P. 1
Metode Si Tehnici Interactive de Grup

Metode Si Tehnici Interactive de Grup

|Views: 942|Likes:
Published by Cristina Popov

More info:

Published by: Cristina Popov on Nov 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2013

pdf

text

original

Clasic şi modern în educaţie – Metode şi tehnici interactive de grup

Înv. Magda Mihai Scoala de Arte şi Meserii „Toma Caragiu” Ploieşti Una din provocările deja lansate în societatea contemporană este necesitatea regândirii şcolii, a educaţiei formale, alături de cea nonformală şi informală, în variatele lor forme de articulare. Ca subsistem al macrosistemului de educaţie, sistemul şcolar, prin oferta sa educativă, contribuie la structurarea traiectelor de (auto)formare şi (auto)dezvoltare a personalităţii individului, pregătindu-l pentru a fi un beneficiar pretenţios al educaţiei permanente. În abundenţa informaţională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educaţional are dificilul rol de a forma personalităţi care să ştie să discearnă informaţia preţioasă de cea excedentară, de a extrage esenţialul din general. Astfel, în educaţie a apărut termenul de „educaţie modernă”. Temenul de modern este folosit în educaţie, de obicei pentru a releva situaţia avansată a prezentului în relaţie cu trecutul care a fost depăşit prin dezvoltare. Pentru unii, modernitatea este opusă practicilor tradiţionale şi se caracterizează prin schimbare, inovaţie şi dinamism. Şcoala şi oamenii ei se află acum la graniţa dintre modernism şi postmodernism. În societăţile moderne, cunoaşterea e echivalentă cu ştiinţa şi e importantă în sine. Oamenii caută căile optime pentru a dobândi „cunoaştere”, „ştiinţă” din cât mai multe domenii, considerând că astfel vor fi recunoscuţi drept persoane educate. Într-o societate postmodernistă, cunoaşterea trebuie să fie funcţională, utilă; înveţi nu doar pentru „a şti” şi a stoca o serie de informaţii din diferite domenii, pentru a demonstra căt de „educat eşti”, ci, înveţi pentru „a face”, pentru „a folosi” ceea ce şti, pentru „a aplica” ceea ce ai acumulat, în folosul tău şi al celorlalţi. A şti ce să faci cu ceea ce ai învăţat este dezideratul major al educaţiei postmoderniste. Pedagogia postmodernistă are în vedere nişte educatori care să fie aceia care uşurează cunoaşterea şi participă la construirea cunoaşterii. Cunoaşterea se realizează pentru că este utilă. Relaţile educator-educat sunt deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe dialog constructiv şi pe cooperare. Această viziune promovează colaborări stânse ale şcolii cu comunitatea educativă presupunând reîntoarcerea elevilor către lume, promovând investigaţiile, interogaţiile, discuţiile. Se renunţă la control, punându-se accent pe proces. Profesorul este animator, moderator. Activismul elevului implicat de strategiile folosite de către cadrul didactic în desfăşurarea activităţii de predare-învăţare se constituie ca un imperativ al orientării postmoderniste în educaţie. Şcoala postmodernistă trebuie să ştie cum să motiveze pe elev să înveţe şi cum să faciliteze procesul învăţării, organizând şi dezvoltând strategii de lucru interactive, punând accentul pe utilitatea cunoştinţelor şi pe necesitatea însuşirii lor pentru a se descurca în viaţă. Agenţii educaţionali trebuie să fie interesaţi de ceea ce-şi doresc elevii să înveţe şi de ceea ce pot să facă cu aceste cunoştinţe. Rolul profesorului este nu de a îndopa elevii cu diverse cunoştinţe, ci de a le arăta ce au de făcut cu acestea. Şcoala postmodernistă promovează învăţarea prin cooperare ca formă superioară de interacţiune psihosocială, bazată pe sprijin reciproc, pe toleranţă, pe efort susţinut din partea tuturor, îndreptat către acelaşi scop. Motivaţia este rezultatul acţiunii conjugate a tuturor

Conduita creativă a cadrului didactic este unul din factorii care asigură dezvoltarea potenţialului creativ al elevilor. dintre personalităţile lor. trebuie să asigure: stimularea gândirii productive. de învăţare şi de evaluare. a gândurilor. sunt coordonate majore ale învăţării prin cooperare. profesorul Ioan Neacşu afirmă că „educatorii sunt solicitaţi astăzi. metoda Jigsaw (Mozaicul). întâlnind probleme şi situaţii dificile. “Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor într-o cale de învăţare realizată efectiv de preşcolar. necunoscut şi oferirea satisfacţiei găsirii soluţiei după depunerea unui efort de căutare. să servească drept model în legăturile interpersonale şi să încurajeze interacţiunile cooperante dintre elevi Metodele de învăţământ reprezintă căile folosite în şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.” Activităţile propuse elevilor în scopul sporirii gradului de implicare activă şi creativă în şcoală. îmbinarea dintre activităţile de cooperare. cu deschideri spre educaţia permanentă. incitarea interesului către nou. ştiinţa. cascada (Cascade). ca proces creativ. prin colaborare. Şi nu orice învăţare eficientă. Este împărtăşită părerea că toţi pot oferi alternative valoroase de soluţionare a problemei.membrilor ce urmăresc un destin comun. ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. elev. a gândirii critice. şi are în vedere atât participarea fiecărui membru la procesul elaborării în comun cât şi rezultatele echipei. a faptelor. cu activităţile de muncă independentă reprezintă o cerinţă primordială în educaţia postmodernistă. să promoveze învăţarea eficientă. Elevul e implicat atât în procesul de predare. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. examinându-le şi descoperind soluţii plauzibile. Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ. a gândirii divergente şi laterale libertatea de exprimare a cunoştinţelor. dacă le sunt oferite premisele necesare şi sunt ajutaţi Evaluarea urmăreşte acordarea ajutorului imediat. ameliorativă. în mod continuu. Lecţia de predare-învăţare devine astfel “o aventură a cunoaşterii” în care copilul participă activ. ducând la reducerea stresului. Predarea.metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar). Aceste metode interactive de grup se pot clasifica după funcţia lor didactică. decât de sancţionare. a demersurilor de realizare a sarcinii.” (Sorin Cristea). presupune ca profesorul să medieze între elev şi lumea cel înconjoară. 2 . de idei prin întocmirea de portofolii asupra activităţii proprii. Atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună. student. în valorificarea noilor tehnologii instrucţinale (e-learning). în cadrul instruirii formale şi nonformale. lumea. Rolul profesorului constă mai mult în cel de stimulare şi dirijare. în metode de predare-învăţare interactivă . Analizând poziţia cadrului didactic în faţa problemelor instruirii şi ale învăţării. ci una participativă. având o funcţie mai mult corectivă. Ea se realizează prin raportarea la progresul inividului. în aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. dezvoltarea capacităţii de organizare de materiale. natura. după puterile proprii. lucrurile. El trebuie nu numai să organizeze spaţiul şi activitatea. de învăţare în grup. în contaminarea şi suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode şi tehnici de învăţare. iar motivaţia activităţii reiese din paticiparea entuziastă a cadrului didactic. Utilizarea talentelor şi a capacităţilor specifice fiecarui individ în parte. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor. asigurată de satisfacţia cooperării. citirea cuprinzătoare. În acest sens apar ca adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune. ci şi să participe alături de elevi la elaborarea cunoştintelor. iar disciplina devine autodisciplină a muncii şi interesului. activă şi creativă. Metodologia diversificată.

fiecare având câte o culoare: alb. metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles). O metodă dodactică de educare a imaginaţiei copilului este “metoda pălăriilor gânditoare” . (Anexa 1) Avantajele acestei medote de lucru sunt indiscutabile: stimulează şi motivează. lanţurile cognitive. sau pentru fiecare să pună o întrebare. Astfel copiii sunt împărţiţi pe grupe de câte patru. controversa creativă. tehnica focus grup. în colaborare însă cu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor. cartonaşele luminoase. Cele mai cunoscute şi mai folosite metode sunt cele de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii – brainstorming. urmând ca în momentul constituirii mozaicului fiecare “expert” să-şi aducă propria contribuţie. unul este întrebătorul grupului – cel care pune întrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea. metoda R. iar cel de-al patrulea copil este prezicătorul – cel care îşi va imagina. ce sentimente îl stăpâneau pe. atenţia. Obiectul de studiu poate constitui şi o temă pentru acasă. sau pot lucra pe o singură fisă.. Aranjarea în clasă a grupurilor trebuie însă să fie cât mai aerisită. studiul de caz. verde. pânza de păianjăn ( Spider map – Webs). celorlalţi colegi. sau pot avea fragmente ale aceluiaşi text. Conceptual map). multi-voting. metoda Frisco. pe care fiecare să aibă o sarcină precisă. învăţarea dramatizată.. Metoda presupune o pregătire temeinică a materialului dat spre studiu elevilor. urmând ca frontal să se concluzioneze soluţiile.metoda învăţării pe grupe mici – STAD (Student Teams Achievement Division). pentru care va alcătui şi o schemă. diagrama cauzelor şi a efectului. metoda Delphi. starbursting (Explozia stelară).. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. caruselul. tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique). de ce personajul a reacţionat aşa. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate. fishbowl (tehnica acvariului). incidentul critic. Prin metoda predării/învăţării reciproce elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi profesori şi de a explica colegilor rezolvarea unei probleme. metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono). aceasta este o tehnică interactivă. buzz-groups.I. metoda piramidei. patru colţuri (Four corners).). Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor literare sau ştiinţifice. stimulează capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a de a selecţiona esenţialul. interviul de grup. Fiecare membru al grupei va primi ca obiect de studiu materiale necesare fiecărei sub-teme. dezvoltă capacitatea de exprimare. Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau “metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi apoi şi în mod independent. matricele. Ei pot lucra pe fişe diferite. Pentru fiecare temă în parte educatorul trebuie să dea un titlul. La sfârşit elevii îşi comunică ce au învăţat depre sub-tema respectivă. Elevii aceleiaşi grupe vor colabora în înţelegerea textului şi rezolvarea sarcinilor de lucru. metoda turnirurilor între echipe – TGT (Teams/Games/Tournaments). altul este clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu şi să încerce să răspundă întrebărilor grupului. Metodele de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare cuprind harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map. (Anexa 2) Este foarte important să educă imaginaţia copiilor pentru că a fi un om imaginative înseamnă să te poţi adapta în situaţii diverse. fishbone maps (scheletul de peşte)..A. 3 . . galben. ce înseamnă. Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă. sinectica. Phillips 6/6. de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. roşu. Educatorul propune o temă de studiu pe care o împarte în patru sub-teme. tehnica 6/3/5. Sunt 6 pălării gânditoare.. gândirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă. în care fiecare are un rol bine definit: unul este rezumator – cel care face un scurt rezumat al textului citit. ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul. astfel încât grupurile să nu se deranjeze între ele. masa rotundă. urmând ca în completarea lor să existe o strânsă colaborare.

Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul ce?. pălăria roşie dă frâu liber sentimentelor. Rolurile se pot inversa. este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. dar să fie în accord cu rolul pe care îl joacă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat. când?. Organizată în grup. Un exemplu de întrebări / comportamente posibile în acest joc este: Pălăria Pălăria Pălăria Pălăria Pălăria albă Pălăria roşie galbenă neagră albastră verde  Ce informaţii avem?  Ce informaţii lipsesc?  Ce informaţii am vrea să avem?  Punându-mi pălăria roşie. rezultat al amânării momentului evaluării. starbursting facilitează participarea întregului colectiv. apoi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale. de ce? – unele întrebări ducând la altele din ce în ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare. participanţii sunt liberi să spună ce gândesc. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. uite  cum privesc eu lucrurile…  Sentimentul meu e că…  Nu-mi place felul cum s-a  procedat. ”burst” = a exploda). Specific acestei metode este şi faptul că ea cuprinde două momente: unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice). La clasele mici posibilele teme pentru o asemenea dezbatere de grup sunt legate de crearea de reguli şi obţinerea de soluţii cu 4 . Cel ce stă sub pălăria verde trebuie să fie creativ. similară brainstormingului. reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. “star” = stea. al optimismului. neinhibatoare. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul: pălăria albă este neutră. cum?. să-i atragă pe elevi.se scrie problema a cărei soluţie trebuie “descoperită” pe o foaie. aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei. eng. Copiii se impart în şase grupe – pentru şase pălării. Acest nou tip de metodă de predare – învaţare este un joc în sine. pesimiste. (Anexa 3) Brainstorming-ul sau „evaluarea amânată” ori „furtuna de creiere” este o metodă interactivă de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi participanţi. oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor. Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat. Calea de obţinere a acestor soluţii este aceea a stimulării creativităţii în cadrul grupului. Modul de procedure este simplu. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie. Starbursting (eng. în cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii. aşa cum consideră mai bine. iar cele şase pălării să fie frumos colorate. Rezultatul acestor discuţii se soldează cu alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Pălăria neagră este perspective gândirii negativiste.albastru şi negru. stimulează crearea de întrebări la întrebări. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. nu  credeţi?  Şansa succesului este dacă…  Cum poate fi altfel atacată  problema?  Putem face asta şi în alt mod?  Găsim şi o altă explicaţie?  Cum putem obţine informaţiile? Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice. participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv. Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive. într-o atmosferă lipsită de critică.  Pe ce se bazeză aceste idei?  Care sunt avantajele?  Pe ce drum o luăm?  Dacă începem aşa… sigur vom ajunge la rezultatul bun!  Care sunt erorile?  Ce ne împiedică?  La ce riscuri ne expunem?  Ne permite regulamentul?  Putem să rezumăm?  Care e următorul pas?  Care sunt ideile principale?  Să nu pierdem timpul şi să  ne concentrăm asupra….

aplicabilitate largă. schimburi de idei. Aceste sunt numai câteva dintre metodele interactive de lucru în echipă. Ca şi celelalte metode care se bazează pe lucrul în perechi şi în colectiv. deoarece se poate stabili mai greu care şi cât de însemnată a fost contribuţia fiecărui participant. În teoria şi practica didactică contemporană. Ea “reprezintă un tip superior de instruire. Dezavantajele înregistrate sunt de ordin evaluativ. Această metodă are mai multe faze: faza introductivă – învăţătorul enunţă problema. 2002. Fiecare dintre ele înregistrează avantaje şi dezavantaje. Pedagogul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie că se poate desfăşura în propriul colectiv de elevi. aranjarea sălii de clasă. valabile întregii clase: întocmirea regulamentului de ordine interioară al clasei. complexe. pe implicarea şi participarea lor activă şi deplină în procesul propriei formări. Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ. argumente etc. faza lucrului în perechi – elevii se consultă cu colegul de bancă. p. faza reuniunii în grupuri mai mari – elevii de consultă asupra soluţiilor în grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi. Important este însă ca dascălul să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv – educative ce apar. problematica instuirii interactive cunoaşte abordări ştiinţifice noi. al sporirii încrederii în forţele proprii prin testarea ideilor emise individual. obţinerea de calificative mai bune la anumite discipline. al şcolii. confruntare de opinii. schimburi intelectuale şi verbale. în cadrul grupurilor. mai întâi în grupuri mici şi apoi în colectiv. faza lucrului individual – fiecare elev lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei. Ea constă în încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu. între aceştia. important fiind însă momentul ales pentru desfăşurarea lor. 8) 5 . precum şi pe instaurarea de interacţiuni.” (Muşata Bocoş. care se bazează pe activizarea subiecţilor instruirii. interdisciplinare. sunt notate toate soluţiile apărute. faza raportării soluţiilor în colectiv şi faza decizională. menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date. metoda piramidei are avantajele stimulării învăţării prin cooperare. susţinute de argumente ce susţin participarea activă şi reflexivă a elevilor în procesele învăţării şi evaluării.

*elevul poate avea o listă a termenilor.Anexa 1 METODA PREDĂRII / ÎNVĂŢĂRII RECIPROCE Clasa a II-a Subiectul: “Crăiasa Zăpezii” – H. După aceea i se poate cere alte. Formulează propoziţii referitoare numai la ceea ce ti s-a părut important. Sensul lor vă va ajuta să înţelegeţi mai bine textul. _________________________ Carpaţii Meridionali 3. sau ale celor din grupa ta pentru a le clarifica. 1. Foloseşte-te de cunoştinţele tale. _________________________ 4.. În ajutorul lui se poate de asemenea da şi un dicţionar de sinonime. Grupe: Elevul Sarcini Rezumator Scrie în câteva propoziţii ceea ce ai citit. La sfârşit elevii îşi comunică unii altora concluziile. C. O altă variantă poate fi un exerciţiu în care el să înlocuiască cuvinte sau expresii subliniate cu unele din text. elevul fiid nevoit să găsească doar întrebarea. Prezicătorul După ce ai citit textul. iar sarcina lui să fie aceea de a găsi sinonimele din text. Clarificatorul Întocmeşte o listă de cuvinte şi expresii necunoscute. _________________________ 4. _________________________ 3. Andersen Textul va fi împărţit pe fragmente şi fiecare grupă va primi câte un fragment de studiat pe care îl vor citi individual. _________________________ Carpaţii Occidentali 3. _________________________ 4. Carpaţii Orientali 1. întrebări pentru colegii lui de grupă.. *în sprijinul elevului se pot întocmi câteva propoziţii pe care el să le continue cu altele. _________________________ 2. Anexa 2 METODA GRUPURILOR INTERDEPENDENTE (JIGSAW) Clasa a IV-a Subiectul: Munţii din ţara noastră Tipul lecţiei: consolidare FIŞĂ SUPORT – se afişează în clasă la orele pregătitoare Tema Sub-teme Elevi experţi Munţii din ţara 1. _________________________ noastră 2. În cadrul grupei elevii lucrează pe o singură fişă. Întrebătorul Pune 5 întrebări colegilor din grupa ta. *eventual elevul poate completa doar cu informaţii nişte propoziţii date. închipuie-ţi ce se poate întâmpla mai departe. sau pot primi fişe individuale. Notează apoi pe fişa ta şi răspunsurile lor *pentru primele trei întrebări se poate da răspunsul. 6 . _________________________ 2.

Munţii Dobrogei 1. Fiecare va completa o fişă. aşa cum sunt pe lista afişată. Fişa va cuprinde cerinţe specifice materialelor studiate. Anexa 3 STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ) CLASA a III-a Subiectul: Proprietăţi ale materialelor Cum? Când? Sarea se dizolvă în apă. _________________________ 4. În cadrul acestei grupe ei îşi vor prezenta materialele şi concluziile la care au ajuns. _________________________ 2. Tema lor va fi să caute şi ei alte materiale legate de subiectul în care vor trebui să devină experţi. toţi cei cu numărul 2 vor forma a doua grupă etc. elevii se vor regrupa: toţi cei cu numărul 1 vor forma o grupă. După completarea fişei. Elevii vor avea de studiat acasă materiale referitoare la aceste teme. În primele 20 de minute ale orei ei se vor întruni în grupuri de experţi pe sub-teme. consultându-se cu ceilalţi. _________________________ 3. De ce? Unde? Cine? 7 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->