Gestiune bancară

RISCUL DE CREDIT (I)

1. Aspecte teoretice
1.1. Divizarea şi limitarea riscurilor
1.2. Aprecierea capacităţii de rambursare
1.3. Constituirea garanţiilor

2. Aplicaţii

1. Aspecte teoretice
Riscul de creditare exprimă posibilitatea ca debitorii sau emitenţii de titluri să

nu–şi onoreze obligaţiile la scadenţă, ca urmare a degradării situaţiei financiare a

acestora, care poate fi determinată de condiţiile afacerii împrumutatului sau de situaţia
generală a economiei.
Pentru limitarea pierderilor care decurg din neîncasarea la scadenţă a creditelor şi
dobânzilor aferente, se impune o gestionare atentă a riscului de credit, care se realizează
a priori şi a posteriori.
Gestionarea a priori este o primă etapă şi presupune :

- divizarea şi limitarea riscurilor,

- aprecierea calităţii (capacităţii de rambursare) solicitanţilor de credite,
- constituirea garanţiilor.
A doua etapă, gestionarea a posteriori , vizează:

- analiza portofoliului de credite şi constituirea de provizioane,

- constituirea fondului pentru riscuri bancare generale.

1.1. Divizarea şi limitarea riscurilor

Divizarea riscurilor are ca obiectiv evitarea concentrării riscurilor prin

diversificarea (economică şi geografică) plasamentelor. Limitarea riscurilor se realizează

prin norme stabilite de fiecare bancă, dar şi prin măsuri stabilite de autoritatea de
reglementare, opozabile tuturor băncilor.

1
Gestiune bancară

Limitarea autonormativă vizează:

- limite interne pentru ponderea activităţilor riscante în fondurile proprii,

- plafoane de credite pe debitor, grup de debitori, sector de activitate, zonă geografică.
Reglementările româneşti pentru divizarea si limitarea riscului de credit se

referă la:
- O instituţie de credit nu va înregistra faţă de un client sau fata de grupul de clienti
aflati in legatura o expunere a cărei valoare depăşeşte 25% din fondurile sale proprii.
- O instituţie de credit nu va înregistra faţă de un client sau grup de clienti aflati in
legatura care este societatea-mama sau filiala institutiei de credit si/sau una sau mai
multe filiale ale acestei societati-mama, procentul este redus la 20% din fonduri sale
proprii.
- Valoarea cumulată a expunerilor mari (expunere mai mare de 10% din fondurile
proprii ale bancii) ale unei instituţii de credit nu va depăşi 800% din fondurile ei
proprii.
Observatie:
Pentru o serie de expuneri se excepteaza de la aplicarea restrictiilor referitoare la
expunerile mari partea calculată ca diferenţă între valoarea expunerii respective şi
rezultatul înmulţirii acesteia cu o pondere de 0%, 20%, 35% sau 50%.
In cazul creditelor in valuta, normele BNR nr. 11 din 8 sept. 2005 reglementează
gradul de concentrare a expunerilor din aceste credite. Expunerea unei instituţii de credit
din credite în valută acordate persoanelor fizice şi juridice altele decât instituţiile de
credit, înainte de deducerea provizioanelor specifice de risc de credit, nu poate depăşi
300% faţă de fondurile proprii, în cazul instituţiilor de credit, persoane juridice române,
sau faţă de capitalul iniţial, în cazul sucursalelor instituţiilor de credit străine. La
determinarea expunerii care face obiectul acestei restricţii nu se vor lua în calcul
expunerile din credite în valuta acordate acelor persoane juridice şi fizice care sunt
acoperite în mod natural la riscul valutar ("hedged borrowers"). Se consideră că o
persoană este acoperită în mod natural la riscul valutar în cazul în care aceasta generează
fluxuri de numerar nete pozitive în valută cotată, care să permită rambursarea la termen a
fiecărei rate de credit (principal şi dobândă).

2
Gestiune bancară

1.2 Aprecierea capacităţii de rambursare a solicitanţilor de credite

Băncile sunt obligate să limiteze riscul de credit şi să depună toate eforturile

pentru a-şi încasa debitorii. În acest scop, vor fi onorate doar solicitările de credit pentru
care există premisele rambursării principalului şi plăţii dobânzilor.
Pentru evaluarea unei solicitări de credit, în cazul persoanelor juridice, sunt
urmărite următoarele elemente:
analiza economico - financiară a activităţii clienţilor,
aspecte nefinanciare privind clienţii: tipul de proprietate, conducerea, personalul
societăţii, afacerea, piaţa, etc.
analiza perspectivelor financiare pe bază de cash - flow .
În cazul clienţilor persoane fizice, conform normelor BNR1, instituţiile de credit
sunt obligate să încadreze creditele destinate persoanelor fizice în una dintre următoarele
categorii:
a) credit de consum - reprezintă orice credit contractat de o persoană fizică în
vederea satisfacerii nevoilor personale ale solicitantului şi/sau ale familiei acestuia ori
pentru achiziţionarea de bunuri, altele decât cele care se circumscriu unei investiţii
imobiliare; în această categorie se include şi leasingul financiar ce corespunde
destinaţiilor menţionate;
b) credit pentru investiţii imobiliare - reprezintă orice credit contractat de o
persoană fizică, inclusiv credit ipotecar, având ca destinaţie dobândirea ori menţinerea
drepturilor de proprietate asupra unui teren şi/sau unei construcţii, realizate ori care
urmează să se realizeze, precum şi creditul acordat în scopul reabilitării, modernizării,
consolidării sau extinderii unei construcţii ori pentru viabilizarea unui teren; în această
categorie se include şi leasingul financiar ce corespunde destinaţiilor menţionate.
În situaţia în care creditul de consum are ca destinaţie achiziţionarea de bunuri,
solicitantul trebuie să prezinte garanţii reale şi/sau personale la nivelul creditului solicitat
sau să achite un avans de minimum 25% din valoarea respectivelor bunuri. În situaţia în
care creditul de consum are altă destinaţie decât achiziţionarea de bunuri, solicitantul
trebuie să prezinte garanţii reale şi/sau personale la nivelul creditului solicitat.

1
Norme nr. 10/2005 si 20/2006 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice

3
Gestiune bancară

Valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 75% din valoarea
imobilului pentru achiziţionarea căruia se solicită creditul şi/sau din valoarea devizului
estimativ. Acordarea creditelor pentru investiţii imobiliare este condiţionată de
prezentarea de către solicitant a unor garanţii reale şi/sau personale. Valoarea garanţiilor
nu va fi mai mică de 133% din valoarea creditului.
La evaluarea bonităţii solicitantului se va avea în vedere ca angajamentele totale
de plată lunare ale solicitantului şi ale familiei acestuia, respectiv principalul, dobânda şi
orice alte costuri decurgând din contractele de credit, indiferent de creditor, inclusiv din
creditul a cărui acordare se solicită, să reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare
ale solicitantului şi, după caz, ale familiei acestuia. În plus faţă de condiţia anterioara, la
acordarea creditelor trebuie respectate următoarele limite:
a) angajamentele de plată lunare ale solicitantului şi ale familiei acestuia,
respectiv principalul, dobânda şi orice alte costuri decurgând din credite de consum,
indiferent de creditor, inclusiv din creditul a cărui acordare se solicită, nu vor depăşi 30%
din veniturile nete ale solicitantului şi, după caz, ale familiei acestuia;
b) angajamentele de plată lunare ale solicitantului şi ale familiei acestuia,
respectiv principalul, dobânda şi orice alte costuri decurgând din credite pentru investiţii
imobiliare, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a cărui acordare se solicită, nu vor
depăşi 35% din veniturile nete ale solicitantului şi, după caz, ale familiei acestuia.

1.2.1 Analiza economico-financiară a activităţii clienţilor

Criteriile ce stau la baza evaluării performanţelor financiare ale clientului

persoana juridica şi capacitatăţii acestuia de a–şi onora datoria la scadenţă se stabilesc de
fiecare bancă în parte şi se aprobă de către BNR-direcţia Supraveghere (conform
Regulamentul BNR nr. 5/2002 si Regulamentului BNR nr. 8/2005). Evaluarea
performanţei financiare a unei entităţi economice din afara sectorului instituţiilor de
credit se realizeaza pe bază de punctaj atribuit unor factori cantitativi şi calitativi.
Factorii cantitativi se vor referi în principal la următorii indicatori, acolo unde aceştia pot
fi determinaţi: lichiditate, solvabilitate, profitabilitate şi risc, inclusiv riscul valutar.
Factorii calitativi se vor referi cel puţin la aspecte legate de modul de administrare a
entităţii economice analizate, de calitatea acţionariatului, de garanţiile primite (altele
decât cele care sunt acceptate la diminuarea expunerii faţă de debitor), de condiţiile de

4
Gestiune bancară

piaţă în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. În urma acestor evaluări, creditele vor fi
incluse în următoarele categorii:
- categoria A: performanţe foarte bune, care permit achitarea la scadenţă a datoriei, cu
menţinerea acestor performanţe,
- categoria B: performanţe foarte bune, dar fără certitudine pe o perspectivă medie,
- categoria C: performanţe financiare satisfăcătoare, cu tendinţe de înrăutăţire;
- categoria D: performanţe financiare scăzute şi ciclice;
- categoria E: pierderi şi incapacitatea rambursării.

În cazul clientelei din sectorul instituţiilor de credit performanţa financiară va fi

încadrată în categoria A.
În cazul persoanelor fizice performanţa financiară va fi încadrată în categorii de
la A la E, potrivit criteriilor stabilite de instituţiile de credit prin norme interne.
Performanţa financiară a persoanelor fizice nu va putea fi încadrată în categoria A decât
dacă, pentru oricare dintre împrumuturile luate, persoanele respective dispun de venituri
certe cu caracter de permanenţă, exprimate în aceeaşi monedă cu cea a împrumutului, al
căror nivel, în urma deducerii tuturor celorlalte obligaţii de plată (indiferent de moneda
de exprimare), să permită rambursarea la termen a fiecărei rate (principal şi dobândă). În
orice altă situaţie în care nu este îndeplinită condiţia de mai sus, performanţa financiară
va fi încadrată cel mult în categoria B. Prin monedă de exprimare se înţelege moneda în
funcţie de care se determină sumele de încasat reprezentând venituri şi sumele de plătit
reprezentând împrumuturi şi/sau alte obligaţii de plată.
Prezentăm în continuare un sistem de indicatori care pot fi folosiţi la încadrarea
persoanelor juridice în una din categoriile de mai sus. Se au în vedere mai multe criterii,
pentru fiecare stabilindu-se un punctaj, iar pe baza notei totale se realizează clasificarea
creditelor.

5
 Gestiune bancară

Nr.puncte
Indicator Formula de calcul Rezultatul
obţinute
Lc≤80% -2
80<Lc≤100% -1
Lichiditatea Ac - Sn - Ci 100<Lc≤120% 1
Lc = x 100
1 D < 1 an
Curentă 120<Lc≤150% 2
150<Lc≤170% 3

Lc>170% 4

S ≤ 80% 0
80< S ≤100% 1
100< S ≤120% 2
A - Sn - Ci
2 Solvabilitatea S= x 100 120< S ≤140% 3
D - Cp
140< S ≤160% 4
160< S ≤180% 5
S >180% 6

Gi > 100% -1
80 < Gi ≤ 100% 0
D
3 Gradul de îndatorare generală Gi = x 100 60 < Gi ≤ 80% 1
CPNs
40 < Gi ≤ 60% 2
Gi ≤ 40% 3
Rac≤ 5 1
Viteza de rotaţie a activelor CAr
4 Rac = 5 < Rac≤ 10 2
circulante Ac
Rac≥ 10 3

Rcp< 0 0
0 < Rcp≤ 10% 1
Rentabilitatea capitalurilor Pn
5 Rcp = x 100 10< Rcp≤ 30% 3
proprii CPNs
30< Rcp≤ 50% 4
Rcp> 50% 2

0 < Ad≤ 20% 3

20 < Ad≤ 40% 2
Acoperirea Cd
6 Ad = x 100 40 < Ad≤ 60% 1
Dobânzii CAr
60 < Ad≤ 80% 0
Ad > 80 -1
At > 50,1% şi De > 50% 4
Dependenţa de pieţele de Ai > 50,1% şi De >50,1% 3
7 x
aprovizionare şi desfacere At >50,1% şi Dt > 50.1% 2
Ai > 50,1% şi Dt > 50,1% 1
8 Garanţii x Garanţii primite de la Guvernul 4

6
Gestiune bancară

României sau de la bănci de prim rang

depozit bancar 4
ipotecă 3
gaj cu / fără deposedare 2
cesiunea de creanţă 1
fidejusiunea 1
gajul general 0

Total punctaj ≤5 6 - 10 11 - 16 17 - 25 >25

Categorii împrumutaţi E D C B A

Unde:
Lc - lichiditate curentă
CPNs - capitaluri proprii nete în sens strict
Ac - active circulante
Rac - viteza de rotaţie a activelor circulante
Sn - stocuri nevalorificabile
Cd - cheltuieli cu dobânzile
Dt - desfaceri în ţară în raport cu total desfaceri
Gi - gradul de îndatorare generală
Di -desfaceri la export în raport cu total desfaceri
Ci - clienţi incerţi
Car - cifra de afaceri in perioada analizată
D < 1an - datorii cu scadenţa mai mică de un an
At - aprovizionări din ţară in raport cu total aprovizionări
A - total activ
Ai - aprovizionări din import în raport cu total aprovizionări
D - datorii totale
Cp - diferenţe din conversie pasiv

1.2.2 Analiza perspectivelor financiare pe bază de cash – flow

Analistul de credite trebuie să fundamenteze decizia de creditare nu numai pe

situaţia financiară istorică a clientului, ci şi pe capacitatea acestuia de a genera în viitor
fluxuri băneşti şi deci de a rambursa creditul şi a plăti dobânda. Instrumentul folosit în
acest scop este fluxul de numerar, adică o situaţie a intrărilor şi ieşirilor de numerar
(încasări şi plăţi) într-o perioadă dată. Rezultatul poate fi pozitiv (disponibil de numerar)
sau negativ (necesar de numerar).
În realizarea unui flux de numerar, trebuie avut în vedere că prognozele clientului
pot avea la bază o proiecţie exagerat pozitivă a evoluţiei viitoare, deci se impune o
corectare a acestora.
În linii mari, structura unui flux de numerar este următoarea:
intrări de capital
- ieşiri de capital

7
Gestiune bancară

+ intrări din vânzări

- ieşiri pentru aprovizionări
- salarii
- alte cheltuieli
- impozit pe profit

= flux net al perioadei

+ disponibil din perioada anterioară

= disponibil / necesar de lichidităţi curent

1.2.3 Credit – scoring – ul

Metoda constă într–o notaţie de apreciere a atributelor solicitantului în vederea

acordării creditului, care sunt apoi agregate într-o notă totală.
Aplicarea sistemului credit scoring are în vedere compararea punctajului obţinut
de solicitant cu limita stabilită pentru acordarea creditului. Acest rezultat constituie
numai o bază pentru decizia de creditare, aceasta din urmă revenind Comitetului de
Credite.
Stabilirea punctajului minim pentru acordarea creditului se realizează pornind de
la o bază de date ce cuprinde clienţii băncii care au beneficiat de credite în trecut.

EXEMPLU:
Pentru stabilirea ierarhiei debitorilor banca utilizează 1000 dosare de credit din
trecut, care cuprind 900 clienţi solvabili şi 100 clienţi insolvabili. Convenţional se
consideră că un client solvabil aduce o unitate profit, iar un client nesolvabil 9 unităţi
pierdere. Punctajele care s-ar obţine, pe o scală de 100 puncte, sunt:

Note obţinute 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90 90-100
Nr clienţi solvabili 0 23 35 86 153 225 114 100 102 62
Nr clienţi insolvabili 11 15 21 14 13 8 8 6 4 0

Se stabileşte punctajul minim de la care clienţii pot obţine credite. Vom calcula
pentru fiecare punctaj rezultatul obţinut de bancă şi se va considera ca prag minim acel
nivel peste care banca înregistrează profit:
Note Nr. clienţi solvabili Nr.clienţi insolvabili
Rezultatul băncii
obţinute (cumulat) (cumulat)

8
Gestiune bancară

Col 1 Col 2 Col 3 Col 4 = 1 x Col 2 – 9 x Col 3

0-10 0 11 -99
11-20 23 26 -211
21-30 58 47 -365
31-40 144 61 -405
41-50 297 74 -369
51-60 522 82 -216
61-70 636 90 -174
71-80 736 96 -128
81-90 838 100 -62
91-100 900 100 0

Pentru clienţii ce au punctaj de pănă la 40 de puncte banca ar suferi o pierdere de

405 u.m. Renunţând la aceşti clienţi, banca obţine 405 u.m. profit. Renunţând la clienţii
cu punctaj sub 50 de puncte profitul ar fi de doar 369 u.m. Se observă că dacă banca
creşte plafonul de puncte peste 40 atunci profitul înregistrat se reduce. Deci, profitul
maxim este de 405 u.m. şi se obţine prin creditarea clienţilor cu un punctaj superior
limitei de 40 de puncte.

1.3 Constituirea garanţiilor

În conformitate cu Normele Metodologice nr. 12 din 22.07.2002 (cu modificarile

si completarile ulterioare), următoarele categorii de garanţii constituite pot diminua
expunerea băncii faţă de entitatea de risc:
1. garanţii personale - se referă la garanţii furnizate de terţi (de exemplu: cauţiunea,
avalul etc.) şi, în funcţie de caracteristicile pe care le prezintă, pot fi încadrate după cum
urmează:
a) garanţie expresă - protecţia furnizată de garanţie este legată în mod clar de expuneri ce
pot fi identificate cu exactitate sau de un portofoliu de expuneri clar delimitat, astfel încât
gradul de acoperire al protecţiei este clar definit şi nu poate fi pus la îndoială;
b) garanţie irevocabilă - în afara nerespectării de către cumpărătorul protecţiei a
obligaţiei de a plăti la scadenţă costul protecţiei, contractul prin care este furnizată
protecţia nu conţine nicio clauză care ar putea să permită furnizorului protecţiei să

9
Gestiune bancară

anuleze unilateral garanţia sau ar putea să conducă la creşterea costului efectiv al

garanţiei;
c) garanţie necondiţionată - contractul prin care este furnizată protecţia nu conţine nicio
clauză asupra căreia cumpărătorul protecţiei (instituţia de credit) nu deţine controlul, care
să îl împiedice pe garant să fie obligat să plătească în termen de maximum 15 zile
calendaristice, în cazul în care obligatul principal nu achită la termen plata
scadentă/plăţile scadente;
2. garanţii reale - se referă la bunuri corporale sau necorporale primite în garanţie
pentru operaţiunile realizate cu alte instituţii de credit sau cu clientela din afara sectorului
instituţiilor de credit (de exemplu: ipoteca, gajul cu deposedare, inclusiv depozitul
colateral, gajul fără deposedare etc.);
3. garanţii intrinseci - se referă la garanţii incluse în caracteristicile operaţiunii înseşi şi
care nu fac obiectul înregistrării în posturile din afara bilanţului (de exemplu: valorile
primite în pensiune simplă, titluri primite în pensiune livrată etc.).

2. Aplicaţii

1) Societatea comercială ALFA, care deţine controlul asupra societăţii BETA a

beneficiat de un credit în sumă de 150.000 u.m. Societatea BETA formulează o cerere de
creditare băncii sale, aceeaşi cu cea a societăţii “mamă“, în sumă de 70.000 u.m.
Fondurile proprii ale băncii sunt de 800.000 u.m. Stabiliţi suma maximă ce poate fi
angajată în creditarea societăţii BETA.

REZOLVARE:
Cele două societăţi, ALFA şi BETA, datorită relaţiilor dintre ele, sunt considerate
un singur debitor.
Expunerea maximă a băncii (25% din fondurile proprii): 800.000 x 25 = 200.000 u.m.
100

Creditul acordat societăţii ALFA 150.000 u.m.

Credit maxim de care poate beneficia BETA 50.000 u.m.

10
 Gestiune bancară

2) Agentul economic BETA S.R.L. solicită băncii sale un credit urmând a fi garantat cu
gaj fără deposedare asupra unor mijloace fixe. Se cunoaşte situaţia patrimoniului firmei:

Activ Pasiv
1.imobilizări 4.400.556 1.capitaluri proprii nete în sens larg, din care : 7.013.354
2.stocuri, din care: 2.900.084 CPNs 7.013.354
stocuri nevalorificabile 0 2. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 54.273
3.creanţe comerciale, din care : 3.457.406 3.datorii cu scadenţa > 1 an 0
clienţi incerţi 0 4.pasive pe termen lung (1+2+3 ) 7.121.900
4. conturi de regularizare 54.273 5.datorii nefinanciare cu scadenţa <1an 3.216.499
5.prime privind rambursarea obligaţiunilor 6. conturi de regularizare, din care: 0
6.active realizabile( 2+3+4+5) 0 diferenţe conversie pasiv 0
7. titluri de plasament 6.411.763 7.datorii financiare cu scadenţa < 1 an 484.542
8.conturi la bănci , casa 0 8.datorii cu scadenţa < 1 an ( 5+6+7 ) 3.701.040
9. active circulante (2+3+7+8 ) 10.622 9. datorii totale ( 3+8 ) 3.701.040
6.368.121
10. Total activ 10.822.941 10. Total pasiv 10.822.941

De asemenea, se dau: cifra de afaceri realizată: Car = 17.485.563, cheltuielile

privind dobânzile: Cd = 77.352. Se mai cunosc:
- situaţia clienţilor: interni – 1.860.351 u.m. şi externi – 299.853 u.m.
- situaţia furnizorilor: interni – 1.080.500 u.m. şi externi – 325.274 u.m.
Stabiliţi categoria în care se poate clasifica un credit solicitat de agentul BETA,
pe baza criteriilor de performanţă cunoscute.

REZOLVARE:
6.368.112 - 0 - 0
1. Lichiditatea curentă : Lc = x 100 = 172.06% 4 puncte
3.701.041

10.822.941 - 0 - 0
2. Solvabilitatea : S = x 100 = 292,42 % 6 puncte
3.701.041

3.701.041
3. Gradul de îndatorare Gi = x 100 = 52,77% 2 puncte
7.013.354

17.485.563
4. Viteza de rotaţie a activelor circulante : Rac = = 2,75 1 punct
6.368.112

4.507.911
5. Rentabilitatea capitalurilor proprii : Rcp = x 100 = 64,27 % 2 puncte
7.013.354

77.352
6. Acoperirea dobânzii : Ad = x 100 = 0.44 3 puncte
17.485.563

11
Gestiune bancară

7. Dependenţa de pieţe : At > 50.1% şi Dt > 50.1% 2 puncte

8. Garanţii : gaj fără deposedare asupra unor mijloace fixe 2 puncte

Total punctaj: 4+6+2+1+2+3+2+2 = 22 puncte categoria de împrumutaţi B

performanţe foarte bune, dar fără certitudine pe o perspectivă medie

4) Să se elaboreze o prognoză de flux de numerar în perioada martie – iulie 2002, în

vederea identificării mişcării numerarului societăţii BETA şi determinării necesarului de
credite. Se cunosc încasările ce se vor realiza în acest interval:
Încasări din: exploatare şi dobânzi Plăţi din : exploatare şi dobânzi
- martie 725 mil u.m. 1 mil 1061 mil 4 mil
- aprilie 1.300 mil u.m. 4 mil 1566 mil 15 mil
- mai 1.400 mil u.m. 4 mil 1566 mil 14 mil
- iunie 1.700 mil u.m 15 mil 1568 mil 21 mil

Disponibilul lunii precedente a fost de 450 mil, iar rata impozitului pe profit 35%.
REZOLVARE :

I. Activitatea de investiţii : martie aprilie mai iunie

A. total intrări - - - -
B. total ieşiri - - - -
C. excedent / deficit de flux de lichidităţi (A-B) - - - -
D. rambursări la creditele pe termen lung - - - -
E . flux de lichidităţi net (C-D) - - - -
II. Activitatea comercială :
F. încasări din exploatare 725 1300 1400 1700
G. încasări din activitatea financiară 1 4 4 15
I. total încasări (F+G+H) 726 1304 1404 1715
J. plăţi pentru activitatea de exploatare 1026 1566 1566 1568
K. flux brut exclusiv impozite (I-J) - 335 - 262 - 162 147
L. plăţi pentru impozite şi taxe - - - -
M. rambursări credite pe termen scurt şi dobânzi 4 15 14 21
N. plăţi excepţionale - - - -
O. flux net (K-L-M-N) - 339 - 277 - 176 - 126
III. Flux de lichidităţi (cash flow):
P. flux de lichidităţi al perioadei (O+E) - 339 - 277 - 176 - 126
R. disponibil al lunii precedente - 450 - 789 - 1068 - 1242
S. disponibil / necesar curent (P+R) - 789 - 1068 - 1242 - 1116

Aşadar, necesarul de finanţat în prima lună este de 789, crescând la 1242 în luna
a treia a perioadei analizate, după care acesta se reduce progresiv, pe seama creşterii
încasărilor din vânzarea mărfurilor. Un împrumut de 1242 u.m. ar fi suficient pentru
finanţarea activităţii clientului.

12