LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

1

CUPRINS ARGUMENT.........................................................................................................6 CAP. I . Teorii despre creativitate …………………..…………..……..............10 1.1. Jocul didactic şi stimularea creativităţii……..…………..………..…11 1.2. Învăţarea matematicii şi creativitatea……………………...………...13 1.3. Creativitatea de tip şcolar………………………………...………….13 1.4. Cultivarea creativităţii elevilor din clasa I prin joc didactic matematic…………………………………………………………….14 1.5 .Dezvoltarea creativităţii prin joc…………………...……………….22 CAP. II . Influenţa jocului didactic matematic în procesul instructiv-educativ…………………………………………………….25 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică……...….….25 2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici…………………………………………………...……..26 2.3. Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare………………..…...29 2.4. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării…………..…..36 2.5. Conceptul de joc didactic matematic…………………………….….39 CAP. III. Metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic matematic….........................................................................................................42 3.1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic...........................................................................................42 3.2. Metode şi procedee utilizate generalităţi……………………..……...44 3.3. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii….......................................................................................50 3.3.1. Jocul didactic matematic în completarea lecţiei………….....…50 3.3.2. Jocul didactic folosit în munca independentă……………....….52 3.3.3. Jocul folosit ca teme pentru acasă……………………….....…..55

2

3.3.4. Jocul folosit în fixarea cunoştinţelor…………………….……..57 3.3.5. Jocul folosit în predare noilor cunoştinţe………………….…...59 3.3.6. Modalităţi de lucru la clasa I……………………………….…..60 3.3.7. ”Învăţăm jucându-ne la matematică”-clasele III-IV…………...63 3.4. Rolul învăţătorului în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic………………………………………….…..……78 3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar…………………………………………………………..…….89 CAP. IV. Studiu experimental privind stimularea elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic………………………………….………………..……...99 4.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării………..……………………..……...99 4.2. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei……………....100 4.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor…………………..……………104 4.4. Concluzii şi propuneri…………………………………………...…109 BIBLIOGRAFIE……....……………………………………………..………..113 AMEXĂ……………………………………………………………………….115

3

ci este mai degrabă un arsenal de metode. teoremă. demonstraţie.MOTTO: „Matematica nu este o colecţie nesfârşită de rezultate expuse în succesiunea: definiţie. oferind totodată un limbaj riguros şi în acelaşi timp flexibil pentru descrierea rezultatelor cunoaşterii.” Dan Brânzei 4 .

• Atât în activitatea mea didactică cât şi a colegilor am constatat că. durabilitatea noţiunilor însuşite şi un grad mare de socializare. DE CE JOCUL? • Pentru copil. • La clasele primare. Prin jocul didactic stimulăm elevilor efortul susţinut şi îi determinăm să lucreze cu plăcere şi interes atât în şcoală cât şi în afara ei. o bază solidă în studiul ulterior matematicii se realizează prin cultivarea interesului şi a pasiunii pentru rezolvări de exerciţii şi probleme.. se pierde continuitatea evenimentelor. Jocul didactic matematic este un mijloc important de educaţie şi instruire în ciclul primar care asigură participarea activă şi eficientă la lecţie. fie din cauza negăsirii celor mai adecvate metode şi procedee de menţinere a atenţiei acestora. deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. fie datorită slabei rezistenţe la efort intelectual a elevilor. metodă care asigură captarea.MOTTO: .Jocul este puntea între copilărie şi vârsta matură” (J. în special la şcolarii mici. activizarea. Jocul didactic dă un randament sporit faţă de celelalte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare. De aici nevoia introducerii din când în când a jocului didactic. Chiteau) • • Jocul didactic nu trebuie să lipsească din activitatea şcolară mai ales la lecţiile la care se solicită un efort intelectual intens. necesară desfăşurării lecţiei. relaxarea intelectuală şi fizică a elevilor. 5 . jocul e o formă de activitate cu serioase implicaţii psihologice şi pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om.

am constatat că jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei pentru înţelegerea unor noţiuni.permit valorificarea la timp a disponibilităţii şcolarului mic. creează satisfacţii. ajutând la obţinerea următoarelor obiective: OBIECTIVE . în evaluarea formativă dar şi în momentele în care elevii dau semne de oboseală. asigură adaptarea la munca şcolară. . din studiul experienţei dobândite.reprezintă un mijloc eficient prin care elevii care învaţă mai greu sunt ajutaţi să-şi însuşească cunoştinţele. a încrederii elevului în forţe proprii. am observat în jocul lor 6 .DE CE JOCUL DIDACTIC? Tema „Stimularea creativităţii elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic” a pornit de la ideea că introducerea jocului didactic în cadrul procesului de învăţământ este imperios reclamată de particularităţile de vârstă ale elevilor mici şi de necesitatea tratării individuale a acestora în vederea creşterii randamentului şcolar. de autodepăşire. contribuie la consolidarea cunoştinţelor matematice şi la însuşirea unor concepte şi noţiuni noi. . . prin stimularea interesului şi competitivităţii. . . fiind o formă de activitate accesibilă şi atractivă. Din activitatea practică desfăşurată la catedră. deci îmbunătăţirea performanţelor şcolare. I-am urmărit pe copii în timpul jocului şi am citit în ochii lor bucurie şi satisfacţie. . fiind o cale sigură spre succesul şcolar al elevilor. .îmbogăţeşte experienţa de viaţă şi limbajul copiilor. Prin caracterul său atractiv. prin dinamismul său.contribuie la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi perspicacităţii elevilor. De aceea consider că jocul didactic este o formă de activitate plăcută şi atractivă pentru elevii de vârstă şcolară mică. pentru consolidarea cunoştinţelor.reprezintă o cale sigură ce înlesneşte înţelegerea şi formarea reprezentărilor.jocul didactic foloseşte stimuli schimbători. Este ştiut că jocul didactic are în activitatea şcolară o deosebită valoare practică. am văzut născând în ei dorinţa de ieşire din anonimat. de lipsă de atenţie.corespunde intereselor copilului de a dobândi cunoştinţe.jocul didactic contribuie în mare măsură la realizarea sarcinilor educaţionale.

fantezie. perseverenţă. îi creează deprinderi şi obişnuinţe pentru colaborarea cu ceilalţi în vederea atingerii unui scop.competitivitate. Este important de reţinut că jocul pregăteşte copilul pentru muncă în două direcţii: îl fortifică fizic şi-i dezvoltă o serie de calităţi de ordin psihologic. ca procedeu de realizare optimă a sarcinilor concrete de educaţie. cea a refacerii forţelor. se exersează funcţiile psiho-motrice şi socio-afective. Jocul este o activitate instructiv-educativă plăcută şi atractivă pentru elevii din ciclul primar. originalitatea şi creativitatea. ca formă de organizare a activităţii de cunoaştere şi dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile. De aceea munca învăţătorului necesită o reflectare atentă asupra modalităţii de lucru folosite în care să primeze inventivitatea. El contribuie în mare măsură la verificarea. precizarea. 7 . la dezvoltarea spiritului creator al gândirii elevilor. Dacă urmărim şi aspectul recreativ ar exista o a treia direcţie. În joc şi prin joc se realizează cunoaşterea realităţii. adâncirea. spontaneitate şi mi-am dat seama de impactul puternic pe care jocul didactic îl are asupra lor. a creării unei stări de bună dispoziţie. sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor. prin joc se realizează socializarea şi se dobândeşte o anumită experienţă. la educarea memoriei şi gândirii. În procesul de învăţământ jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor.

( ) 8 .

Landau Supravieţuire a omului depinde. dar nu neapărat G. Toate condiţiile J. P. de a crea. utilizate. om. Guilford Creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. D. de dimensiunea crea-toare a factorului uman. Popescu . Ana Stoica A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. P. dar a te gândi la ceva diferit. că nici un proces nu este încheiat o dată pentru totdeauna. J. G.Neveanu 9 . care ar putea Demos contribui la succesul actului creativ. spre deosebire de facultatea creativă. care presupune posibilitatea reală.Copiii sunt creativ i în mod natural şi doar aşteap tă atmosf era propic e pentru a-şi manife sta creativ itatea. virtuale existente în Gowan. alcătuiesc creativitatea potenţială a persoanei. de a considera că nimic nu este definitiv. şi în viitor va depinde tot mai mult. actualizată. Mihaela Roco Una din cele mai importante premise ale creativităţii constă în disponibilitatea de a relua totul de la capăt. o anumită organizare (stilistică) a proceselor psihice în sistem de personalitate. E.

Schimbările ce se petrec pe plan mondial în teoria şi practica şcolară aşează pe primul loc dezvoltarea gândirii elevilor.. stimulând iniţiativa şi creativitatea elevului. în special a gândirii creatoare. de a asigura participarea lor creatoare. Acesta. Ritmul crescând al competiţiei în toate domeniile vieţii social-economice şi culturale ne obligă să gândim cât mai rapid şi. 10 . de a le capta interesul. Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare. Gama jocurilor didactice este foarte variată. dintre cele mai ingenioase. armonios dezvoltată. ci un mijloc. să gândim corect. participativă.. la formarea priceperilor şi deprinderilor de activitate independentă. prin natura sa. mai ales. un candidat la umanitate şi un mic adult. metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile didactice de predare-învăţare. acestea vor constitui un suport cu care copilul va opera pe tot parcursul vieţii şi pe care se clădeşte întregul sistem de învăţământ. cuprinde o motivaţie intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor. Dacă în clasele primare se asimilează operaţiile şi noţiunile matematice elementare.Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie. a independenţii şi creativităţii lor. De aceea. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului. Copilul.” Plutarh Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă. Cunoaşterea copilului nu este un scop în sine. Consider că prin însuşirea conştientă. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri noi. temeinică a cunoştinţelor matematice se poate realiza o dezvoltare armonioasă a personalităţii umane. o etapă – cea dintâi – în procesul complex şi continuu de formare a unei personalităţi autentice. constituie resursa educativă de care am ţinut seama în tot ce am făcut în perspectiva formării şi dezvoltării personalităţii sale. de a-i angaja afectiv şi atitudinal.

Aceasta constituie una dintre cele mai importante componente ale culturii generale a omului societăţii moderne. ci pentru a o folosi şi a ne ajuta în practică. Văzută prin prisma zestrei de atribute personale. Conceptul de creativitate a primit numeroase definiţii din partea specialiştilor din diverse domenii de activitate. de sumă de însuşiri şi factori psihologici ai unor viitoare performanţe creatoare. pentru a tenta elevii la o învăţare participativă printr-un efort personal. exerciţiile de calcul oral cultivă perspicacitatea gândirii şi creativitatea elevilor. efortul mental pe care îl face elevul pentru soluţionarea unui exerciţiu în cadrul căruia mobilizează cunoştinţele şi experenţa de care dispune spre a rezolva situaţii noi. Nu învăţăm matematică pentru a şti pur şi simplu. Calculul scris. Matematica nu se învaţă numai de specialişti. omul societăţii contemporane trebuie să posede cunoştinţe de matematică pentru a putea stăpâni limbajul ştiinţelor care va fi matematizat şi informatizat. Calculul oral dispune de bogate valenţe formative . Calculul oral defineşte conceptul. a tehnicii şi culturii sunt condiţionate în mare măsură de capacitatea creativă a oamenilor..A-i pune elevului probleme de gândire – spunea Eugen Rusu – dar mai ales a-l pregăti să-şi pună singur întrebări. este mult mai important decât a-l conduce spre rezolvarea acestora prin modalităţi stereotipe învăţate. ideea că lumea de mâine va fi lumea oamenilor de creaţie. Prin valoarea formativă a calculului oral. se automatizează rapid şi operează după tehnicile calculatoarelor. deoarece dezvoltarea ştiinţei.” În orice domeniu ar activa. ea face parte din cultura generală a oricărui cetăţean. care se realizează atât oral cât şi scris.. neînvăţate. bazându-se pe o suită de algoritmi. 11 . nu simplă instruire matematică. ci educaţie matematică. exersândo în direcţia cultivării creativităţii. creativitatea capătă sensul de potenţial creativ. pentru a asigura o motivare temeinică a învăţării acestei discipline. este necesar ca tineretul să dobândească. Până la un anumit nivel. Tendinţele actuale consacră o atenţie specială dezvoltării gândirii matematice a elevilor. Conceptul de creativitate câştigă tot mai mult teren. De aceea. În special. Se lasă copilului mai multă libertate de alegere a tehnicilor şi strategiilor de calcul. prezenţa lui se impune şi în situaţia existenţei calculatoarelor personale. Fiecare la locul său de muncă va trebui să devină creator. Calculul este unul dintre domeniile matematicii.

În clasele primare se formează noţiunile elementare cu care omul va lucra pe tot parcursul vieţii. încât să-i ajute pe elevi să prezinte cunoştinţele într-o formă personală. datorită cărora. la formarea unor deprinderi de muncă. constituie în acelaşi timp o manifestare a creativităţii gândirii lor. 1. noţiuni pe care se clădeşte întregul sistem de achiziţii imperios necesare. coerente. de ordine.. să caute soluţii originale . Skinner spune: . Procesul studierii matematicii cultivă curiozitatea ştiinţifică. căutărilor independente de soluţii. este sarcina cunoaşterii mediului. se pot găsi prin raţionament cunoştinţe noi. orice rezolvare de situaţii problematice. Matematica se ocupă cu dezvăluirea implicaţiilor ascunse.să grupeze şi să ierarhizeze ideile = dezideratele esenţiale ale educării gândirii creatoare la elevi. Creativitatea de tip şcolar La nivelul copiilor din ciclul primar. de a analiza o problemă şi a o descompune în elementele sale simple). Cunoaşterea directă prin observaţii şi experimente. Pentru matematică aceste cunoştinţe directe constituie datele. Este incontestabilă contribuţia matematicii la formarea unei gândiri logice. de punctualitate.” 1. Repetarea mecanică a regulilor trebuie să cedeze locul explorării de către elev a ariei de aplicare a acestor reguli.3. Pornind de la ele.A-l instrui pe elev cum să studieze. Învăţarea matematicii şi creativitatea Activitatea matematică implică efectul gândirii.2. implicate logic de acele date a căror prelucrare necesită travaliu specific matematic. Principala caracteristică a gândirii creative la 12 . premisele problemei. îşi va mări şansele de a reţine ceea ce a văzut şi auzit. înseamnă a-l învăţa tehnici pe care el le va aplica în mod autonom şi. în primul rând a celei creative..” Un proces de învăţare modern se cere astfel organizat. frământarea pentru descifrarea necunoscutului şi duce la formarea unor priceperi şi capacităţi (de a gândi personal şi activ. creative.Toate teoriile moderne ale învăţării tind să demonstreze că accentul în instruire trebuie să cadă pe elaborarea instrumentelor de învăţare. Prin modalităţi specifice de formare şi dezvoltare a creativităţii. matematica îşi sporeşte eficienţa formativă.

Învăţătorul trebuie deci. să-şi găsească locul într-un proces care îşi are propria sa dinamică şi continuitate. de interes şi emulaţie. poate antrena gândirea în diverse direcţii (gândirea convergentă.. atunci când.. descoperă căile de rezolvare într-un mod personal. gândirea probabilistică. intuiţie. poate incita gândirea elevilor la diferite operaţii (deducţie. prin rezolvări de exerciţii şi probleme. prin jocuri. Copilul de vârstă şcolară mică. de măsurare. Dialogul viu dintre învăţător şi elevi. folosirea unui număr mare de exerciţii sub forma unor lecţii destinate special formării priceperilor şi deprinderilor. În clasele I-IV gândirea elevilor se antrenează treptat. prin întrebări. adoptă o atitudine creatoare. modelării şi algoritmizării în diferite etape ale procesului instruirii. stabilindu-se astfel un climat de confort pedagogic şi o bună relaţie învăţător-elev. Când vine la şcoală. se formează deprinderi de calcul. caracterizat prin atmosferă permisivă. sistematic. prin folosirea unor activităţi matematice interesante şi distractive.. comparaţie. Nu se poate vorbi în ciclul primar de existenţa unei creativităţi deosebite a gândirii şcolarului. a ideii emise. pentru a cunoaşte mult mai bine elevii clasei. Conţinuturile activităţilor matematice trebuie prezentate cu multă atenţie şi responsabilitate. pus în faţa unei probleme. Cultivarea creativităţii elevilor de clasa I prin jocuri didactice matematice Vârsta şcolară mică este deosebit de sensibilă la cultivarea potenţialului creativ. Astfel. gândirea divergentă. descoperirea de relaţii cauzale). spiritul de observaţie. În acest caz esta necesar să se solicite calităţile intelectuale ale copilului. Este suficient să menţionăm că învăţătorul. 1. ci mai degrabă despre formarea unor premise pentru dezvoltarea ulterioară a creativităţii. de înţelegere. pentru a-i ajuta atunci când au nevoie. creativitatea în găsirea unor soluţii. solicită sistematic şi progresiv elevul. Şcoala nu este singurul loc unde copilul învaţă.elevi este noutatea sau originalitatea soluţiei găsite. În clasele mici se formează noţiunile matematice de bază necesare întregii vieţi. de 13 . Atitudinea creatoare este favorizată de mediul şcolar. încurajare. îi restructurează datele.). utilizarea problematizării. micul şcolar are deja o anumită experienţă pe care continuă să şi-o îmbogăţească şi este de dorit să fie învăţat cum să înveţe singur şi după ce va părăsi şcoala.4. să se stimuleze inteligenţa. deprinderi de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor.

să comunice cu aceştia. În acest scop. Elevii timizi capătă încredere în eforturile lor şi mai multă siguranţă. Aceasta şi pentru faptul că. Desfăşurându-se pe baza unor reguli. Prin jocul didactic matemetic elevii învaţă. să emită ipoteze. elevul se concentrează un timp mai îndelungat asupra activităţii matematice. Copiii învaţă jucându-se. pe cele de joc. nu în ultimul rând. să asigurăm un echilibru între activităţile de concentrare pe sarcini instructive. Acesta este motivul pentru care jocul nu trebuie să lipsească din programul zilnic şi săptămânal al elevilor de clasa I. să facă faţă unor situaţii problematice sau conflictuale. iar o educaţie prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort fizic. Învaţă să interacţioneze cu partenerii de joc. afirmă Jean Chateau. se adaptează mai uşor şi mai rapid muncii şcolare. Aceasta nu înseamnă că trebuie să le dăm sarcini solicitante tot timpul şi cam aceleaşi. de a atinge un anumit scop. constituie un exerciţiu de voinţă şi caracter. mai degrabă. Un principiu de bază în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare la clasa I este principiul alternării tipurilor de activităţi. trebuie să-i propunem copilului obstacole pe care să le învingă.ci. Primele zece numere constituie fundamentul pe care se dezvoltă întreaga gândire matematică a şcolarului. 14 . să folosească treptat: inducţia. la munca şcolară. spune totodată efort şi libertate. stimulând interesul. alături de cel al individualizării predării învăţării şi principiul cooperării. cu ajutorul învăţătorului. să facă generalizări şi să se convingă de anumite adevăruri. formează spiritul de investigaţie. mişcare şi. să le verifice. jocul contribuie la integrarea firească a elevului în colectivitate. întrajutorare.aproximare etc. Jocul dă naştere la trăiri afective. Jocul furnizează multiple situaţii de învăţare care au o eficienţă extraordinară în termeni de achiziţie a elevului. Prin jocul didactic. duce la colaborare. elevul ajunge progresiv şi după o anumită perioadă pregătitoare. Jocul are un rol important în viaţa copiilor de şase-şapte ani. am considerat că educarea creativităţii elevilor la clasa I se poate realiza prin folosirea jocului didactic matematic. De aceea. deprinderea de a aplica spontan cunoştinţele. La conceptul de număr. se relaxează. Cine spune joc. dorinţa de a realiza ceva concret. o dată cu intrarea în şcoală. cât şi de bucurie morală. analiza şi sinteza. îşi reactivează creierul. copilul trece de la o activitate în care predomină jocul. la activitatea de învăţare. cu cele de relaxare. Proaspătul şcolar va face faţă unui adevărat asalt de cunoştinţe şi informaţii doar îmbinând jocul cu învăţarea. Copiii de şase şi şapte ani nu trebuie să se plictisească la şcoală. învaţă să respecte unele reguli. învaţă să joace un rol.

zburând din două în două flori. Pentru ca activităţile să fie mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor.. scriind şirul logic al numerelor. De asemenea. Elevii vor socoti câte fructe a cărat ştiind că a dus mai puţine de 20 (numărul fructelor este . elevii vor fi antrenaţi în jocuri ce au drept scop ordonarea numerelor naturale într-un şir logic. atât crescător cât şi descrescător. formându-şi deprinderea de a număra crescător şi descrescător. Cine ştie să numere mai departe?. elevii vor stabili numerele lipsă dintr-un şir dat. Formarea numerelor de la 0 la10 Elevii trebuie să înţeleagă procesul de formare a numerelor din şirul numerelor naturale în sensul că fiecare număr se formează prin adăugarea unei unităţi la numărul precedent. descoperind anterior regula şirului. Pentru a contribui încă din această fază la dezvoltarea gândirii abstracte. 2. În spatele lui plin cu ace se prind mereu câte 5 fructe. Atractive sunt: Albinuţa jucăuşă – ce adună polen din cele 20 de flori ale bunicii.vecinul mai mic” al lui 20). denumirea cu glas tare a obiectelor se înlocuieşte treptat prin pronunţarea lor mintală. trebuie să se facă repetate numărări cu câte o unitate. apoi numai din ochi. 3. Treptat. se utilizează jocurile didactice matemetice. este un joc care are ca scop învăţarea numeraţiei şi antrenează întreg colectivul de elevi. procesul de numărare trebuie să treacă de la concret la abstract. Ariciul – un arici îşi adună fructe în adăpostul său. respectând regula desprinsă din joc. În felul acesta se va explica numărarea în şir crescător. culege polenul din florile rămase. iar în final numărându-se cu ajutorul reprezentărilor obiectelor respective. Cunoaşterea denumirilor numerelor de la 0 la 10 şi utilizarea corectă a acestor denumiri 15 .Predarea numerelor de la 0 la 10 şi însuşirea de către elevi a numeraţiei orale presupune următoarele etape: 1. În acest fel. Cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10 Pentru a-i deprinde pe elevi cu succesiunea numerelor. Elevii vor stabili şi vor nota cele două trasee ale albinuţei. La întoarcere. procesul de numărare în ordine descrescătoare trebuie să fie înţeles ca un proces de micşorare cu o unitate. Ce numere au fugit? – folosind jetoane cu numere şi tabele cu numere. numărându-se întâi prin atingerea obiectelor.

Îmbinând jocul cu învăţarea am procedat la . 6. probleme atractive. a spiritului de observaţie. Pentru a capta interesul copiilor pentru cunoştinţele legate de numerele naturale de la 0 la10 am căutat să aduc de fiecare dată elevilor jocuri noi. pe măsură ce aceştia îşi formează noţiunea de număr să-şi asocieze în minte şi forma cifrei care reprezintă acel număr.. în scris sau folosind cartonaşe din . Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său Prin aceasta se înţelege stabilirea corespondenţei dintre o anumită mulţime de obiecte şi numărul corespunzător acestei mulţimi. a semnului grafic (cifra) şi dezvoltarea memoriei vizuale şi auditive. numărul care urmează după el (succesorul) şi numerele între care se află acel număr. Asupra ei se va atrage mereu atenţia elevilor. având ca sarcină didactică recunoaşterea vecinilor numerelor naturale şi consolidarea relaţiei de ordin între numere. a analizei şi comparării ca operaţii ale gândirii şi nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului. Cunoaşterea cifrelor de tipar În cursul procesului de formare a noţiunii de număr se prezintă elevilor diferite planşe. 5. iar elevii să repete şi să utilizeze corect denumirile lor. Cunoaşterea locului pe care îl ocupă un număr în şirul numerelor naturale În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un anumit număr. elevul să-şi reprezinte în minte grupul de obiecte respectiv. la pronunţarea unui număr.Jocul numerelor”. Jocul se poate desfăşura oral. astfel încât. la o îmbinare între însuşirea conştientă a noţiunii de număr. 16 . fiecare având scrisă cifra respectivă de mână şi de tipar. Vreau în căsuţa mea! – prin care se urmăreşte formarea unor şiruri de numere şi consolidarea numeraţiei. 4.descoperirea” numerelor naturale în concentrul 0-10 şi a operaţiilor cu acestea. elevii trebuie să precizeze: numărul dinaintea lui (predecesorul). Această cifră va fi prezentată ca semn al numărului respectiv de obiecte.. a acţiunilor din timpul jocului..Cadrul didactic trebuie să pronunţe cu claritate numerele până la 10. Analizând tabele din care lipsesc anumite numere şi cartonaşe separate cu aceste numere. situaţii noi de rezolvat. a exprimării fluente şi corecte. astfel ca. elevii vor aşeza fiecare jeton în . în cuvinte.căsuţa” lui. a atenţiei. În acest scop se pot utiliza jocuri precum: Caută vecinii!.

să rezolve probleme care presupun o singură operaţie. 1. apoi se poate organiza jocul Cine desenează mai frumos un copil?. de destindere. vezi. a plictiselii. jocul imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. . Observă apoi completează diagramele cu cifre sau desene: Figura 1 3. cu o notă de umor. 2. să citească şi să compare numerele naturale de la 0 la10. .să efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0-10. (pentru cifra 2) În predarea numărului 2 se accentuează ce părţi ale corpului uman sunt câte două. . exerciţii şi probleme.să scrie.să compună oral. Încorporat în activitatea didactică. .să exploreze modalităţi de descompunere a numerelor până la 10. Ghicitorile şi versurile pentru fiecare număr şi cifră. e cam aşa Cum îl are lebăda. după imagini. Activităţile matematice îmbinate cu cele de colorare asigură nu numai transdisciplinaritatea ci şi fixarea cunoştinţelor însuşite într-un mod plăcut şi recreativ. uneori.În rândurile următoare voi prezenta câteva jocuri didactice utilizate în predarea numerelor naturale până la 10 în diferite momente ale activităţii matematice. de veselie.să verbalizeze în mod constant modalităţile de calcul folosite în rezolvarea problemelor şi exerciţiilor. Cine cel dintâi ghiceşte Câte cozi are un peşte? (pentru numărul 1) 2 se îndoaie uşor Pe un picior. adică perechi. fac activităţile mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor. având ca sarcină didactică completarea unei imagini date cu elementele pereche care lipsesc.să manifeste disponibilitate şi plăcere în a utiliza numere. ceea ce previne apariţia monotoniei. . 17 . jocuri care au contribuit la realizarea următoarelor obiective de referinţă: . . Gâtul. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie. a oboselii.

* Colorează fructele care sunt câte două pe creangă! Figura 2 * Colorează 6 boabe de strugure! Figura 3 * Aşează pe fiecare farfurie câte un fruct! Figura 4 4. Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său se realizează prin jocuri de tipul: *Uneşte mulţimea cu cifra corespunzătoare numărului de elemente: Figura 5 *Trasează câte o săgeată de la cifra aflată în mijlocul imaginii la desenele în care sunt atâtea obiecte câte indică cifra: Figura 6 18 .

Ele trebuie planificate şi organizate gradual. stimulând gândirea logică şi creativitatea elevilor. de la simplu la complex. astfel că. 6. Jocurile şi exerciţiile-joc de compunere sau de descompunere a numerelor pregătesc operaţiile de adunare şi de scădere din orele ulterioare. Pentru cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10.5. * Numără şi încercuieşte cifra care arată câte obiecte sunt: Figura 9 19 . de la concret la abstract. Figura 7 Jocurile care vizează descompunerea unui număr dat şi aflarea a cât mai multe soluţii au un caracter competitiv. reprezentarea conţinutului unui număr va fi indisolubil legată de imaginea grafică a acelui număr. am desfăşurat cu elevii jocuri precum: * Notează ordinea în care ajung maşinile la linia de sosire! * Numerotează vagoanele trenului! Figura 8 * Află numărul fiecărei case! 7. elevii îşi însuşesc şi cifrele de tipar şi de mână. O dată cu numeraţia orală.

floarea care urmează după a patra. cu cifra corespunzătoare.* Taie sau adaugă. decât ciupercuţe. Colectarea datelor într-un tabel este o activitate utilă şi practică. pentru a avea opt pătrate: Figura 10 8. numără obiectele aflate în interiorul tabelului. Figura 11 9. .mai puţine buline. cu albastru. Figura 12 Desenează: . descoperă singur sarcina de lucru. apoi asociază fiecare număr. le sortează. adună datele în tabel. În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un număr într-un şir se pot desfăşura jocurile: * Colorează cu roşu florile a treia şi a opta. cu galben prima floare şi.mai multe buline. decât ciupercuţe. 20 . Elevul „citeşte” tabelul.

într-o atmosferă de bucurie şi nu numai să reproducă. La nivelul claselor I – IV. în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat. 1. „Elefantul”. că se doreşte întâlnirea cu el. care constituie o punte de legătură între joc ca tip de activitate dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară. în şir: „Numărătoare”. metoda celor şase pălării. 6 . îşi găsesc cu maximă eficienţă locul. din punct de vedere evolutiv. au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice participante la acţiunile educative. Dezvoltarea creativităţii prin joc Creativitatea ca structură definitorie de personalitate îmbracă. câte ciupercuţe sunt.. şi activitatea specifică şcolii – învăţarea. 5 .5. un caracter procesual supus influenţelor de mediu. 8 . cubul. sub directa lui supraveghere. 10. au ca punct de plecare noţiunile dobândite de 21 . chindogu. în şir crescător. Cântece şi poezii care vin în sprijinul însuşirii numerelor naturale de la 0 la 10 şi a ordinii acestora. Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului. apoi descrescător. numerele: 3 .). în structura metodelor activ-participative ( Brainstorming-ul. subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. diagramele Ishikawa etc. 2 . Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului. * Ordonează. 7 . Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. rol important capătă latura instructivă. „10 negri mititei”. diagramele why-why. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult.tot atâtea buline. jocurile didactice. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-educativ. cu educatorul. de tipurile de metode utilizate. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. că vine la şcoală să desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii. Şcolarul mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este. 1 . Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în funcţie de conţinutul activităţii.

Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la modificarea creatoare a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea. iar prin sarcina dată. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora.elevi la momentul respectiv. se pot dezvolta capacităţi cognitive.” Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. Un interes care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic. referindu-se la creativitatea de tip şcolar. se pot forma atitudini şi convingeri. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile. spiritul critic şi autocritic. la dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. dar care pregăteşte şi anticipează creaţiile pe diferite coordonate. Şi Platon în Republica recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. spaţiul şi materialele puse la dispoziţie. se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe. efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului. priceperi şi deprinderi. li se poate dezvolta spiritul de observaţie. manifestată de elev în procesul de învăţământ. Ideea folosirii jocului în activităţile educative nu este nouă. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. capacitatea 22 . se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare. Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii. Ele angajează întreaga personalitate a copilului constituind adevărate mijloace de evidenţiere a capacităţilor creatoare. potrivit capacităţilor lor individuale. diferite de cele cunoscute. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare. se pot asimila modele de relaţii interpersonale. Veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia. dar şi metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului. Considerarea jocului didactic ca metodă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii se argumentează prin capacităţile de antrenare în joc a factorilor intelectuali şi non-intelectuali evidenţiaţi în cercetările de până acum. când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură. timpul. afective şi volitive ale copiilor. A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect.

anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Manifestând creativitate, învăţătorul va determina avântul libertăţii şi creativităţii copiilor, va realiza ehilibrul între preocupările pentru formarea gândirii logice, raţionale, flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea de manifestare şi creaţie a copiilor se dezvoltă spontan. Aplicând cu pricepere jocul didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din bogatele resurse formativ-educative ale acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de cooperare, de înţelegere. Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element dinamic întrecerea între grupe de elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor, dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii. Jocul didactic constituie o eficientă metodă didactică de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului, exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare. Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi acţionează favorabil şi la elevii cu rezultate slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând încredere în capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând astfel potenţialul creator al acestora. Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate, se formează şi exersează cu metode cât mai adecvate structurii sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul şcolarităţii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerinţele la nivelul claselor primare.

23

Capitolul II INFLUENŢA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică
Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. Efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului, când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură. Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului este esenţial pentru dezvoltarea personalităţii lui şi că prin joc se dezvoltă capacităţile şi competenţele de bază. Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă de a satisface imediat dorinţele sau aspiraţiile copilului. Prin atingerea scopului, se restabileşte echilibrul vieţii psihice. Importanţa locului pe care-l ocupă jocul în viaţa copilului este dată de faptul că jocul satisface dorinţa firească de manifestare, de acţiune şi de afirmare a independenţei copilului. Prin joc copilul ajunge să cunoască realitatea socială, deprinde modele de conduită şi reflectă la comportamentul propriu şi al celorlalţi. Jocul are rol terapeutic pentru cei care nu au dezvoltată iniţiativa şi curajul de a intra în competiţie. Prin joc, copilul se eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în acţiune. Nu se mai teme aşa de tare de critica celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i se adresează lui personal, ci personajului. Prin joc se pot fortifica, întări voinţa şi atenţia. Complexitatea dezvoltării psihice în această etapă conferă şcolii un rol special. Fără a subestima importanţa mediului familial, care rămâne considerabilă, rolul activităţii şcolare este hotărâtor. Jocul din perioada preşcolară se schimbă în perioada şcolară mică şi se transformă în joc didactic. El este cel care îmbină elementele distractive cu cele de muncă, de învăţare.

24

Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive, afective şi volitive ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare, se pot asimila modele de relaţii interpersonale, se pot forma atitudini şi convingeri. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile, timpul, spaţiul şi materialele puse la dispoziţie, li se poate dezvolta spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic, capacitatea anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul că el facilitează procesul de asimillare, fixare şi consolidare a cunostinţelor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii copilului. Jocul didactic este un important mijloc de educaţie intelectuală care pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale şcolarului. El este folosit pentru cunoaşterea realităţii pe o cale mai accesibilă deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându-se în eforturi de gândire ce le oferă satisfacţii. Ei sunt participanţi nemijlociţi la propia formare şi, antrenaţi în joc, ei sunt capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea sarcinilor date. Totodată, jocul didactic contribuie la dezvoltarea judecăţii, memoriei, atenţiei, spiritului de observaţie, la cultivarea obişnuinţei cu munca intelectulală şi cea independentă. Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului.

2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici
Pentru micii şcolari, jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltării psihice, având un rol deosebit de important în pregătirea acestora pentru şcoală şi pentru integrarea lor socială. Prin joc copilul îşi afirmă personalitatea, calităţile sale psihice, voinţa, inteligenţa, gândirea.

25

Intensa solicitare a gândirii impusă de desfăşurarea jocului didactic acţionează asupra operativităţii ei generale nespecifice tot atât de mult cât acţionează asupra celei specifice. Este activitatea care dă specific personalităţii. găsirea mai multor soluţii la o problemă dată. reprezentare şi operare cu 26 . Asimilarea unor cunoştinţe noi se bazează pe experienţa anterioară a copilului. creându-se astfel „raţionalizarea” înţelegerii lumii vii şi a vieţii. materialele intuitive atractive. elevul se va obişnui să suporte cu demnitate eşecul. jocul didactic angajează fiinţa umană în integritatea sa. printre altele. Aceasta implică activitatea senzorială. Prin jocul didactic. imaginaţia. afectivă. dezvoltă atenţia. etc. Aceste jocuri constituie un mijloc de a stimula creativitatea şi independenţa gândirii. pe actualizarea informaţiilor de care acesta dispune sau. dar posibilitatea de prelucrare a datelor este mai puţin dezvoltată la el datorită. la această vârstă copilul manifestă o curioziotate senzorială care constituie un sprijin preţios pentru desfăşurarea activităţii instructiv. pe „reorganizarea şi recombinarea unor elemente vechi. stimulându-i dezvoltarea şi efortul de perfecţionare. gândirea. după cum afirmă J. Activitate complexă. Micul şcolar are aceeaşi capacitate ca şi adultul de a primi informaţii. Desfăşurarea jocului didactic captează şi menţine atenţia elevului care este solicitată fără efort atunci când acesta consideră lecţiile interesante. cu toate funcţiile psihice. şi faptului că. intelectuală. spiritul de observaţie. Capacitatea de percepere. întrucât el face trecerea de la etapa acţiunilor practice spre cea a acţiunilor mentale. înfrângerile şi va gusta satisfacţiile victoriei. spre deosebire de adult acesta nu beneficiază de o experienţă anterioară suficientă şi nici de un limbaj corespunzător. rapiditatea conectărilor şi a deconectărilor de la un aspect la altul. În schimb. exprimarea verbală. Flexibilitatea proceselor gândirii se exprimă în uşurinţa trecerii de la un mod de rezolvare la altul. El favorizează apariţia şi dezvoltarea posibilităţilor de învăţare sistematică şi a celor de muncă. lipsa inerţiei.educative. angajându-l total pe şcolar. prezentate într-o formă mai puţin diferenţială la nivelul palierelor inferioare”. Prin desfăşurarea jocului didactic se produc schimbări în conţinutul şi structura proceselor cognitive. paşii de înţelegere efectuaţi corespunzător. Piaget.Este cunoscut faptul că la începerea şcolarităţii. organele de simţ ale copilului sunt dezvoltate sub aspect anatomo-morfologic aproape la nivelul adultului.

capacitatea de a învinge obstacole curente şi mai ales simţul datoriei.figuri şi relaţii este redusă la şcolarul mic. a spritului de iniţiativă. Acesta are proprietatea de a iradia spre toate formele de activitate. elevul încercând să surprindă succesiunea logică a verigilor unei probleme. la dezvoltarea limbajului şi a relaţiilor interpersonale. Ea generează întrajutorarea. În ceea ce priveşte afectivitatea. Cei ce primesc ajutorul simt securitatea ce se creează întotdeauna în relaţiile sociale pozitive. devenind astfel o trăsătură centrală morală a personalităţii. Relaţiile apărute în grup contribuie la o mai bună socializare a micului şcolar. Micul şcolar se simte bine ştiind că aparţine unui grup în care are un rol bine determinat. Ca valori ale jocului putem enumera: . Aceste trebuinţe sunt satisfăcute de organizarea jocurilor didactice pe grupe de elevi. apărând apoi competiţia. are sarcini precise pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit. La baza apariţiei primelor imagini sau variante de rezolvare a problemelor este intuiţia.dezvoltarea spiritului de observaţie. Cooperarea se manifestă cu naturaleţe în cadrul grupului. Asumarea responsabilităţii şi luarea unor decizii contribuie la dezvoltarea caracterului şi a personalităţii şcolarului. În perioada şcolară mică se dezvoltă nu numai atitudini faţă de muncă şi învăţare. o formă de comunicare şi de ajustare conştientizată a metodelor pe care le cunosc şi care s-au dovedit folositoare în munca şcolară. El delimitează datele cunoscute şi verifică mintal unele dintre soluţiile întrevăzute. în general vor să facă mai uşoară sarcina celor care îi ajută. Astfel sunt hărnicia. şi. care este foarte important. Aceasta organizează competiţia astfel încât cea din urmă să fie foarte valoroasă. ci şi trăsături de caracter generate de acestea.perfecţionarea senzaţiilor şi percepţiilor. Cooperarea este o altă sursă de trăsături noi de caracter. . Competiţia cu egali este stimulatoare. care nu înseamnă numai ajutor acordat de cei mai buni celor mai puţin buni. Cooperarea între elevi egali ca posibilităţi poate fi mutuală sau organizată. la această vârstă capătă pondere nivelul trebuinţelor de apartenenţă şi de afirmare. promptitudinea. 27 . Există numeroase probleme ale efectelor competiţiei asupra caracteristicilor personalităţii pe care le angajează şi dezvoltă. ceea ce înseamnă deja o autodepăşire. Competiţiile prea puternic asimetrice creează dificultăţi educative. ci şi o formă de învăţare a celor ce oferă ajutor.

.3. de-a doctorul. . a bilelor. . exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare. de-a vânzătorul. . . pregăteşte individul pentru viaţa de adult. a spiritului de competiţie. Jocul.influenţarea comportamentului copiilor. .jocuri logice.dezvoltarea spiritului de echipă. a beţişoarelor.jocuri sociale – de-a şoferul. Orice joc implică: . 2.respectarea anumitor reguli.jocuri de manipulare – a materialelor mărunte. .respect pentru ceilalţi.disciplină. Există mai multe tipuri de jocuri: ..putere de stăpânire..critică şi cooperare. . Jocul didactic constituie o eficientă metodă de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului. care fac copiii să înveţe o conduită civilizată. .jocuri motrice – alergări.realizarea corectă a sarcinilor. cătărări.jocuri imitative – prin care copilul imită cele întâmplate în realitate sau ceea ce el ar fi dorit să se întâmple: de-a poliţistul. jocuri de construcţie. a păpuşilor. . mai ales prin intermediul regulilor.folosirea limbajului. putem spune. . Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare 28 . de-a zidarul.comunicare. maşinuţelor etc. .exersarea atenţiei şi a imaginaţiei. .

motorii. în general. ca o necesitate obiectivă determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale multilaterale. . care devine o preocupare majoră. Ştim că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţare în care predomină acţiunea didactică simulată. jocuri muzicale. -de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate. În programul zilnic al elevului intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum şcoala.după conţinutul instruirii: jocuri matematice. Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcţii de dezvoltare. Modalităţile de realizare angajează următoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice. în mod special. orientate astfel: “. . 29 . jocuri literare/ lingvistice. la reflectarea evenimentelor vieţii sociale”(Elkonin).Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finălităţile adaptive de tip recreativ proprii activităţii umane.de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase. jocuri de observare. jocuri sportive. Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-învăţare-evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă. jocuri de dezvoltare a limbajului. o bună parte din timp este rezervată şcolii. vizuale. De la această vârstă. jocul rămânând o problemă majoră în prioada copilăriei. . în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenice. schimbări care nu diminuează însă dorinţa lui de joc.de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile.după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive.de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect. în viaţa copilului începe procesul de integrare în viaţa şcolară. Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode mai ales în învăţământul preşcolar şi primar.Odată cu împlinirea vârstei de 6 ani. . tactile). jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive. activităţii de învăţare. .de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect şi cu desfăşurare sistematică.

30 .după competenţele psihologice stimulate: jocuri de mişcare.conţinuturi. reconstituire. intenţia principală a jocului nu este divertismentul. În acest caz. . răbdarea. făcându-l mai atractiv. să le consolideze cunoştinţele. . jocuri de imaginaţie. A treia latură -regulile jocului. de fiecare dată altele. jocuri de memorie. jocuri-ghicitori. . ci învăţătura care pregăteşte copilul pentru muncă şi viaţă. îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ. jocuri pe bază de întrebări. acestea dobândind un alt caracter.regulile jocului. spontaneitatea.sarcina didactică. jocuri orale. pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice. ghicire. . comparaţie. jocuri de limbaj. Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga clasă. anotimpuri. Pentru a atinge aceste scopuri.este constituită din cunoştinţele anterioare ale copiilor. jocuri de orientare. jocuri de cuvinte încrucişate. etc. jocuri pe calculator. reprezentări matematice. jocuri de gândire. elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri. animale.după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie.după resursele folosite: jocuri materiale. etc. jocuri protocolare. datorită sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat. denumire. Cea de a doua componentă a jocului -sarcina didactică. . jocuri cu reguli inventate. de recunoaştere.acţiunea de joc. jocuri de sensibilizare. istorice. aduce variaţie în procesul de instruire a copiilor. jocuri de atenţie. jocul didactic trebuie să fie instructiv. jocuri de creaţie. . jocuri de observaţie. inventivitatea. îndrăzneala. initiaţiva. în care se manifestă isteţimea. jocuri conceptuale. cunoştinţe ce se referă la plante. Prin joc..decurge din însăşi denumirea ei. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut. rezultat din încercarea puterilor. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare şi se succed în ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii. Prima latură -conţinuturi. jocuri pe bază de fişe individuale.după formă de exprimare: jocuri simbolice.poate să apară sub forma unei probleme de gândire. Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive: . jocuri spontane.

. să îmbine forma de divertisment cu cea de învăţare.introducerea în joc.să creeze momente de relaxare. în vederea recuperării energiei nervoase a elevilor. Totodată regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor dintre copii. .să fie proporţionat cu activitatea prevăzută de programă şi structurat în raport cu tipul şi scopul lecţiei desfăşurate. În cazul în care jocurile organizate au scop educativ bine precizat. . pot fi grupate după obiectivele urmărite şi tipul lecţiei.cuprinde momente de aşteptare. întrecere şi fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută si atractivă pentru elevi. să-şi cultive iniţiativa. iar după tipul lecţiei jocul este folosit ca mijloc de predare. Indiferent de modul de folosire. Jocul didactic nu poate fi desfăşurat la întâmplare.Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace.să fie pregătit de învăţător în direcţia dozării timpului şi a materialului folosit. În aplicarea lui trebuie să se ia în considerare următoarele condiţii: . jocul didactic îl ajută pe elev să-şi angajeze întregul potenţial psihic. devin metode de instruire.încheierea jocului.să fie variat. cum să rezolve problema respectivă. asimilare. . sistematizare. recuperare a cunoştinţelor.să se folosească atunci când copiii dau semne de oboseală. flexibilitatea gândirii. surprize. acesta devine un procedeu didactic. . 31 . spiritul de cooperare şi de echipă. . iar dacă jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristică a unei lecţii.jocul să se constituie pe fondul activităţii dominante urmărindu-se scopul şi sarcinile lecţiei. jocul este folosit în cadrul tuturor ariilor curriculare. jocurile didactice.complicarea jocului. Metodica desfăşurării unui joc didactic cuprinde: . atractiv. de odihnă. mijloc de consolidare. inventivitatea. . Ultima latură -acţiunea de joc. ghicire. Dacă vin în completarea lecţiei.să antreneze toţi copiii în activitatea de joc.executarea jocului. . După obiectivele urmărite. .

prin varietatea lor. dau posibilitatea elevilor să-şi dezvolte vocabularul. . Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învăţare ne va demonstra că: .gândirea elevilor este mereu solicitată şi astfel în continuă formare. înlătură monotonia. temeinic. după caz. corecte. .independenţa. ele dezvoltă spiritul de observaţie. să fie conştientizate de către elevi şi să le creeze o motivaţie pentru activitate.după caz. creativitatea se formează de timpuriu. întrecerea.jocul didactic ne oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc elevii şi de a modela logica gândirii lor. etc. mai degajat. de judecată. .randamentul orei este mai mare. creează stări emoţionale care întreţin interesul şi dau un colorit viu activităţii.activităţile în completare prin joc să fie introduse în orice moment al lecţiei.prin jocuri îi putem cunoaşte pe copii mai repede şi mai bine. . . precise. . sarcinile didactice ale jocului să fie date diferenţiat pentru a preîntâmpina rămâneri în urmă la învăţătură.să fie repartizate. . stereotipia.. mişcare.să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale ale elevilor.să nu afecteze fondul de timp al lecţiei propriu-zise. activ.regulile de joc să fie explicate clar şi să se urmărească respectarea lor de către elevi . surpriza.să nu se facă abuz de joc. comunicarea devine mai permisivă. . verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut. de analiză. . . stimulator şi dinamic. încât procesul de învăţare să se transforme în joc şi să fie luat ca atare.să urmărească formarea deprinderii de muncă independentă.indicaţiile privind desfăşurarea activităţii să fie clare. în diferite secvenţe. Elementele de joc: ghicirea. . . prin crearea unor situaţii-problemă. sarcinile didactice având caracter progresiv.activităţile de joc să se desfăşoare într-un cadru activ. . în joc devine mai curajos. .să nu fie prea uşoare. nici prea grele. . rutina. . 32 .iniţiativa copiilor creşte.

memoria. rămân exterioare inteligenţei copilului. Relevând legatura dintre joc şi munca copilului. el susţine că . Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului. la exersarea deprinderilor. limbajul.rebusul şcolar . poate fi folosit şi ca metodă/mijloc de învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode. dezinteresului. Fiecare rebus are un obiectiv al său. fără aceasta.toate metodele active de educare a copiilor mici să furnizeze acestora un material corespunzător pentru ca jucânduse. dar mă voi opri în acest material la prezentarea unui joc. un joc al inteligenţei .Literatura de specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în cadrul lecţiilor din toate ariile curriculare iar măiestria învăţătorulul va duce la rezultate deosebite. Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului. În acelaşi timp însă. la consolidarea şi la valorificarea lor creatoare. ineditul joc dezvoltă procese psihice ale elevului: gândirea. De aceea. Rolul regulii este acela de a păstra structura şi desfăşurarea jocului. Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creşterea curbei oboselii. contribuie. creativitatea. rebusul şcolar îl face pe micul participant ca prin rezolvarea diferitelor rebusuri şcolare să se simtă şi el mai aproape de fraţii mai mari. rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice. Jucătorul trebuie să accepte şi să realizeze ordinea structurală a jocului. ce poate fi folosit la toate disciplinele. 33 . bine pregătit şi organizat. Jean Piaget a pus în evidenţă aportul jocului la dezvoltarea intelectuală a şcolarului. conducând la evitarea plictiselii. prin rezolvarea sarcinilor didactice. atenţia. rebusul. de adulţi. o structură şi reguli sub forma unor succesiuni ordonate. voinţa.. e adevărat. ei să reuşească să asimileze realităţile intelectuale care.’’ Ca mijloc instructiv. Este un mijloc de educaţie indirect. Lista jocurilor folosite în cadrul activităţilor este vastă. Privit ca un frate mai mic al rebusului şi ruda cu integramele atât de gustate în zilele noastre. teoretic acum.

stimulativ asupra elevului. cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în ce mai mult. . atât în ceea ce priveşte nivelul de pregătire ştiinţifică. dacă am promite elevilor din clasă că cei ce vor termina primii exerciţiile date spre rezolvare vor primi ca recompensă un rebus interesant. . De ce să nu recunoaştem că. rezultă că adevărata problemă a succesului şcolar nu constă în a stabili dacă un elev este apt sau nu să obţină rezultate vizate de şcoală. succesul şcolar se raportează la totalitatea elevilor. creaţie).modul de realizare (individual sau în grup).modul de evaluare (oral. cât şi dezvoltarea capacităţii de a se instrui. ci în a găsi metode şi mijloace potrivite pentru aceasta. Rebusul şcolar sprijină succesul şcolar prin: . caracterul.conţinutul urmărit (o lecţie. afectivitatea.cunoştinţele însuşite. test).Rebusul oferă învăţătorului posibilitatea observării comportamentului elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii. scris. deoarece în rezolvarea rebusului elevul depune efort voluntar şi rezolvă motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme. transfer. Galperin) apreciază că orice elev poate asimila un conţinut dacă sunt folosite căi adecvate de activitate cu aceştia. temperamentul. Succesul are un efect mobilizator. Reprezentanţii teoriei intelectualiste învăţării (Bruner. Dar pentru aceasta. .). la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi combaterea insucceselor. Una dintre cele mai puternice structuri motivaţionale ar fi starea de curiozitate ce se manifestă în dorinţa rapidă de a rezolva rândurile orizontale ale rebusului. chiar şi cei cu un ritm mai lent. trăsături de personalitate. abilităţile de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor probleme. într-o bună măsură. să-şi indeplinească cât mai bine şi mai repede sarcina dată. Rebusul şcolar contribuie. orice învăţător. capacităţile intelectuale. de a deveni. . în care este implicată inteligenţa. un capitol etc. aceştia s-ar grăbi. De aici. spre a descoperi cuvântul (cuvintele) de pe verticala A-B. corelează potrivit cu performanţă şcolară. Astfel. trebuie să-şi precizeze dinainte: .evaluarea-măsură în care sunt îndeplinite obiectivele activităţii didactice. 34 .finalitatea urmărită (memorare. în realizarea sau folosirea rebusului. aplicare.

Rebusul şcolar poate constitui obiectivul activităţii unui cerc de elevi. rebusul şcolar poate fi folosit în orice tip de activitate şcolară (lecţie.4. iar prin sarcina dată. rol important capătă latura instructivă. de orice vârstă şcolară au o mare satisfacţie când reuşesc să le rezolve. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult. oferind şi posibilitatea organizării unor concursuri şcolare distractive şi instructive. consolidare. dezvoltarea personalităţii copilului. cum. În concluzie. Pentru obţinerea acestor rezultate învăţătorul trebuie sa fie un mare « meşter » în a şti când. la multe discipline din învăţământul primar. creativităţii şi a tuturor sărbătoririi. dezvoltarea proceselor psihice şi intelectuale. subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze 35 . La cercurile de specialităţi: limba româna. să fie un creator de astfel de jocuri. comemorării unor date. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ. la orice vârstă şcolara mică. personălităţi. ca şi cele din cultura lor generală. istorie. în verificare. potrivit temei deopotrivă educative şi 2. transferul acestora. au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. concurs). au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv. Rebusul şcolar poate fi folosit în scopuri diferite: îmbogăţirea cunoştinţelor. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. pentru care copiii. de către orice elev cu posibilităţi normale de învăţare. sub directa lui supraveghere. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. geografie. completare la tema cercului. pentru a fi rezolvat sau solicitat ca o creaţie. cerc. Se pot organiza diverse concursuri literare şi istorice cu ocazia propuse. unde poate fi folosit rebusul şi mai ales. fixarea. unde rebusul şcolar se poate folosi. ştiinţe se poate folosi rebusul ca auxiliar. evaluare. în momente diferite ale lecţiei. ca moment distractiv sau ca un exerciţiu de creativitate. folosinduşi toate cunoştinţele căpătate în şcoală.

este totuşi un joc şi de aceea pentru reuşita lui trebuie să respecte câteva reguli: . 36 . una care să aibă rol organizatoric. + foloseşte material didactic variat. diferite de cele cunoscute.să stârnească o reală plăcere copiilor. + prin conţinutul şi sarcinile propuse antrenează intens operaţiile gândirii. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv-motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora. + formulează o sarcină didactică legată de conţinutul şi structura jocului. Chiar dacă este un joc didactic.fiecare joc să aibă cel puţin două reguli: una care să traducă sarcina didactică într-o acţiune concretă. care se constituie în elemente de susţinere a situaţiei de învăţare.diverse soluţii de rezolvare. dar şi de nivelul de vârstă. + jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o formă plăcută.să ţină cont de capacitatea de înţelegere a copiilor. cultivând la copii curajul şi încrederea în forţele proprii. de particularităţile individuale. + utilizează reguli de joc cunoscute anticipat . + prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil în lumea jocului. + diminuează rigiditatea activităţii de învăţare făcând-o atractivă . + prin regulile jocului şi prin modul de rezolvare a acţiunii formează la copii conştiinţa disciplinei. potrivit capacităţilor lor individuale. . dar şi imaginaţia. antrenând copiii la o activitate susţinută de un caracter de seriozitate totuşi. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. + prin crearea atmosferei atractive de desfăşurare a jocului se dezvoltă la copii interesul şi motivaţia pentru activitatea de învăţare. + foloseşte un conţinut matematic prezentat într-o formă accesibilă şi cât mai atractivă. Orice exerciţiu sau orice problemă poate deveni joc didactic dacă: + formulează un scop prin raportare la obiectivele specifice fapt ce va determina finalităţi funcţionale jocului. + sarcina didactică să se refere la ceea ce trebuie să facă în mod concret copiii în timpul jocului pentru a realiza scopul propus. + foloseşte elemente de joc strâns împletite cu sarcina didactică. adecvat conţinutului.

Prin joc se pot exercită cele mai complexe şi mai importante influenţe formative şi se înregistrează seria de transformări cantitative şi calitative necesare. în final. Învăţarea prin joc va rămâne o componentă importantă a învăţământului primar din mai multe motive: . . Pronind de la aceste particulariţi ale şcolarului mic. perecum şi cel de echipă. precum şi spiritul de echipă. angajarea pentru învingerea greutăţilor. potrivit condiţiilor interne sau externe necesare execuţiei lui. . atenţia. jocul didactic este ridicat la rang de principiu mai ales la clasele I şi a II-a. . ori consolidarea acestora. cadrul didactic ar trebui să aibă permanent în atenţie conţinutul şi structura jocului. Jocurile didactice matematice antrenează operaţiile gândirii. disciplina şi spiritul de ordine în desfăşurarea unei activităţi.copiii să participle activ. Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului. . . atenţia. ..respecta particularitaţile de vârstă ale elevilor.dezvoltă sipritul de iniţiativă şi independenţă în muncă. Pentru a stabili unele sarcini de învăţare.uşurează însuşirea şi consolidarea cunostinţelor.formează deprinderile de a munci corect şi rapid. relaxante. să fie actori. În folosirea jocului cu şcolarii mici se reflectă şcoala. succesul. copiii să fie puşi să lucreze ceva concret.să se dea cât mai puţine explicaţii. 37 . nu spectatori.conţine elemente distractive.înlesneşte participarea activă la însuşirea cunostinţelor. mai temeinică şi mai plăcută a unor cunoştinţe relativ aride pentru această vârstă. Se asigură totodată adaptarea copilului la munca şcolară. vor pregăti treptat pe omul de mâine. disciplina şi ordinea în desfăşurarea unei activităţi. introducându-l treptat pe copil în practica învăţării şi a muncii în genere. respectarea exemplară a regulilor de joc şi. sinteza şi comparaţia. formează deprinderi de lucru corecte şi rapide şi asigură însuşirea mai rapidă. . Acceptarea şi respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul comun al grupului din care fac parte.dezvoltă spiritul creator şi de obeservaţie. lumea şi viaţa şi reflexul lor cognitiv şi moral. .antrenează operaţiile gândirii elevillor: analiza. dar şi accesibilizarea unor cunoştinţe mai aride sau mai abstracte. dezvoltă spiritul de iniţiativă şi independenţa în muncă.

Ţinând cont de sarcinile şi scopurile urmărite jocurile didactice matematice se clasifică în: . polivanetă care să-i permită să se orinteze în probleme realităţii înconjurătoare. Ei învaţă în aceste clase să prelucreze cunoştinţele dobândite şi să le verifice. Un rol foarte important în jocurile matematice îl are activitatea conştientă. Aceste jocuri se pot organiza frontal sau pe echipe şi mai rar individual. .jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori.după conţinutul capitolelor: . să cunoască metodele ştiinţifice de demonstraţii şi control. Jocurile matematice pun elevul în situaţia de a descoperi soluţii noi şi chiar originale. În predarea matematicii la ciclul primar. 38 .jocuri în completarea lecţiei. folosirea unui limbaj matematic adecvat. . suplă. jocurile au o mare valoare formativa şi sunt necesare în studiul diferitelor noţiuni matematice pentru accesibilizarea acestora.jocuri ca lecţie completă. orientare spaţială şi de geometrie.jocuri dicatice matematice pentru însuşirea operaţiilor matematice.după momentul folosirii în cadrul lecţiei ca formă de bază a procesului de învăţământ: .jocuri didactice matematice pentru însuşirea numerelor naturale. Restabilind un echilibru în activitatea şcolarilor jocul fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora. 2. În clase primare elevii capătă idei asupra ştiinţelor matematice.5. dar mai ales în consolidarea deprinderilor de calcul oroal şi scris.Scopul jocului este acela de a-l înarma pe copil cu un aparat de gândire logică. Conceptul de joc didactic matematic Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea urmăreşte obiective de pregătire intelectuală.jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi. să exprime judecăţi şi raţionamente variate într-un limbaj simplu. . punând bazele edificiului pe care-l vor ridica în clasele următoare. . . generând o motivaţie secundară dar stimulatorie constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accelerat al muncii şcolare.

39 . Vom căuta să conturăm în continuare caracteristicile acestui tip de joc. uneori chiar să se încaiere. Copilul simte nevoia să se afirme. Aceste jocuri pe care Buhler le numeşte jocuri funcţionale. Să le analizăm critic şi să căutăm să clarificăm natura şi esenţa jocului copilului. de ce jocurile lor iau anumite forme şi au anumite conţinuturi bine determinate? Pentru asemenea explicaţii există o multitudine de teorii care încearcă să lămurească problema. să obţină performanţe superioare altora. ci afirmarea subiectului însuşi cu prilejul unei activităţi sau a alteia”. aşa cum arată psihologul român Ursule Şchiopa. Faptul că toţi copiii se joacă şi jocul ia anumite forme bine determinate. să-şi dezvăluie potenţele. La copilul mic găsim jocuri care sunt simple exerciţii funcţionale. care sunt cele mai caracteristice activităţi ludice. Ele însă. aceste jocuri sunt exerciţii pregătitoare in vederea activităţilor vitale de mâine (teoria exerciţiului pregătitor). afirmă Jean Chiteau .apare o activitate ludică de un tip nou pe care animalul o ignoră cu totul. activitatea prin care copilul îşi afirmă potenţiale. care ne interesează în mod deosebit în această lucrare: Jocul nu mai înseamnă de acum înainte . Noi vom restrânge conceptul de joc la formele folosite de copilul preşcolar şi şcolarul mic. iar după Car susţinătorul teoriei exerciţiului suplimentar. cea preşcolară şi şcolară mică. jocul nu are numai rolul de a pregăti noua generaţie pentru acele acţiuni de care va avea nevoie la maturitate ci şi acelea de a procura organismului stimulanţi necesari organelor şi mai ales sistemului nervos. mişcă o sunătoare şi ascultă cu interes sunetele. în orice caz să se întreacă. Aceste teorii care pun accentul pe rolul jocului în dezvoltarea psio-fizică a copilului. La această vârstă. să-şi manifeste forţa şi superioritatea eului.. atestă faptul că jocul are un rol în dezvoltarea potenţelor fizice şi psihice. De la început trebuie să facem observaţia că jocul ia forme diferite şi poate cuprinde în sfera sa acţiuni cu totul diferite. trebuie să analizăm esenţa mecanismului său de natură bio-psiho-socială. a personalităţii în formare. nu pot explica toate caracteristicile jocurilor. adică să răspundem la întrebările: de ce se joacă copiii. le găsim atât la oameni cât şi la animale: pisoii se joacă cu hârtie de-a prinsul şoriceilor. iezii se bat cap în cap. cum ar fi mişcarea unui zurgălău de către un copil în leagăn şi jocul de şah al adultului.. Gros. Tocmai în perioada de manifestare plenară a activităţilor ludice. După K. Îi place să lupte.afirmarea cutărei sau cutărei funcţii noi. copilul dă din mâini şi picioare şi se bucură.Ca să putem valorifica resursele instructiv educative ale jocului. mai ales când este vorba de prima copilărie. îşi demonstrează propria sa valoare”. sunt confirmate de realitate.

sau vrea să realizeze lucruri ce depăşesc puterea lui. Putem spune deci că. cu reguli severe. ci oarecum voită. Toţi cei care crează. cathartic. Jocul este o activitate serioasă. căci copilul îşi dă seama care e realitatera şi care este lumea jocului. imitînd activităţile maturilor. convenţională. Carr. De aceea observăm că adeseori copiii se supără dacă regulile nu sunt respectate. care proiectează o realitate nouă. proiectarea.Pe această caracteristică mizăm la şcoală.Principalul în joc îl reprezintă situaţia imaginară’’. este o altă caracteristică importantă a jocului pusă în avidenţă de Vigotald. ar avea un rol purificator. În jocurile lor copiii copiază activităţile sociale ale adulţilor (spală rufele păpuşii. face o demonstraţie netă între lumea creată de el pe care o admite convenţional în cursul activităţii ludice şi cea reală (păpuşa e copil.). Asimilarea experienţei sociale. pentru o mobilizare a capacităţilor elevilor prin joc. băţul e cal sau puşcă. de aceea poate fi lesne integrat în lecţiile de matematică. evadează într-o lume aparte. Unii psihologi socot. că. iar jocul nu este luat în serios. îşi poate manifesta şi contura mai bine personalitatea. În joc copilul se desprinde de realitate. de asemenea o caracteristică a jocului.. Prin ea copilul se pregăteşte pentru muncă şi pentru viaţă. Aşa face arhitectul.)şi în acest mod se pregătesc pentru viaţă. cum se întâmplă în prima copilărie sau la maturi. să-şi afirme capacităţile legate de rezolvarea problemelor. care presupune osteneală. Copilul nu se joacă numai pentru a se amuza sau pentru o plăcere senzuală. inventatorul şi aşa procedează copilul în joc. Totuşi jocul n-ar fi joc dacă s-ar caracteriza numai prin seriozitate. care rămâne totuşi secundar faţă de cel funcţional şi de integrare socială. există această evadare a copilului într-o lume fictivă. în care există un grad mai mare de manifestare după voia copilului. 40 . jocul este un fel de supapă de siguranţă prin care copilul se descarcă de anumite porniri reprobate de societate. . romancierul. De altfel fuga în afara realităţii nu este totdeauna o evadare. etc. Nu e vorba de o iluzie totală. Nu putem nega în acest rol al jocului. Copiii se întrec să lucreze mai bine. în vederea dezvoltării gândirii matematice. prin imitaţie. în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. După Trend. Prin această seriozitate jocul se apropie de învăţătură. Adler. conduc automobilul. Probabil în această lume fictivă. se refugiază într-o lume închipuită a ideilor. anticiparea este. etc.

anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia. fixarea regulilor. încheierea cu aprecierile necesare. desfăşurarea jocului. În alte jocuri. Desfăşurarea jocului include şi la mai multe sarcini: introducerea în joc. de modul în care se asigură o concordanţă deplină între toate elementele ce-l definesc. complicarea lui pentru introducerea de noi variante (dacă este cazul). prezentarea materialului. a materialului necesar. executarea jocului. 41 . organizarea şi desfăşurarea lui metodică. materialul se distribuie la începutul activităţii de joc pentru ca elevii intuind în prealabil materialele didactice necesare vor înţelege mult mai uşor explicaţia legată de desfăşurarea jocului. Distribuirea materialului necesar este o problemă de care trebuie să se ţină seama. Realizarea jocului didactic presupune mai multe etape: pregătirea jocului.1.CAPITOLUL III METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC LA CLASELE I – IV 3. Uneori activitatea poate să înceapă printr-o scurtă discuţie cu efect motivator. Proiectarea. Introducerea în joc îmbracă forme variate în funcţie de tema jocului. alteori introducerea se poate face printr-o scurtă expunere care să stârnească interesul şi atenţia elevilor. În general. Există jocuri didactice matematice în care materialul poate fi împărţit elevilor după explicarea jocului. organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic Reuşita unui joc didactic este condiţionată de proiectarea. Organizarea jocului didactic matematic constă în împărţirea corespunzătoare a elevilor clasei în funcţie de acţiunea jocului şi chiar o reorganizare a mobilierului sălii de clasă pentru buna desfăşurare a jocului. explicarea şi demonstrarea regulilor jocului.

fără cuvinte de prisos. introducerea nefiind direct obligatorie. Jocul se numeşte „Vreau în căsuţa mea!””. 42 . de stagnare. să prezentăm conţinutul jocului şi principalele lui etape. Există două moduri de a conduce jocul elevilor– conducerea directă (învăţătorul având rolul de conducător al jocului). de la o lecţie la alta. să urmărească evoluţia jocului. şi conducerea indirectă (conducătorul ia parte activă la joc. Anunţarea jocului trebuie făcută în termeni precişi. Sarcinile ce-i revin învăţătorului în ambele cazuri sunt:     să imprime un anumit ritm jocului (timpul este limitat). conducătorul acordă independenţă elevilor. îi lasă să acţioneze liber. Pe parcursul jocului se poate trece de la conducerea directă la cea indirectă sau se pot alterna. să menţină atmosfera de joc. deoarece se îndeplineşte formal. De exemplu: „Astăzi vrem să vedem care ştie să calculeze fără să greşească”. respectându-se regulile stabilite. evitând momentele de monotonie. reamintind regulile. Se poate începe anunţarea şi printr-o frază interogativă : „Ştiţi ce o să jucăm astăzi? Vreţi să vă spun?” sau alte formule variate astfel ca anunţarea jocului. să controleze modul în care elevii rezolvă sarcina didactică. Fixarea regulilor de multe ori nu se justifică. Astfel noi. În executarea jocului se ţine cont de faptul că el începe la semnalul conducătorului. Atunci când jocul are o acţiune mai complicată se impune o subliniere specială a acestor reguli. Se poate folosi de asemenea formula clasică : „Copii. dând unele indicaţii organizatorice. să dăm indicaţii cu privire la modul de folosire a materialului didactic. Explicarea jocului constituie un moment hotărâtor pentru succesul jocului didactic. Pe măsură ce elevii capătă experienţa jocurilor matematice. să fie cât mai adecvată conţinutului acestuia. de aceea vom organiza împreună jocul „Hai să socotim!”. învăţătorii trebuie să-i facem pe elevi să înţeleagă sarcinile ce le revin. în funcţie de regulile jocului. Jocul se poate începe şi dacă se anunţă direct titlul. astăzi vom organiza un joc nou.introducerea se poate face prin prezentarea materialului. asigurând însuşirea lor rapidă şi corectă. să precizăm regulile jocului. să scoatem în evidenţă cerinţele pentru a deveni câştigători. La început acesta intervine mai des în joc. mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga acţiune a elevilor. fără să interpreteze rolul de conducător).

de dezvoltare în mod armonios a facultăţilor mintale ale preşcolarilor şi şcolarilor. În esenţa lor metodele şi procedeele îndeplinesc 43 . introducerea unui element de joc nou. etc. Pentru a face activităţi cât mai atractive. regulile jocului. cu stricteţe.    Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi: autoconducera jocului (elevii devin conducătorii jocului. găsind mijloacele potrivite pentru a-i antrena pe cei timizi. relaţiile dintre ei. asupra modului în care s-au respectat regulile de joc şi s-au executat sarcinile primite. îl organizează în mod independent). Calitatea fundamentală a unei metode este eficienţa şi eficacitatea ei. Jocul didactic matematic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecţie şi în orice clasă a ciclului primar. să urmărească comportarea elevilor. 3. asupra comportării elevilor. să urmărească felul în care se respectă. făcând recomandări şi evaluări cu caracter individual şi general. Fiecare procedeu eficient sporeşte valoarea metodei în care se integrează tot aşa după cum fiecare procedeu lipsit de eficienţă contribuie la deprecierea metodei. schimbarea materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să rezolve probleme cât mai diferite în cadrul aceluiaşi joc) complicarea sarcinilor jocului. Metode şi procedee utilizate – generalităţi Metodele de învăţământ sunt tehnici folosite de cadrele didactice în cursul activităţilor de predare respectiv de învăţare de formare a priceperilor şi deprinderilor. pentru a le spori eficienţa. să creeze condiţiile necesare pentru ca fiecare elev să rezolve sarcina în mod independent sau în cooperare. În încheierea jocului învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri asupra felului în care s-a desfăşurat jocul. introducerea unui material nou. o manieră de aplicare practică a unei metode. Procedeele pun în evidenţă o modalitate de lucru. folosim o gamă variată de procedee în aplicarea fiecărei metode de învăţământ.2. să activeze toţi elevii la joc.

Algoritmizarea 1. Metoda expunerii 2. eficienţa activităţilor depinde nemijlocit de concepţia cadrelor didactice după funcţia pe care o au metodele şi procedeele de învăţământ. de experienţa lor de viaţă. se folosesc următoarele metode: 1. Metoda problematizării 7. Metoda învăţării prin descoperire 8. consolidarea şi verificarea lor. accesibilă copiilor şi întotdeauna însoţită de material didactic. explicaţia. În cadrul jocurilor didactice şi cele logice.funcţia de a apropia copiii de conţinutul activităţilor. Metoda observaţiei 6. În clasă. astfel încât să-i antreneze şi pe aceştia. Sarcinile instructiv-educative ale procesului de învăţământ pot fi realizate în bune condiţii dacă în desfăşurarea activităţilor se foloseşte nu o singură metodă sau procedeu. Ţinând cont de acestea.Metoda demonstraţiei – este o metodă importantă folosită pentru transmiterea de cunoştinţe cât şi pentru fixarea. Explicaţia în activităţile cu conţinut matematic trebuie să fie scurtă. de a facilita înţelegerea şi însuşirea cunoştinţelor. Discuţia trebuie să aibă o formă accesibilă. expunerea poate fi sub următoarele forme: discuţia. alegerea lor făcându-se în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor. să trezească interesul elevilor. în cadrul activităţilor matematice care conţin secvenţe de joc didactic. Metoda demonstraţiei 3.Metoda expunerii – constă în transmiterea cunoştinţelor noi prin cuvântul învăţătorului. 2. ci se face constant uz de mai multe metode şi procedee integrate în complexe metode cât mai variate. Ea se foloseşte de obicei în predarea cunoştinţelor în funcţie de conţinutul activităţii care se predă precum şi de particularităţile de vârstă ale copiilor. Metoda conversaţiei 5. explicaţia se referă la modul cum sunt prezentate regulile impuse de desfăşurarea jocului. Metoda exerciţiului 4. Modelarea 9. Îndrumarea şi orientarea. Pentru a putea dobândi un 44 .

caracter activ. diafilme. În cadrul activităţilor matematice. Prin întrebări ca: „Ce cifră aveţi în faţă?” (cifra 5). calculator. machete. În utilizarea metodei demonstraţiei combinată cu explicaţia învăţătorul trebuie să folosească materiale didactice cât mai variate. şi a stimula învăţarea. Şir crescător Şir descrescător 3.Metoda exerciţiului – este metoda care dă posibilitatea copiilor să repete sub diferite forme ţi cu material variat cunoştinţele transmise. deprinderea de a număra. de a rezolva probleme. fie planşe. această metodă este folosită în momentul predării cunoştinţelor pentru a descrie cât mai amănunţit materialul intuitiv şi procedeul de lucru. Copilul este ajutat ca la suport şi pe bancă să aşeze cifra respectivă. Exemplu: Lecţia „Numărul şi cifra 5” sarcina didactică „Aşează în dreptul cifrei atâtea obiecte câte îţi arată ea”. de a socoti. În baza efectuării exerciţiilor stă exemplul şi explicaţia învăţătorului. filme. ea trebuie făcută cu multă atenţie şi exigenţă. prin exerciţiu se asigură formarea deprinderilor de a compara numerele de a le ordona după anumite criterii. de aceea. cu aplicabilitatea cât mai variată a procedeelor. 45 . Exemplu: În formarea şirului crescător de la clasa I în „Constituirea unor grupe de obiecte după anumite criterii” se explică şi se demonstrează în acelaşi timp ca suport procedeul de lucru pe bază de material intuitiv stabilindu-se că în formarea şirului crescător se porneşte de la obiectul cel mai mic la cel mai mare. explicaţia (cu forma ei distinctă-demonstraţia logică) şi demonstrarea se folosesc cu rezultate din cele mai bune ca metode de prezentare. De asemenea. copilul fiind pus în situaţia de a rezolva sarcina didactică pe baza materialului intuitiv. descriere şi explicare logică. Valoarea unei demonstraţii corecte se răsfrânge direct asupra modului de gândire şi de acţiune a copiilor. iar în dreptul ei tot atâtea floricele câte ne arată cifra. diferite imagini ale obiectelor. iar în formarea şirului descrescător se începe de la obiectul cel mai mare la cel mai mic ţinându-se cont de formarea exerciţiului de lucru de la stânga la dreapta.

Situaţie problemă desemnează o contradicţie. o modalitate de înţelegere a cauzalităţii. iar când este folosită în scopul fixării şi mai ales al verificării cunoştinţelor i se spune conversaţie examinatoare. 5. Întrebările ce implică conversaţia trebuie să fie simple.Metoda conversaţiei – este metoda care utilizează întrebarea şi răspunsul în scopul însuşirii şi repetării cunoştinţelor. Întrebarea trebuie adresată întregii clase într-un ritm viu.Folosirea cu succes a exerciţiilor este condiţionată de respectarea anumitor cerinţe. generalizări. 6. precise şi complete. Când conversaţia este folosită în scopul însuşirii unor cunoştinţe noi poartă denumirea de conversaţie euristică. 46 . El trebuie să aibă idei clare. a consolidării. de sesizare a realităţilor. să fie variate. clare. precizări. clar formulate. Rezolvarea propriu-zisă a problemei. o situaţie conflictuală.Metoda problematizării – prin această metodă se urmăreşte educaţia intelectuală a celor ce învaţă. de a stimula cu ajutorul lor participarea activă a elevilor la lecţii şi de a asigura pe această cale însuşirea volumului de cunoştinţe prevăzute de programă cere o serioasă pregătire. Pentru ca metoda conversaţiei să contribuie la îndeplinirea sarcinilor instructiv-educative este necesar ca răspunsurile elevilor să fie corecte. Exemplele unei situaţii conflictuale sunt:     Prezentarea situaţiei problematice. 4. dacă e vorba de examinări frontale şi într-un ritm mai lent în cazul în care se cer comparaţii. Trebuie să se facă deosebire între conceptul de problemă şi cel de situaţie problemă. să stimuleze în mod activ gândirea. să aibă continuitate şi o durată care să asigure formarea priceperilor. deprinderilor şi aptitudinilor (lucrările cu caracter creator). Formularea întrebării. O metodă de creaţie pentru dascăli şi de stimulare pentru copii des întâlnită în activităţile matematice este problematizarea.Metoda observaţiei – trebuie reorientată încât să reclame din partea copilului o activitate independentă şi susţinută de percepere a realităţii. Arta de apune întrebări. Ea trebuie să devină pentru copii un instrument de pătrundere în intimitatea lucrurilor. sistematizării şi verificării acestora. să fie adresate elevilor într-o succesiune logică. Analiza situaţiei problematice. gradate.

tabla magnetică.Modelarea – ca metodă este definită ca un mod de lucru prin care gândirea copilului este condusă la descoperirea adevărului cu ajutorul modelului. dar şi de particularităţile de vârstă ale elevilor. simbolice. Exemplu: Pe bancă sunt 3 creioane albastre şi 7 creioane galbene. Pot fi date elevilor spre rezolvare probleme care solicită independenţa şi flexibilitatea gândirii. materiale din natură. Scrieţi în pătrăţel atâtea liniuţe câte obiecte are mulţimea: Elevii emit multe ipoteze. Exemple de modele simbolice: cifrele. 7. Utilizarea lor depinde de tactul învăţătorului. determinate şi de specificul obiectului de învăţământ. Ca exemple de modele obiectuale avem: flanelograf. 47 . Prin această metodă activitatea intelectuală şi fizică a elevilor este stimulată la maximum şi este orientată spre cercetare creatoare.=). prin efort propriu. cu obişnuinţa de a rezolva singuri. Câte creioane albastre şi câte galbene a putut lua Ionel? Astfel de probleme solicită gândirea ducând la dezvoltarea supleţei şi mobilităţii acesteia. Învăţarea prin descoperire se prezintă sub diferite aspecte. spre descoperirea de adevăruri noi. figurative. probleme noi. dar numai unele sunt plauzibile. Din toate acestea Ionel a luat 6 creioane. figuri geometrice.-. 8.Studiul aritmeticii oferă multe posibilităţi pentru o instruire problematizată. semnele (+. Învăţarea prin descoperire – prin această metodă se urmăreşte informarea elevilor cu tehnica cercetării. Exemplu: Coloraţi atâtea triunghiuri câte arată cifra. Cadrul didactic trebuie să-i obişnuiască treptat pe copii să facă propuneri inteligente. Avem următoarele tipuri de modele: obiectuale.

elevii emit ipoteze şi apoi le verifică. speranţă. instrucţiuni tip. alteori învăţarea prin descoperire este de tip deductiv. Algoritmul îndrumă rezolvarea de probleme. ei pot „descoperi” definirea corectă a unor patrulatere sau regula pentru aflarea ariei acestora. Ei învaţă să gândească. modele sau scheme de desfăşurare a unor activităţi intelectuale. să citească o hartă. etc. bucurie. formule de operaţi. cât şi pe cea afectivă şi voluntară. să rezolve o problemă tipică. să formuleze ipoteze plauzibile să ia atitudine faţă de opiniile altora. Elevii mici îşi însuşesc un număr însemnat de algoritmi necesari în munca lor intelectuală : să facă o adunare. întristare) şi îşi formează trăsături de voinţă ca: hotărârea. Exemplu: . când i se cere într-o problemă să împartă două numere el se foloseşte de algoritmul însuşit (regula împărţirii).La demonstraţii din domeniul geometriei în clasa a IV-a este posibil ca elevii înşişi să ajungă la redescoperirea unor dezvăluiri. Ajutaţi. perseverenţa. să ştim care sunt greutăţile tipice de care se vor izbi. răbdarea. Unii pedagogi consideră că această metodă ar trebui să devină dominantă în desfăşurarea procesului de învăţământ. 48 . să ştim precis dacă aceştia şi-au însuşit cunoştinţele anterioare. Învăţarea prin descoperire dezvoltă capacitatea de adaptare la situaţii noi. Folosirea acestei metode influenţează pozitiv atât activitatea intelectuală. Sunt şi cazuri când descoperirea de noi cunoştinţe este rezultatul unor raţionamente de tip ipotetic-deductiv. Când organizăm activitatea de cercetare este necesar să proporţionăm greutatea acesteia cu posibilităţile de rezolvare ale elevilor. Exemplu: după ce elevul a învăţat regula de împărţire a două numere şi şi-a format deprinderea respectivă.Uneori se procedează inductiv mai ales la elevii de vârstă şcolară mică. Algoritmi se pot prezenta sub diferite forme: reguli de calcul. Însuşirea algoritmilor îl ajută pe elev să gândească uşor procedeul adecvat de a rezolva problemele noi. dar totodată trăiesc cu intensitate stările afective provocate de rezultatele activităţii lor (încredere. Ultimele două dau randament mai mare după vârsta de 10 ani când gândirea elevilor intră în studiul operaţiilor formale. Un algoritm este un procedeu bine determinat de a rezolva o problemă tipică.

Scopul urmărit prin folosirea metodei algoritmizării este de a uşura rezolvarea de probleme tipice. jocuri didactice matematice în completarea lecţiei. pătrat.3. de a forma modalităţi de rezolvare a problemelor complexe. completă. jocurile se pot împărţi astfel: După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei. pentru cultivarea unor calităţi ale gândirii şi exersarea unei logici elementare. ca formă de bază a procesului de învăţământ:    jocuri didactice matematice. După conţinutul capitolelor de însuşit în cadrul obiectului de învăţământ (matematica) sau în cadrul anilor de studii:  jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol sau grup de lecţii. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii În funcţie de scopul şi de sarcina didactică propusă. 3. jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lecţiei. 49 . dreptunghi. de a forma deprinderi de muncă intelectuală.  jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase. ca lecţie de sine stătătoare. Există şi jocuri didactice matematice folosite pentru familiarizarea elevilor cu unele concepte moderne de matematică (cum sunt cele de mulţime şi relaţie) pentru consolidarea reprezentărilor despre unele forme geometrice (triunghi. În acest sens se utilizează jocurile logico-matematice. În cele ce urmează voi prezenta câteva tipuri de jocuri folosite la clasele I – IV în predarea matematicii. intercalate pe parcursul lecţiei sau la final. cerc).

de destindere. Cele mai multe din activităţile în completare iau forma unor jocuri. Prin prezenţa tuturor caracteristicilor situaţiei de joc (trebuinţa de performanţă. precum şi formele de organizare. cu o oarecare uşurinţă. trebuie spus că. Procesele intelectuale declanşate în joc. În ceea ce priveşte conţinutul activităţilor în completare. Scopul activităţilor în completarea este de a crea momente de destindere. activităţile în completarea nu pot fi organizate şi desfăşurate la voia întâmplării.1. de relaxare. direct interesaţi la propria lor formare. organizându-i în eforturi de gândire şi oferindu-le evidente satisfacţii. în vederea prevenirii apariţiei oboselii. de uşurare a procesului adaptării copiilor la specificul muncii şcolare. Jocul didactic poate fi utilizat ca o tehnică atractivă de exploatare a relaţiilor pe o cale mult mai accesibilă. Deşi au aspect de joc multe din aceste forme de activitate pot constitui un mijloc de învăţare eficient. Jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (intercalate pe parcursul lecţiei sau pe final) Şcolarizarea copiilor de vârsta de 6-7 ani a necesitat reducerea duratei timpului afectat fiecărei lecţii. reuşita lor 50 . incertitudine) jocul didactic solicită o angajare deplină a capacităţilor intelectuale ale elevilor. În clasa I. având un deosebit rol formativ şi educativ. la lecţiile din clasa I. au darul de a-i conduce pe elevi la „aflarea” sau „descoperirea” unor adevăruri noi pentru ei. Valoarea principală a jocului rezidă în faptul că face elevii participanţi nemijlociţi.aceasta mai ales daca se are în vedere că între joc şi situaţia reală – cea urmărită de învăţare – există întotdeauna o învăţare formală. Jocul reprezintă o modalitate de asigurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală. de de destindere. Deşi au caracter relaxant. o analogie. depinde de buna rezolvare a problemelor legate de conţinutul şi metodologia lor. jocul didactic poate da un randament sporit faţă de alte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. care au un caracter de relaxare. de uşurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală.3. risc.3. în special cele ale gândirii. făcând parte integrantă din lecţie este necesar sa li se asigure un conţinut şi forme care să permită integrarea lor organică în activitatea dominantă a fiecărei lecţii. sunt introduse activităţi în completare. În acelaşi scop.

(Cântecul: “Una esta luna” Anexa 2) La clasa I în capitolul: „Noţiunea de număr natural”.Anexa 1) Deseori se folosesc în activităţile în completare jocuri însoţite de cântece şi mişcare. evitând ca activităţile în completare sa-i supraîncarce pe micii şcolari cu lucrări fără valoare tehnicoeducativă sau să ducă la irosirea timpului. (Jocul “Caută-ţi căsuţa!” şi “Ce formă ai primit?”. un rol important îl are munca independentă a elevilor. pătrat. triunghi). de a forma deprinderi de rezolvare corectă şi rapidă a exerciţiului. 3. iar clasa să fie împărţită pe grupe.2 Jocurile didactice folosite în munca independentă În realizarea unui învăţământ atractiv. În aceste jocuri mişcarea este o componentă importantă. ea poate fi privită atât ca activitate de formare a 51 .3. de a contribui la fixarea reprezentărilor despre formele geometrice (cerc. Unitatea de învăţare: „Numere naturale mai mici sau egale cu 10” se foloseşte cu succes jocul-cântec „Chipul cifrelor” (Anexa 3). Numai astfel se va asigura caracterul unitar în continuitatea în fiecare lecţie. Se poate spune că în activitatea în completare la orele de matematică se poate folosi cu succes jocuri didactice pe calculator. cu urmări la fel de negative. dreptunghi. Există numeroase posibilităţi pentru satisfacerea acestei cerinţe. formativ al matematicii. în funcţie de subiectul ei. concentrând atenţia copilului în direcţia scopului urmărit. care plac foarte mult copiilor şi care sunt uşoare şi pot fi repede învăţate. Activitatea independentă a elevilor constituie deopotrivă mijloc şi scop al demersului didactic. Acest lucru poate fi realizat dacă există măcar două calculatoare. Din acest punct de vedere. O să redau în continuare câteva jocuri aritmetice ce se folosesc ca activitate în completare cu scopul de a realiza latura formativă a învăţătorului. de a consolida cunoştinţele în legătură cu adunarea şi scăderea. de a antrena intens operaţiile gândirii: analizăm sinteza şi comparaţia.odihnă. de a dezvolta atenţia şi atitudinea disciplinată în joc. însă pe fondul activităţii care predomină în fiecare lecţie.

2. şi a iniţiativei. după anunţarea obiectelor şi a sarcinilor. încă din primele zile de şcoală. asigurând unicitatea acesteia şi soluţionarea tuturor sarcinilor didactice : dobândirea. logic şi stimulează interesul şi potenţialul elevilor. Dozarea sarcinilor de lucru şi în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. fixarea şi consolidarea cunoştinţelor. care solicită un efort intelectual gradat. Integrarea deplină în structura lecţiei. a spiritului de independenţă. Conştientizarea sarcinilor didactice şi a procedeelor de lucru. variate. priceperi şi deprinderi. deprinderile de muncă independentă trebuie formată la elevi. indiferent de nivelul lor de pregătire.Cerinţele activităţii independente – Munca independentă trebuie să răspundă anumitor cerinţe: Respectarea prevederilor programei şcolare privitoare la volumul de cunoştinţe şi conţinutul lecţiei respective. Finalizarea muncii independente cu controlul îndeplinirii ei ţi cu aprecieri asupra calităţii pentru menţinerea interesului elevilor depistarea şi eliminarea la timp a lacunelor şi asigurarea unităţii lecţiei. gradul în care elevii au formate deprinderi de muncă individuală structura şi momentul lecţiei în care se desfăşoară. Concretizarea prin teme accesibile. din clasa I. 52 . cât şi apariţia unor „timpi morţi” în economia orei de curs. Buna desfăşurare a activităţii independente depinde şi de înlăturarea unor factori perturbatori ai acestei activităţi. Elevii trebuie pregătiţi în prealabil pentru munca independentă. pe care le au de îndeplinit sunt prezentate modelele adecvate de executare. În condiţiile activităţii simultane. Dozarea raţională în timp şi ca volum evitând atât supraîncărcarea elevilor. 1. asigurarea unor teme suplimentare facultative pentru elevii dotaţi. cum ar fi fenomenul negativ de interferenţă al cunoştinţelor. cât şi ca mijloc de dobândire a unor noi cunoştinţe.Condiţiile organizării activităţii independente – Condiţiile în care se organizează activitatea independentă a elevilor depinde de: clasa care trebuie s-o efectueze. oferindu-li-se un model de lucru. În acest scop.deprinderilor de lucru.

Activitatea independentă a elevilor îmbracă o varietate de forme în funcţie de obiectivele şi conţinutul lecţiei. dar aceasta este deosebit de importantă. la sfârşitul orei. etc. Activitatea independentă pentru formarea priceperilor şi a deprinderilor de muncă intelectuală. prin care se structurează. etc. şi sistematizează materia dobândită anterior. b)După scopul urmărit. Activitate independentă pentru formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor. 53 . mai ales în condiţiile activităţii simultane. vizând rezolvarea unor exerciţii şi probleme cu aplicarea celor învăţate. Observare independentă sau efectuarea unor experimente în vederea descoperirii particularităţilor unor fenomene. de circa 15-20 minute. într-un capitol sau pe parcursul unui an şcolar. Formele folosite în acest scop urmăresc trecerea la etapa predării-învăţării noilor cunoştinţe. formele de activitate independentă se grupează astfel: Munca independentă destinată pregătirii elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe. de obiectul de învăţământ de clasă şi etapele în care se desfăşoară. dorinţa de cunoaştere. reviste. Temă independentă pentru consolidarea şi recapitularea cunoştinţelor. în acest timp se comunică tema şi îndrumările de muncă independentă. Tipurile şi formele de activitate independentă se fixează în funcţie de sarcinile didactice ale matematicii. concretizată prin exerciţii aplicative. de subiectele lecţiei. stimulând curiozitatea. de timpul afectat.). Activitate de lungă durată. fiind mai dificilă necesită o bună concepere şi organizare în funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Munca independentă cu rol de fixare a cunoştinţelor dobândite la lecţia respectivă. Activitate de scurtă durată. şi efectuarea unor măsurători. exterioare unor deprinderi deja formate c)După conţinutul muncii independente: Activitatea cu manualul sau cu alte cărţi (culegeri de exerciţii şi probleme. a)După (modelul) modul şi durata desfăşurării: Activitate de scurtă durată de la începutul orei (de obicei 5-7 minute). spiritul de imaginaţie şi interesul copiilor.

Jocuri didactice matematice în legătură cu adunarea. urmărindu-se nu numai efectuarea temei ci şi modul în care a fost rezolvată. temele putând fi verificate printr-o întrebare generală adresată de învăţător întregii clase. „Colorează baloanele mici de săpun”. orientare spaţială şi geometrie.Controlul şi evaluarea lucrărilor independente – Se efectuează prin folosirea unor procedee diverse şi are ca principal obiectiv analiza conţinutului acestora. jocuri didactice matematice ca lecţie completă. („Jocul cifrei 1”. Activitatea independentă de scurtă durată nu necesită totdeauna un control amănunţit. „Ce ştii despre mine?”. înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale. scăderea. „Ce piesă lipseşte?”. de recapitulare şi sistematizare.3. “Câte… sunt” -Anexa 7) d). (Anexa 5) b)– Jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi.Anexa 4) După conţinutul unităţilor de învăţare se folosesc: a)– Jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori. „Găseşte cercurile”. „V-aţi găsit locul?”. (Jocul: “Numără mai departe” şi “Caută vecinii. „Jocul numărului 10”. Fişe individuale întocmite de mine sau activitate frontală. după obiective. „Racheta cu mai multe trepte” – Anexa 8) 54 . (Anexa 6) c)Jocuri didactice matematice în legătură cu însuşirea numerelor naturale. cât a rămas”. care se realizează prin confruntarea rezultatelor obţinute de ei cu cele indicate de învăţător. de formare a priceperilor şi deprinderilor Un loc important în verificarea lucrărilor efectuate independent îl ocupă autocontrolul elevilor. „Un fel de domino”. (“Cât a rezultat. etc. controlul lucrărilor independente se va realiza în cadrul tuturor lecţiilor şi în mod deosebit în cele de verificare a cunoştinţelor. „Vântul a luat semnele”. „Hai să socotim!”. elevii urmărind rezolvarea pe tablă sau pe o planşă: „Calculează mingile”. Controlul lucrărilor independente ale elevilor se referă atât la aspectul cantitativ cât şi la cel calitativ. „Tenul – cu o diferenţă”. sunt:   jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (tratate anterior în lucrare). Dintre tipurile de activitate independentă folosite la clasele mici.

ordinea şi punctualitatea.  să permită o evaluare adecvată în raport cu obiectivele stabilite. Temele pentru acasă pot fi: teme pentru dobândirea cunoştinţelor noi.   să constituie un mijloc de a-i deprinde pe elevi să muncească independent. dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune. formarea priceperilor şi deprinderilor. De regulă. perseverenţa şi capacitatea de a învinge dificultăţile.3. pentru fixarea acestora. răspunzând unor deziderate şi anume:   să stimuleze capacităţile intelectuale. Temele prea dificile determină atitudine de descurajare şi indiferenţă. În funcţie de modalitatea de rezolvarea în procesul învăţării se disting trei tipuri principale de probleme care se pot rezolva: . iar cele prea uşoare nu prezintă interes şi nu oferă satisfacţii. să fie interesante. Jocuri folosite ca teme pentru acasă Temele pentru acasă constituie parte integrantă a procesului de învăţământ. Pentru asigurarea succesului şcolar şi realizarea valenţelor educative. să fie diverse în scopul formării capacităţilor de transfer şi evitarea inhibiţiei. se vor efectua temele cele mai interesante apoi cele mai dificile şi la sfârşit cele mai uşoare. fapt ce are repercusiuni asupra corectitudinii temei. Se recomandă efectuarea temelor scrise după învăţarea lecţiei. 55 .3. este necesară selectarea atentă a temelor. ci mult mai simplu.pe baza informării: elevul ajunge la soluţionarea nu prin analiză şi sinteză.  să fie accesibile elevilor. determinând asimilarea aproape fără efort a cunoştinţelor şi păstrarea lor în memorie.3. aflând cheia rezolvării din manual sau de la învăţător. Un factor deosebit de important care contribuie la menţinerea interesului pentru efectuarea temelor constă în corelarea dintre nivelul aspiraţiilor şi conştientizarea finalităţii temelor. creativitatea gândirii elevilor. Pentru a intra cât mai curând în dispoziţie de lucru. Aceasta antrenează perseverenţa.  să educe la elevi voinţa şi atenţia. elevii se pregătesc întâi la disciplinele preferate sau se străduiesc să-şi efectueze temele scrise înainte de asimilarea cunoştinţelor.

= ) „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele (<.pe baza ipotezelor: capacitatea de adaptare a elevilor la procesul instruirii este în funcţie de ritmul biologic zilnic. Având în vedere acestea.prin analogie. Jocuri folosite pentru recunoaşterea semnului operaţiei „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele operaţiilor de adunare şi scădere. transfer). Jocuri folosite în fixarea cunoştinţelor Fixarea cunoştinţelor este etapa lecţiei în care învăţătorul se poate convinge dacă elevii au perceput ceea ce era caracteristic în materialul prezentat şi dacă au înţeles corect esenţialul 56 .3. durata temelor la clasele I – IV trebuie să fie scurtă. >.4. extraşcolară şi volumul mare de teme conduce la supraîncărcarea elevilor. Cercetările făcute şi igiena şcolară au dovedit că depăşirea pragului de rezistenţă a copiilor la efort prin activitatea şcolară. Suprasolicitarea influenţează în mod nedorit asupra situaţiei şcolare a elevilor. consider că la clasele mici jocurile didactice matematice constituie cel mai atractiv şi eficient mod ce se poate utiliza drept temă pentru acasă. >. aplicându-se procedura cunoscută la o situaţie nouă. = ) astfel încât să fie adevărate relaţiile: Jocuri pentru consolidarea deprinderilor de calcul mintal oral şi scris şi dezvoltarea capacităţii de a găsi soluţii multiple de rezolvare pentru aceeaşi problemă. (Jocul: “Câte soluţii ai găsit?” şi “Găseşte cât mai multe soluţii” –Anexa 9) 3. astfel încât să fie adevărate relaţiile”: Jocuri pentru recunoaşterea semnului (<. . În acest sens.. asociere. Problemele de ordin practic se rezolvă frecvent în acest mod (gândire analogă.

Fixarea cunoştinţelor copiilor prin intermediul jocurilor didactice se realizează diferit. se va proceda la îndepărtarea lor. efectuarea unor activităţi practice pe baza cunoştinţelor însuşite ajută pe elevi să-şi fixeze mai bine aceste cunoştinţe şi să-şi formeze priceperi şi deprinderi. de forma pe care o îmbracă acţiunea jocului şi de materialul folosit de învăţător. fie fără acest ajutor. să explice unele noţiuni. jocul: „Câţi porumbei sunt?”). În jocul didactic accentul cade pe perfecţionarea celor învăţate. lămurindu-se ideile respective. formule. În cadrul fixării pot fi completate unele idei expuse în predare. de a preciza locul fiecărui număr în şirul numeric (de exemplu. să stabilească egalitatea sau inegalitatea dintre două mulţimi (de pildă. rezolvarea de probleme. Fixarea poate fi realizată în două feluri: prin repetarea verbală a problemelor esenţiale din tema tratată şi prin aplicarea noilor cunoştinţe în practică. jocul: „Spune a câta bilă lipseşte?”). Jocul didactic constituie mijlocul principal de fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor. în funcţie de sarcina activităţii. Alteori li se cere să expună pe scurt esenţialul. În unele jocuri didactice copiii au posibilitatea de a număra o anumită cantitate (de pildă jocul: „Cine ştie să numere mai departe?”). jocurile: „Cine are o mulţime la fel?”). de a stabili totalul obiectivelor numărate. Pentru repetarea verbală se va cere elevilor să răspundă la întrebări cu caracter sintetic şi se referă la probleme principale. pentru ca elevii să rămână cu noţiuni cât mai clare şi mai precise. adică nu trebuie să se transforme într-o repetare a predării. pe transformarea acestor cunoştinţe într-o achiziţie personală şi pe folosirea lor independentă. Fixarea cunoştinţelor nu trebuie să constituie o repetare. Aplicarea în practică a noilor cunoştinţe îi ajută pe elevi să înţeleagă mai profund şi să-şi întipărească mai bine în minte toate problemele legate de acestea . Prin jocul didactic învăţătorul într-o formă interesantă şi plăcută stimulează interesul copiilor şi repetă cunoştinţele predate cu puţin înainte. pe activizarea cunoştinţelor. În alte jocuri copii au prilejul să compare numerele. Prin unele jocuri elevii îşi fixează expresiile numerice. o reluare aidoma a amănuntelor din materialul predat. sau a raporta numărul la cantitatea corespunzătoare şi invers (de exemplu jocul: „Stop! Adu atâtea beţişoare câte arată cartonaşul!”). (Anexa 10) 57 . legi. ci să se limiteze numai la repetarea ideilor principale. valoarea numărului (de exemplu. Dacă se observă unele lacune în cunoştinţele elevilor. Efectuarea diferitelor exerciţii.din cele explicate. fie cu ajutorul elevilor din clasă.

îşi dezvoltă procesele de cunoaştere. Înainte de comunicarea noilor cunoştinţe învăţătorul îi pregăteşte pe copii pentru ca aceştia să le asimileze în cât mai bune condiţii. fie prin lecţii de însuşire a cunoştinţelor noi. atunci este necesar să se organizeze o convorbire introductivă care să-i ajute pe elevi să-şi lămurească unele noţiuni sau să-şi completeze noţiunile pe care le au deja în legătură cu tema respectivă. convorbiri în care se apelează la cunoştinţele anterioare şi la experienţa de viaţă.5. îşi formează trăsăturile morale.3. O asemenea convorbire mai are rolul de a suscita interesul şi curiozitatea elevilor pentru însuşirea noilor cunoştinţe. Pregătirea elevilor se face adesea prin lecturi. Pentru înţelegerea temeinică a noilor cunoştinţe este necesar uneori ca în prealabil să fie actualizate cu discernământ cunoştinţele însuşite de elevi anterior. O temă bine predată şi bine asimilată uşurează fixarea cunoştinţelor. Dacă cunoştinţele noi nu le continuă pe cele însuşite anterior. 58 . asigură executarea conştientă şi cu mai puţine dificultăţi a temelor pentru acasă. face posibilă verificarea cunoştinţelor într-un timp relativ scurt şi cu bune rezultate. despre legături şi dependenţe cauzale dintre fenomene. voinţa. sentimentele. Ea se poate realiza fie în cadrul lecţiilor combinate. Jocuri folosite în predarea noilor cunoştinţe Predarea de noi cunoştinţe constituie o etapă importantă în cadrul procesului instructiv – educativ.3. povestiri. Prin acest moment al lecţiei (sau lecţie) elevii îşi însuşesc cunoştinţele ştiinţifice despre realitatea înconjurătoare.

elevii stabilesc asemănări şi deosebiri între faptele prezentate.3. 59 . Elevii reuşesc să deprindă şi să-şi însuşească noţiuni. Jocul didactic asigură prin structura sa o mai bună activizare a gândirii copiilor. Mişcarea. Procedeul de joc trebuie subordonat procesului de învăţare. să le formez deprinderi de lucru corecte şi rapide. Luând în considerare faptul că tot ceea ce se face prin efort propriu este mai durabil. mai interesante pentru copii. de la cunoscut la necunoscut. sesizează ceea ce este principal şi ceea ce este secundar. În munca la clasă am respectat principiile didactice: de la uşor la greu. în clasa I. (Anexa 11) 3. Conduşi de întrebările cadrului didactic. de la demonstrarea unor experienţe. stabilesc legăturile dintre fenomene. prin intermediul lui am căutat să dezvolt copiilor dragostea pentru exerciţiul aritmetic. imaginaţia şi creativitatea. caracterizări. interpretarea unor roluri transformă exerciţiile de calcul în acţiuni concrete. să-i pun în situaţii care să le solicite imaginaţia. plăcute şi înlesnesc înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor. Metoda cea mai folosită în predarea noilor cunoştinţe este învăţarea prin descoperire.6. apoi se trece la expunerea celui de-al doilea punct din plan.În transmiterea cunoştinţelor noi se porneşte de la observarea unor obiecte şi fenomene. Jocul didactic este unul din procedeele care fac ca exerciţiile să devină mai atractive. întrecerea. analiza materialului nou şi scoaterea generalizărilor este bine să se realizeze cu participarea activă a elevilor. Modalităţi de lucru la clasa I În cadrul orelor de matematică am căutat încă de când copiii se află în clasa I. În unele cazuri se prezintă o parte din temă care este analizată cu ajutorul clasei. atenţia şi gândirea logică. definiţii. Pornind de la aceste principii şi de la faptul că în grădiniţă jocul a fost principalul mod de manifestare a copiilor. găsesc cauzele şi efectele. Interesul lor este mai viu stimulat prin participarea lor afectivă. legi. alteori de la expunerea verbală a materialului nou. În alte cazuri se expune în întregime materialul nou. avându-se în vedere ca toţi elevii să urmărească cu atenţie şi să înţeleagă. reguli. să le impună o prelucrare creatoare a cunoştinţelor.

sarcinile de lucru ale elevilor în această clasă vor avea un grad de dificultate ceva mai sporit. Tot prin intermediul jocului am stabilit proprietăţile mulţimilor: mare – mic. Prin acest joc şi-au fixat cunoştinţe care vin în sprijinul număratului: „Câte căsuţe s-au format?”. „Câte triunghiuri roşii sunt?”. Noţiunea de mulţime am pregătit-o prin efectuarea unor jocuri. „Câte cercuri mari sunt?”. Am căutat să organizez şi să pregătesc jocuri didactice atât pentru activitatea de predare cât şi pentru fixare. Pentru dezvoltarea mobilităţii proceselor de gândire. am folosit jocul „Uneşte şi colorează”. În activitatea mea la clasă am introdus jocul didactic în etapa predării. gros – subţire. diferite reprezentări şi jocuri didactice: „Jocul numerelor 0. (Anexa 14) În vederea consolidării cunoştinţelor de ordonare şi comparare a numerelor naturale 0 – 20. Exemplu: Jocul „Cine ştie. pe lângă alte procedee am folosit jocul „Câte sunt?” (Anexa 16) 60 . (Anexa 15) Modalităţi de lucru la clasa a II-a Având deprinderi de lucru deja formate.Jocul pentru copii este o activitate cât se poate de serioasă. 7. operaţii cu numere abstracte şi jocuri realizate cu ajutorul rigletelor. scrie!” (Anexa 13) Pentru fixare şi deprinderea elevilor cu ordinea numerelor în şirul numerelor naturale am folosit jocul: „Învăţăm să numărăm!”. 10”. Noţiunea de număr am predat-o intuitiv folosind diverse materiale demonstrative. 8. 1. ca: „Vreau în căsuţa mea!” (Anexa 12). cu scopul de a explica în mod concret noţiunile noi. 6. reprezentări grafice cu mulţimi de obiecte. spirit de echipă şi de observaţie. 3. Compunerea şi descompunerea numerelor am realizat-o parcurgând următoarele etape: activităţi concrete cu mulţimi de obiecte. 2. 5. sus – jos. 4. consolidare şi verificare. Cu toate acestea în activitatea mea la clasă am continuat să folosesc jocul didactic în structura lecţiei ţinând cont de acţiunea formativă ce reiese din îmbinarea activităţii de învăţare şi joc. 9. a deprinderilor de a opera cu simboluri. Jocurile matematice au fost acelea care i-au ajutat pe elevi să se familiarizeze cu competiţia şi să câştige independenţă în muncă. scurt – lung – Jocul: „Cine are o mulţime la fel?”.

(Anexa 20) Asemenea probleme obligă elevii să construiască ipoteze. să construiască alte ipoteze cu valoare operativă superioară faţă de primele până când ajung să rezolve corect problema dată. să încerce soluţionarea pe baza acestor ipoteze. solicită mai mult gândirea elevilor. 61 . Am folosit de asemenea compunerea de probleme după o formulă cu litere. De exemplu: a + b = c sau a – b = c la care s-au compus probleme de forma: „Pe o farfurie sunt 4 mere şi 6 pere. Maria a mâncat 2 mere. de a forma deprinderea de a stabili în mod exact raportul dintre diferite cantităţi.Cu scopul de a consolida deprinderea de rezolvare a exerciţiilor de scădere şi dezvoltarea gândirii logice am folosit jocul „Socoteşte cu atenţie!”(Anexa 17) Jocul: „Cine urcă scara mai repede?”-M-a ajutat să consolidez deprinderile de calcul cu cele 4 operaţii şi să dezvolt atenţia. perseverenţa şi spiritul de muncă în colectiv. Câte mere au rămas?” Rezolvarea problemelor aritmetice în care enunţul nu comandă alegerea operaţiilor ce duc la găsirea soluţiei. (Anexa 18) Jocul: „Ce se poate întreba?” Este un joc folosit cu scopul de a dezvolta spiritul de inventivitate al elevilor. Câte fructe sunt?” „Pe o farfurie sunt 10 mere. să părăsească ipotezele respective când îşi dau seama că sunt greşite. supleţea şi mobilitatea acesteia.

generalizarea. De aceea. precizează şi verifică cunoştinţe. . Studiul matematicii. jocul didactic cuprinde cele mai bogate valenţe formative.abstractizarea. . 62 . stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor.7. ▫ dezvoltarea atenţiei. antrenantă. ▫ dezvoltarea spiritului imaginativ-creator şi de imaginaţie. flexibilitatea gândirii. spiritul de cooperare.3. interesantă. acesta asigură o activitate complexă. . poate înviora lecţia şi ca urmare drumul spre deprinderi este mai sigur şi mai plăcut.. buna dispoziţie cu sarcina didactică la potenţialul intelectual. disciplinei şi spiritului de ordine în desfăşurarea unei activităţi. urmăreşte să asigure cunoştinţe matematice de bază şi să formeze deprinderi de calcul. creativitatea. inventivitatea.sinteza.ordonarea. . în clasele primare.3. de mult antrenament.compararea. pune în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare. dezvoltând la elevi deprinderi de muncă independentă. iar competitivitatea angajează la efort toate capacităţile elevului. plăcută. . fără a produce oboseală. jocul didactic este o formă accesibilă şi plăcută de învăţare activ-participativă.analiza. perseverenţă şi dârzenie în învingerea dificultăţilor. . dar şi un mijloc prin care învăţătorul consolidează.Învăţăm jucându–ne la matematică”-clasele III-IV La vârsta şcolară mică.concretizarea. Prin folosirea jocurilor didactice în predarea matematicii la clasele primare se realizează şi importante sarcini formative ale procesului de învăţământ: ▫ antrenarea operaţiilor gândirii . . Pentru a ajunge la deprinderi intelectuale temeinice este nevoie de mult exerciţiu. Îmbinând distracţia. surpriza. moral şi fizic al copiilor. Deoarece corespunde particularităţilor vârstei şcolare mici. Jocul didactic este o metodă activ-participativă. stimulează iniţiativa.clasificarea. . prin joc se realizează obiectivele învăţării. Poate să aducă varietate în exerciţiul matematic.

Intelectul infantil se caracterizează printr-o deosebită receptivitate. va urmări trecerea de la o memorare predominant mecanică la o memorare logică. Jocul didactic nu înseamnă o . Apare necesitatea de a-şi explica fenomenele. Jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activizare al şcolarului mic. El participă. jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activităţi psihice. Atenţia şi efortul copilului pot fi stimulate şi prin stabilirea unei motivaţii adecvate.trebuie să înveţe“ să nu se neglijeze rolul plăcerii. îndrăzneala şi curajul. răbdarea. el este o activitate serioasă. 63 . precum şi împlinirea personalităţii şcolarului.a consolida cunoştinţele însuşite. În joc copilul este un adevărat actor şi nu un simplu spectator. Copilul poate reţine cu multă uşurinţă o serie de date. Învăţătorul va dirija procesul memorării. devin mai interesante.a familiariza elevii cu unele concepte matematice. iniţiativa. Şcolarul mic manifestă multă curiozitate. al atracţiei spre studiu.joacă de copii“. să ia premii) vor fi dirijate treptat spre o motivaţie socială (necesitatea de a învăţa ca să se pregătească pentru viaţă). Copilul oboseşte repede şi de aceea este necesară introducerea jocurilor pentru ca perioadele care solicită atenţia să alterneze cu activitatea de înviorare.▫ formarea deprinderii de lucru corect şi rapid. să facă bucurie părinţilor. Lecţiile. care sprijină într-un mod fericit. Este vârsta când se trece de la o gândire intuitivă la o gândire operativă. înţelegerea problemelor. bogate în materiale intuitive şi presărate cu jocuri didactice. de a înţelege lumea. inventivitatea. fixarea şi formarea unor deprinderi matematice durabile. cu toată fiinţa lui la îndeplinirea obiectivului jocului. realizând în felul acesta o învăţare autentică.. numere. în care copiii îşi manifestă isteţimea. Motivele exterioare (să fie lăudat. de a stabili relaţii între cauze şi efecte. susţin efortul elevilor şi le menţin atenţia concentrată mai mult timp. Elevii învaţă să rezolve exerciţiile şi problemele şi apoi treptat.. Prin încărcătura sa afectivă. accesibilă dacă este inclusă în joc. Jocurile sunt strategii euristice. Jocurile didactice pot fi folosite în orice moment al lecţiei cu scopul de: . Practica la catedră a dovedit că activitatea mintală a elevului solicitată în lecţii poate deveni interesantă. schemele şi structurile mintale. . ▫ asigurarea însuşirii temeinice a cunoştinţelor. Dar până când şcolarul va ajunge să înţeleagă că . de stimulare a resurselor sale intelectuale şi de dezvoltare a creativităţii.

Cine găseşte mai repede câturile corecte“ 72 : 8 ____________ 7 9 8 35 : 7 ____________ 5 4 8 36 : 4 _______________ 6 9 4 Întrecerea pe grupe sprijină colaborarea între elevi.a evalua cunoştinţele însuşite. „Completează şirul” 2 1 ___ ___ 4 3 7 60 6 7 ___ ___ __ __ __ __ 36 89 __ __ ___ ___ __. ▫ 6 ori 6 şi cu 46 minus 36 şi cu 3 legat de 6. stimulează forţele colective în vederea obţinerii unui loc mai bun în clasamentul echipelor..Cât fac?” Grupa I cu copii subdotaţi: ▫ 3 ori 3 şi cu 3 şi cu 2 legat de 3. ___ . ▫ 6 ori 6 şi cu 6 şi cu 2 legat de 6 .. ajutând astfel preîntâmpinarea rămânerii în urmă şi stimularea unor aptitudini.. Pentru dezvoltarea flexibilităţii gândirii: .Ce semne corespund?” 3  7 = 10 5555=1 9 1=8 3  7 = 21 8  8  8  8 = 65 93=3 Jocuri la care se foloseşte munca pe echipe: . Grupa a II-a cu copii dotaţi: ▫ 9 ori 4 şi cu 44 şi cu 3 legat de 4. Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor.a cultiva unele calităţi ale gândirii.Care sunt vecinii” 38 91 ___ ___ 40 71 ___. __.. 64 .. Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor s-au a progreselor înregistrate. . . .

deşi mai dificil. plăcute. Concursuri se pot organiza şi-n grupe de câte 4 elevi sub forma jocului „Cursa-n patru". interesante. elevii s-au angajat în activitatea de tipul „Ajută-ţi echipa să câştige!". cu care urmează să opereze elevii îl constituie problemele de perspicacitate. 12 . nu atât prin rezolvarea ce o cere. 12 x 4 =. Membrii ei folosesc semnele operaţiilor învăţate şi calculează repede şi corect.. cu toate că aceste activităţi solicită mult mai mult atenţia. Şcolarul mic manifestă mereu dorinţe atractive. 65 . În desfăşurarea acestei activităţi a fost respectat principiul cooperării.4 =. sau 12 + 4:4-4x12 = La clasa a III-a. dezvoltă la elevi spiritul de inventivitate şi contribuie la formarea deprinderii de a stabili corect raportul dintre datele problemei enunţate. gen „Cine ştie.Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor de matematică. Sunt indicate câte o pereche de numere pentru fiecare echipă. Jocurile organizate sub formă de concurs. Elevii au avut ca sarcină să aleagă din figura dată. dacă sunt presărate cu momente. la „Înmulţirea numerelor naturale". imaginaţiei şi creativităţii elevilor. în scris (pe tablă sau pe fişe) rezolvarea sarcinii didactice într-un timp stabilit. Jocul „Ce se poate întreba?".. De exemplu (12. câştigă". Un capitol atractiv pentru elevi. Echipa câştigătoare rezolvă corect cele mai multe exerciţii în timpul stabilit. Câştigător va fi cel care a creat şi a rezolvat corect cele mai multe exerciţii şi va primi Diploma micului matematician. dacă răspunde corect creează un exerciţiu şi cere rezultatul altui coleg.. cât mai ales prin felul .La librărie“ elevii efectuează operaţii matematice subordonate unui scop practic. gândirea şi imaginaţia. Prin jocurile .4): 12 + 4 =. jocuri care contribuie şi la formarea deprinderii de a opera cu tehnicile de calcul învăţate. . adresează o întrebare ce solicită calcul mintal unui coleg ales de el. Oral: elevul numit de conducător. Astfel de jocuri oferă şi posibilitatea exersării elevilor într-o atitudine civilizată. La semnalul dat se începe. Elevii au ca sarcină să formuleze cât mai multe întrebări posibile.ascuns“ în care sunt date numerele.La magazin“. un număr din caseta gri şi un număr din caseta albă şi să afle produsul lor. Exemplific: „Jocul în lanţ". Acesta. contribuie la dezvoltarea atenţiei. acela de a face cumpărături. 12 : 4 =. care dau senzaţia că sunt jocuri. „Rezolvă şi dă mai departe!".

... să analizeze... să denumească.. socializarea....... Folosind comutativitatea adunării pot găsi şi restul soluţiilor. s-a creat o atmosferă ce a stimulat cooperarea a stimulat interacţiunile din echipă.. să compare. b=8) 11+3+4→(a=11.. mai ales.. Elevul deprinde tehnica unor răspunsuri prompte şi complete Prin joc.Am observat că: în cadrul fiecărei echipe elevii au cooperat... sine.... b=3) 7+7+4→(a = b =7) 5+9+4→(a= 5. încurajând comunicarea şi s-a realizat un tip de învăţare prin care copiii învaţă unul de la altul... b=4) 6+8+4→(a= 6.. în cadrul echipei.. elevii observă valorile pe care le pot lua literele a + b + 4 = 18. la stimularea încrederii în propriile forţe... să observe. 66 .. se realizează trecerea de la reproducerea imitativă la combinarea participarea şi a anihilat teama de eşec.... să generalizeze). să sintetizeze... activitatea matematică devine un mijloc de educaţie intelectuală pentru că: • • • se face trecerea de la acţiunea practică spre cea mintală........ reprezentărilor în imagini..... favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative... b=6) . Valoarea jocului didactic matematic este subliniată. Prin jocul „Găseşte soluţia!".. 10+4+4→(a=10.. sub aspectul contribuţiei lui la dezvoltarea intelectuală (prin joc. b=9) 8+6+4→(a= 8.. copilul învaţă să perceapă. cooperarea ajută mai bine la conturarea unei imagini pozitive de cooperarea încurajează învăţarea mai mult decât competiţia...

îl atrage şi constituie un pas în pătrunderea în esenţa problemei.Compunerea de probleme duce la exersarea gândirii creatoare a elevilor. a fost transformat în jocul didactic „Observă schema şi rezolvă problema!". Sunt situaţii când sarcina jocului cere rezolvarea unei aplicaţii practice pe baza cunoştinţelor pe care le posedă elevul: • calcularea restului („La cumpărături"). Schema grafică reprezintă o expresie abstractă care are un caracter intuitiv. Ce putem afla? Se pot formula întrebările: Câte creioane au cei doi copii? Cine are mai multe şi cu cât? Cine are mai puţine şi cu cât? Cu câte creioane rămâne Dan? Aceste întrebări. din care dă Anei 2. 67 . De exemplu: Dan are 9 creioane. copilul are impresia că se joacă. în manualul de matematică (Editura Petrion). Folosind schema grafică. Formarea la elevi a priceperii de a opera cu schemele grafice în rezolvarea problemelor de matematică este suportul înţelegerii problemei. Elevii au avut ca sarcină să completeze figurile. La clasa a III-a. „Ce pot întreba?" Se porneşte de la cele mai simple probleme. să compună probleme şi să le rezolve: Jocul didactic matematic redă caracterul practic-aplicativ al informaţiilor matematicii. elevii rezolvă sarcina didactică a jocurilor „Formuleazămi întrebarea!". Prin formularea întrebării problemei. întrebări parţiale. pot fi „paşi" ce conduc spre soluţia şi întrebarea finală a problemei. exerciţiul dat pentru consolidarea cunoştinţelor despre înmulţirea numerelor.

Elevii au utilizat truse individuale cu cifrele pe cartonaşe scrise pe o faţă. poate fi considerat un util exerciţiu de gimnastică a minţii. Elevii participă şi la jocurile cu conţinut geometric: 1. „Reconstituiri" (elevii trebuie să asambleze diferite fragmente de forme geometrice pentru a obţine un pătrat).• aproximarea lungimii unor obiecte. triunghiuri?” 3. „Continuă" (elevii găsesc regula pentru a completa) Corectează" (elevii găsesc regula pentru a completa) VI – IV = IX R: VI + IV = X Valoarea formativă a jocului logic reiese din modul cum acţionează asupra capacităţii de învăţare a copiilor prin sarcinile didactice stabilite şi se poate concretiza în: • • • • • participarea activă şi conştientă a copilului în rezolvarea sarcinii.. 2. În vederea optimizării însuşirii corecte şi conştiente a numeraţiei.. . capacitatea unui vas.. Fiecare joc. figurine. sume de bani. implicate în stimularea intelectuală a copiilor. a masei unui corp prin „cântărire" în mână şi verificarea prin măsurători reale („Eu cred că are . Pentru a verifica însuşirea corectă a corespondenţei dintre cantitate şi cardinalul numărului le cerem să ridice cartonaşul cu acţiune. tu ce zici?").. Cunoaşterea şi conştientizarea numeraţiei şi operaţiilor matematice. iar pe cealaltă faţă. 68 .Cine a găsit mai multe pătrate. operarea cu structuri logice. dreptunghiuri. distanţe parcurse etc. acţiunea copilului asupra obiectelor în lumina unor principii logice. dirijate. • operaţii cu obiecte concrete. „din ochi". interiorizarea operaţiilor logice ca rezultat al acţiunilor obiectuale nemijlocite. la şcolarul mic s-a realizat pornind de la operarea acţionară cu obiecte concrete.

Pentru consolidarea şi fixarea deprinderilor de numărat. Elevii au rezolvat exerciţii de adunare şi de selectat suma cea mai mare. Punctul de plecare în formarea unor operaţii mintale la şcolarul mic îl constituie acţiunea externă cu obiecte concrete (după P. în caiete. Folosind jocul „Ce număr obţin?". sintetizare şi automatizare (scrierea în lanţ a operaţiilor): 29 şi 2 15 şi 30 17 şi 16 8 şi 31 0 şi 42 R: 49. împărţire) conduc spre 24 : 4 + 40 : 2 • perfecţionarea deprinderii de calcul atunci când elevul dă răspunsul corect. rapid.cifra corespunzătoare unui număr. în acest sens copiii pot fi implicaţi în jocuri didactice ca: „Unu la unu". tot atâtea mere câte mere sunt pe masă. 42 69 . 39. 45. iar sub fiecare cerc. câte o linie. tot atâtea cercuri. Se desenează conturul a tot atâtea mere pe tablă. I. În vederea consolidării şi verificării deprinderilor de calcul se foloseşte şi jocul didactic matematic „Ce pereche este mai mare?". 65. utilizând „Jocul numerelor". Se foloseşte numărătoarea cu bile pentru jumătatea lui 40 sau reprezentarea grafică pentru 24. Drumul de la concret la abstract este parcurs prin jocul „Şi eu. Elevii descoperă că sunt 4 puncte pentru că au tot atâtea linii. sub fiecare măr se desenează câte un cerc. • • învăţarea analitică în unităţi mai mici (aflarea sfertului şi a jumătăţii) organizarea şi sistematizarea exerciţiilor rezultate (adunare. cere elevilor să scoată din trusă tot atâtea figurine câte mere văd pe catedră. Pe tablă sunt scrise perechile de numere: fără ezitare. a memoriei vizuale se utilizează jocurile „Ce numere lipsesc?". se parcurg etapele formării unei deprinderi: • elevii sunt familiarizaţi cu conţinutul prin instrucţia verbala şi demonstrarea de către conducătorul jocului („Ce număr obţin dacă adun sfertul lui 24 cu jumătatea lui 40?"). uşurând calea spre formarea deprinderilor. este deprins să înveţe matematica gândind. 33. Galperin). apoi câte un punct. „Jetoane aranjate". „De câte ori ai grupat?". şi voi". dezvoltarea spiritului de observaţie. Jocul didactic aduce varietate în exerciţiul matematic. „Învăţăm să numărăm". Învăţătorul aşează pe catedră 4 mere.

în perechi sau în echipă) ce indică sarcinile jocurilor matematice prezentate la panoul din clasă sub genericul „Prin jocuri didactice.Ca material didactic se pot folosi trăistuţe cu scrisori. sociabilităţii. Formativul se realizează prin intermediul informativului. bilete cu exerciţii ce conţin greşeli. În desfăşurarea acestui joc. gândirii. Utilizând conceptele specifice matematicii şcolarii clasei a III-a se angajează în aritmogrife. Deprinderea de a compune exerciţii folosind operaţiile învăţate şi rezultatul dat se poate exersa prin jocul „Cum se poate obţine?". Răspunsurile scrise pe fişe sunt confruntate cu cele de pe tablă (au fost acoperite în timpul lucrului). Alternarea dintre solicitare şi recreare face ca jocul didactic matematic să devină un mijloc de deconectare pentru copil. învăţăm!"(Anexa 21) Jocurile didactice au o valoare formativă ce rezultă din faptul că în cadrul lor se exersează calităţile atenţiei. precum şi a altor calităţi de voinţă şi trăsături de caracter. perseverenţei. Aprecierea răspunsurilor se face cu participarea clasei. luând în calcul ceea ce au făcut. afectivă şi practică. spiritului de independenţă. voinţei. în apreciere se acordă câte 1 punct pentru utilizarea unei operaţii. disciplinei conştiente. Jocurile didactice matematice sunt un mijloc eficient pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine. cu elementul de aşteptare şi de surpriză. autocontrolului. Elementul cognitiv se împleteşte cu cel distractiv şi emotiv. fiecare copil este animat de dorinţa de a rezolva cât mai repede şi corect exerciţiile 70 . implicând trei dimensiuni: cognitivă. Aşa se explică alegerea titlului jocului prezentat „Noi gândim. subordonarea intereselor individuale celor colective. rezolvăm şi ne verificăm". Exemplu: Elevii pot lucra (individual. Iau ca exemplu jocul „Cine rezolvă mai repede?".Se stabileşte un timp de lucru. scriind numerele care lipsesc (Anexa 23) Elevii pot formula ei înşişi titlurile pentru joc.

mobilitate în efectuarea operaţiilor matematice. formarea deprinderii de a rezolva corect exerciţii. să se autocunoască. a creioanelor colorate pentru scrierea exerciţiilor la tablă.. în caiete. din clasa a III-a: 71 . Şi prin jocurile matematice cunoaştem capacităţile fiecărui elev. prezint câteva repere urmărite studiind elevul B. îi ajutăm să se cunoască unii pe alţii. formarea si cultivarea simţului estetic. Prin jocurile didactico-matematice deprindem elevii să se autoaprecieze. înlăturăm lacunele din pregătire. găsirea de soluţii inedite. copilul este nevoit să se stăpânească. Jocul „Haideţi la întrecere!". Primii muguri ai aptitudinilor matematice. În felul acesta fiecare copil învaţă să-şi autoregleze activitatea. Cultivarea simţului estetic (a înclinaţiei spre frumos) este un obiectiv al educaţiei estetice care se realizează şi prin intermediul folosirii jocului didactic la şcolarii mici (prin folosirea cretei colorate. să fie organizat şi disciplinat. scheme de acţiune matematică. pe fişe. în compunerea de probleme. rezolvarea cu uşurinţă şi-n timp record a sarcinilor. generalizări rapide a unor reguli. îi învăţăm să capete încredere în forţele proprii. P. înţelegerea şi utilizarea simbolurilor matematice cu uşurinţă.indicate. îi ajutăm să depăşească posibilele obstacole. Jocul didactic matematic este un prilej de depistarea şi dezvoltarea aptitudinilor speciale. „Rebus matematic" etc. să aprecieze pe coechipieri just. Sunt jocuri didactice care ajută la dezvoltarea spiritului de independenţă („Labirint matematic". are ca scop dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice.). Pornind de la ideea că jocul este un prilej de cunoaştere a copilului. „Robotul socoteşte". Pentru a nu fi depunctat. să rezolve repede şi corect exerciţiile. „Lanţul".). etc. Regula cere ca toţi copiii să-nceapă jocul în acelaşi timp şi să respecte indicaţiile date de conducător. constau în: perceperea corectă şi fără dificultate a datelor şi relaţiilor matematice. aranjarea diferitelor forme utilizate în joc.

.nu manifestă deloc iniţiativă şi independenţă. Procese intelectuale şi stilul de muncă: 1. Sârguincios Puţin sârguincios Deloc sârguincios X c) independenţă. Nivel de inteligenţă Foarte inteligent X 2. de a stabili legături.alternează cu perioade de delăsare. exprimare frumoasă X Inteligent Mijlociu Mai scăzut Bună Suficient dezvoltată | Slabă Exprimare uşoară şi corectă Vocabular redus.I. manifestă independenţă . de a desprinde esenţialul. II. stil de muncă. Vocabular bogat. a) b) lucrează: sistematic inegal . improvizează răspunsurile. cu manifestări de creativitate.ocazional are iniţiativă. creativitate: inventiv. sârguinţa (hărnicia). neglijent.lucrează stereotip. . exprimare greoaie Exprimare săracă. Memoria. priceperea de a sistematiza. Cum lucrează. Foarte sârguincios . Limbajul. Nivelul de inteligenţă al elevului: putere de judecată. incorectă 4. Conduita în timpul jocului 72  organizat. capacitate de înţelegere. Foarte bună X 3.

Trăsături de personalitate. participă activ. b) . . Disciplina în timpul jocului. atrage şi pe alţii în abateri. 1. bun organizator şi animator al colectivului. rezervat. uşor adaptabil.  disciplinat.Firea şi temperamentul elevului: a) introvertit .indisciplinat. energic. sensibil la problemele celorlalţi. .liniştit. participă numai când este direct solicitat. comunicativ. vioi. nereceptiv la cerinţele jocului. . . reţinut. . nestăpânit. . puţin sociabil. individualizat. egoist. . . Cum participă la viaţa colectivului: .impulsiv. 73 . fluctuant. . III. 2. 1. numai observaţiile repetate îl aduc la ordine.inactiv. 2. autoritar. IV. Activitatea şi conduita elevului în colectiv în timpul jocului.disciplinat numai în condiţiile de supraveghere directă.extravertit  deschis.lucrează numai din obligaţie. lent.manifestă interes inegal. lucrează fără iniţiativă. .mai mult retras. participarea la joc. Cum este privit de partenerii de joc: bun coleg. este receptiv la observaţii şi îndreptări. izolat.preocupat mai mult de sine.rezistenţă redusă la efort.se lasă greu antrenat.1.închis. Interesul. sociabil.

uneori deprimat cu o umbră de melancolie. organizarea şi desfăşurarea activităţilor din ciclul primar. singurătate.visător. stăpânit. se respectă principiul individualizării. emoţiile îi dezorganizează performanţele. uneori nepăsător. Ca metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor. . .Trăsături dominante de caracter a) pozitive: .hotărâre. Prin antrenarea proceselor intelectuale ale fiecărui elev se imprimă.c) dispoziţia afectivă generală  vesel. fără reacţii dezadaptative.modestie. Fiecare elev va evolua potrivit ritmului şi posibilităţilor sale fizice şi psihice. acţiunii de învăţare.opuse celor menţionate mai sus. un pronunţat caracter activ şi formativ. . . Antrenarea fiecărui elev în rezolvarea sarcinii didactice a jocului matematic este asigurată numai atunci când învăţătorul îşi cunoaşte bine elevii pentru a-i încuraja pe fiecare. stimulând în acest mod dezvoltarea elevului. 2. Jocul matematic este un prilej de a-1 motiva intrinsec pe elevul care devine interesat de 74 . 3.mai mult trist.controlat. b) negative: . În condiţiile unei clase eterogene. Succesul obţinut de copil îi creează motivaţia necesară în activitatea de învăţare.Echilibrul emotiv . aflat în fază incipientă.onestitate. Învăţătorul formulează sarcini care să răspundă particularităţilor individuale ale fiecărui elev din clasă. calm.emotiv. înclinat spre meditaţie. excesiv de timid. optimist. după nevoi şi posibilităţi. echilibrat. . jocul didactic matematic completează pregătirea elevilor şi sporeşte interesul acestora pentru studiu. . pentru proiectarea.hiperemotiv. spirit critic şi autocritic. prin jocul matematic.

caută regula pentru a putea continua. Consider că activitatea de explorare nu trebuie făcută pe exerciţiu-joc de acelaşi tip cu precedentul deoarece scade valoarea formativă a acestuia. După o evaluare la matematică. S-a observat că în ciclul primar se manifestă o explorare spontană (elevii foarte buni caută în multe direcţii.matematică. manifestată prin acţiuni selectate şi orientate spre rezolvarea sarcinilor cu conţinut matematic de către ceilalţi elevi.T2 T2 = S – T1 Explorarea este privită ca o metodă de învăţare ce asigură trăinicie cunoştinţelor. elevul studiază cu atenţie numerele date. sub forma unor jocuri matematice. şcolarul mic se angajează în explorare (manifestarea nevoii de căutare şi dobândire de noi cunoştinţe pentru a lămuri o situaţie problemă). Asociată cu explorarea este investigarea (manifestarea nevoii de studiere minuţioasă a unei anumite sarcini didactice pentru a descoperi ceva) în jocul matematic „Descoperă regula şi continuă". apoi să reprezinte grafic rezultatele: Calificativul Număr elevi I 1 S 2 B 7 FB 8 75 . fiecare elev cu calificativul obţinut. dar în mică măsură pentru ca intensitatea investigării să nu scadă prea mult. Prin intermediul jocului matematic. În jocul „Găseşte-1 pe al III-lea!" formularea poate fi de genul: 10 = x + 5 după ce s-a lucrat 2 + x = 7. După astfel de căutări. angajarea în rezolvarea sarcinilor didactice din revistele „Matematică aplicată Cangurul". din culegerile de jocuri publicate. intervine învăţătorul. prin încercări şi erori să găsească rezultatul) şi o explorare organizată. în cazul în care nu reuşeşte. prin manifestarea curiozităţii. Elevii sunt solicitaţi să completeze tabelul. s-au prezentat rezultatele elevilor într-un tabel nominal. elevii descoperă regula de aflare a necunoscutei şi o scriu folosind simbolurile: S = T1 + T2 T 1 = S .

scădere. „Se deosebesc prin .. La clasele I . „Are cam ..". • • jocuri de estimare a numărului obiectelor din mediul cotidian („Cred că are. elevul raportează o mărime la o unitate de măsură dată. exerciţiu-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operaţiilor mentale de adunare. „Se aseamănă prin ."). numărul elevilor cu B şi FB este semnificativ mai mare decât numărul celor cu I şi 76 ..". S-au făcut interpretări de genul: • • S..Fiecare coloană dreptunghiulară reprezintă o mulţime de elevi care au acelaşi calificativ.. exerciţii-joc de măsurare a capacităţii şi masei unor obiecte... înseamnă că realizează măsurarea acelei mărimi.. şcolarii mici realizează acţiunea de comparare (stabilirea asemănărilor şi deosebirilor). împărţire („Este .."). Ca activităţi de învăţare se folosesc: • exerciţii-joc de estimare a distanţelor cu ajutorul pasului „Sunt cam .. Aproximarea se caracterizează prin manifestarea nevoii de a stabili valoarea apropiată a unui număr. programa prevede noţiunea de estimare {evaluarea cu aproximaţie a unei mărimi.. numărul elevilor cu FB este dublul celor cu B. în jocurile matematice „Compară-le!"... a unei mărimi."). Cu mărimile de acelaşi fel.. a unor obiecte. • exerciţiu-joc de estimare a rezultatului unei operaţii cu numere folosind rotunjiri la sute sau zeci ale numerelor date („Cred că rezultatul este . Pentru acest lucru se utilizează: • • • exerciţii-joc de măsurare cu unităţi nestandardizate şi standardizate. Din exemplele date reiese caracterul practic aplicativ al matematicii1 folosindu-se exerciţii-joc şi jocuri didactice cu valenţe formative deosebite. exerciţii-joc de măsurare a duratei.". valori pe baza unor date incomplete)." În situaţia în care. înmulţire.IV.

La clasa a IV-a. etc. experienţa la clasă ne învaţă că jocul didactic satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului. Formarea competenţelor de bază este o ocazie de a-i pregăti pe elevi pentru a se descurca în împrejurări neprevăzute de manuale prin conexiuni şi structurări de informaţii. formularea de probleme folosind datele culese în urma măsurătorilor. Materialele de specialitate. în viziune interdisciplinară se folosesc: • • • • ordonarea cronologică a unor date. tendinţe specifice şcolarului mic. Ca activităţi de învăţare. iar valoarea sa formativă răspunde cerinţelor actuale. completarea şi prelucrarea unor date culese din diverse domenii. nu în situaţii diverse. sau. 3. a componentelor intelectuale. utilizarea expresiilor: cel mult. • formulări de predicţii bazate pe experienţe. prin jocul matematic. a operatorilor logici: şi. conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic „Dascălul adevărat este făclia care se stinge luminând” (Ion Drăgan) 77 . accentul cade pe formarea şi dezvoltarea capacităţilor mintale şi atitudinilor în baza unei cantităţi de informaţie mai redusă. Utilizarea jocurilor didactice matematice presupune o antrenare plenară a personalităţii elevilor.Abordarea interdisciplinară a matematicii conduce la diminuarea supraîncărcării elevilor. • transpunerea unor enunţuri simple din limbaj matematic simbolic în limbaj cotidian şi invers. evenimente.4. elevii sunt invitaţi să observe reprezentarea obţinută în urma sondajului făcut pentru a se stabili ce teme preferă pentru lectura suplimentară şi să completeze propoziţiile alăturate în jocul „De-a fracţia". afective şi volitive. constatărilor. cel puţin. compararea duratelor unor activităţi. • simularea efectuării unor operaţiuni bancare. dorinţe. generată de trebuinţe. Rolul învăţătorului în pregătirea.

pregătirea. de către învăţător cu răbdare. Eficienţa jocului didactic matematic depinde de felul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent. de felul în care ştie să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebări şi răspunsuri. aprecieri. în jurul căreia gravitează întreaga teorie a instruirii de tip şcolar. explicaţii. Numai printr-o bună organizare. 78 . Jocul didactic poate fi implicat în elaborarea strategiilor instruirii organizate la şcolarul mic. se impune ca sarcină de prim ordin. Învăţătorului i se cere o bună pregătire psio-pedagogică. În utilizarea jocurilor didactice cu conţinut matematic se va ţine seama de particularităţile de vârstă ale elevilor. Instruirea în spiritul jocului este o orientare metodologică importantă. organizarea şi desfăşurarea lui metodică sub directa conducere şi îndrumare a învăţătorului. ştiinţifică şi metodică. dacă vechiul conţinut nu este însuşit temeinic. tact. Practica demonstrează că în şcoala primară jocul nu poate fi în afara preocupărilor învăţătorului de a se perfecţiona sub aspect metodologic. prin dozarea efortului în funcţie de vârstă. de priceperea şi de spiritul de creativitate reflectate în materialul didactic folosit. conducerea şi îndrumarea pedagogică de calitate a acestuia. ci ca o modalitate ingenioasă de stimulare a activităţii de învăţare. jocul nu apare ca o joacă. interesul. nu se va trece la un conţinut nou.Jocul fiind o activitate importantă în evoluţia psihică a copilului. fără a stingheri spontaneitatea şi a frâna iniţiativa în acţiune a copilului. indicaţii. Cel mai important lucru este acela de a crea o atmosferă de joc pentru buna desfăşurare a demersului didactic în aşa măsură încât atunci când elevii aud clopoţelul să le pară rău că s-a terminat lecţia. Astfel. de cunoştinţele existente. Sintagma „măiestrie pedagogică" încorporează în ea şi ceea ce înseamnă promovarea spiritului jocului în procesul instruirii. Dacă şcolarii mici sunt puşi în situaţia de a rezolva anumite sarcini didactice în spiritul jocului. plăcerea. jocurile didactice pot conduce la obţinerea unor bune rezultate în însuşirea noţiunilor la matematică. pentru a-1 ajuta să eficientizeze lecţia prin alegerea celor mai adecvate metode. Pentru o abordare cât mai completă şi cât mai convingătoare a instruirii şcolarilor mici în spiritul jocului se înţelege că acesta trebuie să-şi găsească aplicabilitate în lecţii. Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea. spirit inventiv. se activizează motivaţia intrinsecă.

4. alegerea unei strategii de conducere potrivită. 2. a materialului corespunzător. pregătirea jocului didactic. Resursele educaţionale se referă la: • • resurse materiale (material didactic. introducerea altor controlul rezolvării sarcinilor şi evaluarea finală. 79 . stimularea elevilor în vederea participării active la joc. a structurii sale. iar rezolvarea ei se găseşte în pregătirea minuţioasă a activităţii: alegerea jocului didactic potrivit. M. stabilirea modului în care se vor fructifica rezultatele. studierea atentă a conţinutului acestuia. atitudini etc. p. Op. aptitudini. cit. respectarea momentelor jocului didactic.. mijloace de învăţământ etc. 97.Se poate spune că o activitate matematică în care se foloseşte jocul didactic devine ca o situaţie problemă. C. resurse psihologice (disponibilităţile elevului): capacităţi intelectuale. 3. asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc. 5. 1 Neagu. Pregătirea jocului didactic presupune: O bună proiectare a jocului trebuie să ţină seama de: Obiectivele operaţionale oferă posibilitatea alegerii corecte a conţinutului jocului şi solicitării precise a capacităţilor de învăţare necesare atingerii lor. identificarea obiectivelor (în ce scop voi face?) selectarea conţinuturilor (Ce voi face?) analiza resurselor (Cu ce voi face?) stabilirea sarcinilor de învăţare (Cum voi face?) stabilirea instrumentelor de evaluare (Cât s-a realizat?) variante de joc). Pentru buna desfăşurare a jocului se au în vedere cerinţele1: • • • • • • • • • • • 1. respectarea ritmului jocului. varietatea elementelor de joc (complicarea jocului. organizarea judicioasă a acestuia. pregătirea materialului didactic (confecţionarea sau procurarea lui).). elaborarea proiectului jocului didactic. Petrovici. potrivirea momentului când trebuie folosit.

se desfăşoară într-un anumit ritm pentru că timpul este limitat. la începutul activităţii de joc pentru a facilita înţelegerea explicaţiilor învăţătorului referitoare la desfăşurarea jocului). ghicitori cu privire la titlul jocului sau la materialul folosit. sau prin prezentarea materialului ori enunţând direct titlul jocului). prezentarea conţinutului jocului (principiul succesiunii şi al curiozitatea copilului. distribuirea materialului necesar desfăşurării jocului (de regulă. capacitate mai redusă de înţelegere).). să trezească interesul). anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor (cât mai sintetic: Astăzi vom prezentarea materialului didactic (cât mai explicit. fie prin expunere.. 6. se menţine atmosfera de joc. • • • • precizarea sarcinilor conducătorului de joc. El constă în . O altă cerinţă pentru buna desfăşurare a jocului o constituie respectarea momentelor jocului didactic: 1. atractivă. atrăgător. axat pe obiectivele organiza jocul. echipă. povestire. • 5. să incite precizarea regulilor jocului. introducerea în joc (se face în funcţie de tema jocului.. elevii cooperează (în grup.Organizarea jocului didactic are o influenţă favorabilă asupra ritmului de desfăşurare a acestuia. evitându-se monotonia. cu elemente clare şi uşor de recunoscut). reaşezarea mobilierului în vederea rezolvării optime a sarcinii. 80 . fie printr-o descriere deschisă cu efect motivator. fixarea regulilor (când acţiunea este mai complexă sau când elevii au o executarea jocului începe la semnalul conducătorului jocului.. este stimulată iniţiativa. 3. • • • gradării). explicarea jocului . pereche) sau lucrează independent.frumos colorat. inventivitatea elevilor..moment cheie în desfăşurarea ce vizează: înţelegerea sarcinii (sarcina să fie accesibilă. 4. urmărite şi pe modul de mânuire corectă a acestuia . 2. asupra realizării cu succes a scopului propus şi necesită o serie de măsuri: • • • împărţirea elevilor în funcţie de acţiunea jocului.

să ţină cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora.• se urmăreşte comportarea elevilor. face recomandări individuale sau colective. Învăţătorul trebuie să cunoască nivelul de pregătire al copiilor. Ilustrez succesiunea momentelor şi modul de desfăşurare a jocului „Să adunăm": 1. încheierea jocului (învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri cu privire la modul în care s-a desfăşurat jocul. . rezolvă sarcinile jocului. 8. complicarea jocului . Prezentarea materialului didactic . 7.o planşă cu numerele ce trebuie Explicarea jocului . modul în care respectă regulile. materialul didactic este schimbat între ei.introducerea de noi variante sau a unor materiale noi. . 4.cel care găseşte primul rezultatul corect este conducătorul jocului.Ce operaţie se potriveşte sintagmei „cu atât mai mult"? 2. cum s-au executat sarcinile primite.să adunăm numere. . autocorectarea sau corectarea în grup.Care este semnul adunării? .să găsim suma potrivită 3. 81 adunate. să dea dovadă de capacitate empatică pentru a putea organiza şi desfăşura activităţi ludice cu succes. Învăţătorul oferă libertate copiilor în timpul jocului pentru a spori rolul formativ pe care acesta îl deţine în diferitele moduri de desfăşurare a unei lecţii de matematică. ce comportament au avut copiii. • se poartă discuţia: . în ce măsură s-au respectat regulile jocului. Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi de genul: • • • • • autoconducera jocului (ei organizează). desemnează câştigătorii). se pot introduce materiale noi.sarcina didactică: adunaţi numerele de aceeaşi culoare şi găsiţi suma lor printre numerele date. Introducere în joc.Ce operaţii cunoaşteţi? . Anunţarea titlului şi a activităţilor • Se scrie pe tablă titlul jocului şi se anunţă obiectivele: . sarcina didactică este complicată.

elevii lucrează independent. iar copilul asimilează sugestia adultului cu 15 22 40 4 27 74 31 35 2 12 35 11 3 0 40 99 82 .elevii lucrează în perechi. când sunt bine pregătite şi îndrumate sistematic. îndrumaţi. deoarece rezultatele adunărilor date spre efectuare pot fi găsite de mai mulţi elevi ai clasei. . sunt observaţi. Rolul învăţătorului este acela de a contribui la orientarea şi coordonarea jocului. de destindere.învăţătorul este participant direct uşurinţă. Se fac aprecieri asupra comportamentului elevilor în timpul lucrului şi se fac recomandări individuale şi colective.începe la semnalul dat de învăţător. este desemnat conducătorul după prima sumă corectă. dă semnalul noul conducător.o îndrumare din exterior prin menţinerea relaţiei educator educat. corectaţi. la joc. când satisfac nevoile spirituale de cunoaştere. 6. Încheierea jocului Sunt evidenţiaţi şi recompensaţi câştigătorii. de a ajuta copiii să-şi clarifice scopul şi rolul urmărit. Jocul se poate complica prin rezolvarea sarcinii: scrie rezultatele obţinute în ordine descrescătoare: . evaluaţi. Modalităţile de îndrumare a jocului pot fi clasificate în funcţie de poziţia învăţătorului faţă de joc: . Practica demonstrează că diferite forme de activitate educativă dobândesc eficienţa maximă atunci când corespund posibilităţilor reale ale copiilor. Pentru a antrena în joc cât mai mulţi elevi se va da suficient timp de gândire şi vor fi întrebaţi mereu alţi elevi.o îndrumare din interiorul jocului .5. Executarea .

dragostea şi exigenţa faţă de copil se împletesc organic cu respectul pentru tot ce face şi creează copilul. Sarcinile jocurilor didactice se pot adapta nivelului de pregătire al clasei. compunerea şi descompunerea numerelor mai mici ca 100. Prin atitudinea şi comportarea sa. La clasa a III-a. compararea.. având liste inegale ca lungime). de a le conduce cu tact până când se vor forma conducători chiar dintre elevi. Pentru învăţător. se pot verifica printr-o analiză de itemi dacă sunt corespunzătoare pentru elevi.Intervenţia învăţătorului în jocul copilului determină transformarea jocului simplu în joc complex.1 Stabileşte corespondenţa între scrierea cu cifre şi cea cu litere." 83 . „Stabileşte corespondenţa" 1. s-au folosit 5 jocuri didactice (sarcinile didactice sunt itemi tip pereche. 1. scrierea.. Învăţătorului îi revine sarcina de a alege şi ai învăţa pe elevi jocuri cât mai utile. A cel mai mare număr de două cifre cel mai mic număr de două cifre cel mai mare număr par de două cifre identice cel mai mic număr impar de două cifre identice B 99 11 88 12 10 89 B cincizeci şi opt douăzeci optzeci şi unu nouăzeci şi trei 3. învăţătorul constituie un exemplu demn de urmat pentru copil. „Cred că este . jocul didactic are un rol important şi în obţinerea feedback-ului cu privire la nivelul înţelegerii de către elevi a cunoştinţelor matematice. 2 Găseşte pentru fiecare cerinţă din coloana A. în evaluarea sumativă la citirea. numărul corespunzător din coloana B. „Atenţie la semnificaţie" I. A 81 58 17 93 20 2. În munca de îndrumare.

.1. 5. iar pentru cel rezolvat incorect se acordă zero puncte. „Aproximează" B 74+17 63+35 23+56 coloana B.. „Cred că rezultatul este . 5 Estimează suma şi diferenţa numerelor date în coloana B pentru calculele din colana A A 53+27 94-28 89-41 B 60 50 80 70 Itemii sunt dihotomici." I. 1.4 Uneşte cu o săgeată fiecare număr din coloana A cu un număr aproximat din A 23 48 86 55 B 50 90 20 coloana B. pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct.3 Uneşte cu o linie fiecare rezultat din coloana A cu operaţia corespunzătoare din A 53 79 91 98 4. 84 .

Analiza itemilor: Subiectul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Total puncte Itemul 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 13 Itemul 2 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 10 Itemul 3 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 16 Itemul 4 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 12 Itemul 5 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 9 Scor total 5 3 2 5 4 3 1 2 2 5 5 4 2 3 3 5 3 3 Calculează indicele de dificultate (pentru calitatea itemilor) după formula: 85 .

4.Concluzii: Itemii 1. P4 şi P5 este cuprinsă între 0.Pi_ Subiecţii foarte buni sunt departajaţi de cei foarte slabi. valoarea lui P3 fiind mai mare decât 0. Itemul 3 nu este bine ales pentru nivelul clasei.75). Pentru a elimina factorul hazard.calculez 27% din 18: => 5 elevi intră-n grupul celor mai buni (grupul superior) => 5 elevi intră-n grupul celor mai slabi (grupul inferior). iar cei care au obţinut scorul cel mai mic sunt elevii cei mai slabi 86 . se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind cei mai slabi . Este prea uşor. P2. 5 sunt bine aleşi (valoarea indicilor PI.75. 2. Subiecţii se împart după metoda Findley: se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind foarte buni. Cu 5 puncte sunt elevii care au obţinut scorul cel mai mare şi fac parte din grupul superior. calculez indicele de discriminare (Di) după formula: Di = Pi+ .5 şi 0.

şi fac parte din grupul inferior. Grupul superior este format din subiecţii: S1, S4, S10, S11, S16. Grupul inferior este format din subiecţii: S7, S3, S8, S9, S13. Indicele de discriminare se calculează după formula amintită Di = Pi+ - Pi- unde: Pi± sunt indicii de dificultate pentru cele două grupuri şi se calculează după formula:

Calculez Pi- pentru cei 5 subiecţi din grupul inferior cu 1,2 puncte:

87

Folosind formula Di=Pi+ - Pi- calculez indicii de discriminare: D1=P1+ - P1- = 1 – 0,2 = 0,8 ⇒ I1 are valoare foarte bună de discriminare (0,8>0,4) D2=P2+ -P2- = 1 – 0 = 1 ⇒ I2 are valoare foarte bună de discriminare (0,2>0,4) D3=P3+ -P3- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I3 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D4=P4+ -P4- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I4 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D5=P5+ -P5- = 1 – 0 = 1 ⇒ I5 are valoare foarte bună de discriminare (1>0,4) Valoarea indicelui de discriminare poate fi cuprinsă între -1 şi +1. Concluzii: • Tot ceea ce s-a obţinut sub 0,4 nu discriminează; se elimină itemii 3 şi 4; • Tot ceea ce s-a obţinut peste 0,4 discriminează şi rămân valabili itemii 1, 2 şi 5 Cu cât valoarea indicelui de discriminare este mai mare, cu atât discriminează mai mult între subiecţii care au un scor total ridicat faţă de cei cu un scor total scăzut; • Valoarea itemilor 1, 2 şi 5 ilustrează nivelul capacităţii de rezolvare a elevilor clasei; • Valoarea 1 la D2 şi D5 indică o proporţie mai mare a rezolvării itemilor pentru subiecţii din grupul superior; • Nu toate sarcinile jocului matematic au fost rezolvate de elevi şi de aceea trebuie să înţelegem că organizarea muncii diferenţiate, individualizate se poate porni şi de la feedback-ul astfel obţinut;

88

• Folosind jocul didactic nu înseamnă că nu ne putem aştepta şi la eşecuri (pot fi anumite lacune la care nu ne-am gândit sau nu am ales sarcina didactică cu gradul de dificultate corespunzător nivelului clasei). • Rezultatele obţinute vizează atât elevul cât şi învăţătorul.

3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar

„Jocul are rezonanţe psihologice importante şi atrage atenţia copilului asupra strategiilor prin care a fost obţinut (V. Şchiopii, E. Verza) Folosirea jocului matematic cere strategii de lucru bine gândite pentru a se integra organic în mersul firesc al lecţiei. În lecţie, învăţătorul va ţine seama de caracteristicile jocului didactic pentru a asigura desfăşurarea optimă a activităţii de învăţare. Proiectarea lecţiei, „act de creaţie directivat de principii didactice"2 oferă libertatea învăţătorului să inventeze secvenţe instructive în care să includă jocul didactic. Căile de organizare şi dirijare a învăţării în vederea atingerii obiectivelor sunt metodele de învăţare specifice matematicii. Acestea pot deveni procedee în cadrul jocului didactic. Jocul utilizat ca procedeu se referă la concretizarea metodei prin situaţii particulare cu scopul menţinerii atenţiei copilului, pentru evitarea şablonării situaţiei de joc. Structura activităţilor cognitiv-operaţionale specifice matematicii sub forma jocului ca metodă, ca procedeu, ca formă de organizare a lecţiei se soldează cu performanţe mai bune, cu coeficienţi crescuţi de activism şi angajare în sarcina didactică. „Predarea şi învăţarea prin joc şi jocul ca activitate, nu se suprapun ca structură şi funcţii, îmbinarea lor aduce modificări de atitudine faţă de anumite sarcini didactice".3 Folosirea denumirii jocului didactic ca laitmotiv a constituit un element antrenant pentru elevi, având efecte pozitive în realizarea obiectivelor. Luând în calcul că eficienţa unei metode depinde de modul în care declanşează la copii actele de învăţare şi de gândire prin acţiune, de măsura în care determină şi
2

Cerghit, Ioan, 1983, „Proiectarea (design-ul) lecţiei", în „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 61. 3 Cerghit, I., 1983, „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 159.

89

: 3 40. ca apoi să realizeze întărirea pozitivă sau negativă a rezultatelor obţinute. . Am observat că elevii întâmpină dificultăţi mai mari în identificarea întrebărilorproblemă decât în rezolvarea situaţiei-problemă. respectând ordinea numerelor: R: 1X2 + 34 + 56 + 7 – 8 + 9 12 + 3 – 4 + 5 + 67 + 8 + 9 (l + 2 + 3 + 4) x 5 + 67 – 8 – 9 Prin jocul de perspicacitate. Elevul este pus în situaţia de a-şi reorganiza cunoştinţele şi deprinderile însuşite. . Sarcina didactică este formulată în aşa fel încât să-i orienteze pe elevi în selecţionarea cunoştinţelor însuşite anterior şi să le ofere puncte de reper pentru generalizarea lor. răbdarea.favorizează reprezentările specifice unei anumite etape de formare a noţiunii. am ales pe cele care răspund curiozităţii şi interesului elevilor.: 1. . Prin problematizarea folosită în jocul matematic se provoacă în mintea elevului o situaţie conflictuală între necesitatea rezolvării unei probleme. de a le sintetiza într-o formă proprie şi eficientă.9. iar elevul cel care o recepţionează pentru a-şi pune întrebări-problemă ca să rezolve sarcina didactică. a rapidităţii în gândire.li se dau numere de la 1 la 9 şi li se cere să efectueze 3 operaţii cunoscute pentru a obţine 100.: 3. 90 . Dacă prin efort propriu nu poate să depăşească dificultatea este ajutat fie de colegi.7. iniţiativa. a găsirii răspunsului şi caracterul nesatisfăcător al cunoştinţelor şi tehnicilor de lucru pe care le posedă în acel moment. îndrăzneala. Învăţătorul este cel care elaborează şi comunică situaţia-problemă. Iau ca exemplu jocul „Caută o posibilitate şi continuă calculul!" cu sarcina: scrieţi şi efectuaţi exerciţiul obţinut din numerele şi semnele operaţiilor corespunzătoare: a) b) 36. în vederea formulării răspunsului. În cadrul jocului matematic a fost necesar ca îmbinarea lor să se facă pe un fond de problematizare şi să asigure o învăţare activă prin descoperire. fie de învăţător. + 68. x 9. a spiritului de observaţie. + 27. . de a selecta pe acelea de care are nevoie. rolul învăţătorului este de a îndruma căutările. folosind o singură dată fiecare număr.: 11 În jocul „Şirul numerelor".9. x 8. elevul dobândeşte abilităţi noi prin propriul efort intelectual. Strategiile jocului sunt strategii euristice în care elevii îşi manifestă isteţimea.7. De aceea. Valoarea lui este determinată de contribuţia polivalentă în dezvoltarea capacităţii de găsire a soluţiilor.

. care se aşează în colţurile camerei. 99 2. . a atenţiei voluntare. Într-o cameră goală intră mai multe pisici. adună cifrele produsului obţinut şi spune ce ai descoperit) 3 x 37 =111 1 + 1 + 1=3 6 x 37 = 222 : 9 x 37 = 333 : 12 x 37 = 444 : 15 x 37 = 555 : 18 x 37 = 666 : 21 x 37 = 777 : 24 x 37 = 888 : 27 x 37 = 999 3.formularea ipotezelor de soluţionare a problemei. (R: 99 + ──). Folosirea învăţării prin descoperire presupune: .înţelegerea sarcinii jocului. (R: 0). 99 • folosiţi cifra 9 de 6 ori ca să obţineţi 100. „Cifre magice" • Fiecare copil va scrie pe o fişă numărul 12 345 679 91 9 + 9 + 9 = 27 . copilul descoperă relaţii matematice între diferiţi termeni ca în exemplele: Un pescar întors de la pescuit. Câte pisici au intrat în cameră. micul şcolar gustă bucuria descoperirii de cunoştinţe sau de strategii operaţionale în jocurile didactice: 1.independenţă. (R: 11 + 11 + 11). Prin efort personal.. „Ce poate 37?" (efectuează înmulţirile date.stabilirea materialului necesar efectuării de exerciţii ce pot conduce spre descoperirea răspunsului.verificarea soluţiilor găsite.selectarea ipotezelor plauzibile. . în felul următor: 6 fără cap. iniţiativă. anunţă câţi peşti are. .Combinaţii cu cifre" (i se cere să folosească în mod repetat o cifră dată pentru a obţine rezultatul indicat) • adunaţi 6 cifre de 1 astfel încât suma lor să fie 33. Prin acest tip de joc. 9 fără coadă şi 8 pe jumătate. . dacă fiecare pisică vede câte 3 pisici? (R: 4).

• • • Îl analizează şi descoperă şirul 1 = 9 fără 8 Li se cere să-şi aleagă o cifră din numărul scris şi s-o înmulţească cu 9 Înmulţesc numărul scris iniţial cu cel obţinut şi se analizează produsul (exemplu: aleg 4. aplicând proprietăţile operaţiilor învăţate..de lucru (în „Rezolva după model!"). a) 2 + 4 + 6 + . prin simpla parcurgere a unei căi deja stabilite. 4 repetat de 9 ori 4 „Reconstituire" (din 6 triunghiuri dreptunghice formaţi un paralelogram. În cursul activităţii de învăţare prin joc matematic se folosesc algoritmii: . Pe calea algoritmului. elevul îşi însuşeşte cunoştinţele.de control (în „Verifică-mă!". Găseşte în algoritmi un sprijin. În 92 . . „Să corectăm!") În jocul matematic algoritmul este construit pe baza unor înlănţuiri de raţionamente ce exprimă sintetic structura logică internă a rezolvării sarcinii didactice. 4 x 9 = 36. Prin jocul didactic.. elevul este condus la cunoaşterea şi stăpânirea algoritmului.de identificare (în „Găseşte-l pe-al treilea!") . luaţi 2 triunghiuri şi spuneţi ce-aţi descoperit) 5„Cine calculează mai repede?" Se urmăreşte ca elevii să descopere procedee de calcul rapid. tehnicile de lucru. 165) (R: (2+18)+(4+16)+(6+14)+(8+12)+20+10=5x20+10 b)l+2+3+4+5+15+16+17+18+19=(l+19)+(2+18)+(3+17)+(4+16)+(5+15)=5x20 În ciclul primar este specifică învăţarea de tip algoritmic. + 18 + 20 = 6„Unde ai ajuns?" Scrie un număr de trei cifre Scrie la dreapta lui acelaşi număr Împarte numărul obţinut la 11 Împarte câtul la 13 Împarte noul cât la 7 La ce număr ai ajuns? (165) (165) (165. 12 345 679 x 36 = 444 444 444).

+ ... În jocul matematic.. ) + ( . primită de conducător de la unul dintre 4 5 Jinga. 1992. Op. concise ca formă. „Strategii de predare-învăţare".Ed...De ce . Bucureşti. ) = ... Istrate. gândirea elevilor este orientată spre scopul urmărit.Ce te face să spui.. E.?) acesta o adresează unui alt participant nedirijată.frontale (generală sau de ansamblu: . Printr-o succesiune logică a întrebărilor.jocul „Cifrele.. + . 132 93 ... iar Ce se întâmplă dacă.. I.. + .. + 400) + (30+ . întrebările trebuie să fie precise din punct de vedere al conţinutului... de tipul:5 .. ordonate pe linia ascendentă a efortului şi a capacităţii de înţelegere a elevilor.. În organizarea şi desfăşurarea jocurilor matematice se foloseşte conversaţia. p.. este număr par?).. Conducătorul jocului îndeamnă „la efectuarea investigaţiei în sfera informaţiilor existente deja pentru a descoperi noi date". cit.?). inversate (nedirijată.. . b) 343 x 5 = (300 + 40 + 3) x 5 = ( . pentru a-i stimula în participarea activă... prietenele literelor"... elevul se foloseşte de algoritmii însuşiţi pentru a înlocui literele cu cifrele de la 0 la 9 pentru ca suma să fie corect calculată: A+ BBBB BBBB BBBB ABBBB R: 2 + 9999 9999 9999 29999 Elevii fac dovada înţelegerii tehnicii de calcul în jocul „Completează şi rezolvă!" a) 135 + 423 = (100 + 30 + 5) + 400 + 20 + 3 = ( . directe (adresată unui anume participant: ...p. Miron.. x 5) + ( ... 263 Ionescu. exprimate corect şi simplu. Ştiinţifică. + . + 3) = .4 În timpul jocului matematic se pot folosi întrebări ce antrenează elevii la dialog.. Conversaţia catehetică din cadrul jocului „Puţină matematică în vorbire" este înlocuită cu conversaţia euristică în jocul „Combinaţii cu cifre".. x 5) + (3 x . pe verticală şi pe orizontală. primită de conducător de la unul dintre participanţi de releu şi de completare (un participant o adresează conducătorului.

în măsura în care elevul stăpâneşte acţiunea"61. variate pentru a nu interveni monotonia. Este regula care reiese din însăşi teoria formării de identificare. de autocorectură. 1998 „Psihopedagogie". vostru în . descriere (Care este de revenire (conducătorul o formulează ţinând cont de părerea emisă anterior de unul dintre participanţi într-un moment nepotrivit: . desene. concepte matematice.exerciţiile să fie gradate progresiv.îl puteţi lămuri pe colegul 6 Cucoş. Ed... întrebări de evaluare (solicită elevilor judecăţi proprii). reconstituire.să sporească interesul şi motivaţia pentru învăţare. precisă. Iaşi.Nu credeţi că . corectă. .să faciliteze situaţii de învăţare. necesar în înţelegerea sarcinii didactice a unui joc s-a folosit explicaţia (accesibilă. În vederea respectării principiului didactic unitate dialectică dintre senzorial şi raţional. C.. pentru rezolvarea sarcinii se folosesc întrebările: .? Ce părere aveţi de rezultatele obţinute?).de justificare (De ce este posibil să efectuăm scăderea?) . comparare).factuale condiţia restului?) . Consider pertinentă indicaţia „exersarea însoţită de corectură . . modul de folosire a materialului didactic indicat de către conducătorul jocului.?) În jocul „Ciorchinele". 157 94 . Prin exerciţii-joc.de opinie (Cum este suma a două numere pare?) Se pot folosi întrebări convergente (îndeamnă la analiză. concisă). dintre concret şi abstract se utilizează demonstraţia cu ajutorul reprezentărilor grafice: scheme.la baza exerciţiului să stea idei clare. În desfăşurarea jocului didactic. . p... iar participanţii la joc pot explica modul în care au găsit soluţia. folosind exerciţiul se ţine cont de aspecte ca: . planşe se rezolvă sarcinile jocului matematic „Micul cosmonaut" în unitatea de învăţare Unităţi de măsură.de comparare (Cum sunt cele două numere?) .. Polirom. Pentru ca elevii să găsească un model de raţionament matematic. elevii îşi formează deprinderi de muncă intelectuală.participanţi sau răspunsul este dat prin completare de alţi participanţi .. întrebări divergente (exersează gândirea pe căi originale). Se pot explica procedee de lucru.de definire (Ce este scăzătorul?) ..

I. E. Prin jocul didactic matematic se ajunge la o conduită cooperant-participativă ce presupune formarea unor deprinderi şi obişnuinţe de convieţuire în colectiv. AH. de tipul: 1. P. scădere şi înmulţire.deprinderilor. Competiţia ca factor motivaţional devine un impuls pentru procesul de autoeducare. acceptând ideea „îmbinării inteligenţei şi eforturilor individuale cu inteligenţele şi eforturile grupurilor"8.1981. p. Conduita de cooperare vizează dorinţa realizării unei activităţi comune bazată pe ajutor reciproc. Bucureşti.. În timpul jocului matematic se folosesc ca strategii de învăţare cooperarea în grup sau în echipe şi competiţia ca „formă motivaţională a afirmării de sine în care individul rivalizează cu ceilalţi"7. 176. ordinea efectuării operaţiilor când sunt date şi paranteze. G. 2. 95 . 491. 2001. „Învăţarea în şcoală". exerciţii de calcul mintal în „Rezolvă exerciţiul meu/". D. Se folosesc exerciţii de numărare în „Numără mai departe". Bucureşti. autodepăşire. În cadrul jocului matematic „Rezolvă!" am utilizat metoda grupurilor interdependente Jigsaw (mozaic) ca pe o practică a învăţării . de a fi operativ în îndeplinirea sarcinilor.la tema „Ordinea operaţiilor cu numere naturale".. „Pedagogie". 4. de a adopta o conduită disciplinată ceea ce facilitează formarea şi stabilizarea unor trăsături de voinţă şi caracter (sinceritate. p. consecvenţă. Tema a fost împărţită în sub-teme. de a se acomoda (conducător-condus. principialitate. a unor trăsături pozitive de caracter.unul de la altul . P.. Am observat că şcolarul mic are disponibilitatea de a lega uşor relaţii cu colegii. Robinson. ordinea efectuării celor patru operaţii. exerciţii de creaţie în „Găseşte soluţii". 7 8 Ausubel. Fiecare sub-temă am transformat-o în sarcină didactică. ordinea efectuării operaţiilor de adunare. ordonare-ascultare). scădere şi împărţire. altruism). ordinea efectuării operaţiilor de adunare. D. Bontaş. Elevii lucrează în echipe într-o manieră structurată şi interactivă.. Accentul a căzut pe cooperare. 3. Ed. F.

Lucrul pe grupe nu înseamnă muncă în grupe de nivel. reţinând la rândul lor explicaţiile colegilor. dacă în verificare se începe cu ascultarea fiecărui elev de la nivelul său. diferenţierea verificării pregătirii elevilor (oral şi în scris) Se realizează o dispoziţie tonifiantă şi optimistă la elevi. Fiecare elev face parte din grupa care i se potriveşte cel mai bine (sub aspectul cooperării în învăţare). înlocuieşte emulaţia între elevi cu colaborarea. Fiecare elev îşi aduce contribuţia pentru a realiza sarcina. o conduce şi o evaluează. 96 . Pentru a se obţine randamentul maxim din partea fiecărui elev se diferenţiază procedeele de lucru astfel: 1.În grupurile de experţi sunt elevi cu abilităţi relativ omogene. atunci itemii corespunzători jocurilor matematice sunt formulaţi în aşa fel încât fiecare elev să lucreze cât îi permite pregătirea sa. Dacă verificarea se face în scris. Totul se realizează sub îndrumarea directă a învăţătorului care proiectează activitatea de realizat. După ce au rezolvat sarcina „experţii" se întorc în cadrul grupului „mamă" şi le explica şi celorlalţi. Dificultăţile trebuie să apară gradat pentru că altfel scade interesul elevului pentru matematică.

procedeelor. pot folosi şi materialul didactic. . mijloacelor didactice.standarde de performanţă. la nivelul intereselor cognitive.trecerea de la un joc pentru toţi la un joc pentru fiecare. 4. euristice (prin semidirijare.2. inductive (prin trecerea de la particular la general).adaptarea sarcinii jocului la posibilităţile fiecărui elev. folosite în captarea. comunicarea nonverbală. apelând la învăţător doar când au nevoie.metode folosite. prin angajare în descoperire). îndeaproape de învăţător. personalizarea în timpul jocului matematic . Necesitatea individualizării în activitatea din timpul jocului matematic se datorează existenţei deosebirilor dintre elevi sub raportul dezvoltării psihice. fişe de lucru pentru completare. . priveşte. deductive (prin trecerea de la noţiuni la exemple). sensibilizarea elevilor la învăţarea progresiv eficientă).conţinutul ştiinţific. .mediul psihologic. prin strategia motivării prin performanţe şcolare (prin ridicarea nivelului de aspiraţie privind angajarea elevilor în rezolvarea unui număr mai mare de situaţii problemă). grafice colorate. demonstraţie (bazate pe explicaţii). materialele ilustrative (planşele. formelor de grupare a elevilor. desene. schemele. 97 comunicarea verbală. individualizarea . Sarcina didactică este adaptată la posibilităţile aptitudinale. Ceilalţi sunt îndrumaţi. dintre elementele teoretice şi cele practice prin strategii imitative (bazate pe model). Personalizarea prin jocul matematic vizează. culorile orientarea şi controlul atenţiei. algoritmice (prin dirijare detaliată). prin strategia motivării prin mărirea valenţelor afective ale activităţilor ludice (prin implicarea elevului în mai mare măsură. Un rol important în realizarea jocului matematic îl au: contrastante). asigurarea trăiniciei cunoştinţelor. expozitive (prin receptare: ascultă. la ritmul şi la stilul de învăţare al elevului. sublinierile. reproduce). 3. Se realizează mai uşor unitatea dintre concret şi abstract. Elevii care înţeleg repede ce au de făcut lucrează singuri. ca mijloc de sprijinire a muncii independente. Alegerea metodelor. . săgeţile. combinarea optimă dintre ele asigură eficienţa în munca şcolară. scheme. . învăţarea diferenţiată prin jocul matematic.

. Dacă folosim jocul ca activitate didactică în clasele I-IV atunci copiii se vor bucura de continuitate între şcoală şi grădiniţă. de uşurare a 98 . de Capitolul IV..1.fişele dezvoltare). Ipoteza şi obiectivele cercetării Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare este: dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare.prezentarea conţinutului în maniera în care cuprinde elemente de noutate. Folosindu-se strategiile de realizare a jocului didactic matematic cele mai adecvate. de consolidare.distribuirea echilibrată a sarcinilor şi diferenţierea acestora (fiecare elev să se simtă util şi responsabil de ce face potrivit ritmului propriu de lucru şi posibilului volum de muncă). folosind mijloacele audio-vizuale. de muncă independentă (de recuperare.alternanţa momentelor care solicită un efort maxim cu cele relaxante. . între ciclul primar şi cel gimnazial. de surpriză. elevii realizează obiectivele stabilite. . STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND STIMULAREA ELEVILOR DIN CICLULU PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC 4.

dacă folosim jocul didactic matematic atunci elevii vor învăţa mai uşor şi într-un mod atractiv să efectueze operaţii de înmulţire prin adunare repetată şi să scadă pentru a obţine câtul unei împărţiri. Introducerea jocului în însăşi structura lecţiilor constituie şi un mijloc de prevenire precum şi de înlăturare a oboselii. vecinii numerelor cu un efort mai mic în aparenţă. teste. în condiţiile unor satisfacţii evidente. În învăţarea tablei înmulţirii. cunoscută fiind capacitatea redusă de efort a micilor şcolari. dacă pe parcursul orei de matematică este folosit cu regularitate jocul matematic atunci elevii îşi vor însuşi noile cunoştinţe cu facilitate. vor observa numerele care lipsesc. atunci elevii vor fi mai atenţi. proiecte.procesului adaptării la specificul muncii de învăţare şcolară. În concluzie. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei 99 .2. utilizând jocul didactic: • • • • • • cunoaşterea nivelului de pregătire intelectuală a elevilor şi stabilirea performanţei individuale. Dacă folosim jocul matematic în probele de evaluare a cunoştinţelor atunci elevii vor fi mai captivaţi şi mai interesaţi să rezolve exerciţiile prezentate sub formă de joc. de a construi ei înşişi jocuri noi. mărimilor. ca exerciţii ale minţii. 4. dezvoltarea gândirii divergente şi convergente. dezvoltarea limbajului matematic. culorilor. cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formativ-educative ale jocului didactic. tablei împărţirii. mai receptivi şi vor recunoaşte cu uşurinţă aceste elemente. elaborarea şi implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic pentru creşterea performanţelor în învăţare. vor manifesta nevoia de a se informa mai mult. Folosind jocul didactic matematic în activitatea de învăţare a figurilor geometrice. Obiectivele majore pe care mi-am propus să le urmăresc vor fi reflectate şi în activităţi desfăşurate. socializarea elevilor prin utilizarea metodei lucrului în echipă.

formarea priceperilor şi deprinderilor de lucru. sumativă).Calculează suma dintre jumătatea şi sfertul lui 20! 4. Evaluare predictiva 1. accesibilă şi plăcută de învăţare. pentru însuşirea algoritmilor.. de control). în cadrul procesului instructiv educativ. În aprecierea elevilor am avut în vedere descriptori de performanţă.Împărţirea numerelor naturale 0-100”. Pe tot parcursul experimentului voi urmări modul în care elevii prezintă judecăţile.a) Află câtul numerelor din interiorul triunghiului! 100 . Obiectivul investigaţiei l-a constituit proiectare şi experimentarea (parţială) a câtorva jocuri didactice matematice la clasa a III-a. iar la grupul de control alte metode didactice. La grupul experimental sa utilizat jocul didactic. un program intensiv de lucru cu elevii celor două grupe (echivalente ) de câte 18 elevi fiecare (experimental. Subiectele evaluărilor sunt de nivel identic.Observând efectul jocului didactic asupra motivaţiei elevilor şi eficienţa sa ca modalitate activă. am întreprins o mini .Cauta perechea! 2. elaborează soluţii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. atitudinea pe care o au în timpul jocului didactic dar şi a altor activităţi.Calculează câturile şi descoperă greşeala! 24 : 4= 36 : 6 72 : 8= 64 : 8 12 : 2 : 2= 15 : 5 30 : 5 : 3= 20 : 10 3. Realizat pe durata acestui capitol experimentul cuprinde evaluări (predictivă. la unitatea de învăţare . Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt cum influenţează jocul didactic obţinerea performanţei şcolare şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte. dacă finalizează sarcina de lucru.investigaţie.

– calculează un exerciţiu. 101 . calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului şi B – găseşte patru perechi. calculează toate exerciţiile şi descoperă greşeala. – – – – – – – calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului. folosind exerciţiul. .verificarea tablei împărţirii. compune o problemă. sfertul şi suma dintre ele. Calificativele au fost acordate astfel: S – găseşte două perechi. află jumătatea. calculează trei exerciţii. calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului.b)Compune o problemă care să se rezolve prin operaţia efectuată .măsura în care stăpânesc limbajul matematic. află jumătatea şi sfertul. S-a urmărit: .capacitatea de a crea o problemă simplă. – află jumătatea. FB – găseşte toate perechile. .

după ce vorbeşti cu ele! Din suma numerelor 18 si 32 ia câtul dintre triplul lui 6 si jumătatea lui 4..Evaluare sumativă I. Efectuează respectând ordinea operaţiilor: 4x5:2x4:8= 3. . .Te rog verifică-mă!” – joc didactic cu sarcina didactică: Ajută-l pe Ionel să găsească eroarea! 66 : 2 = 32 98 : 3 = 32 42 = 82 : 2 4. Calculează şi verifică: 77 : 7 = 4.. .De vorbă cu matematica” Sunt scrise patru cuvinte din limbajul matematic care te-ar putea orienta în calcul..Suflă vântul semnele” – joc didactic cu sarcina didactică: Găseşte semnul suflat de vânt după ce rezolvi! 36 : 3 □ 24 : 2 2. Calculează şi compară câturile obţinute: 42 : 2 □ 93 : 3 2. Pentru grupul de control: 1. Descoperă-le şi scrie ce obţii.Cât a ronţăit veveriţa?” O veveriţă a ronţăit multe alune.Continuă dacă poţi!” – joc didactic cu sarcina didactică: Calculează! 3x6:2x4:4= 3. iar tu poţi afla numărul lor de fiecare dată! a x 4 = 84 5 x b = 125 396 = c x 3 5. . II.. Pentru grupul experimental: 1. .. Află necunoscutele: a x 5 = 85 b x 3 = 96 2 x c = 74 5. Calculează folosind semnificaţia terminologiei matematice: 89 : 8 = 75 : 5 = 102 .

O3 – să efectueze proba împărţirii. O2 – să calculeze respectând ordinea efectuării operaţiilor.Din diferenţa numerelor 91 şi 17 ia câtul dintre dublul lui 9 şi jumătatea lui 12. O5 – să rezolve problema. Obiective operaţionale: O1 – să calculeze şi să compare. O4 – să afle factorul necunoscut.la evaluarea predictivă 103 . Descriptori de performanţă: S – calculează un cât la prima cerinţă – respectă ordinea a două operaţii pe care le efectuează – găseşte eroarea la un exerciţiu (prin probă) – află o necunoscută – rezolvă o parte din problemă B – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a trei operaţii şi calculează – găseşte eroarea la două exerciţii (prin probă) – află două necunoscute – rezolvă problema FB – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a patru operaţii şi calculează – găseşte eroarea la trei exerciţii (prin probă) – află trei necunoscute – rezolvă problema şi o scrie sub formă de exerciţiu 4.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor S-au obţinut rezultatele: .

Luând în considerare gradul de realizare al obiectivelor propuse în evaluarea predictivă.44 FB 6 33.11 I 1 5.88 Am constatat că ambele clase au în componenţa lor elevi care sunt dezvoltaţi normal din punct de vedere intelectual. .11 B 7 38.33 FB 7 38.55 S 3 16. am constatat că diferenţele sunt nesemnificative.66 S 2 11.Grup de control Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) Grup experimental Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) I 2 11.la evaluarea sumativă 104 .88 B 8 44.

Analizând rezultatele constat că: din grupul experimental 10 elevi au FB (55.5) 1 VI2 Performanta scolara S B FB 1(1.55 %) din grupul de control 8 elevi au FB (44. ceea ce reiese că jocul didactic are rol benefic în sporirea eficienţei lecţiei de matematică.5) 7(7) 10(9) 2(1.5) 3 7(7) 14 8(9) 18 Total 18 18 36 Sunt date calificative şi pot realiza histograme cu bare şi diagrame circulare (grafice tip Plăcintă) 105 .44 %) Diferenţa între rezultate este vizibilă. Realizez un plan experimental de tipul 2 x 4 utilizateVI Metode Jocul didactic Alte metode didactice I 0(0.5) 1(0. în favoarea grupului experimental.

106 .

Fa. Nu există o legătură între metodele utilizate în orele de matematică şi performanţa şcolară a elevilor. Ipoteza de la care am plecat a fost:Dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare. (o ipoteză statistică. ce urmează să fie admisă sau respinsă. • Calculez pe X² după formula: Fa se calculează prin regula de trei simplă: Calculez gradul de libertate: (numărul de coloane -1) x (numărul de rânduri -1) (4 .55 107 .l) x (2 .Fo . Introduc ipoteza de nul (Ho). o tehnică de comparaţie între cele două grupuri pentru a evidenţia diferenţele semnificative între ceea ce observăm în realitate (distribuţia reală) .şi ceea ce aşteptăm din punct de vedere teoretic (distribuţia teoretică) .Având date neparametrice pot folosi tehnica lui X².l) = 3 x l = 3 x2 = 7. pe bază de calcule).

învăţătorului revenindu-i sarcina de a explica şi îndruma acolo unde este cazul. fără a mai redacta planul de rezolvare. • Schimbă întrebarea problemei şi o rezolvă. în funcţie de disponibilităţile fiecăruia şi de lacunele existente. Cei care au obţinut B şi FB rezolvă sarcinile din fişele de dezvoltare de tipul: • Află necunoscuta din paranteze sau dintr-un şir de calcule. • Observ că valoarea lui X este mai mare decât valoarea lui 3 (în tabel) – decât pragul de semnificaţie din tabelul dat.• Urmăresc nivelul de semnificaţie pentru testul HI PĂTRAT. =. • Completează enunţurile . • Compară câturile obţinute folosind unul din simbolurile: <. • Exprimă rezolvarea într-un singur exerciţiu. Fişele exerciţiu cuprind exerciţii gradate şi adaptate pentru toţi elevii făcând referire la cunoştinţele de bază. Fişele de muncă independentă pot fi individuale pentru a permite evoluţia copilului în ritm propriu. X² este semnificativ. • Găseşte două modalităţi de rezolvare a problemei. exerciţii-joc şi exerciţii pe fişe de aprofundare cu sarcini de genul: • Calculează câtul numerelor date. Am arătat că se poate demonstra eficienţa unei metode didactice în vederea utilizării ei la clasă pentru creşterea performanţei şcolare. ipoteza de cercetare este confirmată).. • Calculează şi verifică prin probă. o accept şi resping Ho (ipoteza de nul). • Compune probleme după expresia dată.. ! • Află factorul necunoscut: • Compune o problemă după expresiile date. Rezultă că există o legătură între utilizarea jocurilor în învăţământul primar şi performanţa şcolară a elevilor (în urma calculului de probabilitate. Elevii din grupul experimental şi cei din grupul de control. 108 . apoi calculează. • Stabileşte ordinea operaţiilor. care au obţinut I şi S sunt antrenaţi în jocuri didactice. >. am dreptate cu privire la ipoteza formulată la început (ipoteza de cercetare).

4.stimularea încrederii în sine. . În învăţământul primar. 109 . de plăcere. .pregătirea elevilor pentru autoinstruire şi autoeducaţie prin influenţa decisivă a jocului în conducerea şi luarea în stăpânire a propriului comportament.asigurarea succesului fiecărui elev. adaptarea la cerinţele mereu crescânde ale şcolii.participarea activă a copiilor la propria formare. .accesibilitatea noţiunilor fundamentale matematice pentru toţi elevii. jocul pregăteşte condiţiile pentru învăţarea activă şi pentru conduita efortului. . am posibilitatea să-i antrenez. Folosind jocul didactic se asigură: . satisfacţie.motivaţia pentru învăţare prin succesele ce se înregistrează.formarea unor deprinderi de muncă intelectuală. . . . atât al celor care întâmpină dificultăţi la învăţătură. Prin folosirea jocului didactic în lecţii se realizează sarcini ale procesului formativ. În special în clasele mici. Cunoscând bine elevii clasei pe care o conduc. . cât şi obţinerea de performanţe cu cei care dovedesc posibilităţi deosebite. jocul poartă în sine germenii propriei depăşiri şi angajări pe alte planuri de acţiune.exersarea efortului voluntar. Rezultatele obţinute depind şi de alegerea şi folosirea metodelor de lucru. jocul determinând un continuu fond emoţional stenic.rezolvarea conflictelor între ceea ce se doreşte şi ceea ce se poate. . angajându-i în realizarea sarcinilor didactice diferite ca grad de dificultate. Altfel spus. dar care să-i solicite progresiv. Concluzii şi propuneri Ideea de bază ce m-a condus la abordarea prezentei teme a fost aceea a necesităţii asigurării succesului şcolar al tuturor elevilor. .dezvoltarea psihică a copiilor. potrivit ritmului si disponibilităţilor sale.4.verificarea şi retroinformaţia asupra nivelului de însuşire a unor cunoştinţe şi deprinderi (jocul didactic îndeplinind astfel funcţia diagnostică şi prognostică asupra pregătirii elevilor). potrivit posibilităţilor intelectuale în jocuri didactice cu sarcini accesibile fiecăruia. formarea personalităţii lor. învăţarea este activitatea centrală ce solicită întreg potenţialul psihic şi fizic al copilului.

al ajustării propriului comportament cu al celorlalţi. Cerând elevilor să creeze şi ei variante de joc. Ne rămâne. În scopul realizării obiectivelor prevăzute în programele şcolare. proprii actului învăţării. Jocul. cadrelor didactice. nouă. ne ajută să-i cunoaştem natura şi năzuinţele mai bine decât orice altă activitate. îndrumate de învăţător. sarcină didactică. Virtuţile sale formative pe tărâmul educaţiei reprezintă o certitudine. Jocul este o permanenţă a vieţii copilului. când şi cum să-1 integrăm în practica predăriiînvăţării. jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor şi ca procedeu didactic de realizare a obiectivelor operaţionale specifice conţinuturilor . 110 . se poate realiza expansiunea acestora prin adăugarea de elemente creatoare. înainte de orice. nerespectarea regulilor. elemente de joc şi material didactic). în jocul didactic trebuie să se urmărească permanent menţinerea unei unităţi strânse între laturile sale componente (conţinut. Elevii ciclului primar au nevoie. Consider că numai atunci jocul îşi va dobândi întrutotul legitimitatea pe care o merită pe deplin în actul învăţării. În cazul în care se reia acelaşi joc de prea multe ori. apare plictiseala. a reuşitei şi a atitudinii în faţa eşecului. dar fără echilibrul adus de joc ea nu are eficienţă. apariţia unor dispute. Folosirea metodelor şi procedeelor active în desfăşurarea jocurilor didactice a demonstrat că elevii sunt determinaţi să înţeleagă în mod conştient şi să aplice corect cunoştinţele în rezolvarea sarcinii didactice.Din experienţa acumulată prin practicarea jocului didactic în activitatea instructiveducativă. duce cu certitudine la formarea unor deprinderi trainice. În cadrul procesului de învăţământ. să discernem: cât. unde. legate de comportarea nesatisfăcătoare a elevilor: prea zgomotoasă. a vieţii umane în general. acceptarea cu greu a înfrângerilor. Şcoala reprezintă mai mult decât jocul. activitatea specifică copilăriei. Utilizarea unei game variate de jocuri alese cu discernământ. să fie educaţi. am desprins ideea că acesta reprezintă un veritabil antrenament de integrare socio-morală punând problema competiţiei. originale. Se pot semnala uneori o serie de consecinţe nedorite privind folosirea jocului. Jocul poate constitui o manifestare a forţelor în acţiune la copil. în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărui colectiv de elevi. Eficienţa dovedită a jocului didactic nu înseamnă că această metodă exclude folosirea celorlalte metode specifice activităţilor de învăţare. reguli.

consolidează şi dezvoltă deprinderi de muncă organizată. şcolarului mic. revenind pe traseul didactic cu ajustările necesare în pregătirea elevilor. formează. prilejul învăţătorilor să fixeze cunoştinţele şi deprinderile corespunzătoare şi în acelaşi timp. în formă individuală sau de grup trebuie să se realizeze în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale şcolarilor mici. M-am orientat spre jocuri ce solicită procesele psihice şi însuşiri ale personalităţii dezvoltă spiritul de întrajutorare. de echipă. sunt valorizate elementele pozitive ale fiecărui elev. dând astfel. să realizeze feedback-ul imediat. . elevii se familiarizează cu generalizări în contexte cât mai variate. În scopul îmbunătăţirii şi perfecţionării procesului predării şi învăţării cunoştinţelor la obiectele de învăţământ. deoarece prin acestea comunicarea încurajează pe cei timizi. Consider mai eficiente jocurile didactice orale. • valorificarea jocurilor didactice la maximum. stimulează puterea de investigaţie şi cointeresare continuă (prin 111 . propun: • ca manualele şcolare să conţină jocuri didactice specifice fiecărui capitol din programă.angajează afectiv şi atitudinal elevii.Abordarea interdisciplinară a jocului didactic permite transferul şi rezolvarea de noi probleme ivite în jocurile didactice.stimulează interesul cognitiv al şcolarului mic.mobilizează resursele psihice ale copiilor. Consider că este necesar să acordăm jocului didactic un spaţiu larg în ansamblul metodelor destinate învăţării şcolare din considerente ca: • Jocul didactic este calea spre apariţia motivaţiei intrinseci în învăţare pentru că: . . antrenează pe cei pasivi în activitatea intelectuală. pe cei cu o gândire lentă. • Jocul didactic este un mijloc eficient de activizare a întregii clase prin conţinutul său şi modul de desfăşurare pentru că: elementele de joc). . prin intermediul jocului didactic.asigură participarea creatoare a elevilor în rezolvarea sarcinii didactice.

alături de pasiune şi răspundere profesională. experimenta şi promova cele mai potrivite structuri. să asigure o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. aceea de a descoperi.cadre didactice. am urmărit să pledez pentru necesitatea valorificării maximale a resurselor intelectuale şi moral-comportamentale ale acestei forme de activitate la clasele I – IV. Salzmann) 112 . Împreună . Pentru aceasta se impune din partea tuturor învăţătorilor. cercetători . formule şi soluţii. pentru a face din şcoala românească o instituţie care să valorifice în cel mai înalt grad. „Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa. Convinsă personal de valenţele formative ale jocului didactic cu conţinut matematic.G. disponibilităţile spirituale în etapa actuală. oameni de ştiinţă. nu trebuie să se facă educator“ (C.avem de înfăptuit o sarcină importantă.Analizând şi comparând rezultatele pe care le obţin elevii de la o etapă la alta. ne edificăm asupra evoluţiei şi ritmului în care progresează însuşirea cunoştinţelor matematice pe baza jocului didactic. racordarea permanentă a preocupărilor la cerinţele învăţământului actual.

P. – Matematică pentru bunul învăţător. S. creativitate şi spontaneitate în condiţiile unui proces didactic formativ. Al.. 2. Ed. Bunescu. E.Tribuna învăţământului”. Editura Porto-Franco. Pedagogie. ”Psihopedagogie ”Ed. 9. Proiectarea – rigoare.1-2/ 1993 şi nr. 11. Galaţi . învăţământul primar Editura Gheorghe Alexandru. G. nr. 2003. 7. 1991. N. S.. Ionescu. 1982. Ed. 10. C. Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă. Dăncilă.Bibliografie 1.. Edit. 2001. 6. 5. 1992.. V. Cucoş. Bucureşti. 13. Bucureşti. Iaşi 1998. I. F..P.. Dinuţă. Didactica aplicată.. Asaftei. Bontaş. Planurile de învăţământ în . 1996. Bucureşti. Bucureşti. Ghid de pregătire a examenului de definitivat la matematică. ERCPres.Revista de pedagogie” nr... 4.12 / 1988. Editura Didactică şi Pedagogică. Ştiinţifică. Strategii de predare-învăţare. Pedagogie generală.. Joiţa. în . 2002. învăţători/institutori. 3. E. Învăţarea în şcoală. Bucureşti.. M. Universităţii din Piteşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Cerghit. 1994. şi Robinson. Cristea. AH. O introducere în psihogia pedagogică. Bucureşti.Învăţământul în antecamera reformei”... U.D. Ausubel. 1983. I. E. 8. Dăncilă. Programele şcolare în contextul reformei.11/1994. Bucureşti. 113 . 2004. 12. – Metodica predării matematice la clasele I-IV. Cristea.Polirom. Crişan. în . Caba. partea I.. Craiova. Ed. I.

. ***M. M. Planuri – cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar coord. 1997. Editura Gheorghe Alexandru. Editura Didactică şi Pedagogică.. 23. Stoica. – Cum rezolvăm probleme de aritmetică Editura Transpres . Bucureşti. M. I. Editura Didactică şi Pedagogică.lea..E. 20. gradul I şi studenţi. D.14. Stoica. Curriculum. Georgescu. Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ Editura Litera. Decizie şi inovaţie în învăţămân. Concepţii şi strategii. ***M. Pedagogie pentru definitivat. Necesitate. Consiliul Naţional pentru Curriculum.P. 18. L. Vlăsceanu. 1979. gradul al II. Craiova.E. 21. 15. 19. 1982.E. Bucureşti. Craiova. ***M. M. activitate SNEE. atribuţii. 24. D. Jurca. Bucureşti.D. Singer. L.. 1985. 1999. Neacşu. şi Stoica.. 16. Muster. G. D. Stoica. Preoteasa Editura Corint. Bucureşti 1988. Bucureşti 1988. E. Evaluare. Programul de formare al profesorilor. . Învăţământul diferenţiat. A . 22. M . Cerchez. Radu. 17.. Programe şcolare.. M.. Buletinul informativ.N.N. 1994. Psihopedagogie şcolară. I.N. Editura Scrisul Românesc.Metodica predării matematicii la clasele I-IV. 114 ..T. Bucureşti. MEN.

astfel încât fiecare elev să lucreze cu figuri şi culori diferite. fie verbal. La confecţionarea cheilor. cu ceea pe care o are cheia lui. fie ajutat de clopoţel. cu figura geometrică în sus. dezvoltarea atenţiei şi formarea unei atitudini disciplinate în joc. După ce şi-au găsit locul. cheile se pot schimba de mai multe ori. pătrat. elevii îşi caută căsuţa care trebuie să aibă desenată pe lacăt aceeaşi figură. În timpul desfăşurării jocului. Desfăşurarea jocului: Fiecare bancă reprezintă o căsuţă. Pe fiecare „căsuţă” se aşează un lacăt mare pe care este desenată o figură geometrică colorată. triunghi). Jocul: „Ce formă ai primit?” Scopul: Fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice: (cerc. Câte un exemplu mai mare din fiecare figură pentru învăţător. Învăţătorul trece printre bănci şi verifică dacă împerecherea cheie lacăt s-a făcut corect. Apoi cere fiecărui elev să denumească forma şi culoarea pe care o au figurile lipite pe cheia şi lacătul său. de aceeaşi culoare. care are pe partea se sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare. formarea priceperii de a compara după criteriul formei şi al culorii Material didactic: pentru fiecare copil câte o cutie confecţionată din carton. lacăte mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite.ANEXA 1 Jocul „Caută-ţi căsuţa!” Scop: verificarea cunoştinţelor privind denumirile formelor şi culorilor predate. În sala de clasă vor fi aşezate la loc vizibil imagini ale unor obiecte asemănătoare cu figurile geometrice: Cerc – cerc 115 . Se împart copiilor cheile de carton. dreptunghi. Câştigătorii jocului vor fi cei care îşi găsesc în mod corect căsuţa şi care indică corect forma şi culoarea figurii respective. copiii se aşează pe banca respectivă şi pun cheia alături de lacăt. verificarea cunoştinţelor despre culori. La un semnal dat de învăţător. Materialul didactic: Figuri geometrice decupate din carton sau material plastic colorat. învăţătorul va avea grijă ca aceeaşi formă şi culoare să nu aibă mai mult de doi elevi.

Elevii care au figura geometrică asemănătoare (pătratul) trebuie să ridice mâna sus (figura). fără dezordine. Pot fi folosite ambele variante. batista. Apoi va indica numele unuia dintre obiectele afişate în clasă. Jocul se poate desfăşura în continuare. 116 . învăţătorul va lua figura de la primul elev şi o va da vecinului.Batistă – pătrat Carte – dreptunghi Cravată – triunghi Desfăşurarea jocului: învăţătorul împarte elevilor figuri geometrice desenate în aşa fel ca fiecare să primească câte o figură. de exemplu. Acesta o primeşte. dar o dă mai departe de a lui (vecinului său). Astfel. La o bătaie din palme a învăţătorului. Hai să zicem doi Să se facă trei Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are. apoi fiecare dintre aceştia va spune ce culoare are figura sa. După ce figurile au fost schimbate între toţi elevii. elevii care au o figură asemănătoare cu obiectul indicat se vor aşeza în dreptul lui. ultimul elev va da figura lui ultimului elev. care rămăsese fără figură. ANEXA 2 Una este luna Hai să zicem unu Una este luna Hai să zicem unu Să se facă doi. astfel încât schimbul să se facă rapid. La schimbarea scaunelor între elevi. Una este Luna. Două mâini copilul are. Variantă: Obiectul poate fi arătat cu un beţişor. În timpul jocului (ambele variante) figurile se pot schimba. Una este Luna. învăţătorul va acorda atenţie bunei organizări.

folosind degetele.Hai să zicem trei. 3. 2. Una este Luna. Trei crai vin din depărtare. vezi îi cam aşa Cum îl are lebăda. a fost un ineluş Pe deget învârtecuş Meşterul l-a rupt în două Să-i dea folosinţă nouă 4. Patru roate carul are. ANEXA 3 Chipul cifrelor 1. Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are Una este Luna. scaun ar părea Cu spătarul în podea 117 . Desfăşurarea jocului: Copiii caută şi fac mişcările adecvate textului. Să se facă patru Patru roate carul are. Hai să zicem patru Să se facă cinci Cinci sunt degete la mână. parcă e un băţ Şugubăţ Poartă chipiu tras Cu cozorocul pe nas. se-ndoaie uşor Pe picior Gâtul.

20 sau 30. Copiii. numerele vecine.Şi picioarele în sus Cine oare aşa l-a pus Ş. 7 şi invers şi se precizează vecinii numărului prezent la început (6). să-l aşeze pe bancă şi. Ei sunt scoşi în faţa clasei şi aşezaţi în cerc după ordinea numerelor indicate pe cartonaşe: 0. Variantă: Învăţătorul aruncă mingea unui copil din cerc rostind un număr. Materialul didactic: cartonaşe cu numerele 0-10. ia locul celui din mijloc. Se indică de învăţător regulile de desfăşurare a jocului care constau în a număra mai departe. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul spune un număr. va număra mai departe numerele de pe cartonaşele copiilor aflaţi în dreapta lui. ţinând seama de numărul indicat pe cartonaş.7. însemnând acestuia cartonaşul său. Numerele vor fi aşezate în ordine crescătoare şi descrescătoare 5. Dacă numără corect. Acesta va trece în mijlocul cercului. 6.a.9. Acesta va trebui să iasă din cerc şi să numere mai departe începând cu numărul imediat următor celui indicat pe cartonaşul său.5. învârtindu-se în joc.2.3.1. vor rosti: „Dacă ştie număra. 118 . etc. se spune 6. Jocul: „Caută vecinii” Scop: Formarea deprinderii de număra conştient de la 0 la 10. apoi se opresc. opt.4. lângă el. Jocul se reia de la început. un singur elev nu va primi cartonaş.m. Cel care prinde mingea trebuie să numere mai departe până la 10. De pildă. până când elevii învaţă să numere bine. locul meu îl va lua”. ANEXA 4 Jocul: „Numără mai departe!” Scop: Formarea deprinderilor de a număra în concentrul 0-10.6. Elevii. De exemplu.d. şapte. dacă are numărul 5 pe cartonaşul său. dezvoltarea atenţiei.8. Materialul didactic: cartonaşe pe care sunt scrise cifrele de la 0 la 9 Desfăşurarea jocului: Elevii primesc câte un cartonaş. iar elevii trebuie să găsească cartonaşele cu numerele corespunzătoare. şase. după ce găsesc cartonaşul cu cifra 6. Cel din mijloc se adresează unui copil din cerc (la alegere) „Numără mai departe!”. pun deasupra lui cartonaşele cu cifra 5 şi sub el cel cu cifra 7.

ANEXA 5 Jocul: „Vântul a luat semnele” Subiectul: Adunări şi scăderi în concentrul 0-10. Clasa I Desfăşurarea jocului: Pe tablă se află desenate mai multe pătrate, într-o configuraţie precum cea din pagina următoare. Pătratul mai mare din mijloc va constitui punctul de plecare al jocului. În aceste pătrate sunt scrise mai multe cifre între ele nu se găsesc semnele plus sau minus, fiindcă au fost luate de vânt şi împrăştiate. Acest joc se poate folosi şi pentru alte concentre numerice, utilizând toate semnele operaţiilor aritmetice. Când elevii stăpânesc bine operaţiile aritmetice, sunt lăsaţi să stabilească singuri semnele aritmetice, fără a fi sprijiniţi cu sugestii. Li se indică doar că rezultatul final trebuie să fie egal cu cel de la care a pornit jocul.

Pentru a-i ajuta să le găsească locul, când am folosit la clasă acest joc, le-am relatat copiilor o mică întâmplare: Într-un autobuz s-au urcat la capăt de linie 5 călători. La prima staţie au mai urcat 3, iar la următoarea au coborât 2 şi aşa mai departe, până ce se ajunge la ultimul număr din ultimul pătrat, urmărindu-se direcţia indicată de săgeţi. 119

Elevii vor scrie semnele în dreptul numărului respectiv. Se orientează atenţia copiilor spre faptul că rezultatul final este egal cu numărul de la care s-a pornit jocul. Independent elevii vor scrie pe caiet coloanele de exerciţii care rezultă. Jocul: „Aşează-mă la culoarea mea!” (construire de submulţimi având drept criteriu culoarea) Scopul: sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la separarea pieselor după criteriul culorii; Materialul didactic: piese albastre, galbene şi roşii din trusa LOGI I Desfăşurarea jocului: Pentru a da coloratură jocului se pot introduce unele elemente specifice, ca de pildă chemarea copilului care va exercita sarcina stabilită de către ursuleţ sau de către piticul Barbă - Cot, etc. Pe bănci sunt trasate trei cerculeţe de culori diferite, de preferinţă cele care corespund culorilor pieselor. Învăţătorul solicită copiii să observe că „jucăriile” lor au culori diferite şi fiecare trebuie să-şi caute căsuţa ei: cele roşii la căsuţa roşie, cele galbene la căsuţa galbenă, etc. Copiii aleg piesele roşii şi le aşează în cercul roşu. Se observă că piesele rămase pe masă au două culori diferite: unele galbene şi altele albastre. După ce toate piesele galbene au fost şi ele aşezate în cercul galben, pieselor rămase le revine ultimul cerc. Se recunosc mulţimile formate şi se denumesc cu termenul corespunzător. Se cere copiilor să închidă ochii şi se schimbă între ele cele două cercuri. Copiii sunt puşi să recunoască schimbarea făcută şi jocul se repetă. La reluarea jocului, se schimbă ordinea de separare a pieselor. Copiii vor observa că, deşi piesele au aceeaşi culoare, ele diferă prin formă, mărime şi grosime. Echipele de copii trec succesiv pe la fiecare mulţime de piese pentru aşi întregii observaţiile. ANEXA 6 Jocul: „Trenul – cu o diferenţă” Scopul: sesizarea cu ajutorul conjuncţiei şi negaţiei deosebirile dintre caracteristicile a două piese între care există o singură diferenţă şi numai una (negaţia unui singur atribut); Mijloace didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, modelarea. 120

Învăţătorul anunţă jocul şi se implică în desfăşurarea lui. Se formează un tren din piesele trusei (vagoane), care trebuie să se deosebească între ele printr-o singură caracteristică. Se alege o piesă ca locomotivă, un şef de tren (conducătorul jocului), la propunerea învăţătorului se alege „locomotiva” – piesă în formă de dreptunghi – mare, gros şi albastru şi se aşează pe bancă; se explică apoi modul de lucru. Locomotivei îi vor fi ataşate vagoane; primul vagon se va deosebi de locomotivă printr-o singură caracteristică (ex. culoarea). Deci, după locomotivă se aşează piese în formă de dreptunghi, mare, gros şi roşu. Se desfăşoară apoi jocul, copiii plasează rând pe rând vagoanele, vagonul următor fiind piese în formă de pătrat, mare gros şi roşu (deosebirea: forma). Următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, gros, roşu (diferenţa de mărime)m următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, subţire şi roşu (diferenţa de grosime ş.a.m.d.). Vagoanele pot fi aşezate de o parte şi de alta a locomotivei pentru că locomotiva poate duce trenul în două părţi, înainte şi înapoi. De fiecare dată copiii subliniază acţiunea stabilind deosebirea faţă de piesa precedentă. Dacă se aşează piesa în formă de pătrat mic şi roşu după piesa în formă de pătrat mic, gros şi roşu se va motiva astfel: vagonul nu are aceeaşi grosime (negaţia), dar are aceeaşi formă, mărime şi culoare. Trenul format poate arăta astfel:

Se întâmplă la un moment dat trenul să nu mai poată fi format deoarece vagoanele existente nu pot fi ataşate la nici unul dintre capetele trenului, pentru că nu îndeplinesc condiţia cerută, în acest caz se efectuează „manevra” care are ca scop plasarea cât mai multor vagoane. După plasarea tuturor vagoanelor şeful de tren, după o ultimă „revizie” dă cale liberă trenului. În altă variantă, jocul poate fi desfăşurat între echipe, având caracter de întrecere, folosind trusa LOGI I sau trusa LOGI II. Jocul: „Găseşte jocul potrivit”. Scopul: Familiarizarea copiilor cu procedeul de a forma grupe pe baza unei însuşiri (proprietăţi caracteristice) precum şi intuirea operaţiilor cu două mulţimi (grupe care au şi

121

Pe bancă se aşează cele două cercuri. demonstraţia. face parte din cercul roşu fiindcă este mic şi face parte din cercul verde” (1) Deci. problematizarea. explicaţia. se execută joc de probă. piesa este în formă de triunghi şi piesă mică (1). mic. fiind intersectate. Astfel copiii învaţă să recunoască intervenţia. după caz în felul următor: „Aşez aici (1) această piesă pentru că este piesă în formă de triunghi şi piesă mică-intersecţia”. avem următorul model: 122 . două cercuri din sârmă colorată roşu şi verde. Se repetă problema de către copii până se reţin datele ei. realizând astfel intersecţia. diferenţa şi complementara reuniunii a două grupuri. succesiunea. Se aşează o piesă în formă de triunghi. modelarea. fiind îndrumaţi cu mult tact de învăţător. „aşez această piesă aici (4) pentru că este piesă în formă de triunghi nici piesă mică (complementara reuniunii) în (4)”. „aşez această piesă aici pentru că este mică dar nu este piesă în formă de triunghi (diferenţa în 2 )”. Se trece la instruirea materialului – se constată că toate piesele au aceeaşi grosime (sunt subţiri). După ce toate piesele sunt la locul potrivit. învăţătorul explicând şi demonstrând în acelaşi timp procedeul de lucru. Problemele sunt în aşa fel formulate încât nu rămâne nici un sector vid. de culoare roşie în intersecţie motivând aşezarea lui acolo: „pentru că este o piesă în formă de triunghi.obiecte comune). Vor motiva. exerciţiul. Se anunţă tema: „Aşează toate piesele în formă de triunghi în cercul roşu şi toate piesele mici în cercul verde!”. Strategia didactică: conversaţia. Mijloacele didactice: piese subţiri din trusa LOGI I. Copiii vor aşeza pe rând piesele găsind locul potrivit.

ghinde. bile. Vreţi să formaţi şi voi câte un buchet care să aibă tot atâtea flori? 123 . Exerciţiu – joc: „Învăţăm să socotim!” Scopul: Consolidarea deprinderilor pentru formarea mulţimilor. „Sunt toate piesele mici în cercul verde?”.3) îndeplineşte condiţia de a fi piesă în formă de triunghi sau piesă mică (reuniunea). jucării. Piesele pot avea simultan ambele caracteristici: exemplu sectorul 1 (intersecţia). Problemă: doi fraţi. a)Adunarea – poate fi intuită pornind de la o problemă. Material didactic: flori. Învăţătorul prezintă copiilor o situaţie practică.2. Ei se gândesc să pună la un loc florile şi să formeze astfel un buchet pe care să-l dăruiască mamei.Orice piesă care ocupă unul dintre sectoarele incluse (1. verificându-se prin prezentarea unuia dintre cercuri. Iată acum florile culese de Irina : (Aşează alături un grup de trei flori). Iată florile culese de Ovidiu (Aranjează pe masă un grup de patru flori). Ovidiu şi Irina au plecat la cules de flori. alune. iniţierea copiilor în folosirea unor procedee operatorii care să-i conducă la intuirea adunării şi scăderii (fără a folosi numerele). Cu ajutorul întrebărilor învăţătorul îi va ajuta pe copii în conectarea greşelilor: „sunt tot atâtea şi numai piese în formă de triunghi în cercul roşu?”.

mai târziu. copiii (de clasa I) trebuie să ajungă să reprezinte grafic. În final. fără dificultăţi.. cu material propriu. Copiii vor lucra în perechi. b)Scăderea – poate fi intuită cu ajutorul unor probleme similare. etc. Se va remarca faptul aceasta are „tot atâtea” câte au cules împreună cei doi. sau „împreună” şi „tot atâtea”. prin simboluri (cerculeţe. în continuare. pătrate. Trebuie să evite folosirea unor termeni ca „adunarea”. al căror sens corect nu este încă bine cunoscut copiilor. arătând mulţimile respective şi accentuând expresiile caracteristice „la un loc”.) obiectele mulţimii ce se obţine ca rezultat al operaţiei. apoi individual. 124 .Nu se mai dau alte explicaţii. etc. În acelaşi mod se va proceda folosind mulţimile de ghinde. să nu folosească expresii neadecvate sau inaccesibile copiilor. în acelaşi fel. Ei vor forma o mulţime cu tot atâtea flori ca a lui Ovidiu şi. ovale. etc. să nu anticipeze acţiunile copiilor. efectuarea adunării este un pas firesc. prin astfel de obiecte: buline. „egal” etc. schematic. învăţătorul repetă enunţul problemei din ce în ce mai simplificat. o mulţime de flori egală cu cea a Irinei. alune.. cerculeţe. Prin astfel de operaţii se pregăteşte înţelegerea sensului adunării numerice chiar din stadiul în care copiilor nu le sunt cunoscute numerele. Dacă este cazul. În iniţierea şi desfăşurarea acestui exerciţiu – joc învăţătorul trebuie să manifeste mult tact şi multă răbdare. obţinând astfel „buchetul” de flori pentru mama. Dacă acest proces este bine însuşit de către copii. rezultatul operaţiei fiind exprimat prin mulţimea formată din obiecte de acelaşi fel (cu cele date) şi.

aflându-se astfel echivalenţa mulţimii diferenţă. pentru a forma un joc cu perechi. în final. Exerciţiul – joc trebuie să continue cu obiecte uzuale. cu imagini. Se stabileşte apoi în acelaşi fel o corespondenţă între această mulţime de fete şi o mulţime de băieţi aduşi de la clasa vecină. iar operaţia corespunzătoare este diferenţa dintre o mulţime şi cealaltă. c)Înmulţirea – la clasa a III-a poate fi înţeleasă prin variate exerciţii – joc din care se poate desprinde ideea că aceasta este o adunare repetată. d)Împărţirea – Similar pot fi concepute probleme de „împărţire prin cuprindere”. În astfel de situaţii trebuie evitată împărţirea cu rest. 125 . câte unul de fiecare latură. Cine vrea să aducă acest grup? Textul problemei sugerează şi modul de rezolvare: Se stabileşte mai întâi o corespondenţă între mulţimea băieţilor şi mulţimea fetiţelor. Găsiţi de câte măsuţe aveţi nevoie?” Rezolvarea problemei constă în stabilirea corespondenţei biunivoce între mulţimi de câte 4 copii şi mulţimea măsuţelor. Împărţirea în părţi egale se rezolvă ca o scădere repetată : Problemă: Să se împartă bomboanele din pungă în mod egal pentru fiecare copil din clasă! Fiecărui copil i se atribuie iniţial câte o bomboană şi operaţia se repetă până când şi ultima bomboană a fost distribuită. „Formaţi mulţimea ca a lui Florin!”. una din mulţimi este inclusă în cealaltă. Problemă: „Copiii din clasa voastră trebuie aşezaţi la măsuţe.Problemă: La noi în clasa I sunt mai puţini băieţi decât fetiţe. trebuie să mai aducem un grup de băieţi de la clasa vecină. Problemă: Dănuţ are tot atâtea nuci câte are Vlăduţ şi care Iulian. Florin are atâtea nuci câte au aceşti copii împreună. Se înţelege astfel faptul că scăderea este operaţia opusă adunării. În cazul scăderii. care depăşeşte nivelul lor de înţelegere pentru început. Din această operaţie va rezulta o mulţime de fetiţe care nu au corespondent în mulţimea băieţilor. În toate cazurile. învăţătorul trebuie să-i îndrume pe copii spre formarea unor mulţimi echipotente. apoi cu obiecte reprezentative şi. Corespunzătoare înţelesului ce se dă în aritmetică scăderii numerelor naturale este diferenţa a două mulţimi. Copiii mai mari pot descoperi că mulţimea vidă este diferenţa a două mulţimi echipotente. cea de-a doua componentă a operaţiei fiind inclusă în prima.

ANEXA 7 Jocul cifrei 1 Scopul: Consolidarea noţiunilor referitoare la cifra 1. Jocul: „Câte … sunt?” 126 . etc. Din aceste beţişoare el formează cifra 1. copiii vor forma pe bănci numărul. dezvoltarea imaginaţiei. Jocul numărului 10 Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor referitoare la numărul 10. Materialul didactic: 6 beţişoare Desfăşurarea jocului: Din cele 6 beţişoare. De exemplu: să recite. Material didactic: 10 beţişoare pentru fiecare elev didactic Desfăşurarea jocului: Fiecare elev are pe bancă 10 beţişoare. să spună ghicitori. Cel care termină primul este câştigătorul jocului. iar ultimul primeşte o „pedeapsă” din partea clasei.

Scop: formarea deprinderii de a stabili corespondenţa între cantităţi şi numere. flanelograf. Materialul didactic: buline. triunghiuri din carton. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul prezintă 3 buline şi cere elevilor să ridice cartonaşul cu cifra corespunzătoare numărului de buline: Învăţătorul arată cifra 5 şi cere ca elevii să arate numărul de beţişoare corespunzător cifrei: Învăţătorul aşează pe flanelograf 6 pătrăţele. beţişoare. elevii numără pătrăţelele şi arată cifra 6: Exerciţiul de mai sus se poate desfăşura şi cu ilustrate decupate care reprezintă animale sau fructe. pătrăţele. fixarea noţiunii de număr: exersarea scrierii numerelor. cartonaşe de la 1 la 10. ANEXA 8 Exerciţiu – joc scris cu ajutorul figurilor geometrice: Jocul: „Cât a rezultat. Aceste exerciţii sunt foarte folositoare pentru formarea noţiunii de număr. cât a rămas?” Scop: Exersarea adunării şi scăderii numerelor în concentrul de învăţat. 127 .

la popasul următor au rămas din ei 2 şi aşa se continuă până se ajunge la ultima căsuţă din figură. elevii desenează figura de pe tablă iar apoi cu creionul în mână urmăresc cu atenţie textul rostit de învăţător: 6 elevi au plecat în excursie. Materialul didactic: cartonaşe tip domine şi cu numere sau exerciţii. Jocul: „Un fel de domino” Scop: exersarea adunării şi scăderii. 128 . urmărind direcţia săgeţilor. iar pentru numărul celora care nu mai continuă excursia. obişnuirea elevilor cu munca independentă. Pe foile pregătite din timp. iar cifra din aceasta reprezintă numărul excursioniştilor care se opresc sau se duc mai departe). semnul minus) deoarece pe parcursul jocului numărul care urmează se adaugă sau se scade din numărul anterior. Rezultatul final al jocului este numărul de la care s-a plecat. Pentru a se da exerciţiuluijoc o mai mare notă distractivă.Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii. După aceasta. fiecare elev. trebuie să se reîntoarcă din nou la acelaşi număr (6). în mod individual. trece sub desen şi rezolvarea exerciţiului: 6+3= 9 9–2= 7 7 + 3 = 10 10 – 7 = 3 3+4=7 7+1=8 8–2=6 Jocul se poate efectua şi într-un concentru mai mare. formarea deprinderii de a raporta cantitatea la număr. La primul popas s-au alăturat încă 3 elevi. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul pregăteşte pe tablă pătrăţele cu numere conform figurii următoare: Pătrăţelul cel mare (figura care poartă numărul 6 constituie punctul de plecare. Concomitent cu expunerea învăţătorului elevii notează cu creion colorat semnele potrivite (semnul plus pentru numărul celora care se alătură. învăţătorul anunţă că pătrăţelele sunt popasuri.

Fiecare variantă se joacă în scopuri şi în ocazii diferite.Desfăşurarea jocului: Învăţătorul dă într-un plic fiecărui elev un număr egal de cartonaşe cu numere în aşa fel. dezvoltarea gândirii logice. ca o parte din elevi să aibă acelaşi fel de exerciţii. La acest joc pe o parte a cartonaşelor se află un număr. Jocul: „Racheta cu mai multe trepte” Scopul: exersarea celor patru operaţii în concentrul învăţat. Varianta I O variantă a acestui joc cere raportarea cantităţilor la numere. Elevii vor combina aceste cartonaşe potrivit numerelor şi exerciţiilor trecute pe ele în aşa fel încât numărul să fie plasat deasupra sau dedesubtul operaţiei al cărei rezultat îl reprezintă. iar pe cealaltă parte o operaţie de adunare sau scădere. Cartonaşele tip domino cu „puncte” sunt puse pe bancă. Jocul are diferite variante şi pentru fiecare variantă se distribuie alte plicuri care conţin exerciţii potrivite variantei respective. Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii pe care este desenată o rachetă ca în modelul următor: 129 . În felul acesta comparaţia şi controlarea rezultatelor merge mai departe. iar sub fiecare din ele elevul aşează cartonaşele cu numere. Elevii care stau în aceeaşi bancă nu trebuie să primească exerciţii asemănătoare. respectarea ordinii efectuării operaţiilor. Varianta a II-a O variantă mai abstractă este jocul domino cu „exerciţii de calcul”.

Ultima treaptă şi cea mai dificilă va fi un exerciţiu combinat. înmulţire. Dacă va reuşi să lucreze corect şi acest exerciţiu. cu paranteze mici. va putea fi numit „pilot de cursă lungă”. Abia acum el va avea satisfacţia de a deveni pilot cunoscut. Aceasta îi va da satisfacţia de a fi numit pilot de încercare. În treapta a patra. scădere. devine „pilot de elicopter”. Continuă apoi calculele din treapta a II-a. 130 . În treapta a III-a se cere rezolvarea unor exerciţii combinate. împărţire. Sarcinile acestui joc sunt rezolvate alternativ cu sarcini de lucru frontale la tablă. trecând cu bine peste toate treptele. elevul având obligaţia de a respecta ordinea efectuării operaţiilor. primesc drept recompensă numele de pilot cosmonaut şi imagini cu diferite rachete şi cosmonauţi.În treapta întâi elevul are de rezolvat calcule simple de adunare. elevul va efectua un exerciţiu combinat. Trecerea peste treapta a II-a îi aduce elevului satisfacţia de a fi considerat pilot de cursă internă. unde sunt date spre rezolvare exerciţii combinate. pe baza căruia elevul va trebui să compună o problemă. Dacă rezolvă corect ce i se cere. Acest joc poate fi aplicat la orice clasă şi la orice temă într-o diversitate de variante. Elevii care au rezolvat corect toate sarcinile jocului.

adunate pe orizontală. 2. 16. Sarcina didactică: găsirea unor perechi de numere în limitele 1 – 100 care prin repetarea în anumite condiţii să dea acelaşi rezultat. 6. Învăţătorul cere elevilor să găsească în ce aranjament vor putea fi folosite numerele date pentru a obţine pe verticală şi orizontală acelaşi rezultat. 9. 5. 131 . Vor fi evidenţiaţi elevii care au găsit mai multe posibilităţi de rezolvare a sarcinii. Material didactic: caietele de matematică pe care vor desena trei pătrate cu latura de 6 cm.. la care le care să găsească cât mai multe soluţii de formare a lor din trei valori. 6. 1. 14. 3. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. Material didactic: caietele cu pătrăţele pe care vor desena pătrate pe care le vor împărţi în nouă căsuţe.ANEXA 9 Jocul „Câte soluţii ai găsit? ” Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare în limitele 1 – 20. Iată câteva variante pentru completarea căsuţelor: „Găseşte cât mai multe soluţii!” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul şi dezvoltarea capacităţii de a opera cu numere în schema dată. 7. pe verticală sau pe diagonală. 3. de exemplu: 12. 1. 17. 7. vor da suma 15. 2. 8. Acesta le va arăta elevilor că vor avea de desenat trei pătrate cu latura de 6 cm. După ce se anunţă faptul că tema va fi un joc. 8. 4. 5. Jocul începe în clasă cu numerele 1 şi 2 date de învăţător (care va linia la tablă două pătrate împărţite în câte 9 căsuţe). 9. 4. Pentru a obţine rezultate bune la această temă învăţătorul este bine să facă cu elevii unele exerciţii pregătitoare indicând anumite numere. vor reuşi să completeze fiecare căsuţă cu numere care. etc. învăţătorul le va expune regulile. Condiţia care se pune este ca fiecare număr să fie folosit de acelaşi număr de ori. Dacă le vor folosi cu atenţie.

Verificarea se va face la tablă. Cele două variante posibile sunt: Se cere copiilor ca acasă să găsească şi alte numere care.La semnalul dat de învăţător. se vor gândi şi apoi vor completa căsuţele cu numerele date conform regulilor stabilite. să dea pe verticală acelaşi rezultat ca pe orizontală. elevii vor copia desenul de pe tablă. Câteva variante posibile sunt: ANEXA 10 Elevii vor lega prin linii dreptunghiurile care au aceeaşi valoare: 132 . repetate de acelaşi număr de ori şi în acelaşi aranjament în pătrate asemănătoare. iar elevii care au găsit cele mai multe variante vor fi evidenţiaţi.

Exemplu: Conducătorul de joc a indicat numărul 36.Elevii vor aranja în ordinea crescătoare a valorii următoarele numere: Jocul: „Cum se poate obţine?” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris. Învăţătorul va pregăti din timp câteva exemple de numere care vor putea fi obţinute folosind toate operaţiile învăţate. Pentru fiecare exerciţiu corect se va acorda un punct şi un plus de două puncte fiecărui concurent care a folosit în exemplele date toate operaţiile. folosind numere în limitele 20 – 100 şi operaţiile învăţate. indicându-le câte un număr (diferit). Fiecare concurent va compune cât mai multe exerciţii al căror rezultat va fi numărul precizat. Jocul poate fi folosit după ce elevii au învăţat înmulţirea şi împărţirea. Conducătorul de joc cheamă la tablă câte un reprezentant din fiecare echipă. La tablă se scriu exerciţii de tipul: 18 + 18 = 36 30 + 6 = 36 40 – 4 = 36 6 x 6 = 36 9 x 4 = 36 6 x 5 + 6 = 36 133 . Aprecierea se va face cu participarea clasei. Întrecerea va fi câştigată de echipa care a obţinut cel mai mare punctaj. Jocul se desfăşoară pe echipe. Sarcină didactică: compunerea de exerciţii având un rezultat dat.

cel care l-a scris va fi penalizat cu un minus. Desfăşurarea jocului: Copiii au în faţă 20 de beţişoare.20 + 30 – 14 = 36 Jocul: „Rezolva exerciţiul meu!” 20 : 2 + 26 = 36 Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul mintal rapid Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare sau de scădere. dreptunghiuri. în limitele 0 – 20. Câştigă cel care a terminat primul. iar pentru cele incorecte un minus. fiecare elev va scrie pe foaia lui de hârtie câte un exerciţiu de adunare sau de scădere în limitele 0 – 20. toţi elevii trebuie să combine beţişoarele în aşa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de ei. Material didactic: 20 de beţişoare pentru fiecare elev. Se împarte clasa în două echipe. Aprecierea se face cu participarea echipei adverse. Material didactic: foi de hârtie şi creion pentru fiecare elev. La semnalul conducătorului de joc. după care va împărţi hârtia şi o va păstra în mână. citeşte cu voce tare exerciţiul scris şi îl rezolvă. Înainte de începerea jocului propriu-zis. de exemplu: pătrate. după care. câte un reprezentant din fiecare grupă vine în faţa clasei şi se face schimb de bileţele. reprezentantul unei echipe desface hârtia primită de la adversarul lui. În cazul în care se constată că rezultatul exerciţiului depăşeşte 20. ANEXA 11 134 . acordându-se pentru răspunsurile corecte un plus. Jocul: „Joc cu beţişoare” Scopul: fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice. triunghiuri. La îndemnul învăţătorului. executând corect figurile. Va câştiga echipa care va totaliza cele mai multe semne plus. dezvoltarea atenţiei.

Iepuraşul. Variantă: Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs. un iepuraş decupat. triunghi. triunghi). Elevii sunt numiţi vânători. fuge şi se ascunde în stânga sub una din figuri.) Pătratul are culoarea roşie. Conducătorul jocului întreabă: Unde s-a ascuns iepuraşul? Elevul trebuie să răspundă: Iepuraşul s-a ascuns după pătrat (dreptunghi. Desfăşurarea jocului: Figurile geometrice vor fi aşezate pe flanelograf în coloană una sub alta. mânuit de conducător se fereşte de vânători. iar iepuraşul într-un colţ al flanelografului. Figurile pot fi aşezate şi într-un rând orizontal. fiind câştigător rândul care denumeşte corect cele mai multe ascunzători ale iepuraşului. Grupa care are cele mai reuşite cercuri este câştigătoare. dreptunghi). iar răspunsurile vor fi date de copii diferiţi. Se împarte şi tabla în două părţi. indicaţi de învăţător şi aleşi astfel încât să fie întrebaţi cât mai mulţi elevi. cerc. Un elev care a dat un răspuns corect va avea dreptul să mai răspundă numai atunci când unul din 135 . Material didactic: figuri geometrice diferit colorate (pătrat. folosirea corectă a denumirii acestora. câte un elev din fiecare grupă trece la tablă şi desenează câte un cerc. În partea dreaptă a coloanei stă un iepuraş. Observaţie: În acest fel se pot desena şi alte figuri geometrice cunoscute de elevi (pătrat. La comanda învăţătorului. dreptunghi. Jocul: „Ghiceşte unde s-a ascuns iepuraşul!” Scopul: cunoaşterea figurilor geometrice. în linie orizontală sau împrăştiate (având spaţiu suficient printre ele) la mijlocul flanelografului. Pentru aceasta se va adresa fiecărui rând un număr egal de întrebări cu cel pus celorlalte rânduri. etc. oval.Jocul: „Jocul figurilor geometrice” Scop: formarea deprinderii de a desena figuri geometrice cu creta pe tablă. recunoaşterea culorilor. Se va evita ca unul sau doi copii să răspundă mereu. Desfăşurarea jocului: Se împart elevii pe două grupe.

Elevii sunt împărţiţi în echipe cu număr egal de elevi. Membrii unei echipe sunt aşezaţi pe două rânduri faţă în faţă. Elevii fixează acul ceasornicului verde în dreptul numărului corespunzător numărului de bătăi. Acest joc se poate folosi pentru orice concentru numeric. cu acele din material plastic colorate diferit. Desfăşurarea jocului: Elevii au în faţă câte un ceas confecţionat din carton. 6 – 4 cât fac? Acesta trebuie să continue jocul adresându-se vecinului. iar apoi aşează acul indicator roşu la numărul care corespunde numărului de bătăi cu creionul în mână. formarea capacităţii de a face calcul mintal corect. Jocul: „Tic – Tac!” Scop: dezvoltarea percepţiei auditive şi formarea deprinderii de a stabili raportul corect între cifră şi cantitate. celălalt pune celui din stânga o întrebare cuprinzând un exerciţiu format cu rezultatul corespunzător întrebării ce i-a fost pusă. d exemplu 3 + 3.colegii lui din acelaşi rând cu el n-a ştiut să răspundă sau a răspuns greşit la solicitarea profesorului. ANEXA 12 136 . Unul dintre elevi pune prima întrebare celui din faţa sa. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul determină concentrul în cadrul căruia elevii trebuie să socotească. De exemplu. Se bate din nou şi se spune „verde”. acul mare de culoare roşie şi cel mic de culoare verde. Elevii ascultă atenţi. Jocul: „În lanţ” Scopul: formarea deprinderii de a opera adunări şi scăderi. Material didactic: case confecţionate din carton. Acest răspuns însă nu va fi luat în considerare la calculul rezultatelor. în aşa fel încât fiecărui copil dintr-un rând să-i corespundă un altul în celălalt rând. de exemplu 2 + 7 cât fac? În felul acesta jocul se desfăşoară până când unul din cei întrebaţi spune un rezultat greşit ceea ce atrage după sine ruperea lanţului. Învăţătorul bate de câteva ori cu creionul în mână şi spune „roşu”. (Se poate juca şi cu numărătoarea mică atunci când toţi elevii au o astfel de numărătoare sau cu buline confecţionate din material plastic sau carton). numără în gând. Câştigătoarea jocului estre echipa în care elevii nu au întrerupt lanţul sau aceea în care au lucrat corect mai mulţi elevi. De fiecare dată învăţătorul controlează corectitudinea aşezării bilelor sau bulinelor. ca de pildă.

O căsuţă în formă de cerc. piesele vor fi aşezate în cele trei căsuţe. Utilizând metoda povestirii. Ursuleţul roagă copiii să ajute vocile din săculeţ. Ca mijloace de realizare am folosit trei forme pentru delimitarea căsuţelor confecţionate din carton. alta în formă de triunghi. copiii vor fi puşi cu mâinile la ochi şi apoi li se cere să observe modificările şi să le cerceteze. iar cele în formă de triunghi în căsuţa în formă de triunghi. după modelul de mai jos: În completarea jocului ursuleţul Martinică va schimba locul a două căsuţe între ele. urmate de efectuarea exerciţiilor propuse toate piesele îşi vor găsi căsuţa. Introducerea în activitate am realizat-o printr-o povestire scurtă cu ajutorul ursuleţului Martinică. alcătuindu-se astfel cele trei grupe de obiecte (mulţimi). conversaţia. piesele în formă de dreptunghi în căsuţa în formă de dreptunghi. sistematizând cunoştinţele copiilor cu privire la gruparea figurilor geometrice după formă. alta în formă de pătrat. (piese în formă de figuri geometrice) să-şi găsească căsuţa. În ultima parte copiii vin la cele trei căsuţe şi vor efectua diferite construcţii fie chiar şi în felul următor: 137 . astfel: piesele în formă de cerc în căsuţa în formă de cerc. exerciţiul şi observaţia. apoi demonstraţia îmbinată cu explicaţia. care a găsit un săculeţ din care se auzeau mai multe voci ce se plângeau că şi-au pierdut căsuţa. La propunerea ursuleţului. Metodele folosite au fost: povestirea. explicaţia.Jocul: „Vreau în căsuţa mea!” Prin acest joc se constituie submulţimi după criteriul formei. demonstraţia.

aprecierea rezultatelor a fost făcută de elevii echipei adverse. iar conducătorul de joc le-a indicat un număr şi le-a cerut să formuleze în scris diferite exerciţii de adunare al căror rezultat să fie egal cu numărul dat. Pentru fiecare răspuns bun s-a acordat echipei respective un punct. De pildă: 138 . După 4 minute s-a dat semnalul de încetare şi s-au făcut aprecieri. de a dezvolta deprinderi de calcul oral şi scris. A fost declarată câştigătoare echipa care a totalizat cel mai mare număr de puncte. Prima pereche de elevi a venit la tablă. Sarcina didactică a fost formularea şi rezolvarea unor exerciţii de compunere a numerelor în limitele 0 – 10. după consultarea clasei câte un punct echipei adverse celei din care a făcut parte verificatorul. Am format grupe de câte doi elevi care au venit pe rând la joc. Pentru fiecare greşeală a celui care a verificat s-a acordat. scrie!” L-am folosit cu scopul de a verifica şi consolida cunoştinţele aritmetice. citirea şi scrierea lor. Aceştia s-au străduit să scrie la tablă cât mai multe exerciţii de compunere a numărului 6. Pentru a menţine trează atenţia elevilor. Reprezentanţii grupei A au lucrat în jumătatea stângă a tablei. iar cei ai grupei B în jumătatea dreaptă.ANEXA 13 Jocul:”Cine ştie. Exemplu: conducătorul de joc a indicat ambilor concurenţi numărul 6.

pe podea. pentru fiecare elev care a dat cele mai multe răspunsuri bune. ANEXA 14 Jocul:”Învăţăm să numărăm!” Am desenat în faţa băncilor.40 m pe care l-am împărţit pe lungime în 10 părţi egale. Material didactic: fişe de muncă independente. 8. În ultima căsuţă vor spune 10. 2 pentru a doua. etc. 9. am anunţat elevii că se va acorda echipei câte un punct în plus. 6 etc. iar ceilalţi au repetat jocul şi nu au primit nici un punct dacă nu s-au corectat. După ce am distribuit fişele şi am stabilit sarcina didactică şi regulile jocului le-am explicat că dacă vor lucra corect vor obţine un desen pe care-l vor colora frumos. ANEXA 15 Jocul: “Uneşte şi colorează” Sarcina didactică: să ordoneze crescător numerele 0 – 20.1+5=6 3+3=6 4+2=6 2+2+2=6 3+1+2=6 1+1+4=6 1+2+3=6 2+1+3=6 3+2+1=6 La repetarea jocului. pentru a spori gradul de solicitare. 7. Elevii care nu au făcut nici o greşeală au primit două puncte. Cei care n-au primit nici un punct au fost notaţi şi au făcut mai târziu muncă individuală. Acest joc poate fi folosit şi în activităţile interdisciplinare. 139 . după care se vor întoarce şi vor număra de data aceasta înapoi: 10. Jocul a fost efectuat individual şi am cerut elevilor ca păşind din căsuţă în căsuţă să numere 1 pentru prima. Acest procedeu l-am folosit şi pentru a exersa numeraţia din 2 în 2. un dreptunghi cu dimensiunile de 2/0.

140 . Variantă: Am folosit acelaşi material. Elevii au calculat valoarea tuturor semnelor înscrise pe cartonaş şi au dat rezultatul numeric. L = 5 etc. Am totalizat separat punctele pentru fiecare echipă notând cu un punct fiecare răspuns corect. Pentru a mări gradul de dificultate am redus timpul de observare şi cel pentru răspuns. 5 x. 9 m. litere simboluri şi le-am cerut să scrie sau să spună numărul lor.ANEXA 16 Sarcina didactică a fost de a efectua operaţii de adunare cu termini convenţionali. Material didactic am folosit cartonaşe pe care am scris diferite litere conform figurii următoare: Pentru buna desfăşurare a jocului am pregătit clasa prezentând diferite grupe de obiecte. Fiecare echipă şi-a numit un reprezentant care după ce a privit 10 secunde cartonaşul prezentat a scris la tablă rezultatul: 4 A. Am sugerat elevilor că fiecare literă are valoarea 1. dar am atribuit o anumită valoare literelor: x = 10. Jocul a fost desfăşurat pe echipe. A = 2.

A formulat şi a scris exerciţiul de forma 4 din 8 = 4 sau 8 – 4 = 4. În interior are lipite la distanţe egale 8 discuri mai mici. Jocul a fost antrenant şi l-am desfăşurat individual. cu diametrul de 18 cm. Pentru buna desfăşurare le-am explicat elevilor că vor scădea numărul de buline aflat în dreptul săgeţii din numărul de buline de pe discul opus. Dacă s-au ivit astfel de situaţii elevii au avut recomandarea să împrumute o zece adică să spună „nu 5 din 1” ci „5 din 11” = 6. colorate în verde. Într-o astfel de situaţie un elev a rezolvat în loc de „1 din 5. 141 . Au fost situaţii când coada săgeţii s-a îndreptat spre un număr mai mic decât cel din vârf. Material didactic: un disc cu diametrul de 50 cm colorat în galben. În interiorul fiecăruia sunt lipite 8 buline maro. a îndreptat săgeata cu vârful spre el şi a observat că. 5 din 1” = 4 ceea ce constituie o greşeală. Am indicat numărul „4”. în caz contrar vor fi penalizaţi cu un punct. Elevul a căutat discul cu 4 buline. Le-am precizat elevilor că nu sunt permise intervenţiile din bancă şi că.ANEXA 17 Jocul: „Socoteşte cu atenţie!” Sarcina didactică: scăderea numerelor naturale în limitele 1 – 20. iar în centrul discului mare. Au fost evidenţiaţi toţi elevii care au formulat scris şi rezolvat corect exerciţiile. coada săgeţii este 8. săgeată mobilă.

Pe ultima treaptă a fost fixat un steguleţ. Ce se poate întreba? Câte creioane i-au rămas lui Dănuţ? Cu câte creioane are Dănuţ mai mult decât Ana? Cu câte creioane are Ana mai puţin decât Dănuţ? În ce numere putem descompune numărul 8? 142 . Dacă răspunsul a fost greşit îl obligă pe jucător să rezolve exerciţiul corect şi numai apoi trece mai departe. uneori un timbru sau alt premiu. fie de scădere. Răspunsul corect este încercuit cu cretă şi el dă dreptul următorului elev să vină să rezolve mai departe.ANEXA 18 Jocul: “Cine urcă scara mai repede” Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare şi scădere. Numărul treptelor a fost în funcţie de numărul copiilor din grupă. a rezolvat mintal exerciţiul de pe scara grupei lui şi a scris rezultatul. După ce-am stabilit grupele şi ordinea în care elevii vin la tablă. A câştigat jocul acel elev care a reuşit să pună cele mai multe întrebări în legătură cu problema enunţată. Prima pereche a venit la tablă. Echipa cu cele mai bune rezultate ajunge în vârf şi ia premiul. ANEXA 19 Am enunţat o problemă fără a pune întrebarea la care elevii să răspundă. Material didactic: Am desenat pe tablă două scări pe treptele cărora au fost scrise exerciţii fie de adunare. S-a început jocul cu prima treaptă. Problemă: Dănuţ are 8 creioane din care dă Anei 3. am dat semnalul de începere a jocului.

Câte creioane au avut în total? Anexa 20 Problemă: „Pe o bancă sunt 14 creioane albastre şi 16 creioane galbene. Cei mai mulţi vizitatori au fost……………… 143 . Regula jocului: elevii au scris soluţiile posibile pe o foaie de hârtie. Scopul: consolidarea cunoştinţelor privind adunarea numerelor. creatoare a elevilor. Elemente de joc: întrecerea individuală. dezvoltarea gândirii probabilistice. În zilele de……….. Sarcina didactică: verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr întro sumă de 2 termeni. Observaţi şi completaţi: În ziua de 10 mai au fost…………vizitatori. Din toate acestea Ioana a luat 17 creioane. iar eu am strâns foile după un timp dinainte stabilit. Au apărut următoarele soluţii: Pentru fiecare soluţie corectă s-a acordat un punct. ANEXA 21 Pentru jocul „Completează! 1) Şcoala „ Gabriel Drăgan" din Nicoreşti a organizat o expoziţie la muzeul de istorie în perioada 5 – 14 mai 2008. au fost mai mult de 40 de vizitatori. Câte creioane albastre şi câte galbene pot fi printre cele luate?”.

apoi completează fiecare grup de note: 2 4 doi timpi 3 4 trei timpi c 4c c 4 patru timpi ANEXA 22 Introducerea în joc se realizează prin versuri ca: Să gândiţi.2) Găseşte numerele lipsă: 3) Compară. Calculaţi şi vertical 144 + 7 = + 2 = 1 = = 5 + = = . încât pe orizontală Să fie adevărat Cum Sandu le-a calculat. Completaţi. să socotiţi Şi jocul să-1 isprăviţi.

care are drept început şi sfârşit versuri ca Am venit la voi copii Cu o traistă fermecată Tu să încerci să scoţi din ea O problemă minunată Ce-o rezolvi cât poţi de-ndată Pentru azi atât a fost În curând veni-voi iarăşi Cu-a mea traistă cu poveşti. antrenarea atenţiei şi a spiritului de observaţie. ………………………………………………………………. iar tu spune cât fac? Şi 50 La 20 ANEXA 23 Orizontal: 145 . Învăţătorul arată că Păcălici a trimis copiilor bilete cu exerciţii în care a strecurat greşeli pentru a-i păcăli. iar ca sarcină didactică: sesizarea şi corectarea greşelilor. apoi rezolvă". Dau exemplu: Pune un 10 La 15 Eu tac.Nu numai orizontal! Eu. Trăistuţa cu scrisori-problemă antrenează elevii în jocul didactic „Citeşte. Ce-1 cunoaşte-ntreaga ţară Că tot râd şi tot glumesc Şi pe mulţi îi păcălesc Vă trimit prin Moş Arici În trăistuţa cu arnici. Jocul didactic „Unde este greşeala?" are ca scop: dezvoltarea gândirii convergente. Ghicitorile-matematice sunt aşteptate în lecţie de copii. feciorul lui Păcală. a capacităţii de sesizare a greşelilor. Câteva scrisorele Cu mici păcăleli Căci de ce s-o ocolesc? Aş vrea să vă păcălesc Şi mă iscălesc aici Şugubăţul Păcălici. Ce-ar vrea să vă găsească Mai cuminţi şi mai isteţi.

□ Predecesorul lui 8. 3.1. 3x10.. ANEXA 24 Jocul: „De-a fracţia” • • Lecturile preferate ale elevilor sunt . 8 şi 2. având cifrele: 4. Nici o unitate. 146 . 4. 5. din numărul total de Urmărind legenda. 2. (7 x 10 ) + 9. Cel mai mic număr natural. O Cel mai mic număr scris cu cifrele 9. continuaţi clasificarea completând: elevi chestionaţi. acestea reprezentând . 3x100. Succesorul lui 3. 6 şi 4. Cel mai mare număr scris cu cifrele distincte 8. 4. 1 1 2 3 4 5 2 3 4 5 Vertical 1. 3.. folosind cifra 3. Dublul lui 10. 5.. □ Număr format din zeci şi unităţi.. Dublul lui 121.. 6x (2 x 5). □ Zero. □ O sută de 9 ori. 0 şi 9. 2.

2. specializarea ________INSTITUTOR________________.înscris(ă) la examenul pentru obţinerea Gradului didactic I. DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE Subsemnatul(a) POPA ADRIANA SORINA________________ . … 3. … . reprezintă … . reprezintă 4. seria _2008-2011___. ………. ………. certific 147 .1. Basmele reprezintă. reprezintă. prin prezenta. ………. … Pe baza datelor completate pot formula probleme. … … .

că lucrarea metodico-ştiinţifică cu titlul: _____STIMULAREA CRATIVITĂŢII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC____________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ conducător ştiinţific ___CONF. UNIV. DR. inclusiv din alte lucrări personale. În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică. iar preluările din diferitele surse. au fost citate în lucrare.07 2010___ Semnătura: ________________________ 148 . CĂBULEA LUCIA___________ este rezultatul propriilor mele activităţi de investigare teoretică şi aplicativă şi prezintă rezultatele personale obţinute în activitatea mea didactică. Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau concursuri. Data: __29.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful