiază mai clar anumite diferenţe care. de multe ori. de exemplu. . . . .mesajul verbal poate fi completat cu mijloace grafice.semnificativ.pregătiţi cu atenţie.explicaţi şi comunicarea interpretaţi reprezentările vizuale deoarece .albastrul . În realizarea unei corelări ideale informaţie .să capteze atenţia şi în acelaşi timp să încânte ochiul.

în raport de spaţiu. În timpul expunerii se subliniază informaţiile. Sfaturi practice pentru realizarea unui poster Posterul este o imagine (gândiţi-vă la afişele pentru spectacole sau publicitate pentru produse) destinat să fie văzut de departe. Poster ştiinţific . Posterul ştiinţific Panourile de afişare pot fi confecţionate cu uşurinţă şi permit. Această modalitate de comunicare necesită efort şi timp pentru pregătire. o prezentare vizuală complexă. o dată pregătite pot fi folosite şi cu alte ocazii. Planşele se recomandă a se utiliza atunci când prezentăm informaţii unor grupuri de persoane..vizuală este o latură complementară a comunicării verbale şi nu un înlocuitor. în prealabil. pentru realizarea sa. şi pentru aceasta necesită o reflectare particulară. păstrându-se succesiunea prezentării acestora. schemele etc. iar desenele.

.Fotografii: minim 13x18cm Posterul trebuie să respecte două principii importante: .uşor de citit de aproape. Paralimbajul . figuri. titluri. Pericole ce trebuie evitate: poster frumos şi fără informaţii. . Într-un poster ştiinţific imaginea prezintă o sinteză de informaţii. informaţie abundentă dar de necitit. . .Titlu: litere majuscule (vizibile de la 4 sau 5 m). de exemplu font de 72.Culori variate. . astfel încât să determine apropierea. subtitluri etc.agreabil de văzut de departe. .Text: litere suficient de mari pentru a fi citite uşor de receptor (font ≈ 28) (vizibil de la 2 sau 3 m). sau 50x65.Curbe. figuri diverse (cu legendă) facilitând prezentarea rezultatelor. iar posterul trebuie privit ca un ansamblul compus din texte.Format : 100x65. . scheme.

noi putem utiliza imagini pentru a ne comunica mesajul. contrazice. . comunicăm de asemenea prin: .variaţii ale înălţimii sunetelor. Dar. -contactul corporal. sau involuntar. cât şi intervalul de timp în care îl privim.dacă privim interlocutorul sau nu. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Aceste semnale pot repeta. . în picioare sau aşezaţi. gesturile şi postura corpului). urmatoarea( 7% cuvinte. 55% alte elemente de limbaj neverbal (în principal expresia feţei.modul în care stăm.distanţa la care stăm faţă de interlocutor. Mehrabian si M. în picioare sau aşezaţi.mişcări ale corpului.expresia feţei. De cîte ori comunicăm.aspectul exterior. calitatea şi tonul vocii (denumite . A. Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor.contactul vizual.pentru a indica aprobarea/dezaprobarea sau pentru a încuraja interlocutorul să continue. -proximitatea. restul fiind neverbal. noi totuşi comunicăm ceva.poziţia corpului. creând înţelesuri.o bătaie uşoară pe spate.dacă stăm cu faţa sau cu spatele către interlocutor. pentru a întări mesajul verbal. când vorbim. -gesturi. . care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate. Evident. fie pentru a înlocui cuvintele sau.mişcarea mîinilor şi a corpului pentru a explica sau accentua mesajul verbal. în comunicarea orală. înlocui.înfăţişarea fizică sau alegerea vestimentaţiei. .orientarea.un zâmbet. Chiar atunci când nu scriem sau vorbim. 38% paralimbaj (în principal intonaţia şi inflexiunile vocii). uneori neintenţionat. . voluntar. noi trimitem în exterior mesaje şi prin intermediul altor mijloace. prinderea umerilor.aspectele nonverbale ale vorbirii. Weiner au fost primii care au studiat limbajele neverbale si au constatat că proporţia în care folosim limbajul verbal şi limbajele neverbale este. mai important. o încruntare. tăria lor şi rapiditatea vorbirii.Comunicarea nonverbală este cumulul de mesaje. .

Când suntem stingheriţi neştiind răspunsul la o întrebare. Astfel. A. noi comunicăm implicit ceva.A. Trebuie să subliniem că metacomunicarea. care însoţeşte orice mesaj.scrisul de mână. Limbajul tăcerii Tăcerea. prin care putem obţine un profit intelectual şi social maxim din fiecare interacţiune comunicaţională. 1995). este încărcată cu profunde semnificaţii comunicative. limbajul spaţiului şi limbajul corpului (ultimul inglobînd majoritatea indicilor amintiţi înainte). Activităţile cu profil de comunicare sunt distribuite astfel: . . organizare. acurateţe şi aspectul vizual general. de tăcerea impusă prin “reducerea la tăcere” sau de tăcerea prevezătoare. ar fi rămas ascunse. altfel. Folosind-o cu pricepere. tăcerea se dovede a fi un puternic instrument de comunicare.aspectele non-verbale ale scrisului. aşezare. M. Birdwhistell. putem stimula comunicarea creând interlocutorului posibilittea de a-şi exprima ideile sau sentimentele care. studiile privind activităţile pe care le desfăşoară de-a lungul unei zile membrii “gulerelor albe” (mediile intelectuale) americane arată că şapte minute din zece aceştia sunt angajaţi într-o formă de comunicare (N. Ansamblul elementelor non-verbale ale comunicării este uneori denumit “metacomunicare” (cuvântul grecesc “meta” înseamnă “dincolo” sau “în plus”). departe de a fi lipsă de comunicare. “Metacomunicarea” este deci ceva în plus faţă de comunicare şi trebuie să fim totdeauna conştienţi de existenţa sa.uneori “paralimbaj”). Pease. Stanton. Încurajând răspunsurile. Tăcerea se leagă de ascultare şi de recepţionarea corectă a mesajelor. Dinu) vorbesc despre limbajul tăcerii. Această tăcere e deosebită de tăcerea omului plictisit sau de tăcerea meditativului. Alţi autori (R. ţinând seama şi de ponderea pe care o are tăcerea în acest tip de interacţiuni. este foarte importantă.

Limbajul spaţiului Acesta face obiectul de studiu al proxemicii. Dar ponderea ascultării se menţine prioritară şi în aceste cazuri.9% scris 39% transmis 30% vorbit 16% citit 61% recepţionează 45% ascultă Acestă proporţie poate fi diferită la alte segmente de populaţie a căror ocupaţie implică într-o măsură mai mică scrisul sau cititul. îl consideră drept . ci presupune înţelegerea. precum şi modalităţile de folosire optimă a acestor proprietăţi. Ascultarea nu e un proces pasiv. Ideea de la care se porneşte este că orice individ are tendinţa de a-şi revendica un spaţiu al său. fiind o condiţie esenţială a receptării corecte a mesajului. neglijând ascultarea eficientă. pe care-l marchează imaginar. fie să se gândească la propriul său răspuns. cel puţin sub aspect cantitativ. interpretarea şi integrarea informaţiei primite în modele de cunoaştere proprii. aflânduse în fruntea manifestărilor noastre comunicaţionale. spaţiul din jurul trupului său. fie individul să se gândescă la altceva în timpul ascultării. disciplină nouă. el nu reprezintă decât un simplu zgomot de fond. Dacă mesajul nu este recepţionat corect. Există pericolul ca. Ea studiază proprietăţile educaţionale ale spaţiului. ascultarea. Ea reprezintă o verigă extrem de importantă a lanţului comunicaţional. fundată de Eduard Hall în anii '60 ai secolului nostru.

s-a bucurat de cea mai mare atenţie din partea cercetătorilor. În privinţa spaţiului familial (al casei de locuit). părinţi. accesul persoanelor străine este extrem de selectiv. pentru persoanele apropiate sau iubite reducem acest spaţiu până la anulare. În lumea afacerilor. cresc dimensiunile biroului său. care are importante funcţii psihosociale: de protecţie. Fiecare individ tinde să menţină o distanţă între el şi celelalte persoane sau lucruri. Acest spaţiu poate fi împărţit în patru zone distincte. stânjeneală şi chiar stări conflictuale. ilustrând faptul că relaţiile interumane se pot exprima spaţial. Îşi crează un “spaţiu-tampon” de o anumită marime. modul în care folosim spaţiul de comunicare are determinaţii culturale şi sociale specifice.22 m. Spaţiul personal. intimitate. fiecare zonă fiind împărţită la rândul ei în două subzone: un apropiată şi alta îndepărtată. Pentru persoanele străine sau neagreate păstrăm un spaţiu mai mare în jurul nostru. creând disconfort. În limbaj curent se spune: “îl ţine la distanţă” sau “prieten apropiat”. soţia) le este permis accesul în ea. Este zona cea mai importantă pentru om şi cea mai apărată. spaţiul este în relaţie directă cu rangul individului: pe măsură ce avansează în funcţie. odihnă. de exemplu. Zona personală e cuprinsă între 46 cm şi 1. Încălcarea acestui spaţiu lezează profund individul. altele în sufragerie sau altele în dormitor. orice încălcare generând stres şi blocaje de comunicare. altele în bucătărie. copii. Unele persoane sunt primite doar în vestibul. “bula de aer” ce-l înconjoară pe om. Doar celor apropiaţi emoţional (îndrăgostiţi. ce se întinde de la suprafaţa corpului până la o distanţă de 46 cm. Fiecare tip de relaţie presupune o distanţă caracteristică între indivizi. în funcţie de tipul de relaţii pe care acestea le au cu proprietarul. În plan mai general. Deosebim astfel: Zona intimă. formă sau grad de permeabilitate. Distanţa . siguranţă. reverie.spaţiul său personal. soţul. ca o prelungire a propriului său trup.

Să păstrezi o expresie de “jucător de pocher”. Interlocutorii îşi pot strânge mâna. ghişeul. biroul. în relaţiile de serviciu. Oamenii adoptă în astfel de situaţii un comportament impersonal. Allan Pease (1993) aminteşte cîteva reguli pe care oamenii le aplică în astfel de situaţii. între comandant şi trupă. relaţii faţă de necunoscuţi (faţă de vânzător. când zonele intime ne sunt invadate de necunoscuţi. e distanţa corespunzătoare atunci când ne adresăm unui grup mare de oameni. peste 3. Este totodată distanţa care se menţine (în sălile de tribunal) între politicieni şi ziarişti la conferinţele de presă. Zona publică. Situaţiile de aglomeraţie din autobuz. relaţii din care elementul de intimitate este înlăturat total. în care comunicarea şi-a pierdut aproape în totalitate caracterul interpersonal. Dacă ai o carte sau un ziar. fără să afişezi vreo emoţie. impersonale cu cineva. cu atât îţi poţi permite mai puţine . cum ar fi de exemplu. vorbind sau mişcându-se cât mai puţin cu putinţă. De exemplu. reguli care prevăd: Nu ai voie să vorbeşti cu nimeni. Cu cât aglomeraţia e mai mare. de noul angajat). ne crează iritare şi stânjeneală. faţă de factorul poştal. nici chiar cu cei pe care îi cunoşti. Distanţa prin care evităm contactul corporal este menţinută prin amplasarea unor bariere.personală ne protejează faţă de atingerea celorlalţi şi asigură comunicarea verbală optimă. să creezi impresia că eşti cufundat în citirea lor.60 m. Trebuie să eviţi ca privirea ta să se întâlnească cu privirile altora. catedra. Zona socială desemnează spaţiul personal pe care-l menţinem atunci cînd intrăm în relaţii oficiale. lift. scaunul amplasat la câţiva metri distanţă. a unor obiecte-tampon între interlocutori. la cinema. act care se face de regulă pe un “teren neutru” încheietura mâinii aflându-se la limita zonei intime a interlocutorilor.

Astfel de pesoană utilizeză în principal limbajul verbal (bogat şi diversificat). învăţământ. Cercetările efectuate în domeniul comunicării au evidenţiat existenţa unei legături directe între nivelul de pregătire. persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal. statusul social şi disponibilităţile de vorbire ale unei persoane si numarul de gesturi utilizate de ea pentru a transmite un mesaj. în timp ce persoanele mai puţin instruite se bazează într-o mai mare măsură pe gesturi şi cuvinte. Există corelaţii între mesajul verbal şi cel non-verbal transmis de individ. În lift să urmăreşti cifrele care indică etajele. . dinamic induce o stare de bine. Când între cele două mesaje există dicordanţă. in opozitie cu un individ apatic. mai sincer. cu atât reuşeşte mai bine să comunuce mai bine prin cuvinte şi fraze. de regulă. In mediul urban. tonic. şi în medicină. oamenii au tendinţa să se bizuie pe mesajul nonverbal întrucât este. In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicarea verbala si 65% comunicarea nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%. Un individ cu o mimica zambitoare. Cu cât o persoană este mai instruită şi se află mai sus pe scara ierarhiei sociale. mai puţin supus controlului conştient. Modalitatea non-verbală a comunicării este frecvent întrebuinţată în procesele de insruire. lipsit de tonus si neingrijit.mişcări ale trupului. Categoriile Osgood Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. artă dramatică.

Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays) sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala. Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare. Pozitia capului tradeaza interesul. Pozitia capului este foarte sugestiva. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. 2003. toleranta.Pozitia de ascultare cu interes este cu capul usor inclinat lateral. indiferenta. Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie. ridicat oblic la stanga sau la dreapta. Comportamentul nonverbal are la baza mimica. usage and coding(1969. origins. gesturile si toate miscarile corpului. Voi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie. deconectare de ce ii inconjoara. critica. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile. Clatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. Capul se poate afla in diverse pozitii: ridicat sau coborat.Chelcea. Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointa. intelegere. aratand astfel ca nu se teme. Ridicarea batosa a capului inseamna aroganta. zona vulnerabila. insa nu intotdeauna sunt intentionate.Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord. In . inclinat la stanga sau la dreapta. dezgustul fata de interlocutor. apud S.Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii. ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism. capul lasat destins pe spate este un semn de autopredare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate. aprobare. functiile si coordonarea acestora . isi descopera gatul. constient sau inconstient.ele pot fi intentionate sau neintentionate. ca are semtimentul propriei valori. dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza foarte mult persoana in cauza. Cel care inalta capul . indoiala.

se asociaza miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului. nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta. de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi. miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice. se realizeaza combinatii de miscari. dar care nu sunt . manie. Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii. furie. frustare.sau emotie. Astfel cutele verticare devin expresia unui efort spiritual sau fizic. Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor de descifrat. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare. incretirea nasului. care pot fi verticale. ele exprima disperare. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi. Fruntea: Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. orizontale sau incretite.cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. tuguierea buzelor). Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare. ezitare. Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. Comunicarea prin expresia fetei include mimica(incruntarea . Miscarile sunt multiple si complexe. ca se pare ca exista o mimica universala. ridicare sprancenelor.in valori normale sau depasite. Darwin R. cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute. Mimica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti.Fenomenul a fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute. Charles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. ascunderea unor informatii. spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpriza. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimea ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului.

Sprancenele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. intelegerii bruste a unui lucru. mimica este expresie a fricii. teama. Sprancenele: Chinezii considera sprancenele drept una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. Cutele incretite apar la locul de intersectie dintre cele doua orizontale si cele verticale. Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut. greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi.intelese. Osgood a enumerat sapte grupe principale de expresii faciale. mirarii. furie. Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati. Ele arata tipul afectiv al omului. fiecare avand mai multe subgrupe: fericire. . nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare. dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii. precum si gradul de intelegere intre minte si inima. tristete. surpriza. de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. curiozitate si dispretul. sperieturii. exprima panica in gandire. dificultati in prelucrarea informatiilor. Intr-adevar.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->