LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

1

CUPRINS ARGUMENT.........................................................................................................6 CAP. I . Teorii despre creativitate …………………..…………..……..............10 1.1. Jocul didactic şi stimularea creativităţii……..…………..………..…11 1.2. Învăţarea matematicii şi creativitatea……………………...………...13 1.3. Creativitatea de tip şcolar………………………………...………….13 1.4. Cultivarea creativităţii elevilor din clasa I prin joc didactic matematic…………………………………………………………….14 1.5 .Dezvoltarea creativităţii prin joc…………………...……………….22 CAP. II . Influenţa jocului didactic matematic în procesul instructiv-educativ…………………………………………………….25 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică……...….….25 2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici…………………………………………………...……..26 2.3. Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare………………..…...29 2.4. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării…………..…..36 2.5. Conceptul de joc didactic matematic…………………………….….39 CAP. III. Metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic matematic….........................................................................................................42 3.1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic...........................................................................................42 3.2. Metode şi procedee utilizate generalităţi……………………..……...44 3.3. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii….......................................................................................50 3.3.1. Jocul didactic matematic în completarea lecţiei………….....…50 3.3.2. Jocul didactic folosit în munca independentă……………....….52 3.3.3. Jocul folosit ca teme pentru acasă……………………….....…..55

2

3.3.4. Jocul folosit în fixarea cunoştinţelor…………………….……..57 3.3.5. Jocul folosit în predare noilor cunoştinţe………………….…...59 3.3.6. Modalităţi de lucru la clasa I……………………………….…..60 3.3.7. ”Învăţăm jucându-ne la matematică”-clasele III-IV…………...63 3.4. Rolul învăţătorului în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic………………………………………….…..……78 3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar…………………………………………………………..…….89 CAP. IV. Studiu experimental privind stimularea elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic………………………………….………………..……...99 4.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării………..……………………..……...99 4.2. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei……………....100 4.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor…………………..……………104 4.4. Concluzii şi propuneri…………………………………………...…109 BIBLIOGRAFIE……....……………………………………………..………..113 AMEXĂ……………………………………………………………………….115

3

teoremă. oferind totodată un limbaj riguros şi în acelaşi timp flexibil pentru descrierea rezultatelor cunoaşterii.MOTTO: „Matematica nu este o colecţie nesfârşită de rezultate expuse în succesiunea: definiţie.” Dan Brânzei 4 . demonstraţie. ci este mai degrabă un arsenal de metode.

MOTTO: . se pierde continuitatea evenimentelor. De aici nevoia introducerii din când în când a jocului didactic. în special la şcolarii mici. Chiteau) • • Jocul didactic nu trebuie să lipsească din activitatea şcolară mai ales la lecţiile la care se solicită un efort intelectual intens. o bază solidă în studiul ulterior matematicii se realizează prin cultivarea interesului şi a pasiunii pentru rezolvări de exerciţii şi probleme. activizarea. durabilitatea noţiunilor însuşite şi un grad mare de socializare. jocul e o formă de activitate cu serioase implicaţii psihologice şi pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om.. relaxarea intelectuală şi fizică a elevilor. Jocul didactic dă un randament sporit faţă de celelalte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare. Jocul didactic matematic este un mijloc important de educaţie şi instruire în ciclul primar care asigură participarea activă şi eficientă la lecţie.Jocul este puntea între copilărie şi vârsta matură” (J. • La clasele primare. Prin jocul didactic stimulăm elevilor efortul susţinut şi îi determinăm să lucreze cu plăcere şi interes atât în şcoală cât şi în afara ei. deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. fie datorită slabei rezistenţe la efort intelectual a elevilor. metodă care asigură captarea. necesară desfăşurării lecţiei. DE CE JOCUL? • Pentru copil. 5 . • Atât în activitatea mea didactică cât şi a colegilor am constatat că. fie din cauza negăsirii celor mai adecvate metode şi procedee de menţinere a atenţiei acestora.

din studiul experienţei dobândite. Prin caracterul său atractiv.jocul didactic contribuie în mare măsură la realizarea sarcinilor educaţionale. Din activitatea practică desfăşurată la catedră. .contribuie la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi perspicacităţii elevilor. am văzut născând în ei dorinţa de ieşire din anonimat. .îmbogăţeşte experienţa de viaţă şi limbajul copiilor. de lipsă de atenţie. pentru consolidarea cunoştinţelor.jocul didactic foloseşte stimuli schimbători.reprezintă o cale sigură ce înlesneşte înţelegerea şi formarea reprezentărilor. De aceea consider că jocul didactic este o formă de activitate plăcută şi atractivă pentru elevii de vârstă şcolară mică. I-am urmărit pe copii în timpul jocului şi am citit în ochii lor bucurie şi satisfacţie. prin dinamismul său. ajutând la obţinerea următoarelor obiective: OBIECTIVE . deci îmbunătăţirea performanţelor şcolare. . a încrederii elevului în forţe proprii. creează satisfacţii.corespunde intereselor copilului de a dobândi cunoştinţe. fiind o formă de activitate accesibilă şi atractivă. de autodepăşire. . fiind o cale sigură spre succesul şcolar al elevilor. Este ştiut că jocul didactic are în activitatea şcolară o deosebită valoare practică.permit valorificarea la timp a disponibilităţii şcolarului mic. contribuie la consolidarea cunoştinţelor matematice şi la însuşirea unor concepte şi noţiuni noi. . am observat în jocul lor 6 . . prin stimularea interesului şi competitivităţii. am constatat că jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei pentru înţelegerea unor noţiuni. în evaluarea formativă dar şi în momentele în care elevii dau semne de oboseală.DE CE JOCUL DIDACTIC? Tema „Stimularea creativităţii elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic” a pornit de la ideea că introducerea jocului didactic în cadrul procesului de învăţământ este imperios reclamată de particularităţile de vârstă ale elevilor mici şi de necesitatea tratării individuale a acestora în vederea creşterii randamentului şcolar. asigură adaptarea la munca şcolară.reprezintă un mijloc eficient prin care elevii care învaţă mai greu sunt ajutaţi să-şi însuşească cunoştinţele. .

precizarea. El contribuie în mare măsură la verificarea. spontaneitate şi mi-am dat seama de impactul puternic pe care jocul didactic îl are asupra lor. a creării unei stări de bună dispoziţie. adâncirea.competitivitate. Dacă urmărim şi aspectul recreativ ar exista o a treia direcţie. ca formă de organizare a activităţii de cunoaştere şi dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile. sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor. De aceea munca învăţătorului necesită o reflectare atentă asupra modalităţii de lucru folosite în care să primeze inventivitatea. fantezie. ca procedeu de realizare optimă a sarcinilor concrete de educaţie. Este important de reţinut că jocul pregăteşte copilul pentru muncă în două direcţii: îl fortifică fizic şi-i dezvoltă o serie de calităţi de ordin psihologic. la dezvoltarea spiritului creator al gândirii elevilor. prin joc se realizează socializarea şi se dobândeşte o anumită experienţă. originalitatea şi creativitatea. 7 . cea a refacerii forţelor. perseverenţă. îi creează deprinderi şi obişnuinţe pentru colaborarea cu ceilalţi în vederea atingerii unui scop. la educarea memoriei şi gândirii. Jocul este o activitate instructiv-educativă plăcută şi atractivă pentru elevii din ciclul primar. În joc şi prin joc se realizează cunoaşterea realităţii. În procesul de învăţământ jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor. se exersează funcţiile psiho-motrice şi socio-afective.

( ) 8 .

P. virtuale existente în Gowan. dar nu neapărat G. Mihaela Roco Una din cele mai importante premise ale creativităţii constă în disponibilitatea de a relua totul de la capăt. D. de a considera că nimic nu este definitiv. de dimensiunea crea-toare a factorului uman. Guilford Creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. de a crea. că nici un proces nu este încheiat o dată pentru totdeauna. om. Popescu . utilizate. spre deosebire de facultatea creativă.Neveanu 9 . J. E. G. Ana Stoica A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. alcătuiesc creativitatea potenţială a persoanei. Landau Supravieţuire a omului depinde.Copiii sunt creativ i în mod natural şi doar aşteap tă atmosf era propic e pentru a-şi manife sta creativ itatea. care presupune posibilitatea reală. o anumită organizare (stilistică) a proceselor psihice în sistem de personalitate. Toate condiţiile J. şi în viitor va depinde tot mai mult. actualizată. care ar putea Demos contribui la succesul actului creativ. P. dar a te gândi la ceva diferit.

De aceea. Dacă în clasele primare se asimilează operaţiile şi noţiunile matematice elementare. cuprinde o motivaţie intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor. acestea vor constitui un suport cu care copilul va opera pe tot parcursul vieţii şi pe care se clădeşte întregul sistem de învăţământ. 10 . Cunoaşterea copilului nu este un scop în sine. de a le capta interesul.. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri noi. o etapă – cea dintâi – în procesul complex şi continuu de formare a unei personalităţi autentice. temeinică a cunoştinţelor matematice se poate realiza o dezvoltare armonioasă a personalităţii umane. stimulând iniţiativa şi creativitatea elevului. mai ales. Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare. dintre cele mai ingenioase. Consider că prin însuşirea conştientă.Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie. Copilul. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului. în special a gândirii creatoare. Acesta. a independenţii şi creativităţii lor. ci un mijloc. un candidat la umanitate şi un mic adult. participativă.” Plutarh Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă. la formarea priceperilor şi deprinderilor de activitate independentă. constituie resursa educativă de care am ţinut seama în tot ce am făcut în perspectiva formării şi dezvoltării personalităţii sale. Gama jocurilor didactice este foarte variată. Ritmul crescând al competiţiei în toate domeniile vieţii social-economice şi culturale ne obligă să gândim cât mai rapid şi.. prin natura sa. metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile didactice de predare-învăţare. armonios dezvoltată. de a-i angaja afectiv şi atitudinal. să gândim corect. Schimbările ce se petrec pe plan mondial în teoria şi practica şcolară aşează pe primul loc dezvoltarea gândirii elevilor. de a asigura participarea lor creatoare.

Văzută prin prisma zestrei de atribute personale. De aceea. a tehnicii şi culturii sunt condiţionate în mare măsură de capacitatea creativă a oamenilor. de sumă de însuşiri şi factori psihologici ai unor viitoare performanţe creatoare. ea face parte din cultura generală a oricărui cetăţean. Fiecare la locul său de muncă va trebui să devină creator. pentru a tenta elevii la o învăţare participativă printr-un efort personal. pentru a asigura o motivare temeinică a învăţării acestei discipline. neînvăţate.” În orice domeniu ar activa. bazându-se pe o suită de algoritmi. Tendinţele actuale consacră o atenţie specială dezvoltării gândirii matematice a elevilor. Calculul oral dispune de bogate valenţe formative . Conceptul de creativitate câştigă tot mai mult teren. exersândo în direcţia cultivării creativităţii. Calculul scris. Prin valoarea formativă a calculului oral. deoarece dezvoltarea ştiinţei. efortul mental pe care îl face elevul pentru soluţionarea unui exerciţiu în cadrul căruia mobilizează cunoştinţele şi experenţa de care dispune spre a rezolva situaţii noi. prezenţa lui se impune şi în situaţia existenţei calculatoarelor personale. se automatizează rapid şi operează după tehnicile calculatoarelor. Calculul oral defineşte conceptul. este necesar ca tineretul să dobândească. Se lasă copilului mai multă libertate de alegere a tehnicilor şi strategiilor de calcul.. omul societăţii contemporane trebuie să posede cunoştinţe de matematică pentru a putea stăpâni limbajul ştiinţelor care va fi matematizat şi informatizat. este mult mai important decât a-l conduce spre rezolvarea acestora prin modalităţi stereotipe învăţate. Conceptul de creativitate a primit numeroase definiţii din partea specialiştilor din diverse domenii de activitate. În special. Aceasta constituie una dintre cele mai importante componente ale culturii generale a omului societăţii moderne.. ideea că lumea de mâine va fi lumea oamenilor de creaţie. Până la un anumit nivel. nu simplă instruire matematică.A-i pune elevului probleme de gândire – spunea Eugen Rusu – dar mai ales a-l pregăti să-şi pună singur întrebări. care se realizează atât oral cât şi scris. 11 . creativitatea capătă sensul de potenţial creativ. exerciţiile de calcul oral cultivă perspicacitatea gândirii şi creativitatea elevilor. ci educaţie matematică. ci pentru a o folosi şi a ne ajuta în practică. Matematica nu se învaţă numai de specialişti. Nu învăţăm matematică pentru a şti pur şi simplu. Calculul este unul dintre domeniile matematicii.

la formarea unor deprinderi de muncă. matematica îşi sporeşte eficienţa formativă. Repetarea mecanică a regulilor trebuie să cedeze locul explorării de către elev a ariei de aplicare a acestor reguli. Matematica se ocupă cu dezvăluirea implicaţiilor ascunse. creative. căutărilor independente de soluţii. În clasele primare se formează noţiunile elementare cu care omul va lucra pe tot parcursul vieţii. Creativitatea de tip şcolar La nivelul copiilor din ciclul primar. implicate logic de acele date a căror prelucrare necesită travaliu specific matematic.2.A-l instrui pe elev cum să studieze. îşi va mări şansele de a reţine ceea ce a văzut şi auzit. să caute soluţii originale . 1. noţiuni pe care se clădeşte întregul sistem de achiziţii imperios necesare. Cunoaşterea directă prin observaţii şi experimente. Principala caracteristică a gândirii creative la 12 . Învăţarea matematicii şi creativitatea Activitatea matematică implică efectul gândirii. coerente. Pornind de la ele. Pentru matematică aceste cunoştinţe directe constituie datele. Procesul studierii matematicii cultivă curiozitatea ştiinţifică. încât să-i ajute pe elevi să prezinte cunoştinţele într-o formă personală. se pot găsi prin raţionament cunoştinţe noi.Toate teoriile moderne ale învăţării tind să demonstreze că accentul în instruire trebuie să cadă pe elaborarea instrumentelor de învăţare. în primul rând a celei creative.să grupeze şi să ierarhizeze ideile = dezideratele esenţiale ale educării gândirii creatoare la elevi. Este incontestabilă contribuţia matematicii la formarea unei gândiri logice. înseamnă a-l învăţa tehnici pe care el le va aplica în mod autonom şi. de ordine. datorită cărora.. orice rezolvare de situaţii problematice. este sarcina cunoaşterii mediului.. de punctualitate.3. frământarea pentru descifrarea necunoscutului şi duce la formarea unor priceperi şi capacităţi (de a gândi personal şi activ. Skinner spune: . de a analiza o problemă şi a o descompune în elementele sale simple). premisele problemei. constituie în acelaşi timp o manifestare a creativităţii gândirii lor.” 1.” Un proces de învăţare modern se cere astfel organizat. Prin modalităţi specifice de formare şi dezvoltare a creativităţii.

se formează deprinderi de calcul. Conţinuturile activităţilor matematice trebuie prezentate cu multă atenţie şi responsabilitate. caracterizat prin atmosferă permisivă. Atitudinea creatoare este favorizată de mediul şcolar.. 1. încurajare. prin întrebări.).. de interes şi emulaţie. creativitatea în găsirea unor soluţii. sistematic. spiritul de observaţie. solicită sistematic şi progresiv elevul. prin folosirea unor activităţi matematice interesante şi distractive. În acest caz esta necesar să se solicite calităţile intelectuale ale copilului. Nu se poate vorbi în ciclul primar de existenţa unei creativităţi deosebite a gândirii şcolarului. să-şi găsească locul într-un proces care îşi are propria sa dinamică şi continuitate. pentru a cunoaşte mult mai bine elevii clasei..elevi este noutatea sau originalitatea soluţiei găsite. utilizarea problematizării. folosirea unui număr mare de exerciţii sub forma unor lecţii destinate special formării priceperilor şi deprinderilor. prin rezolvări de exerciţii şi probleme. prin jocuri. pentru a-i ajuta atunci când au nevoie. Este suficient să menţionăm că învăţătorul. poate incita gândirea elevilor la diferite operaţii (deducţie. a ideii emise. intuiţie. În clasele mici se formează noţiunile matematice de bază necesare întregii vieţi. Cultivarea creativităţii elevilor de clasa I prin jocuri didactice matematice Vârsta şcolară mică este deosebit de sensibilă la cultivarea potenţialului creativ. modelării şi algoritmizării în diferite etape ale procesului instruirii. Astfel. de 13 . gândirea divergentă. poate antrena gândirea în diverse direcţii (gândirea convergentă. Învăţătorul trebuie deci. atunci când. pus în faţa unei probleme. micul şcolar are deja o anumită experienţă pe care continuă să şi-o îmbogăţească şi este de dorit să fie învăţat cum să înveţe singur şi după ce va părăsi şcoala. Dialogul viu dintre învăţător şi elevi. îi restructurează datele. În clasele I-IV gândirea elevilor se antrenează treptat. de înţelegere. stabilindu-se astfel un climat de confort pedagogic şi o bună relaţie învăţător-elev. gândirea probabilistică. Copilul de vârstă şcolară mică. ci mai degrabă despre formarea unor premise pentru dezvoltarea ulterioară a creativităţii. comparaţie. adoptă o atitudine creatoare. Şcoala nu este singurul loc unde copilul învaţă. Când vine la şcoală.4. de măsurare. deprinderi de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor. să se stimuleze inteligenţa. descoperă căile de rezolvare într-un mod personal. descoperirea de relaţii cauzale).

14 . să folosească treptat: inducţia. elevul ajunge progresiv şi după o anumită perioadă pregătitoare. Primele zece numere constituie fundamentul pe care se dezvoltă întreaga gândire matematică a şcolarului. duce la colaborare. să asigurăm un echilibru între activităţile de concentrare pe sarcini instructive. să emită ipoteze. învaţă să respecte unele reguli. Prin jocul didactic matemetic elevii învaţă. Proaspătul şcolar va face faţă unui adevărat asalt de cunoştinţe şi informaţii doar îmbinând jocul cu învăţarea. afirmă Jean Chateau. Jocul furnizează multiple situaţii de învăţare care au o eficienţă extraordinară în termeni de achiziţie a elevului. la activitatea de învăţare.ci. Copiii de şase şi şapte ani nu trebuie să se plictisească la şcoală. jocul contribuie la integrarea firească a elevului în colectivitate. se adaptează mai uşor şi mai rapid muncii şcolare. mişcare şi. dorinţa de a realiza ceva concret.aproximare etc. o dată cu intrarea în şcoală. Desfăşurându-se pe baza unor reguli. învaţă să joace un rol. deprinderea de a aplica spontan cunoştinţele. să facă generalizări şi să se convingă de anumite adevăruri. La conceptul de număr. Copiii învaţă jucându-se. stimulând interesul. pe cele de joc. elevul se concentrează un timp mai îndelungat asupra activităţii matematice. copilul trece de la o activitate în care predomină jocul. să le verifice. Prin jocul didactic. Aceasta nu înseamnă că trebuie să le dăm sarcini solicitante tot timpul şi cam aceleaşi. analiza şi sinteza. se relaxează. cât şi de bucurie morală. formează spiritul de investigaţie. Cine spune joc. întrajutorare. la munca şcolară. să comunice cu aceştia. alături de cel al individualizării predării învăţării şi principiul cooperării. În acest scop. mai degrabă. îşi reactivează creierul. trebuie să-i propunem copilului obstacole pe care să le învingă. Aceasta şi pentru faptul că. nu în ultimul rând. Acesta este motivul pentru care jocul nu trebuie să lipsească din programul zilnic şi săptămânal al elevilor de clasa I. de a atinge un anumit scop. Jocul are un rol important în viaţa copiilor de şase-şapte ani. constituie un exerciţiu de voinţă şi caracter. Un principiu de bază în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare la clasa I este principiul alternării tipurilor de activităţi. am considerat că educarea creativităţii elevilor la clasa I se poate realiza prin folosirea jocului didactic matematic. Elevii timizi capătă încredere în eforturile lor şi mai multă siguranţă. să facă faţă unor situaţii problematice sau conflictuale. iar o educaţie prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort fizic. cu cele de relaxare. De aceea. Jocul dă naştere la trăiri afective. cu ajutorul învăţătorului. spune totodată efort şi libertate. Învaţă să interacţioneze cu partenerii de joc.

Cunoaşterea denumirilor numerelor de la 0 la 10 şi utilizarea corectă a acestor denumiri 15 . denumirea cu glas tare a obiectelor se înlocuieşte treptat prin pronunţarea lor mintală. apoi numai din ochi. formându-şi deprinderea de a număra crescător şi descrescător. Cine ştie să numere mai departe?. Ariciul – un arici îşi adună fructe în adăpostul său. elevii vor stabili numerele lipsă dintr-un şir dat. numărându-se întâi prin atingerea obiectelor. procesul de numărare în ordine descrescătoare trebuie să fie înţeles ca un proces de micşorare cu o unitate. La întoarcere. În acest fel. Pentru ca activităţile să fie mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor.Predarea numerelor de la 0 la 10 şi însuşirea de către elevi a numeraţiei orale presupune următoarele etape: 1. trebuie să se facă repetate numărări cu câte o unitate. Elevii vor stabili şi vor nota cele două trasee ale albinuţei. Elevii vor socoti câte fructe a cărat ştiind că a dus mai puţine de 20 (numărul fructelor este . Ce numere au fugit? – folosind jetoane cu numere şi tabele cu numere. atât crescător cât şi descrescător. Cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10 Pentru a-i deprinde pe elevi cu succesiunea numerelor. respectând regula desprinsă din joc. Pentru a contribui încă din această fază la dezvoltarea gândirii abstracte. 3. se utilizează jocurile didactice matemetice. culege polenul din florile rămase. Treptat. iar în final numărându-se cu ajutorul reprezentărilor obiectelor respective.. este un joc care are ca scop învăţarea numeraţiei şi antrenează întreg colectivul de elevi. De asemenea. 2. scriind şirul logic al numerelor. Formarea numerelor de la 0 la10 Elevii trebuie să înţeleagă procesul de formare a numerelor din şirul numerelor naturale în sensul că fiecare număr se formează prin adăugarea unei unităţi la numărul precedent. zburând din două în două flori.vecinul mai mic” al lui 20). procesul de numărare trebuie să treacă de la concret la abstract. În spatele lui plin cu ace se prind mereu câte 5 fructe. descoperind anterior regula şirului. Atractive sunt: Albinuţa jucăuşă – ce adună polen din cele 20 de flori ale bunicii. În felul acesta se va explica numărarea în şir crescător. elevii vor fi antrenaţi în jocuri ce au drept scop ordonarea numerelor naturale într-un şir logic.

situaţii noi de rezolvat.Jocul numerelor”.descoperirea” numerelor naturale în concentrul 0-10 şi a operaţiilor cu acestea. pe măsură ce aceştia îşi formează noţiunea de număr să-şi asocieze în minte şi forma cifrei care reprezintă acel număr. în scris sau folosind cartonaşe din . elevii vor aşeza fiecare jeton în .. a semnului grafic (cifra) şi dezvoltarea memoriei vizuale şi auditive. Cunoaşterea locului pe care îl ocupă un număr în şirul numerelor naturale În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un anumit număr. având ca sarcină didactică recunoaşterea vecinilor numerelor naturale şi consolidarea relaţiei de ordin între numere. fiecare având scrisă cifra respectivă de mână şi de tipar.. 5. 4. 16 .căsuţa” lui. elevul să-şi reprezinte în minte grupul de obiecte respectiv. a acţiunilor din timpul jocului. probleme atractive. Această cifră va fi prezentată ca semn al numărului respectiv de obiecte. În acest scop se pot utiliza jocuri precum: Caută vecinii!. a analizei şi comparării ca operaţii ale gândirii şi nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului. Analizând tabele din care lipsesc anumite numere şi cartonaşe separate cu aceste numere. Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său Prin aceasta se înţelege stabilirea corespondenţei dintre o anumită mulţime de obiecte şi numărul corespunzător acestei mulţimi. Asupra ei se va atrage mereu atenţia elevilor. elevii trebuie să precizeze: numărul dinaintea lui (predecesorul). astfel ca. Jocul se poate desfăşura oral. iar elevii să repete şi să utilizeze corect denumirile lor. numărul care urmează după el (succesorul) şi numerele între care se află acel număr. Îmbinând jocul cu învăţarea am procedat la . astfel încât. a spiritului de observaţie.Cadrul didactic trebuie să pronunţe cu claritate numerele până la 10. Pentru a capta interesul copiilor pentru cunoştinţele legate de numerele naturale de la 0 la10 am căutat să aduc de fiecare dată elevilor jocuri noi. Vreau în căsuţa mea! – prin care se urmăreşte formarea unor şiruri de numere şi consolidarea numeraţiei. a atenţiei. Cunoaşterea cifrelor de tipar În cursul procesului de formare a noţiunii de număr se prezintă elevilor diferite planşe. 6. la o îmbinare între însuşirea conştientă a noţiunii de număr.. la pronunţarea unui număr. în cuvinte. a exprimării fluente şi corecte.

apoi se poate organiza jocul Cine desenează mai frumos un copil?. având ca sarcină didactică completarea unei imagini date cu elementele pereche care lipsesc. Ghicitorile şi versurile pentru fiecare număr şi cifră. .să compună oral. Observă apoi completează diagramele cu cifre sau desene: Figura 1 3. 2. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie. ceea ce previne apariţia monotoniei. jocuri care au contribuit la realizarea următoarelor obiective de referinţă: . 17 . adică perechi. (pentru cifra 2) În predarea numărului 2 se accentuează ce părţi ale corpului uman sunt câte două. Activităţile matematice îmbinate cu cele de colorare asigură nu numai transdisciplinaritatea ci şi fixarea cunoştinţelor însuşite într-un mod plăcut şi recreativ. 1. Cine cel dintâi ghiceşte Câte cozi are un peşte? (pentru numărul 1) 2 se îndoaie uşor Pe un picior.să verbalizeze în mod constant modalităţile de calcul folosite în rezolvarea problemelor şi exerciţiilor. cu o notă de umor.să exploreze modalităţi de descompunere a numerelor până la 10. Gâtul. Încorporat în activitatea didactică. . să citească şi să compare numerele naturale de la 0 la10.să efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0-10. . . după imagini. uneori. .să rezolve probleme care presupun o singură operaţie. . e cam aşa Cum îl are lebăda.să scrie. de veselie. jocul imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. a oboselii.să manifeste disponibilitate şi plăcere în a utiliza numere. fac activităţile mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor. vezi. a plictiselii.În rândurile următoare voi prezenta câteva jocuri didactice utilizate în predarea numerelor naturale până la 10 în diferite momente ale activităţii matematice. exerciţii şi probleme. de destindere.

Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său se realizează prin jocuri de tipul: *Uneşte mulţimea cu cifra corespunzătoare numărului de elemente: Figura 5 *Trasează câte o săgeată de la cifra aflată în mijlocul imaginii la desenele în care sunt atâtea obiecte câte indică cifra: Figura 6 18 .* Colorează fructele care sunt câte două pe creangă! Figura 2 * Colorează 6 boabe de strugure! Figura 3 * Aşează pe fiecare farfurie câte un fruct! Figura 4 4.

de la concret la abstract. stimulând gândirea logică şi creativitatea elevilor. am desfăşurat cu elevii jocuri precum: * Notează ordinea în care ajung maşinile la linia de sosire! * Numerotează vagoanele trenului! Figura 8 * Află numărul fiecărei case! 7. reprezentarea conţinutului unui număr va fi indisolubil legată de imaginea grafică a acelui număr. astfel că. elevii îşi însuşesc şi cifrele de tipar şi de mână. de la simplu la complex. Ele trebuie planificate şi organizate gradual. Pentru cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10.5. 6. Jocurile şi exerciţiile-joc de compunere sau de descompunere a numerelor pregătesc operaţiile de adunare şi de scădere din orele ulterioare. Figura 7 Jocurile care vizează descompunerea unui număr dat şi aflarea a cât mai multe soluţii au un caracter competitiv. * Numără şi încercuieşte cifra care arată câte obiecte sunt: Figura 9 19 . O dată cu numeraţia orală.

numără obiectele aflate în interiorul tabelului. . 20 . Colectarea datelor într-un tabel este o activitate utilă şi practică. pentru a avea opt pătrate: Figura 10 8.mai multe buline. cu cifra corespunzătoare. descoperă singur sarcina de lucru. decât ciupercuţe. Elevul „citeşte” tabelul. cu albastru. Figura 12 Desenează: . floarea care urmează după a patra. cu galben prima floare şi.* Taie sau adaugă. le sortează. apoi asociază fiecare număr. Figura 11 9.mai puţine buline. În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un număr într-un şir se pot desfăşura jocurile: * Colorează cu roşu florile a treia şi a opta. decât ciupercuţe. adună datele în tabel.

10. 7 . că se doreşte întâlnirea cu el. care constituie o punte de legătură între joc ca tip de activitate dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară. într-o atmosferă de bucurie şi nu numai să reproducă. în şir: „Numărătoare”. Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în funcţie de conţinutul activităţii. au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. 1. * Ordonează. îşi găsesc cu maximă eficienţă locul. în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat.tot atâtea buline. La nivelul claselor I – IV. jocurile didactice. diagramele why-why. din punct de vedere evolutiv. metoda celor şase pălării. Dezvoltarea creativităţii prin joc Creativitatea ca structură definitorie de personalitate îmbracă.5. „Elefantul”.). numerele: 3 . că vine la şcoală să desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii. Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. 5 . diagramele Ishikawa etc. Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului. cu educatorul. Cântece şi poezii care vin în sprijinul însuşirii numerelor naturale de la 0 la 10 şi a ordinii acestora. au ca punct de plecare noţiunile dobândite de 21 . subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. chindogu. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult. în structura metodelor activ-participative ( Brainstorming-ul. 1 . Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului. apoi descrescător. rol important capătă latura instructivă. sub directa lui supraveghere. în şir crescător. 2 . Şcolarul mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este. de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice participante la acţiunile educative. „10 negri mititei”. şi activitatea specifică şcolii – învăţarea. 6 . câte ciupercuţe sunt.. de tipurile de metode utilizate. cubul. un caracter procesual supus influenţelor de mediu. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-educativ. 8 .

se pot dezvolta capacităţi cognitive. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. dar şi metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare. spiritul critic şi autocritic. potrivit capacităţilor lor individuale. spaţiul şi materialele puse la dispoziţie. li se poate dezvolta spiritul de observaţie. se pot forma atitudini şi convingeri. Şi Platon în Republica recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. afective şi volitive ale copiilor. manifestată de elev în procesul de învăţământ. la dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. referindu-se la creativitatea de tip şcolar.” Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora. timpul. dar care pregăteşte şi anticipează creaţiile pe diferite coordonate. când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură. Ideea folosirii jocului în activităţile educative nu este nouă. se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare. diferite de cele cunoscute. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile. priceperi şi deprinderi. A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. Veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia. Considerarea jocului didactic ca metodă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii se argumentează prin capacităţile de antrenare în joc a factorilor intelectuali şi non-intelectuali evidenţiaţi în cercetările de până acum. se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe. capacitatea 22 . se pot asimila modele de relaţii interpersonale. Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la modificarea creatoare a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea. Ele angajează întreaga personalitate a copilului constituind adevărate mijloace de evidenţiere a capacităţilor creatoare. iar prin sarcina dată. Un interes care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic. Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii. efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului.elevi la momentul respectiv.

anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Manifestând creativitate, învăţătorul va determina avântul libertăţii şi creativităţii copiilor, va realiza ehilibrul între preocupările pentru formarea gândirii logice, raţionale, flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea de manifestare şi creaţie a copiilor se dezvoltă spontan. Aplicând cu pricepere jocul didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din bogatele resurse formativ-educative ale acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de cooperare, de înţelegere. Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element dinamic întrecerea între grupe de elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor, dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii. Jocul didactic constituie o eficientă metodă didactică de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului, exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare. Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi acţionează favorabil şi la elevii cu rezultate slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând încredere în capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând astfel potenţialul creator al acestora. Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate, se formează şi exersează cu metode cât mai adecvate structurii sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul şcolarităţii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerinţele la nivelul claselor primare.

23

Capitolul II INFLUENŢA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică
Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. Efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului, când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură. Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului este esenţial pentru dezvoltarea personalităţii lui şi că prin joc se dezvoltă capacităţile şi competenţele de bază. Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă de a satisface imediat dorinţele sau aspiraţiile copilului. Prin atingerea scopului, se restabileşte echilibrul vieţii psihice. Importanţa locului pe care-l ocupă jocul în viaţa copilului este dată de faptul că jocul satisface dorinţa firească de manifestare, de acţiune şi de afirmare a independenţei copilului. Prin joc copilul ajunge să cunoască realitatea socială, deprinde modele de conduită şi reflectă la comportamentul propriu şi al celorlalţi. Jocul are rol terapeutic pentru cei care nu au dezvoltată iniţiativa şi curajul de a intra în competiţie. Prin joc, copilul se eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în acţiune. Nu se mai teme aşa de tare de critica celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i se adresează lui personal, ci personajului. Prin joc se pot fortifica, întări voinţa şi atenţia. Complexitatea dezvoltării psihice în această etapă conferă şcolii un rol special. Fără a subestima importanţa mediului familial, care rămâne considerabilă, rolul activităţii şcolare este hotărâtor. Jocul din perioada preşcolară se schimbă în perioada şcolară mică şi se transformă în joc didactic. El este cel care îmbină elementele distractive cu cele de muncă, de învăţare.

24

Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive, afective şi volitive ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare, se pot asimila modele de relaţii interpersonale, se pot forma atitudini şi convingeri. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile, timpul, spaţiul şi materialele puse la dispoziţie, li se poate dezvolta spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic, capacitatea anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul că el facilitează procesul de asimillare, fixare şi consolidare a cunostinţelor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii copilului. Jocul didactic este un important mijloc de educaţie intelectuală care pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale şcolarului. El este folosit pentru cunoaşterea realităţii pe o cale mai accesibilă deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându-se în eforturi de gândire ce le oferă satisfacţii. Ei sunt participanţi nemijlociţi la propia formare şi, antrenaţi în joc, ei sunt capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea sarcinilor date. Totodată, jocul didactic contribuie la dezvoltarea judecăţii, memoriei, atenţiei, spiritului de observaţie, la cultivarea obişnuinţei cu munca intelectulală şi cea independentă. Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului.

2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici
Pentru micii şcolari, jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltării psihice, având un rol deosebit de important în pregătirea acestora pentru şcoală şi pentru integrarea lor socială. Prin joc copilul îşi afirmă personalitatea, calităţile sale psihice, voinţa, inteligenţa, gândirea.

25

paşii de înţelegere efectuaţi corespunzător.Este cunoscut faptul că la începerea şcolarităţii. rapiditatea conectărilor şi a deconectărilor de la un aspect la altul. Intensa solicitare a gândirii impusă de desfăşurarea jocului didactic acţionează asupra operativităţii ei generale nespecifice tot atât de mult cât acţionează asupra celei specifice. Desfăşurarea jocului didactic captează şi menţine atenţia elevului care este solicitată fără efort atunci când acesta consideră lecţiile interesante. înfrângerile şi va gusta satisfacţiile victoriei. Flexibilitatea proceselor gândirii se exprimă în uşurinţa trecerii de la un mod de rezolvare la altul. imaginaţia. găsirea mai multor soluţii la o problemă dată. prezentate într-o formă mai puţin diferenţială la nivelul palierelor inferioare”. Prin desfăşurarea jocului didactic se produc schimbări în conţinutul şi structura proceselor cognitive. materialele intuitive atractive. În schimb. Asimilarea unor cunoştinţe noi se bazează pe experienţa anterioară a copilului. gândirea. şi faptului că. exprimarea verbală. după cum afirmă J. stimulându-i dezvoltarea şi efortul de perfecţionare.educative. organele de simţ ale copilului sunt dezvoltate sub aspect anatomo-morfologic aproape la nivelul adultului. dar posibilitatea de prelucrare a datelor este mai puţin dezvoltată la el datorită. afectivă. etc. jocul didactic angajează fiinţa umană în integritatea sa. Micul şcolar are aceeaşi capacitate ca şi adultul de a primi informaţii. Aceste jocuri constituie un mijloc de a stimula creativitatea şi independenţa gândirii. elevul se va obişnui să suporte cu demnitate eşecul. Prin jocul didactic. la această vârstă copilul manifestă o curioziotate senzorială care constituie un sprijin preţios pentru desfăşurarea activităţii instructiv. El favorizează apariţia şi dezvoltarea posibilităţilor de învăţare sistematică şi a celor de muncă. Piaget. Activitate complexă. pe „reorganizarea şi recombinarea unor elemente vechi. dezvoltă atenţia. printre altele. angajându-l total pe şcolar. intelectuală. reprezentare şi operare cu 26 . creându-se astfel „raţionalizarea” înţelegerii lumii vii şi a vieţii. Aceasta implică activitatea senzorială. întrucât el face trecerea de la etapa acţiunilor practice spre cea a acţiunilor mentale. spiritul de observaţie. pe actualizarea informaţiilor de care acesta dispune sau. Este activitatea care dă specific personalităţii. Capacitatea de percepere. lipsa inerţiei. spre deosebire de adult acesta nu beneficiază de o experienţă anterioară suficientă şi nici de un limbaj corespunzător. cu toate funcţiile psihice.

Există numeroase probleme ale efectelor competiţiei asupra caracteristicilor personalităţii pe care le angajează şi dezvoltă. Aceste trebuinţe sunt satisfăcute de organizarea jocurilor didactice pe grupe de elevi. Competiţiile prea puternic asimetrice creează dificultăţi educative. ci şi trăsături de caracter generate de acestea. Astfel sunt hărnicia. ci şi o formă de învăţare a celor ce oferă ajutor. la această vârstă capătă pondere nivelul trebuinţelor de apartenenţă şi de afirmare. Relaţiile apărute în grup contribuie la o mai bună socializare a micului şcolar. Ea generează întrajutorarea. capacitatea de a învinge obstacole curente şi mai ales simţul datoriei. El delimitează datele cunoscute şi verifică mintal unele dintre soluţiile întrevăzute. Micul şcolar se simte bine ştiind că aparţine unui grup în care are un rol bine determinat. elevul încercând să surprindă succesiunea logică a verigilor unei probleme. Acesta are proprietatea de a iradia spre toate formele de activitate. La baza apariţiei primelor imagini sau variante de rezolvare a problemelor este intuiţia. are sarcini precise pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit.dezvoltarea spiritului de observaţie. şi. Cooperarea se manifestă cu naturaleţe în cadrul grupului. în general vor să facă mai uşoară sarcina celor care îi ajută. care este foarte important. la dezvoltarea limbajului şi a relaţiilor interpersonale. o formă de comunicare şi de ajustare conştientizată a metodelor pe care le cunosc şi care s-au dovedit folositoare în munca şcolară. .perfecţionarea senzaţiilor şi percepţiilor. a spritului de iniţiativă. Cei ce primesc ajutorul simt securitatea ce se creează întotdeauna în relaţiile sociale pozitive. care nu înseamnă numai ajutor acordat de cei mai buni celor mai puţin buni. Cooperarea între elevi egali ca posibilităţi poate fi mutuală sau organizată. promptitudinea. Asumarea responsabilităţii şi luarea unor decizii contribuie la dezvoltarea caracterului şi a personalităţii şcolarului. Ca valori ale jocului putem enumera: . Cooperarea este o altă sursă de trăsături noi de caracter. ceea ce înseamnă deja o autodepăşire. devenind astfel o trăsătură centrală morală a personalităţii. Aceasta organizează competiţia astfel încât cea din urmă să fie foarte valoroasă.figuri şi relaţii este redusă la şcolarul mic. Competiţia cu egali este stimulatoare. În ceea ce priveşte afectivitatea. apărând apoi competiţia. În perioada şcolară mică se dezvoltă nu numai atitudini faţă de muncă şi învăţare. 27 .

. Jocul didactic constituie o eficientă metodă de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului. .respect pentru ceilalţi. a păpuşilor.exersarea atenţiei şi a imaginaţiei. de-a zidarul.. . . cătărări. .critică şi cooperare. putem spune.3.comunicare. a beţişoarelor. Există mai multe tipuri de jocuri: . 2. . Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare 28 .jocuri logice. Jocul..jocuri de manipulare – a materialelor mărunte. care fac copiii să înveţe o conduită civilizată. a spiritului de competiţie. .putere de stăpânire.folosirea limbajului. de-a vânzătorul. exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare.respectarea anumitor reguli. jocuri de construcţie. mai ales prin intermediul regulilor.jocuri sociale – de-a şoferul.disciplină. a bilelor. de-a doctorul.realizarea corectă a sarcinilor.influenţarea comportamentului copiilor.dezvoltarea spiritului de echipă. .jocuri imitative – prin care copilul imită cele întâmplate în realitate sau ceea ce el ar fi dorit să se întâmple: de-a poliţistul. .jocuri motrice – alergări. . pregăteşte individul pentru viaţa de adult. Orice joc implică: . maşinuţelor etc. . . .

În programul zilnic al elevului intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum şcoala. vizuale. jocuri literare/ lingvistice. ca o necesitate obiectivă determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale multilaterale. în general. Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode mai ales în învăţământul preşcolar şi primar. Modalităţile de realizare angajează următoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice. -de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate. 29 . orientate astfel: “. în viaţa copilului începe procesul de integrare în viaţa şcolară. schimbări care nu diminuează însă dorinţa lui de joc. tactile). o bună parte din timp este rezervată şcolii. în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenice. în mod special.după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive. Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcţii de dezvoltare. Ştim că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţare în care predomină acţiunea didactică simulată. jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive. jocuri de dezvoltare a limbajului.de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect şi cu desfăşurare sistematică.de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile. jocuri de observare. la reflectarea evenimentelor vieţii sociale”(Elkonin). . . De la această vârstă. Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-învăţare-evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă. . .Odată cu împlinirea vârstei de 6 ani. care devine o preocupare majoră.de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect.după conţinutul instruirii: jocuri matematice. jocuri muzicale. . motorii. jocuri sportive.de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase. jocul rămânând o problemă majoră în prioada copilăriei. activităţii de învăţare.Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finălităţile adaptive de tip recreativ proprii activităţii umane.

etc. . făcându-l mai atractiv.conţinuturi. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut.regulile jocului.poate să apară sub forma unei probleme de gândire. jocuri de cuvinte încrucişate. 30 . . în care se manifestă isteţimea. . .decurge din însăşi denumirea ei. de recunoaştere. . pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice. jocuri de imaginaţie. istorice.este constituită din cunoştinţele anterioare ale copiilor. jocuri protocolare. jocuri de observaţie. jocuri de creaţie. jocuri spontane. jocuri pe bază de întrebări. jocuri de atenţie. cunoştinţe ce se referă la plante. îndrăzneala. ci învăţătura care pregăteşte copilul pentru muncă şi viaţă. Pentru a atinge aceste scopuri. elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri. intenţia principală a jocului nu este divertismentul. jocuri orale. rezultat din încercarea puterilor. jocuri de gândire. jocuri de memorie. anotimpuri. îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ. initiaţiva. jocuri pe bază de fişe individuale. jocuri cu reguli inventate.. jocuri de orientare. inventivitatea. acestea dobândind un alt caracter. reprezentări matematice. Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive: . jocuri de limbaj.după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie. A treia latură -regulile jocului. În acest caz. comparaţie.după resursele folosite: jocuri materiale.acţiunea de joc.după formă de exprimare: jocuri simbolice. Cea de a doua componentă a jocului -sarcina didactică. să le consolideze cunoştinţele.după competenţele psihologice stimulate: jocuri de mişcare. jocuri-ghicitori.sarcina didactică. datorită sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat. de fiecare dată altele. animale. etc. ghicire. reconstituire. Prin joc. jocuri pe calculator. Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga clasă. denumire. jocuri de sensibilizare. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare şi se succed în ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii. . jocuri conceptuale. spontaneitatea. Prima latură -conţinuturi. răbdarea. jocul didactic trebuie să fie instructiv. aduce variaţie în procesul de instruire a copiilor.

Jocul didactic nu poate fi desfăşurat la întâmplare.introducerea în joc. întrecere şi fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută si atractivă pentru elevi. atractiv.să creeze momente de relaxare. După obiectivele urmărite. Totodată regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor dintre copii.încheierea jocului. iar dacă jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristică a unei lecţii. ghicire. în vederea recuperării energiei nervoase a elevilor.să fie variat. acesta devine un procedeu didactic. . iar după tipul lecţiei jocul este folosit ca mijloc de predare. .Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace. jocul este folosit în cadrul tuturor ariilor curriculare.executarea jocului. cum să rezolve problema respectivă. să îmbine forma de divertisment cu cea de învăţare. . În cazul în care jocurile organizate au scop educativ bine precizat. Ultima latură -acţiunea de joc. Indiferent de modul de folosire.jocul să se constituie pe fondul activităţii dominante urmărindu-se scopul şi sarcinile lecţiei. spiritul de cooperare şi de echipă. În aplicarea lui trebuie să se ia în considerare următoarele condiţii: . jocul didactic îl ajută pe elev să-şi angajeze întregul potenţial psihic. devin metode de instruire. . Dacă vin în completarea lecţiei. de odihnă. asimilare. sistematizare. să-şi cultive iniţiativa. 31 .să antreneze toţi copiii în activitatea de joc. .cuprinde momente de aşteptare.să se folosească atunci când copiii dau semne de oboseală. inventivitatea.să fie proporţionat cu activitatea prevăzută de programă şi structurat în raport cu tipul şi scopul lecţiei desfăşurate. flexibilitatea gândirii.să fie pregătit de învăţător în direcţia dozării timpului şi a materialului folosit. Metodica desfăşurării unui joc didactic cuprinde: . .complicarea jocului. surprize. . recuperare a cunoştinţelor. pot fi grupate după obiectivele urmărite şi tipul lecţiei. . jocurile didactice. . mijloc de consolidare.

să nu fie prea uşoare. mai degajat. . . să fie conştientizate de către elevi şi să le creeze o motivaţie pentru activitate. .după caz.să nu se facă abuz de joc. mişcare. activ.randamentul orei este mai mare.prin jocuri îi putem cunoaşte pe copii mai repede şi mai bine. rutina.să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale ale elevilor. etc. . . surpriza. .iniţiativa copiilor creşte.regulile de joc să fie explicate clar şi să se urmărească respectarea lor de către elevi . sarcinile didactice ale jocului să fie date diferenţiat pentru a preîntâmpina rămâneri în urmă la învăţătură.activităţile de joc să se desfăşoare într-un cadru activ.să nu afecteze fondul de timp al lecţiei propriu-zise. Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învăţare ne va demonstra că: . stimulator şi dinamic. încât procesul de învăţare să se transforme în joc şi să fie luat ca atare.să fie repartizate. verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut. prin crearea unor situaţii-problemă. creează stări emoţionale care întreţin interesul şi dau un colorit viu activităţii. înlătură monotonia. stereotipia. Elementele de joc: ghicirea. nici prea grele. . precise. . temeinic. după caz.gândirea elevilor este mereu solicitată şi astfel în continuă formare.jocul didactic ne oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc elevii şi de a modela logica gândirii lor. comunicarea devine mai permisivă. . de judecată. întrecerea. ele dezvoltă spiritul de observaţie. creativitatea se formează de timpuriu. .indicaţiile privind desfăşurarea activităţii să fie clare.. dau posibilitatea elevilor să-şi dezvolte vocabularul. sarcinile didactice având caracter progresiv.independenţa.să urmărească formarea deprinderii de muncă independentă. . 32 . . corecte. . . . în joc devine mai curajos. .prin varietatea lor. de analiză.activităţile în completare prin joc să fie introduse în orice moment al lecţiei. în diferite secvenţe.

voinţa. ei să reuşească să asimileze realităţile intelectuale care. Lista jocurilor folosite în cadrul activităţilor este vastă.’’ Ca mijloc instructiv. În acelaşi timp însă. poate fi folosit şi ca metodă/mijloc de învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode. e adevărat. o structură şi reguli sub forma unor succesiuni ordonate. Privit ca un frate mai mic al rebusului şi ruda cu integramele atât de gustate în zilele noastre. de adulţi. De aceea. Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului. conducând la evitarea plictiselii.rebusul şcolar . prin rezolvarea sarcinilor didactice.Literatura de specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în cadrul lecţiilor din toate ariile curriculare iar măiestria învăţătorulul va duce la rezultate deosebite. creativitatea. Fiecare rebus are un obiectiv al său. bine pregătit şi organizat. fără aceasta. Rolul regulii este acela de a păstra structura şi desfăşurarea jocului. teoretic acum. Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului. contribuie. un joc al inteligenţei . el susţine că . Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creşterea curbei oboselii. la exersarea deprinderilor. 33 . rebusul. Jucătorul trebuie să accepte şi să realizeze ordinea structurală a jocului. Relevând legatura dintre joc şi munca copilului. rămân exterioare inteligenţei copilului..toate metodele active de educare a copiilor mici să furnizeze acestora un material corespunzător pentru ca jucânduse. rebusul şcolar îl face pe micul participant ca prin rezolvarea diferitelor rebusuri şcolare să se simtă şi el mai aproape de fraţii mai mari. memoria. rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice. atenţia. limbajul. Este un mijloc de educaţie indirect. la consolidarea şi la valorificarea lor creatoare. Jean Piaget a pus în evidenţă aportul jocului la dezvoltarea intelectuală a şcolarului. ce poate fi folosit la toate disciplinele. dezinteresului. ineditul joc dezvoltă procese psihice ale elevului: gândirea. dar mă voi opri în acest material la prezentarea unui joc.

evaluarea-măsură în care sunt îndeplinite obiectivele activităţii didactice.Rebusul oferă învăţătorului posibilitatea observării comportamentului elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii. în care este implicată inteligenţa. la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi combaterea insucceselor. caracterul. De ce să nu recunoaştem că. test). în realizarea sau folosirea rebusului. atât în ceea ce priveşte nivelul de pregătire ştiinţifică. . trăsături de personalitate. cât şi dezvoltarea capacităţii de a se instrui. Reprezentanţii teoriei intelectualiste învăţării (Bruner. . Rebusul şcolar contribuie.cunoştinţele însuşite. . creaţie). capacităţile intelectuale. de a deveni. temperamentul. spre a descoperi cuvântul (cuvintele) de pe verticala A-B. Rebusul şcolar sprijină succesul şcolar prin: .). 34 . Succesul are un efect mobilizator. Una dintre cele mai puternice structuri motivaţionale ar fi starea de curiozitate ce se manifestă în dorinţa rapidă de a rezolva rândurile orizontale ale rebusului. orice învăţător. deoarece în rezolvarea rebusului elevul depune efort voluntar şi rezolvă motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme. .conţinutul urmărit (o lecţie. transfer. scris. rezultă că adevărata problemă a succesului şcolar nu constă în a stabili dacă un elev este apt sau nu să obţină rezultate vizate de şcoală. chiar şi cei cu un ritm mai lent. abilităţile de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor probleme. trebuie să-şi precizeze dinainte: . corelează potrivit cu performanţă şcolară. afectivitatea. să-şi indeplinească cât mai bine şi mai repede sarcina dată. De aici.modul de evaluare (oral. aceştia s-ar grăbi. Astfel. aplicare. un capitol etc. ci în a găsi metode şi mijloace potrivite pentru aceasta. Dar pentru aceasta. stimulativ asupra elevului. cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în ce mai mult. într-o bună măsură. dacă am promite elevilor din clasă că cei ce vor termina primii exerciţiile date spre rezolvare vor primi ca recompensă un rebus interesant. succesul şcolar se raportează la totalitatea elevilor. Galperin) apreciază că orice elev poate asimila un conţinut dacă sunt folosite căi adecvate de activitate cu aceştia.finalitatea urmărită (memorare.modul de realizare (individual sau în grup).

creativităţii şi a tuturor sărbătoririi. consolidare. în verificare. unde rebusul şcolar se poate folosi. comemorării unor date. ca moment distractiv sau ca un exerciţiu de creativitate. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze 35 . au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. Pentru obţinerea acestor rezultate învăţătorul trebuie sa fie un mare « meşter » în a şti când. geografie. În concluzie. rebusul şcolar poate fi folosit în orice tip de activitate şcolară (lecţie. în momente diferite ale lecţiei. ştiinţe se poate folosi rebusul ca auxiliar. cum. au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult. cerc. potrivit temei deopotrivă educative şi 2. de către orice elev cu posibilităţi normale de învăţare. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. Rebusul şcolar poate fi folosit în scopuri diferite: îmbogăţirea cunoştinţelor. fixarea. La cercurile de specialităţi: limba româna. dezvoltarea personalităţii copilului. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. Se pot organiza diverse concursuri literare şi istorice cu ocazia propuse.4. sub directa lui supraveghere. transferul acestora. rol important capătă latura instructivă. personălităţi. ca şi cele din cultura lor generală. unde poate fi folosit rebusul şi mai ales. dezvoltarea proceselor psihice şi intelectuale. pentru a fi rezolvat sau solicitat ca o creaţie. evaluare. la multe discipline din învăţământul primar. de orice vârstă şcolară au o mare satisfacţie când reuşesc să le rezolve. pentru care copiii. completare la tema cercului. concurs). Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ.Rebusul şcolar poate constitui obiectivul activităţii unui cerc de elevi. să fie un creator de astfel de jocuri. folosinduşi toate cunoştinţele căpătate în şcoală. iar prin sarcina dată. subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. la orice vârstă şcolara mică. oferind şi posibilitatea organizării unor concursuri şcolare distractive şi instructive. istorie.

+ prin conţinutul şi sarcinile propuse antrenează intens operaţiile gândirii. cultivând la copii curajul şi încrederea în forţele proprii. 36 . + jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o formă plăcută. + prin crearea atmosferei atractive de desfăşurare a jocului se dezvoltă la copii interesul şi motivaţia pentru activitatea de învăţare. potrivit capacităţilor lor individuale. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv-motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora.diverse soluţii de rezolvare. + foloseşte un conţinut matematic prezentat într-o formă accesibilă şi cât mai atractivă. una care să aibă rol organizatoric. dar şi imaginaţia. + prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil în lumea jocului. + sarcina didactică să se refere la ceea ce trebuie să facă în mod concret copiii în timpul jocului pentru a realiza scopul propus.să stârnească o reală plăcere copiilor. antrenând copiii la o activitate susţinută de un caracter de seriozitate totuşi. . + prin regulile jocului şi prin modul de rezolvare a acţiunii formează la copii conştiinţa disciplinei. de particularităţile individuale.fiecare joc să aibă cel puţin două reguli: una care să traducă sarcina didactică într-o acţiune concretă.să ţină cont de capacitatea de înţelegere a copiilor. + diminuează rigiditatea activităţii de învăţare făcând-o atractivă . + foloseşte elemente de joc strâns împletite cu sarcina didactică. + foloseşte material didactic variat. Chiar dacă este un joc didactic. + utilizează reguli de joc cunoscute anticipat . dar şi de nivelul de vârstă. Orice exerciţiu sau orice problemă poate deveni joc didactic dacă: + formulează un scop prin raportare la obiectivele specifice fapt ce va determina finalităţi funcţionale jocului. care se constituie în elemente de susţinere a situaţiei de învăţare. este totuşi un joc şi de aceea pentru reuşita lui trebuie să respecte câteva reguli: . + formulează o sarcină didactică legată de conţinutul şi structura jocului. diferite de cele cunoscute. adecvat conţinutului.

disciplina şi ordinea în desfăşurarea unei activităţi. . relaxante. precum şi spiritul de echipă. . succesul. atenţia. disciplina şi spiritul de ordine în desfăşurarea unei activităţi. nu spectatori. . sinteza şi comparaţia. Pentru a stabili unele sarcini de învăţare. respectarea exemplară a regulilor de joc şi.să se dea cât mai puţine explicaţii. 37 . potrivit condiţiilor interne sau externe necesare execuţiei lui.antrenează operaţiile gândirii elevillor: analiza.copiii să participle activ. . angajarea pentru învingerea greutăţilor. Prin joc se pot exercită cele mai complexe şi mai importante influenţe formative şi se înregistrează seria de transformări cantitative şi calitative necesare. dar şi accesibilizarea unor cunoştinţe mai aride sau mai abstracte. .uşurează însuşirea şi consolidarea cunostinţelor. formează deprinderi de lucru corecte şi rapide şi asigură însuşirea mai rapidă.dezvoltă spiritul creator şi de obeservaţie. Învăţarea prin joc va rămâne o componentă importantă a învăţământului primar din mai multe motive: . ori consolidarea acestora. cadrul didactic ar trebui să aibă permanent în atenţie conţinutul şi structura jocului. Acceptarea şi respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul comun al grupului din care fac parte. .dezvoltă sipritul de iniţiativă şi independenţă în muncă. . copiii să fie puşi să lucreze ceva concret.. jocul didactic este ridicat la rang de principiu mai ales la clasele I şi a II-a. să fie actori.formează deprinderile de a munci corect şi rapid.conţine elemente distractive. lumea şi viaţa şi reflexul lor cognitiv şi moral. . perecum şi cel de echipă. în final. Jocurile didactice matematice antrenează operaţiile gândirii. Pronind de la aceste particulariţi ale şcolarului mic.respecta particularitaţile de vârstă ale elevilor. vor pregăti treptat pe omul de mâine.înlesneşte participarea activă la însuşirea cunostinţelor. dezvoltă spiritul de iniţiativă şi independenţa în muncă. Se asigură totodată adaptarea copilului la munca şcolară. introducându-l treptat pe copil în practica învăţării şi a muncii în genere. În folosirea jocului cu şcolarii mici se reflectă şcoala. atenţia. Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului. mai temeinică şi mai plăcută a unor cunoştinţe relativ aride pentru această vârstă.

polivanetă care să-i permită să se orinteze în probleme realităţii înconjurătoare. 38 . dar mai ales în consolidarea deprinderilor de calcul oroal şi scris. Aceste jocuri se pot organiza frontal sau pe echipe şi mai rar individual.jocuri în completarea lecţiei. punând bazele edificiului pe care-l vor ridica în clasele următoare.jocuri ca lecţie completă.Scopul jocului este acela de a-l înarma pe copil cu un aparat de gândire logică. să cunoască metodele ştiinţifice de demonstraţii şi control. folosirea unui limbaj matematic adecvat. Ei învaţă în aceste clase să prelucreze cunoştinţele dobândite şi să le verifice.jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori. . orientare spaţială şi de geometrie. jocurile au o mare valoare formativa şi sunt necesare în studiul diferitelor noţiuni matematice pentru accesibilizarea acestora. generând o motivaţie secundară dar stimulatorie constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accelerat al muncii şcolare. . suplă. . Ţinând cont de sarcinile şi scopurile urmărite jocurile didactice matematice se clasifică în: . 2.5. să exprime judecăţi şi raţionamente variate într-un limbaj simplu. .jocuri didactice matematice pentru însuşirea numerelor naturale.jocuri dicatice matematice pentru însuşirea operaţiilor matematice. Un rol foarte important în jocurile matematice îl are activitatea conştientă. Jocurile matematice pun elevul în situaţia de a descoperi soluţii noi şi chiar originale.jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi. Conceptul de joc didactic matematic Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea urmăreşte obiective de pregătire intelectuală. .după conţinutul capitolelor: . În predarea matematicii la ciclul primar.după momentul folosirii în cadrul lecţiei ca formă de bază a procesului de învăţământ: . În clase primare elevii capătă idei asupra ştiinţelor matematice. Restabilind un echilibru în activitatea şcolarilor jocul fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora.

După K. La copilul mic găsim jocuri care sunt simple exerciţii funcţionale. trebuie să analizăm esenţa mecanismului său de natură bio-psiho-socială. aceste jocuri sunt exerciţii pregătitoare in vederea activităţilor vitale de mâine (teoria exerciţiului pregătitor). să-şi dezvăluie potenţele. Gros. jocul nu are numai rolul de a pregăti noua generaţie pentru acele acţiuni de care va avea nevoie la maturitate ci şi acelea de a procura organismului stimulanţi necesari organelor şi mai ales sistemului nervos. să-şi manifeste forţa şi superioritatea eului. Să le analizăm critic şi să căutăm să clarificăm natura şi esenţa jocului copilului. iar după Car susţinătorul teoriei exerciţiului suplimentar. Faptul că toţi copiii se joacă şi jocul ia anumite forme bine determinate. mişcă o sunătoare şi ascultă cu interes sunetele. iezii se bat cap în cap. Aceste teorii care pun accentul pe rolul jocului în dezvoltarea psio-fizică a copilului. Vom căuta să conturăm în continuare caracteristicile acestui tip de joc. Îi place să lupte.. cum ar fi mişcarea unui zurgălău de către un copil în leagăn şi jocul de şah al adultului. Tocmai în perioada de manifestare plenară a activităţilor ludice. activitatea prin care copilul îşi afirmă potenţiale. sunt confirmate de realitate. cea preşcolară şi şcolară mică. a personalităţii în formare. care ne interesează în mod deosebit în această lucrare: Jocul nu mai înseamnă de acum înainte . aşa cum arată psihologul român Ursule Şchiopa. îşi demonstrează propria sa valoare”. care sunt cele mai caracteristice activităţi ludice. Aceste jocuri pe care Buhler le numeşte jocuri funcţionale. Noi vom restrânge conceptul de joc la formele folosite de copilul preşcolar şi şcolarul mic.. Ele însă. le găsim atât la oameni cât şi la animale: pisoii se joacă cu hârtie de-a prinsul şoriceilor.Ca să putem valorifica resursele instructiv educative ale jocului. să obţină performanţe superioare altora. ci afirmarea subiectului însuşi cu prilejul unei activităţi sau a alteia”. în orice caz să se întreacă. mai ales când este vorba de prima copilărie. Copilul simte nevoia să se afirme. La această vârstă.apare o activitate ludică de un tip nou pe care animalul o ignoră cu totul.afirmarea cutărei sau cutărei funcţii noi. de ce jocurile lor iau anumite forme şi au anumite conţinuturi bine determinate? Pentru asemenea explicaţii există o multitudine de teorii care încearcă să lămurească problema. uneori chiar să se încaiere. adică să răspundem la întrebările: de ce se joacă copiii. 39 . De la început trebuie să facem observaţia că jocul ia forme diferite şi poate cuprinde în sfera sa acţiuni cu totul diferite. afirmă Jean Chiteau . nu pot explica toate caracteristicile jocurilor. atestă faptul că jocul are un rol în dezvoltarea potenţelor fizice şi psihice. copilul dă din mâini şi picioare şi se bucură.

în care există un grad mai mare de manifestare după voia copilului. cum se întâmplă în prima copilărie sau la maturi. de aceea poate fi lesne integrat în lecţiile de matematică. conduc automobilul. Putem spune deci că. îşi poate manifesta şi contura mai bine personalitatea. băţul e cal sau puşcă. Jocul este o activitate serioasă.. Asimilarea experienţei sociale. Unii psihologi socot. jocul este un fel de supapă de siguranţă prin care copilul se descarcă de anumite porniri reprobate de societate.Principalul în joc îl reprezintă situaţia imaginară’’. Nu putem nega în acest rol al jocului. Copilul nu se joacă numai pentru a se amuza sau pentru o plăcere senzuală. imitînd activităţile maturilor. care rămâne totuşi secundar faţă de cel funcţional şi de integrare socială. iar jocul nu este luat în serios.Pe această caracteristică mizăm la şcoală. cu reguli severe. căci copilul îşi dă seama care e realitatera şi care este lumea jocului. să-şi afirme capacităţile legate de rezolvarea problemelor. romancierul. În jocurile lor copiii copiază activităţile sociale ale adulţilor (spală rufele păpuşii. Prin ea copilul se pregăteşte pentru muncă şi pentru viaţă.). în vederea dezvoltării gândirii matematice. Probabil în această lume fictivă. Toţi cei care crează. prin imitaţie. După Trend. sau vrea să realizeze lucruri ce depăşesc puterea lui. anticiparea este. . Aşa face arhitectul. Prin această seriozitate jocul se apropie de învăţătură. De altfel fuga în afara realităţii nu este totdeauna o evadare. că. ci oarecum voită. etc. evadează într-o lume aparte. Carr. ar avea un rol purificator. Nu e vorba de o iluzie totală. convenţională. se refugiază într-o lume închipuită a ideilor. 40 . care proiectează o realitate nouă. este o altă caracteristică importantă a jocului pusă în avidenţă de Vigotald. În joc copilul se desprinde de realitate. pentru o mobilizare a capacităţilor elevilor prin joc.)şi în acest mod se pregătesc pentru viaţă. există această evadare a copilului într-o lume fictivă. Adler. Totuşi jocul n-ar fi joc dacă s-ar caracteriza numai prin seriozitate. proiectarea. face o demonstraţie netă între lumea creată de el pe care o admite convenţional în cursul activităţii ludice şi cea reală (păpuşa e copil. De aceea observăm că adeseori copiii se supără dacă regulile nu sunt respectate. inventatorul şi aşa procedează copilul în joc. etc. de asemenea o caracteristică a jocului. cathartic. Copiii se întrec să lucreze mai bine. în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. care presupune osteneală.

complicarea lui pentru introducerea de noi variante (dacă este cazul). alteori introducerea se poate face printr-o scurtă expunere care să stârnească interesul şi atenţia elevilor. desfăşurarea jocului. Organizarea jocului didactic matematic constă în împărţirea corespunzătoare a elevilor clasei în funcţie de acţiunea jocului şi chiar o reorganizare a mobilierului sălii de clasă pentru buna desfăşurare a jocului.CAPITOLUL III METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC LA CLASELE I – IV 3. Desfăşurarea jocului include şi la mai multe sarcini: introducerea în joc. În alte jocuri. În general. a materialului necesar. Realizarea jocului didactic presupune mai multe etape: pregătirea jocului. Proiectarea. Distribuirea materialului necesar este o problemă de care trebuie să se ţină seama. prezentarea materialului.1. explicarea şi demonstrarea regulilor jocului. fixarea regulilor. 41 . încheierea cu aprecierile necesare. materialul se distribuie la începutul activităţii de joc pentru ca elevii intuind în prealabil materialele didactice necesare vor înţelege mult mai uşor explicaţia legată de desfăşurarea jocului. anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia. Există jocuri didactice matematice în care materialul poate fi împărţit elevilor după explicarea jocului. executarea jocului. organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic Reuşita unui joc didactic este condiţionată de proiectarea. organizarea şi desfăşurarea lui metodică. Introducerea în joc îmbracă forme variate în funcţie de tema jocului. Uneori activitatea poate să înceapă printr-o scurtă discuţie cu efect motivator. de modul în care se asigură o concordanţă deplină între toate elementele ce-l definesc.

să urmărească evoluţia jocului. învăţătorii trebuie să-i facem pe elevi să înţeleagă sarcinile ce le revin. Explicarea jocului constituie un moment hotărâtor pentru succesul jocului didactic. asigurând însuşirea lor rapidă şi corectă. În executarea jocului se ţine cont de faptul că el începe la semnalul conducătorului. Există două moduri de a conduce jocul elevilor– conducerea directă (învăţătorul având rolul de conducător al jocului). Fixarea regulilor de multe ori nu se justifică. Atunci când jocul are o acţiune mai complicată se impune o subliniere specială a acestor reguli. să dăm indicaţii cu privire la modul de folosire a materialului didactic. de la o lecţie la alta. introducerea nefiind direct obligatorie. să prezentăm conţinutul jocului şi principalele lui etape. şi conducerea indirectă (conducătorul ia parte activă la joc. Pe măsură ce elevii capătă experienţa jocurilor matematice. mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga acţiune a elevilor. deoarece se îndeplineşte formal. de stagnare. să scoatem în evidenţă cerinţele pentru a deveni câştigători. reamintind regulile. respectându-se regulile stabilite. să precizăm regulile jocului. Jocul se numeşte „Vreau în căsuţa mea!””. să controleze modul în care elevii rezolvă sarcina didactică.introducerea se poate face prin prezentarea materialului. Jocul se poate începe şi dacă se anunţă direct titlul. Anunţarea jocului trebuie făcută în termeni precişi. Se poate folosi de asemenea formula clasică : „Copii. să menţină atmosfera de joc. Sarcinile ce-i revin învăţătorului în ambele cazuri sunt:     să imprime un anumit ritm jocului (timpul este limitat). fără cuvinte de prisos. să fie cât mai adecvată conţinutului acestuia. în funcţie de regulile jocului. De exemplu: „Astăzi vrem să vedem care ştie să calculeze fără să greşească”. astăzi vom organiza un joc nou. 42 . Se poate începe anunţarea şi printr-o frază interogativă : „Ştiţi ce o să jucăm astăzi? Vreţi să vă spun?” sau alte formule variate astfel ca anunţarea jocului. evitând momentele de monotonie. îi lasă să acţioneze liber. Astfel noi. de aceea vom organiza împreună jocul „Hai să socotim!”. fără să interpreteze rolul de conducător). conducătorul acordă independenţă elevilor. dând unele indicaţii organizatorice. La început acesta intervine mai des în joc. Pe parcursul jocului se poate trece de la conducerea directă la cea indirectă sau se pot alterna.

etc. Fiecare procedeu eficient sporeşte valoarea metodei în care se integrează tot aşa după cum fiecare procedeu lipsit de eficienţă contribuie la deprecierea metodei. o manieră de aplicare practică a unei metode. să activeze toţi elevii la joc. introducerea unui material nou. îl organizează în mod independent). să urmărească comportarea elevilor.2. să urmărească felul în care se respectă. Procedeele pun în evidenţă o modalitate de lucru. pentru a le spori eficienţa. Metode şi procedee utilizate – generalităţi Metodele de învăţământ sunt tehnici folosite de cadrele didactice în cursul activităţilor de predare respectiv de învăţare de formare a priceperilor şi deprinderilor. regulile jocului. să creeze condiţiile necesare pentru ca fiecare elev să rezolve sarcina în mod independent sau în cooperare. asupra modului în care s-au respectat regulile de joc şi s-au executat sarcinile primite. 3. În încheierea jocului învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri asupra felului în care s-a desfăşurat jocul. introducerea unui element de joc nou. făcând recomandări şi evaluări cu caracter individual şi general. de dezvoltare în mod armonios a facultăţilor mintale ale preşcolarilor şi şcolarilor. relaţiile dintre ei. folosim o gamă variată de procedee în aplicarea fiecărei metode de învăţământ.    Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi: autoconducera jocului (elevii devin conducătorii jocului. În esenţa lor metodele şi procedeele îndeplinesc 43 . asupra comportării elevilor. găsind mijloacele potrivite pentru a-i antrena pe cei timizi. Jocul didactic matematic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecţie şi în orice clasă a ciclului primar. schimbarea materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să rezolve probleme cât mai diferite în cadrul aceluiaşi joc) complicarea sarcinilor jocului. Pentru a face activităţi cât mai atractive. cu stricteţe. Calitatea fundamentală a unei metode este eficienţa şi eficacitatea ei.

ci se face constant uz de mai multe metode şi procedee integrate în complexe metode cât mai variate. Metoda conversaţiei 5. explicaţia se referă la modul cum sunt prezentate regulile impuse de desfăşurarea jocului. alegerea lor făcându-se în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor. explicaţia. eficienţa activităţilor depinde nemijlocit de concepţia cadrelor didactice după funcţia pe care o au metodele şi procedeele de învăţământ. Metoda problematizării 7. Metoda demonstraţiei 3. accesibilă copiilor şi întotdeauna însoţită de material didactic. Algoritmizarea 1. Ţinând cont de acestea. de experienţa lor de viaţă. 2. expunerea poate fi sub următoarele forme: discuţia. Discuţia trebuie să aibă o formă accesibilă. să trezească interesul elevilor. În cadrul jocurilor didactice şi cele logice. Metoda învăţării prin descoperire 8. în cadrul activităţilor matematice care conţin secvenţe de joc didactic. Pentru a putea dobândi un 44 .Metoda expunerii – constă în transmiterea cunoştinţelor noi prin cuvântul învăţătorului. Explicaţia în activităţile cu conţinut matematic trebuie să fie scurtă. consolidarea şi verificarea lor. Ea se foloseşte de obicei în predarea cunoştinţelor în funcţie de conţinutul activităţii care se predă precum şi de particularităţile de vârstă ale copiilor. astfel încât să-i antreneze şi pe aceştia.Metoda demonstraţiei – este o metodă importantă folosită pentru transmiterea de cunoştinţe cât şi pentru fixarea. Sarcinile instructiv-educative ale procesului de învăţământ pot fi realizate în bune condiţii dacă în desfăşurarea activităţilor se foloseşte nu o singură metodă sau procedeu. Modelarea 9. Metoda expunerii 2. Metoda exerciţiului 4. de a facilita înţelegerea şi însuşirea cunoştinţelor. Îndrumarea şi orientarea. se folosesc următoarele metode: 1. În clasă.funcţia de a apropia copiii de conţinutul activităţilor. Metoda observaţiei 6.

de a socoti. În utilizarea metodei demonstraţiei combinată cu explicaţia învăţătorul trebuie să folosească materiale didactice cât mai variate. 45 . De asemenea.caracter activ. iar în formarea şirului descrescător se începe de la obiectul cel mai mare la cel mai mic ţinându-se cont de formarea exerciţiului de lucru de la stânga la dreapta. descriere şi explicare logică. explicaţia (cu forma ei distinctă-demonstraţia logică) şi demonstrarea se folosesc cu rezultate din cele mai bune ca metode de prezentare. Valoarea unei demonstraţii corecte se răsfrânge direct asupra modului de gândire şi de acţiune a copiilor. prin exerciţiu se asigură formarea deprinderilor de a compara numerele de a le ordona după anumite criterii.Metoda exerciţiului – este metoda care dă posibilitatea copiilor să repete sub diferite forme ţi cu material variat cunoştinţele transmise. Prin întrebări ca: „Ce cifră aveţi în faţă?” (cifra 5). filme. În baza efectuării exerciţiilor stă exemplul şi explicaţia învăţătorului. În cadrul activităţilor matematice. această metodă este folosită în momentul predării cunoştinţelor pentru a descrie cât mai amănunţit materialul intuitiv şi procedeul de lucru. deprinderea de a număra. machete. şi a stimula învăţarea. Copilul este ajutat ca la suport şi pe bancă să aşeze cifra respectivă. diferite imagini ale obiectelor. de aceea. Exemplu: Lecţia „Numărul şi cifra 5” sarcina didactică „Aşează în dreptul cifrei atâtea obiecte câte îţi arată ea”. ea trebuie făcută cu multă atenţie şi exigenţă. fie planşe. diafilme. calculator. copilul fiind pus în situaţia de a rezolva sarcina didactică pe baza materialului intuitiv. cu aplicabilitatea cât mai variată a procedeelor. Şir crescător Şir descrescător 3. Exemplu: În formarea şirului crescător de la clasa I în „Constituirea unor grupe de obiecte după anumite criterii” se explică şi se demonstrează în acelaşi timp ca suport procedeul de lucru pe bază de material intuitiv stabilindu-se că în formarea şirului crescător se porneşte de la obiectul cel mai mic la cel mai mare. iar în dreptul ei tot atâtea floricele câte ne arată cifra. de a rezolva probleme.

Folosirea cu succes a exerciţiilor este condiţionată de respectarea anumitor cerinţe. o modalitate de înţelegere a cauzalităţii. dacă e vorba de examinări frontale şi într-un ritm mai lent în cazul în care se cer comparaţii. clare.Metoda observaţiei – trebuie reorientată încât să reclame din partea copilului o activitate independentă şi susţinută de percepere a realităţii. 6. să stimuleze în mod activ gândirea. clar formulate. Exemplele unei situaţii conflictuale sunt:     Prezentarea situaţiei problematice. 4. de sesizare a realităţilor. gradate. 5. Întrebările ce implică conversaţia trebuie să fie simple. Situaţie problemă desemnează o contradicţie.Metoda conversaţiei – este metoda care utilizează întrebarea şi răspunsul în scopul însuşirii şi repetării cunoştinţelor. generalizări. precizări. Formularea întrebării. Ea trebuie să devină pentru copii un instrument de pătrundere în intimitatea lucrurilor. Rezolvarea propriu-zisă a problemei. Trebuie să se facă deosebire între conceptul de problemă şi cel de situaţie problemă. iar când este folosită în scopul fixării şi mai ales al verificării cunoştinţelor i se spune conversaţie examinatoare. să fie variate. precise şi complete. sistematizării şi verificării acestora. deprinderilor şi aptitudinilor (lucrările cu caracter creator). Arta de apune întrebări. Întrebarea trebuie adresată întregii clase într-un ritm viu. El trebuie să aibă idei clare. Când conversaţia este folosită în scopul însuşirii unor cunoştinţe noi poartă denumirea de conversaţie euristică. să aibă continuitate şi o durată care să asigure formarea priceperilor. 46 . a consolidării.Metoda problematizării – prin această metodă se urmăreşte educaţia intelectuală a celor ce învaţă. să fie adresate elevilor într-o succesiune logică. Pentru ca metoda conversaţiei să contribuie la îndeplinirea sarcinilor instructiv-educative este necesar ca răspunsurile elevilor să fie corecte. o situaţie conflictuală. de a stimula cu ajutorul lor participarea activă a elevilor la lecţii şi de a asigura pe această cale însuşirea volumului de cunoştinţe prevăzute de programă cere o serioasă pregătire. Analiza situaţiei problematice. O metodă de creaţie pentru dascăli şi de stimulare pentru copii des întâlnită în activităţile matematice este problematizarea.

figuri geometrice. 7. probleme noi. Prin această metodă activitatea intelectuală şi fizică a elevilor este stimulată la maximum şi este orientată spre cercetare creatoare. Din toate acestea Ionel a luat 6 creioane.=). Ca exemple de modele obiectuale avem: flanelograf. tabla magnetică. 8. Exemplu: Pe bancă sunt 3 creioane albastre şi 7 creioane galbene. Câte creioane albastre şi câte galbene a putut lua Ionel? Astfel de probleme solicită gândirea ducând la dezvoltarea supleţei şi mobilităţii acesteia. cu obişnuinţa de a rezolva singuri.Studiul aritmeticii oferă multe posibilităţi pentru o instruire problematizată. prin efort propriu. Cadrul didactic trebuie să-i obişnuiască treptat pe copii să facă propuneri inteligente. semnele (+.-. Exemplu: Coloraţi atâtea triunghiuri câte arată cifra. Exemple de modele simbolice: cifrele.Modelarea – ca metodă este definită ca un mod de lucru prin care gândirea copilului este condusă la descoperirea adevărului cu ajutorul modelului. Scrieţi în pătrăţel atâtea liniuţe câte obiecte are mulţimea: Elevii emit multe ipoteze. Învăţarea prin descoperire – prin această metodă se urmăreşte informarea elevilor cu tehnica cercetării. dar şi de particularităţile de vârstă ale elevilor. materiale din natură. simbolice. Avem următoarele tipuri de modele: obiectuale. Utilizarea lor depinde de tactul învăţătorului. determinate şi de specificul obiectului de învăţământ. figurative. Pot fi date elevilor spre rezolvare probleme care solicită independenţa şi flexibilitatea gândirii. Învăţarea prin descoperire se prezintă sub diferite aspecte. spre descoperirea de adevăruri noi. dar numai unele sunt plauzibile. 47 .

să rezolve o problemă tipică. Ajutaţi. să ştim precis dacă aceştia şi-au însuşit cunoştinţele anterioare. Sunt şi cazuri când descoperirea de noi cunoştinţe este rezultatul unor raţionamente de tip ipotetic-deductiv. să citească o hartă. Folosirea acestei metode influenţează pozitiv atât activitatea intelectuală. Un algoritm este un procedeu bine determinat de a rezolva o problemă tipică. Exemplu: . perseverenţa. Algoritmul îndrumă rezolvarea de probleme. elevii emit ipoteze şi apoi le verifică. modele sau scheme de desfăşurare a unor activităţi intelectuale. întristare) şi îşi formează trăsături de voinţă ca: hotărârea. speranţă. dar totodată trăiesc cu intensitate stările afective provocate de rezultatele activităţii lor (încredere.La demonstraţii din domeniul geometriei în clasa a IV-a este posibil ca elevii înşişi să ajungă la redescoperirea unor dezvăluiri. Elevii mici îşi însuşesc un număr însemnat de algoritmi necesari în munca lor intelectuală : să facă o adunare. Însuşirea algoritmilor îl ajută pe elev să gândească uşor procedeul adecvat de a rezolva problemele noi. etc. Ei învaţă să gândească.Uneori se procedează inductiv mai ales la elevii de vârstă şcolară mică. Învăţarea prin descoperire dezvoltă capacitatea de adaptare la situaţii noi. Algoritmi se pot prezenta sub diferite forme: reguli de calcul. alteori învăţarea prin descoperire este de tip deductiv. să formuleze ipoteze plauzibile să ia atitudine faţă de opiniile altora. 48 . cât şi pe cea afectivă şi voluntară. când i se cere într-o problemă să împartă două numere el se foloseşte de algoritmul însuşit (regula împărţirii). să ştim care sunt greutăţile tipice de care se vor izbi. Exemplu: după ce elevul a învăţat regula de împărţire a două numere şi şi-a format deprinderea respectivă. Când organizăm activitatea de cercetare este necesar să proporţionăm greutatea acesteia cu posibilităţile de rezolvare ale elevilor. Unii pedagogi consideră că această metodă ar trebui să devină dominantă în desfăşurarea procesului de învăţământ. bucurie. Ultimele două dau randament mai mare după vârsta de 10 ani când gândirea elevilor intră în studiul operaţiilor formale. răbdarea. formule de operaţi. instrucţiuni tip. ei pot „descoperi” definirea corectă a unor patrulatere sau regula pentru aflarea ariei acestora.

3. completă. cerc).Scopul urmărit prin folosirea metodei algoritmizării este de a uşura rezolvarea de probleme tipice. ca lecţie de sine stătătoare. de a forma modalităţi de rezolvare a problemelor complexe. dreptunghi. intercalate pe parcursul lecţiei sau la final. jocurile se pot împărţi astfel: După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei.3.  jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase. În acest sens se utilizează jocurile logico-matematice. pătrat. După conţinutul capitolelor de însuşit în cadrul obiectului de învăţământ (matematica) sau în cadrul anilor de studii:  jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol sau grup de lecţii. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii În funcţie de scopul şi de sarcina didactică propusă. jocuri didactice matematice în completarea lecţiei. ca formă de bază a procesului de învăţământ:    jocuri didactice matematice. jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lecţiei. de a forma deprinderi de muncă intelectuală. 49 . Există şi jocuri didactice matematice folosite pentru familiarizarea elevilor cu unele concepte moderne de matematică (cum sunt cele de mulţime şi relaţie) pentru consolidarea reprezentărilor despre unele forme geometrice (triunghi. În cele ce urmează voi prezenta câteva tipuri de jocuri folosite la clasele I – IV în predarea matematicii. pentru cultivarea unor calităţi ale gândirii şi exersarea unei logici elementare.

aceasta mai ales daca se are în vedere că între joc şi situaţia reală – cea urmărită de învăţare – există întotdeauna o învăţare formală. risc. Jocul reprezintă o modalitate de asigurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală. Prin prezenţa tuturor caracteristicilor situaţiei de joc (trebuinţa de performanţă. de uşurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală. care au un caracter de relaxare. în vederea prevenirii apariţiei oboselii. jocul didactic poate da un randament sporit faţă de alte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. o analogie. Valoarea principală a jocului rezidă în faptul că face elevii participanţi nemijlociţi. de relaxare. de uşurare a procesului adaptării copiilor la specificul muncii şcolare. Deşi au aspect de joc multe din aceste forme de activitate pot constitui un mijloc de învăţare eficient. făcând parte integrantă din lecţie este necesar sa li se asigure un conţinut şi forme care să permită integrarea lor organică în activitatea dominantă a fiecărei lecţii. În ceea ce priveşte conţinutul activităţilor în completare. de de destindere. direct interesaţi la propria lor formare. În clasa I. trebuie spus că. cu o oarecare uşurinţă.3. incertitudine) jocul didactic solicită o angajare deplină a capacităţilor intelectuale ale elevilor.3. Jocul didactic poate fi utilizat ca o tehnică atractivă de exploatare a relaţiilor pe o cale mult mai accesibilă. organizându-i în eforturi de gândire şi oferindu-le evidente satisfacţii. Cele mai multe din activităţile în completare iau forma unor jocuri. Procesele intelectuale declanşate în joc. sunt introduse activităţi în completare. în special cele ale gândirii. Jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (intercalate pe parcursul lecţiei sau pe final) Şcolarizarea copiilor de vârsta de 6-7 ani a necesitat reducerea duratei timpului afectat fiecărei lecţii. de destindere. depinde de buna rezolvare a problemelor legate de conţinutul şi metodologia lor.1. Scopul activităţilor în completarea este de a crea momente de destindere. având un deosebit rol formativ şi educativ. precum şi formele de organizare. activităţile în completarea nu pot fi organizate şi desfăşurate la voia întâmplării. au darul de a-i conduce pe elevi la „aflarea” sau „descoperirea” unor adevăruri noi pentru ei. la lecţiile din clasa I. Deşi au caracter relaxant. În acelaşi scop. reuşita lor 50 .

iar clasa să fie împărţită pe grupe.3. cu urmări la fel de negative. O să redau în continuare câteva jocuri aritmetice ce se folosesc ca activitate în completare cu scopul de a realiza latura formativă a învăţătorului. ea poate fi privită atât ca activitate de formare a 51 . formativ al matematicii. de a forma deprinderi de rezolvare corectă şi rapidă a exerciţiului. Există numeroase posibilităţi pentru satisfacerea acestei cerinţe. Unitatea de învăţare: „Numere naturale mai mici sau egale cu 10” se foloseşte cu succes jocul-cântec „Chipul cifrelor” (Anexa 3). (Jocul “Caută-ţi căsuţa!” şi “Ce formă ai primit?”. concentrând atenţia copilului în direcţia scopului urmărit. de a dezvolta atenţia şi atitudinea disciplinată în joc. (Cântecul: “Una esta luna” Anexa 2) La clasa I în capitolul: „Noţiunea de număr natural”. 3. de a antrena intens operaţiile gândirii: analizăm sinteza şi comparaţia. evitând ca activităţile în completare sa-i supraîncarce pe micii şcolari cu lucrări fără valoare tehnicoeducativă sau să ducă la irosirea timpului. de a consolida cunoştinţele în legătură cu adunarea şi scăderea. În aceste jocuri mişcarea este o componentă importantă. Din acest punct de vedere. în funcţie de subiectul ei. pătrat. dreptunghi. de a contribui la fixarea reprezentărilor despre formele geometrice (cerc.odihnă. Acest lucru poate fi realizat dacă există măcar două calculatoare. însă pe fondul activităţii care predomină în fiecare lecţie. un rol important îl are munca independentă a elevilor.2 Jocurile didactice folosite în munca independentă În realizarea unui învăţământ atractiv. Se poate spune că în activitatea în completare la orele de matematică se poate folosi cu succes jocuri didactice pe calculator. Numai astfel se va asigura caracterul unitar în continuitatea în fiecare lecţie. Activitatea independentă a elevilor constituie deopotrivă mijloc şi scop al demersului didactic. triunghi).Anexa 1) Deseori se folosesc în activităţile în completare jocuri însoţite de cântece şi mişcare. care plac foarte mult copiilor şi care sunt uşoare şi pot fi repede învăţate.

Cerinţele activităţii independente – Munca independentă trebuie să răspundă anumitor cerinţe: Respectarea prevederilor programei şcolare privitoare la volumul de cunoştinţe şi conţinutul lecţiei respective. Buna desfăşurare a activităţii independente depinde şi de înlăturarea unor factori perturbatori ai acestei activităţi. şi a iniţiativei. Elevii trebuie pregătiţi în prealabil pentru munca independentă. 52 . variate. asigurând unicitatea acesteia şi soluţionarea tuturor sarcinilor didactice : dobândirea. cum ar fi fenomenul negativ de interferenţă al cunoştinţelor. din clasa I. priceperi şi deprinderi.Condiţiile organizării activităţii independente – Condiţiile în care se organizează activitatea independentă a elevilor depinde de: clasa care trebuie s-o efectueze. În condiţiile activităţii simultane. În acest scop. Dozarea sarcinilor de lucru şi în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. deprinderile de muncă independentă trebuie formată la elevi. indiferent de nivelul lor de pregătire. 1.deprinderilor de lucru. oferindu-li-se un model de lucru. asigurarea unor teme suplimentare facultative pentru elevii dotaţi. care solicită un efort intelectual gradat. Dozarea raţională în timp şi ca volum evitând atât supraîncărcarea elevilor. logic şi stimulează interesul şi potenţialul elevilor. cât şi ca mijloc de dobândire a unor noi cunoştinţe. cât şi apariţia unor „timpi morţi” în economia orei de curs. 2. Concretizarea prin teme accesibile. Integrarea deplină în structura lecţiei. încă din primele zile de şcoală. după anunţarea obiectelor şi a sarcinilor. Conştientizarea sarcinilor didactice şi a procedeelor de lucru. gradul în care elevii au formate deprinderi de muncă individuală structura şi momentul lecţiei în care se desfăşoară. a spiritului de independenţă. Finalizarea muncii independente cu controlul îndeplinirii ei ţi cu aprecieri asupra calităţii pentru menţinerea interesului elevilor depistarea şi eliminarea la timp a lacunelor şi asigurarea unităţii lecţiei. fixarea şi consolidarea cunoştinţelor. pe care le au de îndeplinit sunt prezentate modelele adecvate de executare.

Tipurile şi formele de activitate independentă se fixează în funcţie de sarcinile didactice ale matematicii. spiritul de imaginaţie şi interesul copiilor. fiind mai dificilă necesită o bună concepere şi organizare în funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. şi sistematizează materia dobândită anterior. concretizată prin exerciţii aplicative. de subiectele lecţiei. a)După (modelul) modul şi durata desfăşurării: Activitate de scurtă durată de la începutul orei (de obicei 5-7 minute). Munca independentă cu rol de fixare a cunoştinţelor dobândite la lecţia respectivă. mai ales în condiţiile activităţii simultane. Observare independentă sau efectuarea unor experimente în vederea descoperirii particularităţilor unor fenomene. dar aceasta este deosebit de importantă. de circa 15-20 minute. prin care se structurează. 53 . Activitate independentă pentru formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor. în acest timp se comunică tema şi îndrumările de muncă independentă. exterioare unor deprinderi deja formate c)După conţinutul muncii independente: Activitatea cu manualul sau cu alte cărţi (culegeri de exerciţii şi probleme. la sfârşitul orei. Temă independentă pentru consolidarea şi recapitularea cunoştinţelor.). reviste.Activitatea independentă a elevilor îmbracă o varietate de forme în funcţie de obiectivele şi conţinutul lecţiei. etc. Activitate de scurtă durată. Activitatea independentă pentru formarea priceperilor şi a deprinderilor de muncă intelectuală. într-un capitol sau pe parcursul unui an şcolar. formele de activitate independentă se grupează astfel: Munca independentă destinată pregătirii elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe. de timpul afectat. dorinţa de cunoaştere. vizând rezolvarea unor exerciţii şi probleme cu aplicarea celor învăţate. şi efectuarea unor măsurători. stimulând curiozitatea. Activitate de lungă durată. etc. Formele folosite în acest scop urmăresc trecerea la etapa predării-învăţării noilor cunoştinţe. de obiectul de învăţământ de clasă şi etapele în care se desfăşoară. b)După scopul urmărit.

temele putând fi verificate printr-o întrebare generală adresată de învăţător întregii clase. „Ce piesă lipseşte?”. (“Cât a rezultat.Anexa 4) După conţinutul unităţilor de învăţare se folosesc: a)– Jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori.Controlul şi evaluarea lucrărilor independente – Se efectuează prin folosirea unor procedee diverse şi are ca principal obiectiv analiza conţinutului acestora. „Jocul numărului 10”. „Tenul – cu o diferenţă”.Jocuri didactice matematice în legătură cu adunarea. „Un fel de domino”. „Hai să socotim!”. („Jocul cifrei 1”. de formare a priceperilor şi deprinderilor Un loc important în verificarea lucrărilor efectuate independent îl ocupă autocontrolul elevilor. (Anexa 6) c)Jocuri didactice matematice în legătură cu însuşirea numerelor naturale. Fişe individuale întocmite de mine sau activitate frontală. elevii urmărind rezolvarea pe tablă sau pe o planşă: „Calculează mingile”. după obiective. „Vântul a luat semnele”. scăderea. etc. „Colorează baloanele mici de săpun”. Controlul lucrărilor independente ale elevilor se referă atât la aspectul cantitativ cât şi la cel calitativ. jocuri didactice matematice ca lecţie completă. de recapitulare şi sistematizare. cât a rămas”. înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale. “Câte… sunt” -Anexa 7) d). orientare spaţială şi geometrie. (Jocul: “Numără mai departe” şi “Caută vecinii. sunt:   jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (tratate anterior în lucrare). urmărindu-se nu numai efectuarea temei ci şi modul în care a fost rezolvată. (Anexa 5) b)– Jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi. „Ce ştii despre mine?”. „Găseşte cercurile”. care se realizează prin confruntarea rezultatelor obţinute de ei cu cele indicate de învăţător. controlul lucrărilor independente se va realiza în cadrul tuturor lecţiilor şi în mod deosebit în cele de verificare a cunoştinţelor. Activitatea independentă de scurtă durată nu necesită totdeauna un control amănunţit. „V-aţi găsit locul?”.3. „Racheta cu mai multe trepte” – Anexa 8) 54 . Dintre tipurile de activitate independentă folosite la clasele mici.

creativitatea gândirii elevilor. Temele pentru acasă pot fi: teme pentru dobândirea cunoştinţelor noi. Pentru a intra cât mai curând în dispoziţie de lucru. formarea priceperilor şi deprinderilor. aflând cheia rezolvării din manual sau de la învăţător. Un factor deosebit de important care contribuie la menţinerea interesului pentru efectuarea temelor constă în corelarea dintre nivelul aspiraţiilor şi conştientizarea finalităţii temelor. se vor efectua temele cele mai interesante apoi cele mai dificile şi la sfârşit cele mai uşoare. este necesară selectarea atentă a temelor. elevii se pregătesc întâi la disciplinele preferate sau se străduiesc să-şi efectueze temele scrise înainte de asimilarea cunoştinţelor.3. Aceasta antrenează perseverenţa. răspunzând unor deziderate şi anume:   să stimuleze capacităţile intelectuale. 55 . Se recomandă efectuarea temelor scrise după învăţarea lecţiei. Pentru asigurarea succesului şcolar şi realizarea valenţelor educative.   să constituie un mijloc de a-i deprinde pe elevi să muncească independent.pe baza informării: elevul ajunge la soluţionarea nu prin analiză şi sinteză. ci mult mai simplu.3. pentru fixarea acestora. să fie diverse în scopul formării capacităţilor de transfer şi evitarea inhibiţiei. să fie interesante.  să educe la elevi voinţa şi atenţia. Jocuri folosite ca teme pentru acasă Temele pentru acasă constituie parte integrantă a procesului de învăţământ. perseverenţa şi capacitatea de a învinge dificultăţile. fapt ce are repercusiuni asupra corectitudinii temei.  să permită o evaluare adecvată în raport cu obiectivele stabilite. Temele prea dificile determină atitudine de descurajare şi indiferenţă. ordinea şi punctualitatea.3. iar cele prea uşoare nu prezintă interes şi nu oferă satisfacţii. În funcţie de modalitatea de rezolvarea în procesul învăţării se disting trei tipuri principale de probleme care se pot rezolva: . determinând asimilarea aproape fără efort a cunoştinţelor şi păstrarea lor în memorie. De regulă.  să fie accesibile elevilor. dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune.

4. = ) astfel încât să fie adevărate relaţiile: Jocuri pentru consolidarea deprinderilor de calcul mintal oral şi scris şi dezvoltarea capacităţii de a găsi soluţii multiple de rezolvare pentru aceeaşi problemă.pe baza ipotezelor: capacitatea de adaptare a elevilor la procesul instruirii este în funcţie de ritmul biologic zilnic. . Cercetările făcute şi igiena şcolară au dovedit că depăşirea pragului de rezistenţă a copiilor la efort prin activitatea şcolară. În acest sens.3. extraşcolară şi volumul mare de teme conduce la supraîncărcarea elevilor. Suprasolicitarea influenţează în mod nedorit asupra situaţiei şcolare a elevilor. transfer). durata temelor la clasele I – IV trebuie să fie scurtă. Jocuri folosite în fixarea cunoştinţelor Fixarea cunoştinţelor este etapa lecţiei în care învăţătorul se poate convinge dacă elevii au perceput ceea ce era caracteristic în materialul prezentat şi dacă au înţeles corect esenţialul 56 . >.prin analogie. asociere. (Jocul: “Câte soluţii ai găsit?” şi “Găseşte cât mai multe soluţii” –Anexa 9) 3. = ) „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele (<. consider că la clasele mici jocurile didactice matematice constituie cel mai atractiv şi eficient mod ce se poate utiliza drept temă pentru acasă. aplicându-se procedura cunoscută la o situaţie nouă.. Problemele de ordin practic se rezolvă frecvent în acest mod (gândire analogă. Având în vedere acestea. astfel încât să fie adevărate relaţiile”: Jocuri pentru recunoaşterea semnului (<. >. Jocuri folosite pentru recunoaşterea semnului operaţiei „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele operaţiilor de adunare şi scădere.

Pentru repetarea verbală se va cere elevilor să răspundă la întrebări cu caracter sintetic şi se referă la probleme principale. pe activizarea cunoştinţelor. de forma pe care o îmbracă acţiunea jocului şi de materialul folosit de învăţător. Prin unele jocuri elevii îşi fixează expresiile numerice. jocul: „Spune a câta bilă lipseşte?”). Fixarea cunoştinţelor copiilor prin intermediul jocurilor didactice se realizează diferit. Efectuarea diferitelor exerciţii. Dacă se observă unele lacune în cunoştinţele elevilor. Prin jocul didactic învăţătorul într-o formă interesantă şi plăcută stimulează interesul copiilor şi repetă cunoştinţele predate cu puţin înainte. se va proceda la îndepărtarea lor. efectuarea unor activităţi practice pe baza cunoştinţelor însuşite ajută pe elevi să-şi fixeze mai bine aceste cunoştinţe şi să-şi formeze priceperi şi deprinderi. pentru ca elevii să rămână cu noţiuni cât mai clare şi mai precise. Jocul didactic constituie mijlocul principal de fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor. legi. În jocul didactic accentul cade pe perfecţionarea celor învăţate. fie cu ajutorul elevilor din clasă. Alteori li se cere să expună pe scurt esenţialul. În unele jocuri didactice copiii au posibilitatea de a număra o anumită cantitate (de pildă jocul: „Cine ştie să numere mai departe?”). formule. să explice unele noţiuni. pe transformarea acestor cunoştinţe într-o achiziţie personală şi pe folosirea lor independentă. sau a raporta numărul la cantitatea corespunzătoare şi invers (de exemplu jocul: „Stop! Adu atâtea beţişoare câte arată cartonaşul!”). (Anexa 10) 57 . În cadrul fixării pot fi completate unele idei expuse în predare. fie fără acest ajutor. de a stabili totalul obiectivelor numărate. valoarea numărului (de exemplu. în funcţie de sarcina activităţii. rezolvarea de probleme. În alte jocuri copii au prilejul să compare numerele. Fixarea poate fi realizată în două feluri: prin repetarea verbală a problemelor esenţiale din tema tratată şi prin aplicarea noilor cunoştinţe în practică. o reluare aidoma a amănuntelor din materialul predat. de a preciza locul fiecărui număr în şirul numeric (de exemplu. Fixarea cunoştinţelor nu trebuie să constituie o repetare. adică nu trebuie să se transforme într-o repetare a predării. ci să se limiteze numai la repetarea ideilor principale. jocurile: „Cine are o mulţime la fel?”). jocul: „Câţi porumbei sunt?”).din cele explicate. Aplicarea în practică a noilor cunoştinţe îi ajută pe elevi să înţeleagă mai profund şi să-şi întipărească mai bine în minte toate problemele legate de acestea . lămurindu-se ideile respective. să stabilească egalitatea sau inegalitatea dintre două mulţimi (de pildă.

Pentru înţelegerea temeinică a noilor cunoştinţe este necesar uneori ca în prealabil să fie actualizate cu discernământ cunoştinţele însuşite de elevi anterior. asigură executarea conştientă şi cu mai puţine dificultăţi a temelor pentru acasă.3. O asemenea convorbire mai are rolul de a suscita interesul şi curiozitatea elevilor pentru însuşirea noilor cunoştinţe. îşi dezvoltă procesele de cunoaştere. convorbiri în care se apelează la cunoştinţele anterioare şi la experienţa de viaţă. voinţa. sentimentele. Dacă cunoştinţele noi nu le continuă pe cele însuşite anterior. despre legături şi dependenţe cauzale dintre fenomene.3. Jocuri folosite în predarea noilor cunoştinţe Predarea de noi cunoştinţe constituie o etapă importantă în cadrul procesului instructiv – educativ. face posibilă verificarea cunoştinţelor într-un timp relativ scurt şi cu bune rezultate. Ea se poate realiza fie în cadrul lecţiilor combinate. O temă bine predată şi bine asimilată uşurează fixarea cunoştinţelor. Pregătirea elevilor se face adesea prin lecturi. fie prin lecţii de însuşire a cunoştinţelor noi. 58 . Prin acest moment al lecţiei (sau lecţie) elevii îşi însuşesc cunoştinţele ştiinţifice despre realitatea înconjurătoare. atunci este necesar să se organizeze o convorbire introductivă care să-i ajute pe elevi să-şi lămurească unele noţiuni sau să-şi completeze noţiunile pe care le au deja în legătură cu tema respectivă. povestiri.5. îşi formează trăsăturile morale. Înainte de comunicarea noilor cunoştinţe învăţătorul îi pregăteşte pe copii pentru ca aceştia să le asimileze în cât mai bune condiţii.

analiza materialului nou şi scoaterea generalizărilor este bine să se realizeze cu participarea activă a elevilor. reguli. Pornind de la aceste principii şi de la faptul că în grădiniţă jocul a fost principalul mod de manifestare a copiilor. Luând în considerare faptul că tot ceea ce se face prin efort propriu este mai durabil. Modalităţi de lucru la clasa I În cadrul orelor de matematică am căutat încă de când copiii se află în clasa I. caracterizări. interpretarea unor roluri transformă exerciţiile de calcul în acţiuni concrete.3. în clasa I. apoi se trece la expunerea celui de-al doilea punct din plan. plăcute şi înlesnesc înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor. elevii stabilesc asemănări şi deosebiri între faptele prezentate. prin intermediul lui am căutat să dezvolt copiilor dragostea pentru exerciţiul aritmetic. sesizează ceea ce este principal şi ceea ce este secundar. de la cunoscut la necunoscut. (Anexa 11) 3. definiţii. În unele cazuri se prezintă o parte din temă care este analizată cu ajutorul clasei. În alte cazuri se expune în întregime materialul nou. imaginaţia şi creativitatea. întrecerea. Elevii reuşesc să deprindă şi să-şi însuşească noţiuni. să le formez deprinderi de lucru corecte şi rapide. Jocul didactic este unul din procedeele care fac ca exerciţiile să devină mai atractive. Interesul lor este mai viu stimulat prin participarea lor afectivă. În munca la clasă am respectat principiile didactice: de la uşor la greu. de la demonstrarea unor experienţe. să le impună o prelucrare creatoare a cunoştinţelor. atenţia şi gândirea logică. să-i pun în situaţii care să le solicite imaginaţia. mai interesante pentru copii. Conduşi de întrebările cadrului didactic. legi. stabilesc legăturile dintre fenomene. Procedeul de joc trebuie subordonat procesului de învăţare. găsesc cauzele şi efectele.6. Jocul didactic asigură prin structura sa o mai bună activizare a gândirii copiilor. Mişcarea. alteori de la expunerea verbală a materialului nou. 59 .În transmiterea cunoştinţelor noi se porneşte de la observarea unor obiecte şi fenomene. Metoda cea mai folosită în predarea noilor cunoştinţe este învăţarea prin descoperire. avându-se în vedere ca toţi elevii să urmărească cu atenţie şi să înţeleagă.

În activitatea mea la clasă am introdus jocul didactic în etapa predării. Jocurile matematice au fost acelea care i-au ajutat pe elevi să se familiarizeze cu competiţia şi să câştige independenţă în muncă. cu scopul de a explica în mod concret noţiunile noi. 10”. 5. Tot prin intermediul jocului am stabilit proprietăţile mulţimilor: mare – mic. 3. sus – jos. a deprinderilor de a opera cu simboluri. consolidare şi verificare. diferite reprezentări şi jocuri didactice: „Jocul numerelor 0. 2. 6. 9. Noţiunea de mulţime am pregătit-o prin efectuarea unor jocuri. (Anexa 15) Modalităţi de lucru la clasa a II-a Având deprinderi de lucru deja formate. Exemplu: Jocul „Cine ştie. „Câte triunghiuri roşii sunt?”. ca: „Vreau în căsuţa mea!” (Anexa 12). spirit de echipă şi de observaţie. 4. pe lângă alte procedee am folosit jocul „Câte sunt?” (Anexa 16) 60 . Compunerea şi descompunerea numerelor am realizat-o parcurgând următoarele etape: activităţi concrete cu mulţimi de obiecte. 1. Pentru dezvoltarea mobilităţii proceselor de gândire. scurt – lung – Jocul: „Cine are o mulţime la fel?”. (Anexa 14) În vederea consolidării cunoştinţelor de ordonare şi comparare a numerelor naturale 0 – 20. sarcinile de lucru ale elevilor în această clasă vor avea un grad de dificultate ceva mai sporit. am folosit jocul „Uneşte şi colorează”. Prin acest joc şi-au fixat cunoştinţe care vin în sprijinul număratului: „Câte căsuţe s-au format?”.Jocul pentru copii este o activitate cât se poate de serioasă. 8. Am căutat să organizez şi să pregătesc jocuri didactice atât pentru activitatea de predare cât şi pentru fixare. reprezentări grafice cu mulţimi de obiecte. „Câte cercuri mari sunt?”. 7. Noţiunea de număr am predat-o intuitiv folosind diverse materiale demonstrative. gros – subţire. scrie!” (Anexa 13) Pentru fixare şi deprinderea elevilor cu ordinea numerelor în şirul numerelor naturale am folosit jocul: „Învăţăm să numărăm!”. Cu toate acestea în activitatea mea la clasă am continuat să folosesc jocul didactic în structura lecţiei ţinând cont de acţiunea formativă ce reiese din îmbinarea activităţii de învăţare şi joc. operaţii cu numere abstracte şi jocuri realizate cu ajutorul rigletelor.

61 . (Anexa 18) Jocul: „Ce se poate întreba?” Este un joc folosit cu scopul de a dezvolta spiritul de inventivitate al elevilor. (Anexa 20) Asemenea probleme obligă elevii să construiască ipoteze. să construiască alte ipoteze cu valoare operativă superioară faţă de primele până când ajung să rezolve corect problema dată. perseverenţa şi spiritul de muncă în colectiv. Maria a mâncat 2 mere. Câte fructe sunt?” „Pe o farfurie sunt 10 mere. De exemplu: a + b = c sau a – b = c la care s-au compus probleme de forma: „Pe o farfurie sunt 4 mere şi 6 pere. Câte mere au rămas?” Rezolvarea problemelor aritmetice în care enunţul nu comandă alegerea operaţiilor ce duc la găsirea soluţiei. Am folosit de asemenea compunerea de probleme după o formulă cu litere. să încerce soluţionarea pe baza acestor ipoteze. să părăsească ipotezele respective când îşi dau seama că sunt greşite. de a forma deprinderea de a stabili în mod exact raportul dintre diferite cantităţi.Cu scopul de a consolida deprinderea de rezolvare a exerciţiilor de scădere şi dezvoltarea gândirii logice am folosit jocul „Socoteşte cu atenţie!”(Anexa 17) Jocul: „Cine urcă scara mai repede?”-M-a ajutat să consolidez deprinderile de calcul cu cele 4 operaţii şi să dezvolt atenţia. solicită mai mult gândirea elevilor. supleţea şi mobilitatea acesteia.

Îmbinând distracţia.. poate înviora lecţia şi ca urmare drumul spre deprinderi este mai sigur şi mai plăcut.concretizarea. spiritul de cooperare. moral şi fizic al copiilor. plăcută. inventivitatea.generalizarea.abstractizarea. De aceea. jocul didactic cuprinde cele mai bogate valenţe formative.7. flexibilitatea gândirii. Poate să aducă varietate în exerciţiul matematic. Studiul matematicii. .analiza. Prin folosirea jocurilor didactice în predarea matematicii la clasele primare se realizează şi importante sarcini formative ale procesului de învăţământ: ▫ antrenarea operaţiilor gândirii . fără a produce oboseală. . interesantă. ▫ dezvoltarea spiritului imaginativ-creator şi de imaginaţie.sinteza. creativitatea. precizează şi verifică cunoştinţe. în clasele primare. pune în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare. buna dispoziţie cu sarcina didactică la potenţialul intelectual. . . 62 . . . disciplinei şi spiritului de ordine în desfăşurarea unei activităţi. antrenantă. acesta asigură o activitate complexă. surpriza.3. ▫ dezvoltarea atenţiei. iar competitivitatea angajează la efort toate capacităţile elevului. prin joc se realizează obiectivele învăţării. Deoarece corespunde particularităţilor vârstei şcolare mici. dar şi un mijloc prin care învăţătorul consolidează. . . urmăreşte să asigure cunoştinţe matematice de bază şi să formeze deprinderi de calcul. stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor.clasificarea. stimulează iniţiativa.ordonarea. Pentru a ajunge la deprinderi intelectuale temeinice este nevoie de mult exerciţiu. dezvoltând la elevi deprinderi de muncă independentă.Învăţăm jucându–ne la matematică”-clasele III-IV La vârsta şcolară mică.3. de mult antrenament.compararea. Jocul didactic este o metodă activ-participativă. jocul didactic este o formă accesibilă şi plăcută de învăţare activ-participativă. perseverenţă şi dârzenie în învingerea dificultăţilor.

a consolida cunoştinţele însuşite. Practica la catedră a dovedit că activitatea mintală a elevului solicitată în lecţii poate deveni interesantă. accesibilă dacă este inclusă în joc. Şcolarul mic manifestă multă curiozitate.. cu toată fiinţa lui la îndeplinirea obiectivului jocului. Jocurile sunt strategii euristice. jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activităţi psihice. să facă bucurie părinţilor. Jocul didactic nu înseamnă o . El participă. Elevii învaţă să rezolve exerciţiile şi problemele şi apoi treptat. de stimulare a resurselor sale intelectuale şi de dezvoltare a creativităţii. .joacă de copii“. înţelegerea problemelor. Învăţătorul va dirija procesul memorării. îndrăzneala şi curajul. numere. susţin efortul elevilor şi le menţin atenţia concentrată mai mult timp. va urmări trecerea de la o memorare predominant mecanică la o memorare logică. Motivele exterioare (să fie lăudat. iniţiativa. 63 . precum şi împlinirea personalităţii şcolarului. inventivitatea.▫ formarea deprinderii de lucru corect şi rapid. Dar până când şcolarul va ajunge să înţeleagă că . realizând în felul acesta o învăţare autentică. Atenţia şi efortul copilului pot fi stimulate şi prin stabilirea unei motivaţii adecvate. Copilul poate reţine cu multă uşurinţă o serie de date. Prin încărcătura sa afectivă. al atracţiei spre studiu. devin mai interesante. care sprijină într-un mod fericit. Jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activizare al şcolarului mic.a familiariza elevii cu unele concepte matematice. ▫ asigurarea însuşirii temeinice a cunoştinţelor. să ia premii) vor fi dirijate treptat spre o motivaţie socială (necesitatea de a învăţa ca să se pregătească pentru viaţă). de a înţelege lumea. răbdarea. de a stabili relaţii între cauze şi efecte. Apare necesitatea de a-şi explica fenomenele. bogate în materiale intuitive şi presărate cu jocuri didactice. Este vârsta când se trece de la o gândire intuitivă la o gândire operativă.trebuie să înveţe“ să nu se neglijeze rolul plăcerii. Lecţiile. în care copiii îşi manifestă isteţimea. fixarea şi formarea unor deprinderi matematice durabile. Copilul oboseşte repede şi de aceea este necesară introducerea jocurilor pentru ca perioadele care solicită atenţia să alterneze cu activitatea de înviorare. Jocurile didactice pot fi folosite în orice moment al lecţiei cu scopul de: . Intelectul infantil se caracterizează printr-o deosebită receptivitate. schemele şi structurile mintale. el este o activitate serioasă. În joc copilul este un adevărat actor şi nu un simplu spectator..

. __.. Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor.Cine găseşte mai repede câturile corecte“ 72 : 8 ____________ 7 9 8 35 : 7 ____________ 5 4 8 36 : 4 _______________ 6 9 4 Întrecerea pe grupe sprijină colaborarea între elevi.Care sunt vecinii” 38 91 ___ ___ 40 71 ___.Ce semne corespund?” 3  7 = 10 5555=1 9 1=8 3  7 = 21 8  8  8  8 = 65 93=3 Jocuri la care se foloseşte munca pe echipe: .a cultiva unele calităţi ale gândirii.. ___ .a evalua cunoştinţele însuşite. ajutând astfel preîntâmpinarea rămânerii în urmă şi stimularea unor aptitudini.Cât fac?” Grupa I cu copii subdotaţi: ▫ 3 ori 3 şi cu 3 şi cu 2 legat de 3. ▫ 6 ori 6 şi cu 46 minus 36 şi cu 3 legat de 6. . Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor s-au a progreselor înregistrate. Pentru dezvoltarea flexibilităţii gândirii: . . ▫ 6 ori 6 şi cu 6 şi cu 2 legat de 6 . 64 . stimulează forţele colective în vederea obţinerii unui loc mai bun în clasamentul echipelor.. „Completează şirul” 2 1 ___ ___ 4 3 7 60 6 7 ___ ___ __ __ __ __ 36 89 __ __ ___ ___ __. Grupa a II-a cu copii dotaţi: ▫ 9 ori 4 şi cu 44 şi cu 3 legat de 4. ..

acela de a face cumpărături. Sunt indicate câte o pereche de numere pentru fiecare echipă. Echipa câştigătoare rezolvă corect cele mai multe exerciţii în timpul stabilit. care dau senzaţia că sunt jocuri. dacă sunt presărate cu momente. elevii s-au angajat în activitatea de tipul „Ajută-ţi echipa să câştige!". un număr din caseta gri şi un număr din caseta albă şi să afle produsul lor.4): 12 + 4 =. sau 12 + 4:4-4x12 = La clasa a III-a. . interesante. adresează o întrebare ce solicită calcul mintal unui coleg ales de el. La semnalul dat se începe. De exemplu (12. plăcute.4 =. imaginaţiei şi creativităţii elevilor. 12 : 4 =.. 12 x 4 =. „Rezolvă şi dă mai departe!". Astfel de jocuri oferă şi posibilitatea exersării elevilor într-o atitudine civilizată. contribuie la dezvoltarea atenţiei. dezvoltă la elevi spiritul de inventivitate şi contribuie la formarea deprinderii de a stabili corect raportul dintre datele problemei enunţate.ascuns“ în care sunt date numerele. Prin jocurile . Jocul „Ce se poate întreba?". 65 . cu care urmează să opereze elevii îl constituie problemele de perspicacitate.La magazin“. în scris (pe tablă sau pe fişe) rezolvarea sarcinii didactice într-un timp stabilit. jocuri care contribuie şi la formarea deprinderii de a opera cu tehnicile de calcul învăţate.. În desfăşurarea acestei activităţi a fost respectat principiul cooperării. Un capitol atractiv pentru elevi. gândirea şi imaginaţia. Şcolarul mic manifestă mereu dorinţe atractive. Elevii au ca sarcină să formuleze cât mai multe întrebări posibile. Elevii au avut ca sarcină să aleagă din figura dată. Oral: elevul numit de conducător. deşi mai dificil. nu atât prin rezolvarea ce o cere. cu toate că aceste activităţi solicită mult mai mult atenţia.Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor de matematică. Jocurile organizate sub formă de concurs. 12 .. Câştigător va fi cel care a creat şi a rezolvat corect cele mai multe exerciţii şi va primi Diploma micului matematician. Concursuri se pot organiza şi-n grupe de câte 4 elevi sub forma jocului „Cursa-n patru". la „Înmulţirea numerelor naturale".La librărie“ elevii efectuează operaţii matematice subordonate unui scop practic. cât mai ales prin felul . gen „Cine ştie. Exemplific: „Jocul în lanţ". câştigă". Acesta. dacă răspunde corect creează un exerciţiu şi cere rezultatul altui coleg. Membrii ei folosesc semnele operaţiilor învăţate şi calculează repede şi corect.

... se realizează trecerea de la reproducerea imitativă la combinarea participarea şi a anihilat teama de eşec. b=8) 11+3+4→(a=11.. să generalizeze)... să analizeze....... să observe.. Valoarea jocului didactic matematic este subliniată.Am observat că: în cadrul fiecărei echipe elevii au cooperat.. Prin jocul „Găseşte soluţia!"... să compare... b=9) 8+6+4→(a= 8. 10+4+4→(a=10... încurajând comunicarea şi s-a realizat un tip de învăţare prin care copiii învaţă unul de la altul....... reprezentărilor în imagini........ la stimularea încrederii în propriile forţe. mai ales.. sub aspectul contribuţiei lui la dezvoltarea intelectuală (prin joc. să denumească. favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative... sine.. socializarea. b=3) 7+7+4→(a = b =7) 5+9+4→(a= 5. b=4) 6+8+4→(a= 6... 66 . copilul învaţă să perceapă. activitatea matematică devine un mijloc de educaţie intelectuală pentru că: • • • se face trecerea de la acţiunea practică spre cea mintală. să sintetizeze..... Folosind comutativitatea adunării pot găsi şi restul soluţiilor...... cooperarea ajută mai bine la conturarea unei imagini pozitive de cooperarea încurajează învăţarea mai mult decât competiţia. Elevul deprinde tehnica unor răspunsuri prompte şi complete Prin joc. s-a creat o atmosferă ce a stimulat cooperarea a stimulat interacţiunile din echipă.. în cadrul echipei.. b=6) . elevii observă valorile pe care le pot lua literele a + b + 4 = 18.

Sunt situaţii când sarcina jocului cere rezolvarea unei aplicaţii practice pe baza cunoştinţelor pe care le posedă elevul: • calcularea restului („La cumpărături"). în manualul de matematică (Editura Petrion). pot fi „paşi" ce conduc spre soluţia şi întrebarea finală a problemei. La clasa a III-a. Schema grafică reprezintă o expresie abstractă care are un caracter intuitiv. copilul are impresia că se joacă. 67 .Compunerea de probleme duce la exersarea gândirii creatoare a elevilor. să compună probleme şi să le rezolve: Jocul didactic matematic redă caracterul practic-aplicativ al informaţiilor matematicii. îl atrage şi constituie un pas în pătrunderea în esenţa problemei. exerciţiul dat pentru consolidarea cunoştinţelor despre înmulţirea numerelor. Ce putem afla? Se pot formula întrebările: Câte creioane au cei doi copii? Cine are mai multe şi cu cât? Cine are mai puţine şi cu cât? Cu câte creioane rămâne Dan? Aceste întrebări. Folosind schema grafică. Elevii au avut ca sarcină să completeze figurile. elevii rezolvă sarcina didactică a jocurilor „Formuleazămi întrebarea!". De exemplu: Dan are 9 creioane. „Ce pot întreba?" Se porneşte de la cele mai simple probleme. Formarea la elevi a priceperii de a opera cu schemele grafice în rezolvarea problemelor de matematică este suportul înţelegerii problemei. Prin formularea întrebării problemei. întrebări parţiale. a fost transformat în jocul didactic „Observă schema şi rezolvă problema!". din care dă Anei 2.

interiorizarea operaţiilor logice ca rezultat al acţiunilor obiectuale nemijlocite. figurine. Cunoaşterea şi conştientizarea numeraţiei şi operaţiilor matematice. operarea cu structuri logice. capacitatea unui vas. 68 . „Reconstituiri" (elevii trebuie să asambleze diferite fragmente de forme geometrice pentru a obţine un pătrat)... tu ce zici?"). triunghiuri?” 3. dirijate. „Continuă" (elevii găsesc regula pentru a completa) Corectează" (elevii găsesc regula pentru a completa) VI – IV = IX R: VI + IV = X Valoarea formativă a jocului logic reiese din modul cum acţionează asupra capacităţii de învăţare a copiilor prin sarcinile didactice stabilite şi se poate concretiza în: • • • • • participarea activă şi conştientă a copilului în rezolvarea sarcinii. Fiecare joc. acţiunea copilului asupra obiectelor în lumina unor principii logice. Elevii participă şi la jocurile cu conţinut geometric: 1. a masei unui corp prin „cântărire" în mână şi verificarea prin măsurători reale („Eu cred că are . 2.Cine a găsit mai multe pătrate. la şcolarul mic s-a realizat pornind de la operarea acţionară cu obiecte concrete.• aproximarea lungimii unor obiecte. sume de bani. distanţe parcurse etc. • operaţii cu obiecte concrete. Elevii au utilizat truse individuale cu cifrele pe cartonaşe scrise pe o faţă. poate fi considerat un util exerciţiu de gimnastică a minţii.. În vederea optimizării însuşirii corecte şi conştiente a numeraţiei. iar pe cealaltă faţă. „din ochi".. dreptunghiuri. . implicate în stimularea intelectuală a copiilor. Pentru a verifica însuşirea corectă a corespondenţei dintre cantitate şi cardinalul numărului le cerem să ridice cartonaşul cu acţiune.

este deprins să înveţe matematica gândind. utilizând „Jocul numerelor". În vederea consolidării şi verificării deprinderilor de calcul se foloseşte şi jocul didactic matematic „Ce pereche este mai mare?". I. 33. împărţire) conduc spre 24 : 4 + 40 : 2 • perfecţionarea deprinderii de calcul atunci când elevul dă răspunsul corect. se parcurg etapele formării unei deprinderi: • elevii sunt familiarizaţi cu conţinutul prin instrucţia verbala şi demonstrarea de către conducătorul jocului („Ce număr obţin dacă adun sfertul lui 24 cu jumătatea lui 40?"). tot atâtea cercuri. Pentru consolidarea şi fixarea deprinderilor de numărat. rapid. Învăţătorul aşează pe catedră 4 mere. în caiete. „Jetoane aranjate". • • învăţarea analitică în unităţi mai mici (aflarea sfertului şi a jumătăţii) organizarea şi sistematizarea exerciţiilor rezultate (adunare. Punctul de plecare în formarea unor operaţii mintale la şcolarul mic îl constituie acţiunea externă cu obiecte concrete (după P. şi voi". Se foloseşte numărătoarea cu bile pentru jumătatea lui 40 sau reprezentarea grafică pentru 24. „De câte ori ai grupat?". Se desenează conturul a tot atâtea mere pe tablă. Elevii au rezolvat exerciţii de adunare şi de selectat suma cea mai mare. „Învăţăm să numărăm". apoi câte un punct. sub fiecare măr se desenează câte un cerc. Drumul de la concret la abstract este parcurs prin jocul „Şi eu. a memoriei vizuale se utilizează jocurile „Ce numere lipsesc?". 65. Pe tablă sunt scrise perechile de numere: fără ezitare. uşurând calea spre formarea deprinderilor. cere elevilor să scoată din trusă tot atâtea figurine câte mere văd pe catedră. 39. dezvoltarea spiritului de observaţie. câte o linie. sintetizare şi automatizare (scrierea în lanţ a operaţiilor): 29 şi 2 15 şi 30 17 şi 16 8 şi 31 0 şi 42 R: 49. Elevii descoperă că sunt 4 puncte pentru că au tot atâtea linii. Galperin). 45. Jocul didactic aduce varietate în exerciţiul matematic.cifra corespunzătoare unui număr. Folosind jocul „Ce număr obţin?". iar sub fiecare cerc. 42 69 . tot atâtea mere câte mere sunt pe masă. în acest sens copiii pot fi implicaţi în jocuri didactice ca: „Unu la unu".

luând în calcul ceea ce au făcut. implicând trei dimensiuni: cognitivă. Răspunsurile scrise pe fişe sunt confruntate cu cele de pe tablă (au fost acoperite în timpul lucrului).Ca material didactic se pot folosi trăistuţe cu scrisori. Exemplu: Elevii pot lucra (individual. Aşa se explică alegerea titlului jocului prezentat „Noi gândim. scriind numerele care lipsesc (Anexa 23) Elevii pot formula ei înşişi titlurile pentru joc. sociabilităţii. învăţăm!"(Anexa 21) Jocurile didactice au o valoare formativă ce rezultă din faptul că în cadrul lor se exersează calităţile atenţiei. Formativul se realizează prin intermediul informativului. disciplinei conştiente. rezolvăm şi ne verificăm". spiritului de independenţă. Deprinderea de a compune exerciţii folosind operaţiile învăţate şi rezultatul dat se poate exersa prin jocul „Cum se poate obţine?".Se stabileşte un timp de lucru. Elementul cognitiv se împleteşte cu cel distractiv şi emotiv. Utilizând conceptele specifice matematicii şcolarii clasei a III-a se angajează în aritmogrife. subordonarea intereselor individuale celor colective. gândirii. autocontrolului. precum şi a altor calităţi de voinţă şi trăsături de caracter. afectivă şi practică. în apreciere se acordă câte 1 punct pentru utilizarea unei operaţii. cu elementul de aşteptare şi de surpriză. Alternarea dintre solicitare şi recreare face ca jocul didactic matematic să devină un mijloc de deconectare pentru copil. Iau ca exemplu jocul „Cine rezolvă mai repede?". În desfăşurarea acestui joc. Jocurile didactice matematice sunt un mijloc eficient pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine. voinţei. în perechi sau în echipă) ce indică sarcinile jocurilor matematice prezentate la panoul din clasă sub genericul „Prin jocuri didactice. perseverenţei. Aprecierea răspunsurilor se face cu participarea clasei. fiecare copil este animat de dorinţa de a rezolva cât mai repede şi corect exerciţiile 70 . bilete cu exerciţii ce conţin greşeli.

Jocul didactic matematic este un prilej de depistarea şi dezvoltarea aptitudinilor speciale. Cultivarea simţului estetic (a înclinaţiei spre frumos) este un obiectiv al educaţiei estetice care se realizează şi prin intermediul folosirii jocului didactic la şcolarii mici (prin folosirea cretei colorate. are ca scop dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice. înlăturăm lacunele din pregătire. prezint câteva repere urmărite studiind elevul B. găsirea de soluţii inedite. în compunerea de probleme. scheme de acţiune matematică.indicate. Jocul „Haideţi la întrecere!". Regula cere ca toţi copiii să-nceapă jocul în acelaşi timp şi să respecte indicaţiile date de conducător. „Lanţul".. Pornind de la ideea că jocul este un prilej de cunoaştere a copilului. aranjarea diferitelor forme utilizate în joc. rezolvarea cu uşurinţă şi-n timp record a sarcinilor. Şi prin jocurile matematice cunoaştem capacităţile fiecărui elev. să fie organizat şi disciplinat. mobilitate în efectuarea operaţiilor matematice. să se autocunoască. îi ajutăm să depăşească posibilele obstacole. pe fişe. generalizări rapide a unor reguli. din clasa a III-a: 71 . „Robotul socoteşte". înţelegerea şi utilizarea simbolurilor matematice cu uşurinţă. „Rebus matematic" etc. copilul este nevoit să se stăpânească. a creioanelor colorate pentru scrierea exerciţiilor la tablă. constau în: perceperea corectă şi fără dificultate a datelor şi relaţiilor matematice. Pentru a nu fi depunctat. Sunt jocuri didactice care ajută la dezvoltarea spiritului de independenţă („Labirint matematic". formarea si cultivarea simţului estetic. etc. îi învăţăm să capete încredere în forţele proprii. Primii muguri ai aptitudinilor matematice. în caiete. P. să rezolve repede şi corect exerciţiile.). să aprecieze pe coechipieri just. În felul acesta fiecare copil învaţă să-şi autoregleze activitatea. îi ajutăm să se cunoască unii pe alţii. Prin jocurile didactico-matematice deprindem elevii să se autoaprecieze. formarea deprinderii de a rezolva corect exerciţii.).

manifestă independenţă .nu manifestă deloc iniţiativă şi independenţă.I. exprimare frumoasă X Inteligent Mijlociu Mai scăzut Bună Suficient dezvoltată | Slabă Exprimare uşoară şi corectă Vocabular redus.alternează cu perioade de delăsare. de a desprinde esenţialul. Procese intelectuale şi stilul de muncă: 1. incorectă 4. priceperea de a sistematiza. Foarte sârguincios . Nivel de inteligenţă Foarte inteligent X 2. a) b) lucrează: sistematic inegal . Sârguincios Puţin sârguincios Deloc sârguincios X c) independenţă. Nivelul de inteligenţă al elevului: putere de judecată. Vocabular bogat. Memoria. stil de muncă. cu manifestări de creativitate. capacitate de înţelegere. neglijent. Cum lucrează. . sârguinţa (hărnicia). .lucrează stereotip. exprimare greoaie Exprimare săracă. improvizează răspunsurile. Limbajul. Conduita în timpul jocului 72  organizat. de a stabili legături. creativitate: inventiv.ocazional are iniţiativă. Foarte bună X 3. II.

2. egoist. .manifestă interes inegal.1.mai mult retras. 1. individualizat. .lucrează numai din obligaţie.disciplinat numai în condiţiile de supraveghere directă. . uşor adaptabil. vioi.închis. comunicativ.Firea şi temperamentul elevului: a) introvertit . . Interesul. 1. 73 . Activitatea şi conduita elevului în colectiv în timpul jocului. atrage şi pe alţii în abateri. este receptiv la observaţii şi îndreptări. nestăpânit. Cum este privit de partenerii de joc: bun coleg. lucrează fără iniţiativă. energic. . .se lasă greu antrenat. autoritar. participă numai când este direct solicitat. participarea la joc.rezistenţă redusă la efort. participă activ. Cum participă la viaţa colectivului: .preocupat mai mult de sine.impulsiv. sensibil la problemele celorlalţi. rezervat. reţinut.liniştit. b) .extravertit  deschis. 2. IV.inactiv. .indisciplinat. izolat.Trăsături de personalitate. nereceptiv la cerinţele jocului.  disciplinat. lent. fluctuant. bun organizator şi animator al colectivului. III. . puţin sociabil. . . numai observaţiile repetate îl aduc la ordine. sociabil. Disciplina în timpul jocului.

Ca metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor. singurătate.modestie. fără reacţii dezadaptative.opuse celor menţionate mai sus.hotărâre. uneori nepăsător.c) dispoziţia afectivă generală  vesel. stăpânit. În condiţiile unei clase eterogene.Trăsături dominante de caracter a) pozitive: . Învăţătorul formulează sarcini care să răspundă particularităţilor individuale ale fiecărui elev din clasă. . Fiecare elev va evolua potrivit ritmului şi posibilităţilor sale fizice şi psihice. Jocul matematic este un prilej de a-1 motiva intrinsec pe elevul care devine interesat de 74 . pentru proiectarea. . Prin antrenarea proceselor intelectuale ale fiecărui elev se imprimă. . . optimist. . un pronunţat caracter activ şi formativ.Echilibrul emotiv .controlat. echilibrat. jocul didactic matematic completează pregătirea elevilor şi sporeşte interesul acestora pentru studiu. după nevoi şi posibilităţi. spirit critic şi autocritic. emoţiile îi dezorganizează performanţele. b) negative: . aflat în fază incipientă. înclinat spre meditaţie. se respectă principiul individualizării. stimulând în acest mod dezvoltarea elevului. Succesul obţinut de copil îi creează motivaţia necesară în activitatea de învăţare.visător. prin jocul matematic. organizarea şi desfăşurarea activităţilor din ciclul primar.onestitate. acţiunii de învăţare. uneori deprimat cu o umbră de melancolie. 3. . excesiv de timid.emotiv.mai mult trist. 2. calm. Antrenarea fiecărui elev în rezolvarea sarcinii didactice a jocului matematic este asigurată numai atunci când învăţătorul îşi cunoaşte bine elevii pentru a-i încuraja pe fiecare.hiperemotiv.

După astfel de căutări. Consider că activitatea de explorare nu trebuie făcută pe exerciţiu-joc de acelaşi tip cu precedentul deoarece scade valoarea formativă a acestuia. caută regula pentru a putea continua. angajarea în rezolvarea sarcinilor didactice din revistele „Matematică aplicată Cangurul".matematică. s-au prezentat rezultatele elevilor într-un tabel nominal. din culegerile de jocuri publicate. Elevii sunt solicitaţi să completeze tabelul. şcolarul mic se angajează în explorare (manifestarea nevoii de căutare şi dobândire de noi cunoştinţe pentru a lămuri o situaţie problemă). în cazul în care nu reuşeşte. sub forma unor jocuri matematice. Prin intermediul jocului matematic. Asociată cu explorarea este investigarea (manifestarea nevoii de studiere minuţioasă a unei anumite sarcini didactice pentru a descoperi ceva) în jocul matematic „Descoperă regula şi continuă".T2 T2 = S – T1 Explorarea este privită ca o metodă de învăţare ce asigură trăinicie cunoştinţelor. manifestată prin acţiuni selectate şi orientate spre rezolvarea sarcinilor cu conţinut matematic de către ceilalţi elevi. elevii descoperă regula de aflare a necunoscutei şi o scriu folosind simbolurile: S = T1 + T2 T 1 = S . În jocul „Găseşte-1 pe al III-lea!" formularea poate fi de genul: 10 = x + 5 după ce s-a lucrat 2 + x = 7. După o evaluare la matematică. dar în mică măsură pentru ca intensitatea investigării să nu scadă prea mult. S-a observat că în ciclul primar se manifestă o explorare spontană (elevii foarte buni caută în multe direcţii. prin încercări şi erori să găsească rezultatul) şi o explorare organizată. fiecare elev cu calificativul obţinut. intervine învăţătorul. elevul studiază cu atenţie numerele date. prin manifestarea curiozităţii. apoi să reprezinte grafic rezultatele: Calificativul Număr elevi I 1 S 2 B 7 FB 8 75 .

exerciţii-joc de măsurare a capacităţii şi masei unor obiecte.Fiecare coloană dreptunghiulară reprezintă o mulţime de elevi care au acelaşi calificativ. numărul elevilor cu B şi FB este semnificativ mai mare decât numărul celor cu I şi 76 .".."). Pentru acest lucru se utilizează: • • • exerciţii-joc de măsurare cu unităţi nestandardizate şi standardizate. Aproximarea se caracterizează prin manifestarea nevoii de a stabili valoarea apropiată a unui număr. • • jocuri de estimare a numărului obiectelor din mediul cotidian („Cred că are. • exerciţiu-joc de estimare a rezultatului unei operaţii cu numere folosind rotunjiri la sute sau zeci ale numerelor date („Cred că rezultatul este .. S-au făcut interpretări de genul: • • S.. a unor obiecte. înmulţire. în jocurile matematice „Compară-le!". Cu mărimile de acelaşi fel.. exerciţiu-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operaţiilor mentale de adunare.". a unei mărimi. programa prevede noţiunea de estimare {evaluarea cu aproximaţie a unei mărimi. şcolarii mici realizează acţiunea de comparare (stabilirea asemănărilor şi deosebirilor).."... „Se aseamănă prin .. numărul elevilor cu FB este dublul celor cu B. împărţire („Este . Din exemplele date reiese caracterul practic aplicativ al matematicii1 folosindu-se exerciţii-joc şi jocuri didactice cu valenţe formative deosebite. „Are cam .").. exerciţii-joc de măsurare a duratei." În situaţia în care.. scădere. înseamnă că realizează măsurarea acelei mărimi... Ca activităţi de învăţare se folosesc: • exerciţii-joc de estimare a distanţelor cu ajutorul pasului „Sunt cam .. elevul raportează o mărime la o unitate de măsură dată."). „Se deosebesc prin .IV. La clasele I . valori pe baza unor date incomplete)..

• transpunerea unor enunţuri simple din limbaj matematic simbolic în limbaj cotidian şi invers. evenimente. dorinţe. 3. sau. experienţa la clasă ne învaţă că jocul didactic satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului. conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic „Dascălul adevărat este făclia care se stinge luminând” (Ion Drăgan) 77 . Materialele de specialitate. formularea de probleme folosind datele culese în urma măsurătorilor. tendinţe specifice şcolarului mic. • simularea efectuării unor operaţiuni bancare. constatărilor. în viziune interdisciplinară se folosesc: • • • • ordonarea cronologică a unor date.4. etc. Ca activităţi de învăţare.Abordarea interdisciplinară a matematicii conduce la diminuarea supraîncărcării elevilor. • formulări de predicţii bazate pe experienţe. iar valoarea sa formativă răspunde cerinţelor actuale. elevii sunt invitaţi să observe reprezentarea obţinută în urma sondajului făcut pentru a se stabili ce teme preferă pentru lectura suplimentară şi să completeze propoziţiile alăturate în jocul „De-a fracţia". compararea duratelor unor activităţi. utilizarea expresiilor: cel mult. completarea şi prelucrarea unor date culese din diverse domenii. nu în situaţii diverse. a operatorilor logici: şi. prin jocul matematic. Rolul învăţătorului în pregătirea. La clasa a IV-a. cel puţin. accentul cade pe formarea şi dezvoltarea capacităţilor mintale şi atitudinilor în baza unei cantităţi de informaţie mai redusă. Formarea competenţelor de bază este o ocazie de a-i pregăti pe elevi pentru a se descurca în împrejurări neprevăzute de manuale prin conexiuni şi structurări de informaţii. afective şi volitive. generată de trebuinţe. Utilizarea jocurilor didactice matematice presupune o antrenare plenară a personalităţii elevilor. a componentelor intelectuale.

Astfel. se impune ca sarcină de prim ordin. ştiinţifică şi metodică. 78 . organizarea şi desfăşurarea lui metodică sub directa conducere şi îndrumare a învăţătorului. se activizează motivaţia intrinsecă. ci ca o modalitate ingenioasă de stimulare a activităţii de învăţare. jocul nu apare ca o joacă. indicaţii. Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea. pregătirea. Pentru o abordare cât mai completă şi cât mai convingătoare a instruirii şcolarilor mici în spiritul jocului se înţelege că acesta trebuie să-şi găsească aplicabilitate în lecţii. Cel mai important lucru este acela de a crea o atmosferă de joc pentru buna desfăşurare a demersului didactic în aşa măsură încât atunci când elevii aud clopoţelul să le pară rău că s-a terminat lecţia. în jurul căreia gravitează întreaga teorie a instruirii de tip şcolar. de priceperea şi de spiritul de creativitate reflectate în materialul didactic folosit. de către învăţător cu răbdare. pentru a-1 ajuta să eficientizeze lecţia prin alegerea celor mai adecvate metode. dacă vechiul conţinut nu este însuşit temeinic. plăcerea. spirit inventiv. În utilizarea jocurilor didactice cu conţinut matematic se va ţine seama de particularităţile de vârstă ale elevilor. Dacă şcolarii mici sunt puşi în situaţia de a rezolva anumite sarcini didactice în spiritul jocului.Jocul fiind o activitate importantă în evoluţia psihică a copilului. de cunoştinţele existente. Sintagma „măiestrie pedagogică" încorporează în ea şi ceea ce înseamnă promovarea spiritului jocului în procesul instruirii. Învăţătorului i se cere o bună pregătire psio-pedagogică. Eficienţa jocului didactic matematic depinde de felul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent. explicaţii. Practica demonstrează că în şcoala primară jocul nu poate fi în afara preocupărilor învăţătorului de a se perfecţiona sub aspect metodologic. Numai printr-o bună organizare. Instruirea în spiritul jocului este o orientare metodologică importantă. de felul în care ştie să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebări şi răspunsuri. conducerea şi îndrumarea pedagogică de calitate a acestuia. nu se va trece la un conţinut nou. Jocul didactic poate fi implicat în elaborarea strategiilor instruirii organizate la şcolarul mic. prin dozarea efortului în funcţie de vârstă. fără a stingheri spontaneitatea şi a frâna iniţiativa în acţiune a copilului. aprecieri. tact. interesul. jocurile didactice pot conduce la obţinerea unor bune rezultate în însuşirea noţiunilor la matematică.

identificarea obiectivelor (în ce scop voi face?) selectarea conţinuturilor (Ce voi face?) analiza resurselor (Cu ce voi face?) stabilirea sarcinilor de învăţare (Cum voi face?) stabilirea instrumentelor de evaluare (Cât s-a realizat?) variante de joc). pregătirea jocului didactic. aptitudini. cit. respectarea ritmului jocului. Pentru buna desfăşurare a jocului se au în vedere cerinţele1: • • • • • • • • • • • 1. pregătirea materialului didactic (confecţionarea sau procurarea lui). stabilirea modului în care se vor fructifica rezultatele. Op. 2. mijloace de învăţământ etc. elaborarea proiectului jocului didactic. introducerea altor controlul rezolvării sarcinilor şi evaluarea finală. M. alegerea unei strategii de conducere potrivită. atitudini etc. iar rezolvarea ei se găseşte în pregătirea minuţioasă a activităţii: alegerea jocului didactic potrivit.Se poate spune că o activitate matematică în care se foloseşte jocul didactic devine ca o situaţie problemă.. studierea atentă a conţinutului acestuia. Pregătirea jocului didactic presupune: O bună proiectare a jocului trebuie să ţină seama de: Obiectivele operaţionale oferă posibilitatea alegerii corecte a conţinutului jocului şi solicitării precise a capacităţilor de învăţare necesare atingerii lor. organizarea judicioasă a acestuia. 79 . varietatea elementelor de joc (complicarea jocului. respectarea momentelor jocului didactic. 4. stimularea elevilor în vederea participării active la joc. potrivirea momentului când trebuie folosit. 3. 5. resurse psihologice (disponibilităţile elevului): capacităţi intelectuale. C. Petrovici. asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc. p. 97. a structurii sale. 1 Neagu.). Resursele educaţionale se referă la: • • resurse materiale (material didactic. a materialului corespunzător.

O altă cerinţă pentru buna desfăşurare a jocului o constituie respectarea momentelor jocului didactic: 1. explicarea jocului .. axat pe obiectivele organiza jocul.moment cheie în desfăşurarea ce vizează: înţelegerea sarcinii (sarcina să fie accesibilă. echipă. atractivă. să trezească interesul). • 5...frumos colorat. reaşezarea mobilierului în vederea rezolvării optime a sarcinii. prezentarea conţinutului jocului (principiul succesiunii şi al curiozitatea copilului. urmărite şi pe modul de mânuire corectă a acestuia . se menţine atmosfera de joc. fixarea regulilor (când acţiunea este mai complexă sau când elevii au o executarea jocului începe la semnalul conducătorului jocului. pereche) sau lucrează independent.). se desfăşoară într-un anumit ritm pentru că timpul este limitat. 2. • • • • precizarea sarcinilor conducătorului de joc. sau prin prezentarea materialului ori enunţând direct titlul jocului). fie prin expunere. • • • gradării). elevii cooperează (în grup.. 3. anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor (cât mai sintetic: Astăzi vom prezentarea materialului didactic (cât mai explicit. capacitate mai redusă de înţelegere). să incite precizarea regulilor jocului. povestire. 6. ghicitori cu privire la titlul jocului sau la materialul folosit. 4. cu elemente clare şi uşor de recunoscut). asupra realizării cu succes a scopului propus şi necesită o serie de măsuri: • • • împărţirea elevilor în funcţie de acţiunea jocului. fie printr-o descriere deschisă cu efect motivator. distribuirea materialului necesar desfăşurării jocului (de regulă. evitându-se monotonia. introducerea în joc (se face în funcţie de tema jocului. El constă în . este stimulată iniţiativa.Organizarea jocului didactic are o influenţă favorabilă asupra ritmului de desfăşurare a acestuia. atrăgător. la începutul activităţii de joc pentru a facilita înţelegerea explicaţiilor învăţătorului referitoare la desfăşurarea jocului). inventivitatea elevilor. 80 .

încheierea jocului (învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri cu privire la modul în care s-a desfăşurat jocul. se pot introduce materiale noi. face recomandări individuale sau colective. autocorectarea sau corectarea în grup.cel care găseşte primul rezultatul corect este conducătorul jocului.sarcina didactică: adunaţi numerele de aceeaşi culoare şi găsiţi suma lor printre numerele date. Introducere în joc. desemnează câştigătorii). sarcina didactică este complicată. . Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi de genul: • • • • • autoconducera jocului (ei organizează).Ce operaţie se potriveşte sintagmei „cu atât mai mult"? 2. rezolvă sarcinile jocului.să adunăm numere. Ilustrez succesiunea momentelor şi modul de desfăşurare a jocului „Să adunăm": 1.să găsim suma potrivită 3.o planşă cu numerele ce trebuie Explicarea jocului .Ce operaţii cunoaşteţi? . • se poartă discuţia: . Învăţătorul oferă libertate copiilor în timpul jocului pentru a spori rolul formativ pe care acesta îl deţine în diferitele moduri de desfăşurare a unei lecţii de matematică. Învăţătorul trebuie să cunoască nivelul de pregătire al copiilor.introducerea de noi variante sau a unor materiale noi. 81 adunate. în ce măsură s-au respectat regulile jocului. . 8.Care este semnul adunării? . cum s-au executat sarcinile primite. să ţină cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora. 7. modul în care respectă regulile. ce comportament au avut copiii.• se urmăreşte comportarea elevilor. materialul didactic este schimbat între ei. 4. să dea dovadă de capacitate empatică pentru a putea organiza şi desfăşura activităţi ludice cu succes. Prezentarea materialului didactic . complicarea jocului . . Anunţarea titlului şi a activităţilor • Se scrie pe tablă titlul jocului şi se anunţă obiectivele: .

dă semnalul noul conducător.elevii lucrează în perechi. Pentru a antrena în joc cât mai mulţi elevi se va da suficient timp de gândire şi vor fi întrebaţi mereu alţi elevi. elevii lucrează independent. sunt observaţi. Executarea .5. . când sunt bine pregătite şi îndrumate sistematic. Modalităţile de îndrumare a jocului pot fi clasificate în funcţie de poziţia învăţătorului faţă de joc: . de a ajuta copiii să-şi clarifice scopul şi rolul urmărit. deoarece rezultatele adunărilor date spre efectuare pot fi găsite de mai mulţi elevi ai clasei. la joc. Practica demonstrează că diferite forme de activitate educativă dobândesc eficienţa maximă atunci când corespund posibilităţilor reale ale copiilor. Rolul învăţătorului este acela de a contribui la orientarea şi coordonarea jocului. Se fac aprecieri asupra comportamentului elevilor în timpul lucrului şi se fac recomandări individuale şi colective. iar copilul asimilează sugestia adultului cu 15 22 40 4 27 74 31 35 2 12 35 11 3 0 40 99 82 . Încheierea jocului Sunt evidenţiaţi şi recompensaţi câştigătorii. de destindere. Jocul se poate complica prin rezolvarea sarcinii: scrie rezultatele obţinute în ordine descrescătoare: . când satisfac nevoile spirituale de cunoaştere. evaluaţi. 6. îndrumaţi. este desemnat conducătorul după prima sumă corectă.o îndrumare din exterior prin menţinerea relaţiei educator educat.învăţătorul este participant direct uşurinţă.începe la semnalul dat de învăţător. corectaţi.o îndrumare din interiorul jocului .

dragostea şi exigenţa faţă de copil se împletesc organic cu respectul pentru tot ce face şi creează copilul. compararea. scrierea. numărul corespunzător din coloana B.Intervenţia învăţătorului în jocul copilului determină transformarea jocului simplu în joc complex. „Cred că este . 2 Găseşte pentru fiecare cerinţă din coloana A. 1.1 Stabileşte corespondenţa între scrierea cu cifre şi cea cu litere. „Atenţie la semnificaţie" I. compunerea şi descompunerea numerelor mai mici ca 100. A cel mai mare număr de două cifre cel mai mic număr de două cifre cel mai mare număr par de două cifre identice cel mai mic număr impar de două cifre identice B 99 11 88 12 10 89 B cincizeci şi opt douăzeci optzeci şi unu nouăzeci şi trei 3. de a le conduce cu tact până când se vor forma conducători chiar dintre elevi. În munca de îndrumare." 83 . Pentru învăţător. A 81 58 17 93 20 2. Învăţătorului îi revine sarcina de a alege şi ai învăţa pe elevi jocuri cât mai utile. având liste inegale ca lungime).. în evaluarea sumativă la citirea.. jocul didactic are un rol important şi în obţinerea feedback-ului cu privire la nivelul înţelegerii de către elevi a cunoştinţelor matematice. La clasa a III-a. se pot verifica printr-o analiză de itemi dacă sunt corespunzătoare pentru elevi. Sarcinile jocurilor didactice se pot adapta nivelului de pregătire al clasei. învăţătorul constituie un exemplu demn de urmat pentru copil. s-au folosit 5 jocuri didactice (sarcinile didactice sunt itemi tip pereche. Prin atitudinea şi comportarea sa. „Stabileşte corespondenţa" 1.

.3 Uneşte cu o linie fiecare rezultat din coloana A cu operaţia corespunzătoare din A 53 79 91 98 4. „Aproximează" B 74+17 63+35 23+56 coloana B. pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct.1. „Cred că rezultatul este . 5. 84 .4 Uneşte cu o săgeată fiecare număr din coloana A cu un număr aproximat din A 23 48 86 55 B 50 90 20 coloana B. iar pentru cel rezolvat incorect se acordă zero puncte.." I. 5 Estimează suma şi diferenţa numerelor date în coloana B pentru calculele din colana A A 53+27 94-28 89-41 B 60 50 80 70 Itemii sunt dihotomici. 1.

Analiza itemilor: Subiectul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Total puncte Itemul 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 13 Itemul 2 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 10 Itemul 3 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 16 Itemul 4 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 12 Itemul 5 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 9 Scor total 5 3 2 5 4 3 1 2 2 5 5 4 2 3 3 5 3 3 Calculează indicele de dificultate (pentru calitatea itemilor) după formula: 85 .

5 sunt bine aleşi (valoarea indicilor PI.75.calculez 27% din 18: => 5 elevi intră-n grupul celor mai buni (grupul superior) => 5 elevi intră-n grupul celor mai slabi (grupul inferior). P2. Itemul 3 nu este bine ales pentru nivelul clasei. se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind cei mai slabi . calculez indicele de discriminare (Di) după formula: Di = Pi+ . Pentru a elimina factorul hazard.Pi_ Subiecţii foarte buni sunt departajaţi de cei foarte slabi. 4. Este prea uşor. Cu 5 puncte sunt elevii care au obţinut scorul cel mai mare şi fac parte din grupul superior.5 şi 0. P4 şi P5 este cuprinsă între 0.Concluzii: Itemii 1. Subiecţii se împart după metoda Findley: se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind foarte buni. iar cei care au obţinut scorul cel mai mic sunt elevii cei mai slabi 86 . valoarea lui P3 fiind mai mare decât 0.75). 2.

şi fac parte din grupul inferior. Grupul superior este format din subiecţii: S1, S4, S10, S11, S16. Grupul inferior este format din subiecţii: S7, S3, S8, S9, S13. Indicele de discriminare se calculează după formula amintită Di = Pi+ - Pi- unde: Pi± sunt indicii de dificultate pentru cele două grupuri şi se calculează după formula:

Calculez Pi- pentru cei 5 subiecţi din grupul inferior cu 1,2 puncte:

87

Folosind formula Di=Pi+ - Pi- calculez indicii de discriminare: D1=P1+ - P1- = 1 – 0,2 = 0,8 ⇒ I1 are valoare foarte bună de discriminare (0,8>0,4) D2=P2+ -P2- = 1 – 0 = 1 ⇒ I2 are valoare foarte bună de discriminare (0,2>0,4) D3=P3+ -P3- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I3 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D4=P4+ -P4- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I4 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D5=P5+ -P5- = 1 – 0 = 1 ⇒ I5 are valoare foarte bună de discriminare (1>0,4) Valoarea indicelui de discriminare poate fi cuprinsă între -1 şi +1. Concluzii: • Tot ceea ce s-a obţinut sub 0,4 nu discriminează; se elimină itemii 3 şi 4; • Tot ceea ce s-a obţinut peste 0,4 discriminează şi rămân valabili itemii 1, 2 şi 5 Cu cât valoarea indicelui de discriminare este mai mare, cu atât discriminează mai mult între subiecţii care au un scor total ridicat faţă de cei cu un scor total scăzut; • Valoarea itemilor 1, 2 şi 5 ilustrează nivelul capacităţii de rezolvare a elevilor clasei; • Valoarea 1 la D2 şi D5 indică o proporţie mai mare a rezolvării itemilor pentru subiecţii din grupul superior; • Nu toate sarcinile jocului matematic au fost rezolvate de elevi şi de aceea trebuie să înţelegem că organizarea muncii diferenţiate, individualizate se poate porni şi de la feedback-ul astfel obţinut;

88

• Folosind jocul didactic nu înseamnă că nu ne putem aştepta şi la eşecuri (pot fi anumite lacune la care nu ne-am gândit sau nu am ales sarcina didactică cu gradul de dificultate corespunzător nivelului clasei). • Rezultatele obţinute vizează atât elevul cât şi învăţătorul.

3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar

„Jocul are rezonanţe psihologice importante şi atrage atenţia copilului asupra strategiilor prin care a fost obţinut (V. Şchiopii, E. Verza) Folosirea jocului matematic cere strategii de lucru bine gândite pentru a se integra organic în mersul firesc al lecţiei. În lecţie, învăţătorul va ţine seama de caracteristicile jocului didactic pentru a asigura desfăşurarea optimă a activităţii de învăţare. Proiectarea lecţiei, „act de creaţie directivat de principii didactice"2 oferă libertatea învăţătorului să inventeze secvenţe instructive în care să includă jocul didactic. Căile de organizare şi dirijare a învăţării în vederea atingerii obiectivelor sunt metodele de învăţare specifice matematicii. Acestea pot deveni procedee în cadrul jocului didactic. Jocul utilizat ca procedeu se referă la concretizarea metodei prin situaţii particulare cu scopul menţinerii atenţiei copilului, pentru evitarea şablonării situaţiei de joc. Structura activităţilor cognitiv-operaţionale specifice matematicii sub forma jocului ca metodă, ca procedeu, ca formă de organizare a lecţiei se soldează cu performanţe mai bune, cu coeficienţi crescuţi de activism şi angajare în sarcina didactică. „Predarea şi învăţarea prin joc şi jocul ca activitate, nu se suprapun ca structură şi funcţii, îmbinarea lor aduce modificări de atitudine faţă de anumite sarcini didactice".3 Folosirea denumirii jocului didactic ca laitmotiv a constituit un element antrenant pentru elevi, având efecte pozitive în realizarea obiectivelor. Luând în calcul că eficienţa unei metode depinde de modul în care declanşează la copii actele de învăţare şi de gândire prin acţiune, de măsura în care determină şi
2

Cerghit, Ioan, 1983, „Proiectarea (design-ul) lecţiei", în „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 61. 3 Cerghit, I., 1983, „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 159.

89

de a le sintetiza într-o formă proprie şi eficientă. a găsirii răspunsului şi caracterul nesatisfăcător al cunoştinţelor şi tehnicilor de lucru pe care le posedă în acel moment. + 68. îndrăzneala. Prin problematizarea folosită în jocul matematic se provoacă în mintea elevului o situaţie conflictuală între necesitatea rezolvării unei probleme.: 3. ca apoi să realizeze întărirea pozitivă sau negativă a rezultatelor obţinute. rolul învăţătorului este de a îndruma căutările. x 9. a rapidităţii în gândire.: 1.7. Am observat că elevii întâmpină dificultăţi mai mari în identificarea întrebărilorproblemă decât în rezolvarea situaţiei-problemă.9. respectând ordinea numerelor: R: 1X2 + 34 + 56 + 7 – 8 + 9 12 + 3 – 4 + 5 + 67 + 8 + 9 (l + 2 + 3 + 4) x 5 + 67 – 8 – 9 Prin jocul de perspicacitate. Dacă prin efort propriu nu poate să depăşească dificultatea este ajutat fie de colegi. a spiritului de observaţie. Strategiile jocului sunt strategii euristice în care elevii îşi manifestă isteţimea. . . elevul dobândeşte abilităţi noi prin propriul efort intelectual. iniţiativa. . Iau ca exemplu jocul „Caută o posibilitate şi continuă calculul!" cu sarcina: scrieţi şi efectuaţi exerciţiul obţinut din numerele şi semnele operaţiilor corespunzătoare: a) b) 36. Elevul este pus în situaţia de a-şi reorganiza cunoştinţele şi deprinderile însuşite. . Învăţătorul este cel care elaborează şi comunică situaţia-problemă. + 27.favorizează reprezentările specifice unei anumite etape de formare a noţiunii. de a selecta pe acelea de care are nevoie. x 8.7.9. În cadrul jocului matematic a fost necesar ca îmbinarea lor să se facă pe un fond de problematizare şi să asigure o învăţare activă prin descoperire. De aceea. Sarcina didactică este formulată în aşa fel încât să-i orienteze pe elevi în selecţionarea cunoştinţelor însuşite anterior şi să le ofere puncte de reper pentru generalizarea lor.: 3 40. 90 . iar elevul cel care o recepţionează pentru a-şi pune întrebări-problemă ca să rezolve sarcina didactică. Valoarea lui este determinată de contribuţia polivalentă în dezvoltarea capacităţii de găsire a soluţiilor. în vederea formulării răspunsului.li se dau numere de la 1 la 9 şi li se cere să efectueze 3 operaţii cunoscute pentru a obţine 100. am ales pe cele care răspund curiozităţii şi interesului elevilor. folosind o singură dată fiecare număr. răbdarea. fie de învăţător.: 11 În jocul „Şirul numerelor".

verificarea soluţiilor găsite. Într-o cameră goală intră mai multe pisici. anunţă câţi peşti are. . . Câte pisici au intrat în cameră. 99 2. „Ce poate 37?" (efectuează înmulţirile date.selectarea ipotezelor plauzibile.independenţă. . Folosirea învăţării prin descoperire presupune: . iniţiativă. Prin efort personal. copilul descoperă relaţii matematice între diferiţi termeni ca în exemplele: Un pescar întors de la pescuit. în felul următor: 6 fără cap. „Cifre magice" • Fiecare copil va scrie pe o fişă numărul 12 345 679 91 9 + 9 + 9 = 27 .formularea ipotezelor de soluţionare a problemei. dacă fiecare pisică vede câte 3 pisici? (R: 4). 99 • folosiţi cifra 9 de 6 ori ca să obţineţi 100.Combinaţii cu cifre" (i se cere să folosească în mod repetat o cifră dată pentru a obţine rezultatul indicat) • adunaţi 6 cifre de 1 astfel încât suma lor să fie 33. 9 fără coadă şi 8 pe jumătate..stabilirea materialului necesar efectuării de exerciţii ce pot conduce spre descoperirea răspunsului. adună cifrele produsului obţinut şi spune ce ai descoperit) 3 x 37 =111 1 + 1 + 1=3 6 x 37 = 222 : 9 x 37 = 333 : 12 x 37 = 444 : 15 x 37 = 555 : 18 x 37 = 666 : 21 x 37 = 777 : 24 x 37 = 888 : 27 x 37 = 999 3. Prin acest tip de joc. (R: 99 + ──). (R: 0). care se aşează în colţurile camerei. micul şcolar gustă bucuria descoperirii de cunoştinţe sau de strategii operaţionale în jocurile didactice: 1.înţelegerea sarcinii jocului. . . (R: 11 + 11 + 11). a atenţiei voluntare.

prin simpla parcurgere a unei căi deja stabilite. În cursul activităţii de învăţare prin joc matematic se folosesc algoritmii: . Pe calea algoritmului. aplicând proprietăţile operaţiilor învăţate. 165) (R: (2+18)+(4+16)+(6+14)+(8+12)+20+10=5x20+10 b)l+2+3+4+5+15+16+17+18+19=(l+19)+(2+18)+(3+17)+(4+16)+(5+15)=5x20 În ciclul primar este specifică învăţarea de tip algoritmic.de identificare (în „Găseşte-l pe-al treilea!") .de lucru (în „Rezolva după model!"). elevul îşi însuşeşte cunoştinţele.• • • Îl analizează şi descoperă şirul 1 = 9 fără 8 Li se cere să-şi aleagă o cifră din numărul scris şi s-o înmulţească cu 9 Înmulţesc numărul scris iniţial cu cel obţinut şi se analizează produsul (exemplu: aleg 4. „Să corectăm!") În jocul matematic algoritmul este construit pe baza unor înlănţuiri de raţionamente ce exprimă sintetic structura logică internă a rezolvării sarcinii didactice.de control (în „Verifică-mă!". Găseşte în algoritmi un sprijin. luaţi 2 triunghiuri şi spuneţi ce-aţi descoperit) 5„Cine calculează mai repede?" Se urmăreşte ca elevii să descopere procedee de calcul rapid.. Prin jocul didactic. a) 2 + 4 + 6 + . . 4 repetat de 9 ori 4 „Reconstituire" (din 6 triunghiuri dreptunghice formaţi un paralelogram. 4 x 9 = 36. + 18 + 20 = 6„Unde ai ajuns?" Scrie un număr de trei cifre Scrie la dreapta lui acelaşi număr Împarte numărul obţinut la 11 Împarte câtul la 13 Împarte noul cât la 7 La ce număr ai ajuns? (165) (165) (165. 12 345 679 x 36 = 444 444 444). În 92 . elevul este condus la cunoaşterea şi stăpânirea algoritmului. tehnicile de lucru..

.. elevul se foloseşte de algoritmii însuşiţi pentru a înlocui literele cu cifrele de la 0 la 9 pentru ca suma să fie corect calculată: A+ BBBB BBBB BBBB ABBBB R: 2 + 9999 9999 9999 29999 Elevii fac dovada înţelegerii tehnicii de calcul în jocul „Completează şi rezolvă!" a) 135 + 423 = (100 + 30 + 5) + 400 + 20 + 3 = ( .. Conducătorul jocului îndeamnă „la efectuarea investigaţiei în sfera informaţiilor existente deja pentru a descoperi noi date". x 5) + (3 x . + . ordonate pe linia ascendentă a efortului şi a capacităţii de înţelegere a elevilor. concise ca formă... cit. În organizarea şi desfăşurarea jocurilor matematice se foloseşte conversaţia.. pe verticală şi pe orizontală. directe (adresată unui anume participant: . de tipul:5 . ) = . iar Ce se întâmplă dacă.p. primită de conducător de la unul dintre participanţi de releu şi de completare (un participant o adresează conducătorului. x 5) + ( .?).Ce te face să spui.. întrebările trebuie să fie precise din punct de vedere al conţinutului. inversate (nedirijată. „Strategii de predare-învăţare". I. Bucureşti.. + . pentru a-i stimula în participarea activă..frontale (generală sau de ansamblu: .. Op. + .. 132 93 .. Conversaţia catehetică din cadrul jocului „Puţină matematică în vorbire" este înlocuită cu conversaţia euristică în jocul „Combinaţii cu cifre"........4 În timpul jocului matematic se pot folosi întrebări ce antrenează elevii la dialog. gândirea elevilor este orientată spre scopul urmărit...... este număr par?).. . + 3) = . 263 Ionescu. + 400) + (30+ .Ed. E.... În jocul matematic.?) acesta o adresează unui alt participant nedirijată. ) + ( ..jocul „Cifrele. Ştiinţifică. 1992.De ce .... + . primită de conducător de la unul dintre 4 5 Jinga. p. Printr-o succesiune logică a întrebărilor. Istrate. exprimate corect şi simplu. b) 343 x 5 = (300 + 40 + 3) x 5 = ( . prietenele literelor". Miron.

în măsura în care elevul stăpâneşte acţiunea"61.. 157 94 . concepte matematice.?) În jocul „Ciorchinele". 1998 „Psihopedagogie".de justificare (De ce este posibil să efectuăm scăderea?) .Nu credeţi că . desene. În vederea respectării principiului didactic unitate dialectică dintre senzorial şi raţional. comparare).. corectă. de autocorectură.să faciliteze situaţii de învăţare..să sporească interesul şi motivaţia pentru învăţare. Pentru ca elevii să găsească un model de raţionament matematic. Polirom. necesar în înţelegerea sarcinii didactice a unui joc s-a folosit explicaţia (accesibilă. reconstituire. C.participanţi sau răspunsul este dat prin completare de alţi participanţi . întrebări de evaluare (solicită elevilor judecăţi proprii). În desfăşurarea jocului didactic. precisă. pentru rezolvarea sarcinii se folosesc întrebările: . . vostru în . întrebări divergente (exersează gândirea pe căi originale). Consider pertinentă indicaţia „exersarea însoţită de corectură . variate pentru a nu interveni monotonia. Este regula care reiese din însăşi teoria formării de identificare.exerciţiile să fie gradate progresiv. Se pot explica procedee de lucru.. .la baza exerciţiului să stea idei clare. dintre concret şi abstract se utilizează demonstraţia cu ajutorul reprezentărilor grafice: scheme... folosind exerciţiul se ţine cont de aspecte ca: .de opinie (Cum este suma a două numere pare?) Se pot folosi întrebări convergente (îndeamnă la analiză. Ed.? Ce părere aveţi de rezultatele obţinute?).de comparare (Cum sunt cele două numere?) . p.factuale condiţia restului?) . Prin exerciţii-joc. modul de folosire a materialului didactic indicat de către conducătorul jocului. elevii îşi formează deprinderi de muncă intelectuală.de definire (Ce este scăzătorul?) ..îl puteţi lămuri pe colegul 6 Cucoş. .. concisă). Iaşi. descriere (Care este de revenire (conducătorul o formulează ţinând cont de părerea emisă anterior de unul dintre participanţi într-un moment nepotrivit: . iar participanţii la joc pot explica modul în care au găsit soluţia. planşe se rezolvă sarcinile jocului matematic „Micul cosmonaut" în unitatea de învăţare Unităţi de măsură.

G. de a se acomoda (conducător-condus. E. 3. Robinson. ordinea efectuării operaţiilor de adunare. 2001. 2. de tipul: 1. p. ordinea efectuării operaţiilor când sunt date şi paranteze. ordonare-ascultare). scădere şi împărţire. Fiecare sub-temă am transformat-o în sarcină didactică. exerciţii de creaţie în „Găseşte soluţii". Competiţia ca factor motivaţional devine un impuls pentru procesul de autoeducare. În timpul jocului matematic se folosesc ca strategii de învăţare cooperarea în grup sau în echipe şi competiţia ca „formă motivaţională a afirmării de sine în care individul rivalizează cu ceilalţi"7. În cadrul jocului matematic „Rezolvă!" am utilizat metoda grupurilor interdependente Jigsaw (mozaic) ca pe o practică a învăţării .unul de la altul . I. a unor trăsături pozitive de caracter. Prin jocul didactic matematic se ajunge la o conduită cooperant-participativă ce presupune formarea unor deprinderi şi obişnuinţe de convieţuire în colectiv. „Pedagogie". exerciţii de calcul mintal în „Rezolvă exerciţiul meu/". Conduita de cooperare vizează dorinţa realizării unei activităţi comune bazată pe ajutor reciproc. 491.. Se folosesc exerciţii de numărare în „Numără mai departe".1981.deprinderilor. „Învăţarea în şcoală". consecvenţă.. altruism). Ed. 4. acceptând ideea „îmbinării inteligenţei şi eforturilor individuale cu inteligenţele şi eforturile grupurilor"8. Tema a fost împărţită în sub-teme. de a fi operativ în îndeplinirea sarcinilor.la tema „Ordinea operaţiilor cu numere naturale". ordinea efectuării operaţiilor de adunare. Elevii lucrează în echipe într-o manieră structurată şi interactivă. AH. 7 8 Ausubel. scădere şi înmulţire. ordinea efectuării celor patru operaţii. P. Bucureşti. de a adopta o conduită disciplinată ceea ce facilitează formarea şi stabilizarea unor trăsături de voinţă şi caracter (sinceritate. P. Accentul a căzut pe cooperare. Bucureşti.. 95 . D. 176.. p. Bontaş. autodepăşire. principialitate. D. Am observat că şcolarul mic are disponibilitatea de a lega uşor relaţii cu colegii. F.

Dacă verificarea se face în scris. Lucrul pe grupe nu înseamnă muncă în grupe de nivel. Fiecare elev face parte din grupa care i se potriveşte cel mai bine (sub aspectul cooperării în învăţare). Fiecare elev îşi aduce contribuţia pentru a realiza sarcina. atunci itemii corespunzători jocurilor matematice sunt formulaţi în aşa fel încât fiecare elev să lucreze cât îi permite pregătirea sa. diferenţierea verificării pregătirii elevilor (oral şi în scris) Se realizează o dispoziţie tonifiantă şi optimistă la elevi. Pentru a se obţine randamentul maxim din partea fiecărui elev se diferenţiază procedeele de lucru astfel: 1.În grupurile de experţi sunt elevi cu abilităţi relativ omogene. reţinând la rândul lor explicaţiile colegilor. Totul se realizează sub îndrumarea directă a învăţătorului care proiectează activitatea de realizat. dacă în verificare se începe cu ascultarea fiecărui elev de la nivelul său. 96 . o conduce şi o evaluează. După ce au rezolvat sarcina „experţii" se întorc în cadrul grupului „mamă" şi le explica şi celorlalţi. Dificultăţile trebuie să apară gradat pentru că altfel scade interesul elevului pentru matematică. înlocuieşte emulaţia între elevi cu colaborarea.

priveşte. demonstraţie (bazate pe explicaţii). . apelând la învăţător doar când au nevoie. materialele ilustrative (planşele. ca mijloc de sprijinire a muncii independente. îndeaproape de învăţător. . Alegerea metodelor.conţinutul ştiinţific. . prin angajare în descoperire). Sarcina didactică este adaptată la posibilităţile aptitudinale. prin strategia motivării prin mărirea valenţelor afective ale activităţilor ludice (prin implicarea elevului în mai mare măsură. personalizarea în timpul jocului matematic . reproduce). culorile orientarea şi controlul atenţiei. deductive (prin trecerea de la noţiuni la exemple).mediul psihologic. 97 comunicarea verbală. mijloacelor didactice. schemele. . la nivelul intereselor cognitive. combinarea optimă dintre ele asigură eficienţa în munca şcolară.metode folosite. săgeţile. formelor de grupare a elevilor. . la ritmul şi la stilul de învăţare al elevului. Necesitatea individualizării în activitatea din timpul jocului matematic se datorează existenţei deosebirilor dintre elevi sub raportul dezvoltării psihice. inductive (prin trecerea de la particular la general). Se realizează mai uşor unitatea dintre concret şi abstract. individualizarea . Ceilalţi sunt îndrumaţi. desene. procedeelor. 3. expozitive (prin receptare: ascultă. scheme. pot folosi şi materialul didactic. prin strategia motivării prin performanţe şcolare (prin ridicarea nivelului de aspiraţie privind angajarea elevilor în rezolvarea unui număr mai mare de situaţii problemă).adaptarea sarcinii jocului la posibilităţile fiecărui elev. învăţarea diferenţiată prin jocul matematic. euristice (prin semidirijare.standarde de performanţă. 4.2. sublinierile. fişe de lucru pentru completare. algoritmice (prin dirijare detaliată). sensibilizarea elevilor la învăţarea progresiv eficientă). Un rol important în realizarea jocului matematic îl au: contrastante). grafice colorate. folosite în captarea. asigurarea trăiniciei cunoştinţelor. comunicarea nonverbală.trecerea de la un joc pentru toţi la un joc pentru fiecare. Elevii care înţeleg repede ce au de făcut lucrează singuri. dintre elementele teoretice şi cele practice prin strategii imitative (bazate pe model). Personalizarea prin jocul matematic vizează.

folosind mijloacele audio-vizuale. Folosindu-se strategiile de realizare a jocului didactic matematic cele mai adecvate. între ciclul primar şi cel gimnazial. elevii realizează obiectivele stabilite. de uşurare a 98 .fişele dezvoltare). de Capitolul IV.distribuirea echilibrată a sarcinilor şi diferenţierea acestora (fiecare elev să se simtă util şi responsabil de ce face potrivit ritmului propriu de lucru şi posibilului volum de muncă). Dacă folosim jocul ca activitate didactică în clasele I-IV atunci copiii se vor bucura de continuitate între şcoală şi grădiniţă.prezentarea conţinutului în maniera în care cuprinde elemente de noutate. .alternanţa momentelor care solicită un efort maxim cu cele relaxante. . de muncă independentă (de recuperare. . Ipoteza şi obiectivele cercetării Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare este: dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND STIMULAREA ELEVILOR DIN CICLULU PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC 4. de surpriză.1. de consolidare..

cunoscută fiind capacitatea redusă de efort a micilor şcolari. vor observa numerele care lipsesc. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei 99 . 4. Introducerea jocului în însăşi structura lecţiilor constituie şi un mijloc de prevenire precum şi de înlăturare a oboselii. mai receptivi şi vor recunoaşte cu uşurinţă aceste elemente. tablei împărţirii. dezvoltarea gândirii divergente şi convergente. culorilor. utilizând jocul didactic: • • • • • • cunoaşterea nivelului de pregătire intelectuală a elevilor şi stabilirea performanţei individuale. teste. Dacă folosim jocul matematic în probele de evaluare a cunoştinţelor atunci elevii vor fi mai captivaţi şi mai interesaţi să rezolve exerciţiile prezentate sub formă de joc. ca exerciţii ale minţii. Obiectivele majore pe care mi-am propus să le urmăresc vor fi reflectate şi în activităţi desfăşurate. atunci elevii vor fi mai atenţi. socializarea elevilor prin utilizarea metodei lucrului în echipă. în condiţiile unor satisfacţii evidente.2. dacă pe parcursul orei de matematică este folosit cu regularitate jocul matematic atunci elevii îşi vor însuşi noile cunoştinţe cu facilitate. În concluzie. În învăţarea tablei înmulţirii. proiecte. de a construi ei înşişi jocuri noi. dacă folosim jocul didactic matematic atunci elevii vor învăţa mai uşor şi într-un mod atractiv să efectueze operaţii de înmulţire prin adunare repetată şi să scadă pentru a obţine câtul unei împărţiri. mărimilor. dezvoltarea limbajului matematic. vor manifesta nevoia de a se informa mai mult.procesului adaptării la specificul muncii de învăţare şcolară. Folosind jocul didactic matematic în activitatea de învăţare a figurilor geometrice. vecinii numerelor cu un efort mai mic în aparenţă. elaborarea şi implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic pentru creşterea performanţelor în învăţare. cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formativ-educative ale jocului didactic.

dacă finalizează sarcina de lucru. atitudinea pe care o au în timpul jocului didactic dar şi a altor activităţi. formarea priceperilor şi deprinderilor de lucru. Pe tot parcursul experimentului voi urmări modul în care elevii prezintă judecăţile.Calculează câturile şi descoperă greşeala! 24 : 4= 36 : 6 72 : 8= 64 : 8 12 : 2 : 2= 15 : 5 30 : 5 : 3= 20 : 10 3.investigaţie. de control).a) Află câtul numerelor din interiorul triunghiului! 100 . La grupul experimental sa utilizat jocul didactic. pentru însuşirea algoritmilor.Cauta perechea! 2. Subiectele evaluărilor sunt de nivel identic. iar la grupul de control alte metode didactice. în cadrul procesului instructiv educativ.. accesibilă şi plăcută de învăţare. am întreprins o mini . În aprecierea elevilor am avut în vedere descriptori de performanţă. la unitatea de învăţare . Obiectivul investigaţiei l-a constituit proiectare şi experimentarea (parţială) a câtorva jocuri didactice matematice la clasa a III-a.Împărţirea numerelor naturale 0-100”. un program intensiv de lucru cu elevii celor două grupe (echivalente ) de câte 18 elevi fiecare (experimental. sumativă). Evaluare predictiva 1. elaborează soluţii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.Calculează suma dintre jumătatea şi sfertul lui 20! 4. Realizat pe durata acestui capitol experimentul cuprinde evaluări (predictivă. Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt cum influenţează jocul didactic obţinerea performanţei şcolare şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte.Observând efectul jocului didactic asupra motivaţiei elevilor şi eficienţa sa ca modalitate activă.

capacitatea de a crea o problemă simplă.măsura în care stăpânesc limbajul matematic. sfertul şi suma dintre ele. – află jumătatea. calculează trei exerciţii. FB – găseşte toate perechile. calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului şi B – găseşte patru perechi. folosind exerciţiul. află jumătatea. – calculează un exerciţiu. calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului. 101 .verificarea tablei împărţirii. compune o problemă. află jumătatea şi sfertul. S-a urmărit: . Calificativele au fost acordate astfel: S – găseşte două perechi. – – – – – – – calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului. . calculează toate exerciţiile şi descoperă greşeala. .b)Compune o problemă care să se rezolve prin operaţia efectuată .

Calculează şi compară câturile obţinute: 42 : 2 □ 93 : 3 2. . . . după ce vorbeşti cu ele! Din suma numerelor 18 si 32 ia câtul dintre triplul lui 6 si jumătatea lui 4.. Pentru grupul de control: 1. Află necunoscutele: a x 5 = 85 b x 3 = 96 2 x c = 74 5. Efectuează respectând ordinea operaţiilor: 4x5:2x4:8= 3.De vorbă cu matematica” Sunt scrise patru cuvinte din limbajul matematic care te-ar putea orienta în calcul.Continuă dacă poţi!” – joc didactic cu sarcina didactică: Calculează! 3x6:2x4:4= 3.Te rog verifică-mă!” – joc didactic cu sarcina didactică: Ajută-l pe Ionel să găsească eroarea! 66 : 2 = 32 98 : 3 = 32 42 = 82 : 2 4. iar tu poţi afla numărul lor de fiecare dată! a x 4 = 84 5 x b = 125 396 = c x 3 5. Calculează şi verifică: 77 : 7 = 4. ..Evaluare sumativă I. .. Pentru grupul experimental: 1.. Calculează folosind semnificaţia terminologiei matematice: 89 : 8 = 75 : 5 = 102 . Descoperă-le şi scrie ce obţii. II.Cât a ronţăit veveriţa?” O veveriţă a ronţăit multe alune..Suflă vântul semnele” – joc didactic cu sarcina didactică: Găseşte semnul suflat de vânt după ce rezolvi! 36 : 3 □ 24 : 2 2.

Descriptori de performanţă: S – calculează un cât la prima cerinţă – respectă ordinea a două operaţii pe care le efectuează – găseşte eroarea la un exerciţiu (prin probă) – află o necunoscută – rezolvă o parte din problemă B – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a trei operaţii şi calculează – găseşte eroarea la două exerciţii (prin probă) – află două necunoscute – rezolvă problema FB – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a patru operaţii şi calculează – găseşte eroarea la trei exerciţii (prin probă) – află trei necunoscute – rezolvă problema şi o scrie sub formă de exerciţiu 4. Analiza şi interpretarea rezultatelor S-au obţinut rezultatele: . O4 – să afle factorul necunoscut.Din diferenţa numerelor 91 şi 17 ia câtul dintre dublul lui 9 şi jumătatea lui 12.3. Obiective operaţionale: O1 – să calculeze şi să compare. O2 – să calculeze respectând ordinea efectuării operaţiilor.la evaluarea predictivă 103 . O5 – să rezolve problema. O3 – să efectueze proba împărţirii.

11 I 1 5.44 FB 6 33. am constatat că diferenţele sunt nesemnificative.55 S 3 16.88 B 8 44.11 B 7 38.88 Am constatat că ambele clase au în componenţa lor elevi care sunt dezvoltaţi normal din punct de vedere intelectual. .la evaluarea sumativă 104 .66 S 2 11.33 FB 7 38. Luând în considerare gradul de realizare al obiectivelor propuse în evaluarea predictivă.Grup de control Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) Grup experimental Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) I 2 11.

ceea ce reiese că jocul didactic are rol benefic în sporirea eficienţei lecţiei de matematică.55 %) din grupul de control 8 elevi au FB (44.44 %) Diferenţa între rezultate este vizibilă.Analizând rezultatele constat că: din grupul experimental 10 elevi au FB (55. în favoarea grupului experimental.5) 1 VI2 Performanta scolara S B FB 1(1.5) 7(7) 10(9) 2(1.5) 1(0.5) 3 7(7) 14 8(9) 18 Total 18 18 36 Sunt date calificative şi pot realiza histograme cu bare şi diagrame circulare (grafice tip Plăcintă) 105 . Realizez un plan experimental de tipul 2 x 4 utilizateVI Metode Jocul didactic Alte metode didactice I 0(0.

106 .

Având date neparametrice pot folosi tehnica lui X². (o ipoteză statistică.l) = 3 x l = 3 x2 = 7. ce urmează să fie admisă sau respinsă. o tehnică de comparaţie între cele două grupuri pentru a evidenţia diferenţele semnificative între ceea ce observăm în realitate (distribuţia reală) . Nu există o legătură între metodele utilizate în orele de matematică şi performanţa şcolară a elevilor.Fo .l) x (2 . pe bază de calcule).55 107 . Ipoteza de la care am plecat a fost:Dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare. • Calculez pe X² după formula: Fa se calculează prin regula de trei simplă: Calculez gradul de libertate: (numărul de coloane -1) x (numărul de rânduri -1) (4 .şi ceea ce aşteptăm din punct de vedere teoretic (distribuţia teoretică) . Introduc ipoteza de nul (Ho).Fa.

• Exprimă rezolvarea într-un singur exerciţiu. Rezultă că există o legătură între utilizarea jocurilor în învăţământul primar şi performanţa şcolară a elevilor (în urma calculului de probabilitate.• Urmăresc nivelul de semnificaţie pentru testul HI PĂTRAT. • Schimbă întrebarea problemei şi o rezolvă. Am arătat că se poate demonstra eficienţa unei metode didactice în vederea utilizării ei la clasă pentru creşterea performanţei şcolare. fără a mai redacta planul de rezolvare. exerciţii-joc şi exerciţii pe fişe de aprofundare cu sarcini de genul: • Calculează câtul numerelor date. Elevii din grupul experimental şi cei din grupul de control. • Stabileşte ordinea operaţiilor. învăţătorului revenindu-i sarcina de a explica şi îndruma acolo unde este cazul. 108 . • Compune probleme după expresia dată. o accept şi resping Ho (ipoteza de nul). • Compară câturile obţinute folosind unul din simbolurile: <.. apoi calculează. • Calculează şi verifică prin probă. • Observ că valoarea lui X este mai mare decât valoarea lui 3 (în tabel) – decât pragul de semnificaţie din tabelul dat. Fişele exerciţiu cuprind exerciţii gradate şi adaptate pentru toţi elevii făcând referire la cunoştinţele de bază. Fişele de muncă independentă pot fi individuale pentru a permite evoluţia copilului în ritm propriu. =. • Completează enunţurile . în funcţie de disponibilităţile fiecăruia şi de lacunele existente. care au obţinut I şi S sunt antrenaţi în jocuri didactice. ! • Află factorul necunoscut: • Compune o problemă după expresiile date.. ipoteza de cercetare este confirmată). >. Cei care au obţinut B şi FB rezolvă sarcinile din fişele de dezvoltare de tipul: • Află necunoscuta din paranteze sau dintr-un şir de calcule. X² este semnificativ. am dreptate cu privire la ipoteza formulată la început (ipoteza de cercetare). • Găseşte două modalităţi de rezolvare a problemei.

.dezvoltarea psihică a copiilor. . . cât şi obţinerea de performanţe cu cei care dovedesc posibilităţi deosebite. formarea personalităţii lor. Concluzii şi propuneri Ideea de bază ce m-a condus la abordarea prezentei teme a fost aceea a necesităţii asigurării succesului şcolar al tuturor elevilor.asigurarea succesului fiecărui elev. jocul determinând un continuu fond emoţional stenic. . Folosind jocul didactic se asigură: . potrivit posibilităţilor intelectuale în jocuri didactice cu sarcini accesibile fiecăruia.verificarea şi retroinformaţia asupra nivelului de însuşire a unor cunoştinţe şi deprinderi (jocul didactic îndeplinind astfel funcţia diagnostică şi prognostică asupra pregătirii elevilor). de plăcere. Rezultatele obţinute depind şi de alegerea şi folosirea metodelor de lucru. adaptarea la cerinţele mereu crescânde ale şcolii. .4. În învăţământul primar. . . 109 .exersarea efortului voluntar. În special în clasele mici.pregătirea elevilor pentru autoinstruire şi autoeducaţie prin influenţa decisivă a jocului în conducerea şi luarea în stăpânire a propriului comportament.motivaţia pentru învăţare prin succesele ce se înregistrează. am posibilitatea să-i antrenez. . Prin folosirea jocului didactic în lecţii se realizează sarcini ale procesului formativ. . satisfacţie. potrivit ritmului si disponibilităţilor sale. atât al celor care întâmpină dificultăţi la învăţătură. jocul pregăteşte condiţiile pentru învăţarea activă şi pentru conduita efortului.4.formarea unor deprinderi de muncă intelectuală.stimularea încrederii în sine.accesibilitatea noţiunilor fundamentale matematice pentru toţi elevii. jocul poartă în sine germenii propriei depăşiri şi angajări pe alte planuri de acţiune. angajându-i în realizarea sarcinilor didactice diferite ca grad de dificultate. Altfel spus. dar care să-i solicite progresiv.participarea activă a copiilor la propria formare. . Cunoscând bine elevii clasei pe care o conduc. învăţarea este activitatea centrală ce solicită întreg potenţialul psihic şi fizic al copilului.rezolvarea conflictelor între ceea ce se doreşte şi ceea ce se poate.

Şcoala reprezintă mai mult decât jocul. 110 . al ajustării propriului comportament cu al celorlalţi. înainte de orice. a vieţii umane în general. când şi cum să-1 integrăm în practica predăriiînvăţării. Jocul. se poate realiza expansiunea acestora prin adăugarea de elemente creatoare. unde. în jocul didactic trebuie să se urmărească permanent menţinerea unei unităţi strânse între laturile sale componente (conţinut. Ne rămâne. Virtuţile sale formative pe tărâmul educaţiei reprezintă o certitudine. sarcină didactică. a reuşitei şi a atitudinii în faţa eşecului. În scopul realizării obiectivelor prevăzute în programele şcolare. dar fără echilibrul adus de joc ea nu are eficienţă. În cazul în care se reia acelaşi joc de prea multe ori. să discernem: cât. activitatea specifică copilăriei. am desprins ideea că acesta reprezintă un veritabil antrenament de integrare socio-morală punând problema competiţiei. reguli. elemente de joc şi material didactic). jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor şi ca procedeu didactic de realizare a obiectivelor operaţionale specifice conţinuturilor . apare plictiseala. Eficienţa dovedită a jocului didactic nu înseamnă că această metodă exclude folosirea celorlalte metode specifice activităţilor de învăţare. În cadrul procesului de învăţământ. Jocul poate constitui o manifestare a forţelor în acţiune la copil. nouă. apariţia unor dispute. nerespectarea regulilor. Utilizarea unei game variate de jocuri alese cu discernământ. Folosirea metodelor şi procedeelor active în desfăşurarea jocurilor didactice a demonstrat că elevii sunt determinaţi să înţeleagă în mod conştient şi să aplice corect cunoştinţele în rezolvarea sarcinii didactice. Consider că numai atunci jocul îşi va dobândi întrutotul legitimitatea pe care o merită pe deplin în actul învăţării. Jocul este o permanenţă a vieţii copilului. ne ajută să-i cunoaştem natura şi năzuinţele mai bine decât orice altă activitate. Cerând elevilor să creeze şi ei variante de joc. în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărui colectiv de elevi. Se pot semnala uneori o serie de consecinţe nedorite privind folosirea jocului. cadrelor didactice. legate de comportarea nesatisfăcătoare a elevilor: prea zgomotoasă. proprii actului învăţării. îndrumate de învăţător. să fie educaţi. acceptarea cu greu a înfrângerilor. originale.Din experienţa acumulată prin practicarea jocului didactic în activitatea instructiveducativă. duce cu certitudine la formarea unor deprinderi trainice. Elevii ciclului primar au nevoie.

prilejul învăţătorilor să fixeze cunoştinţele şi deprinderile corespunzătoare şi în acelaşi timp.angajează afectiv şi atitudinal elevii. . • Jocul didactic este un mijloc eficient de activizare a întregii clase prin conţinutul său şi modul de desfăşurare pentru că: elementele de joc). pe cei cu o gândire lentă. de echipă. M-am orientat spre jocuri ce solicită procesele psihice şi însuşiri ale personalităţii dezvoltă spiritul de întrajutorare.mobilizează resursele psihice ale copiilor. . • valorificarea jocurilor didactice la maximum. şcolarului mic. consolidează şi dezvoltă deprinderi de muncă organizată. să realizeze feedback-ul imediat. revenind pe traseul didactic cu ajustările necesare în pregătirea elevilor. dând astfel. antrenează pe cei pasivi în activitatea intelectuală. propun: • ca manualele şcolare să conţină jocuri didactice specifice fiecărui capitol din programă. Consider că este necesar să acordăm jocului didactic un spaţiu larg în ansamblul metodelor destinate învăţării şcolare din considerente ca: • Jocul didactic este calea spre apariţia motivaţiei intrinseci în învăţare pentru că: . În scopul îmbunătăţirii şi perfecţionării procesului predării şi învăţării cunoştinţelor la obiectele de învăţământ. prin intermediul jocului didactic. sunt valorizate elementele pozitive ale fiecărui elev. stimulează puterea de investigaţie şi cointeresare continuă (prin 111 . în formă individuală sau de grup trebuie să se realizeze în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale şcolarilor mici. elevii se familiarizează cu generalizări în contexte cât mai variate. . Consider mai eficiente jocurile didactice orale.Abordarea interdisciplinară a jocului didactic permite transferul şi rezolvarea de noi probleme ivite în jocurile didactice. deoarece prin acestea comunicarea încurajează pe cei timizi.stimulează interesul cognitiv al şcolarului mic. formează.asigură participarea creatoare a elevilor în rezolvarea sarcinii didactice.

nu trebuie să se facă educator“ (C. am urmărit să pledez pentru necesitatea valorificării maximale a resurselor intelectuale şi moral-comportamentale ale acestei forme de activitate la clasele I – IV. aceea de a descoperi. „Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa. Salzmann) 112 . experimenta şi promova cele mai potrivite structuri. oameni de ştiinţă. Pentru aceasta se impune din partea tuturor învăţătorilor. formule şi soluţii.avem de înfăptuit o sarcină importantă.G. ne edificăm asupra evoluţiei şi ritmului în care progresează însuşirea cunoştinţelor matematice pe baza jocului didactic.cadre didactice. racordarea permanentă a preocupărilor la cerinţele învăţământului actual. alături de pasiune şi răspundere profesională. Împreună . Convinsă personal de valenţele formative ale jocului didactic cu conţinut matematic. cercetători . să asigure o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. disponibilităţile spirituale în etapa actuală.Analizând şi comparând rezultatele pe care le obţin elevii de la o etapă la alta. pentru a face din şcoala românească o instituţie care să valorifice în cel mai înalt grad.

Ed. 12. 7. 5. E..Revista de pedagogie” nr. Bucureşti. Bunescu.. – Matematică pentru bunul învăţător. Bucureşti. Bucureşti. şi Robinson.. Edit. 1983. V. Strategii de predare-învăţare. Ionescu. M.P. Cristea. Bucureşti. Programele şcolare în contextul reformei. O introducere în psihogia pedagogică. 1996. Pedagogie generală. C. 2002. 11. Ausubel.. învăţământul primar Editura Gheorghe Alexandru.D. Planurile de învăţământ în . în . I. creativitate şi spontaneitate în condiţiile unui proces didactic formativ. Editura Didactică şi Pedagogică. ERCPres.12 / 1988. Bucureşti. Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă.. 2. 10. 2003.Tribuna învăţământului”.Învăţământul în antecamera reformei”. Joiţa.. 113 . Iaşi 1998. Proiectarea – rigoare. Editura Porto-Franco. G. F. Asaftei. Cucoş. Dăncilă. Al. Ghid de pregătire a examenului de definitivat la matematică. 3. 6. Cristea. S. 2001. 13. Cerghit. în . P.. Dinuţă. Universităţii din Piteşti. 1991. S. AH.. U.1-2/ 1993 şi nr..Polirom. Ed. nr.11/1994.. ”Psihopedagogie ”Ed. E. N. 8.. Craiova. Galaţi . 1982. Ed. E.. 9. Ştiinţifică. 1994. 2004. Didactica aplicată. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. învăţători/institutori. partea I. I. 4. – Metodica predării matematice la clasele I-IV. Caba. I. 1992. Crişan. Învăţarea în şcoală. Bucureşti. Dăncilă.Bibliografie 1.. Bontaş.. Pedagogie.

P.T. M. Muster. 23. Concepţii şi strategii. Radu. D. Georgescu. ***M. M .. Bucureşti. 21. Craiova.D. Neacşu. 1979. Editura Didactică şi Pedagogică.E. 22. Craiova. Curriculum. 24. Evaluare.N.. I. 17. 1985. Psihopedagogie şcolară. M. Învăţământul diferenţiat. Decizie şi inovaţie în învăţămân. Jurca. Editura Didactică şi Pedagogică. Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ Editura Litera. . 19. gradul I şi studenţi. 1999..N. Stoica.N. Singer. – Cum rezolvăm probleme de aritmetică Editura Transpres . Bucureşti..14. atribuţii. 114 . D. Programe şcolare. Buletinul informativ. A . Editura Scrisul Românesc.. G.E. 16. M. L. MEN. 1982. şi Stoica.. Preoteasa Editura Corint.lea. Planuri – cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar coord. Stoica. Consiliul Naţional pentru Curriculum. L. Bucureşti. Necesitate.Metodica predării matematicii la clasele I-IV.. Bucureşti 1988. 18. Bucureşti 1988. Pedagogie pentru definitivat.. activitate SNEE. ***M. Editura Gheorghe Alexandru. E. Vlăsceanu. Bucureşti. I. gradul al II. 1997. Programul de formare al profesorilor. Cerchez..E. ***M. 15. Stoica. 20. M. 1994. D.

elevii îşi caută căsuţa care trebuie să aibă desenată pe lacăt aceeaşi figură. Jocul: „Ce formă ai primit?” Scopul: Fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice: (cerc. dezvoltarea atenţiei şi formarea unei atitudini disciplinate în joc. cheile se pot schimba de mai multe ori. La un semnal dat de învăţător. Desfăşurarea jocului: Fiecare bancă reprezintă o căsuţă. de aceeaşi culoare. astfel încât fiecare elev să lucreze cu figuri şi culori diferite. După ce şi-au găsit locul. care are pe partea se sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare. verificarea cunoştinţelor despre culori. Câştigătorii jocului vor fi cei care îşi găsesc în mod corect căsuţa şi care indică corect forma şi culoarea figurii respective. În timpul desfăşurării jocului. Apoi cere fiecărui elev să denumească forma şi culoarea pe care o au figurile lipite pe cheia şi lacătul său. dreptunghi. pătrat. La confecţionarea cheilor. Materialul didactic: Figuri geometrice decupate din carton sau material plastic colorat. lacăte mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite.ANEXA 1 Jocul „Caută-ţi căsuţa!” Scop: verificarea cunoştinţelor privind denumirile formelor şi culorilor predate. învăţătorul va avea grijă ca aceeaşi formă şi culoare să nu aibă mai mult de doi elevi. fie ajutat de clopoţel. cu ceea pe care o are cheia lui. triunghi). copiii se aşează pe banca respectivă şi pun cheia alături de lacăt. Se împart copiilor cheile de carton. fie verbal. Câte un exemplu mai mare din fiecare figură pentru învăţător. Pe fiecare „căsuţă” se aşează un lacăt mare pe care este desenată o figură geometrică colorată. cu figura geometrică în sus. Învăţătorul trece printre bănci şi verifică dacă împerecherea cheie lacăt s-a făcut corect. În sala de clasă vor fi aşezate la loc vizibil imagini ale unor obiecte asemănătoare cu figurile geometrice: Cerc – cerc 115 . formarea priceperii de a compara după criteriul formei şi al culorii Material didactic: pentru fiecare copil câte o cutie confecţionată din carton.

Astfel. învăţătorul va lua figura de la primul elev şi o va da vecinului. care rămăsese fără figură. Apoi va indica numele unuia dintre obiectele afişate în clasă. Elevii care au figura geometrică asemănătoare (pătratul) trebuie să ridice mâna sus (figura). ANEXA 2 Una este luna Hai să zicem unu Una este luna Hai să zicem unu Să se facă doi. ultimul elev va da figura lui ultimului elev. În timpul jocului (ambele variante) figurile se pot schimba. batista. Acesta o primeşte. elevii care au o figură asemănătoare cu obiectul indicat se vor aşeza în dreptul lui. dar o dă mai departe de a lui (vecinului său). astfel încât schimbul să se facă rapid. Pot fi folosite ambele variante. fără dezordine. Două mâini copilul are. Hai să zicem doi Să se facă trei Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are. Una este Luna. de exemplu. Jocul se poate desfăşura în continuare. 116 . După ce figurile au fost schimbate între toţi elevii. La schimbarea scaunelor între elevi. Variantă: Obiectul poate fi arătat cu un beţişor. La o bătaie din palme a învăţătorului. apoi fiecare dintre aceştia va spune ce culoare are figura sa.Batistă – pătrat Carte – dreptunghi Cravată – triunghi Desfăşurarea jocului: învăţătorul împarte elevilor figuri geometrice desenate în aşa fel ca fiecare să primească câte o figură. învăţătorul va acorda atenţie bunei organizări. Una este Luna.

parcă e un băţ Şugubăţ Poartă chipiu tras Cu cozorocul pe nas. Desfăşurarea jocului: Copiii caută şi fac mişcările adecvate textului. Hai să zicem patru Să se facă cinci Cinci sunt degete la mână. 2. ANEXA 3 Chipul cifrelor 1.Hai să zicem trei. vezi îi cam aşa Cum îl are lebăda. Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are Una este Luna. 3. Să se facă patru Patru roate carul are. Trei crai vin din depărtare. scaun ar părea Cu spătarul în podea 117 . se-ndoaie uşor Pe picior Gâtul. Patru roate carul are. folosind degetele. Una este Luna. a fost un ineluş Pe deget învârtecuş Meşterul l-a rupt în două Să-i dea folosinţă nouă 4.

Variantă: Învăţătorul aruncă mingea unui copil din cerc rostind un număr. Jocul se reia de la început. Se indică de învăţător regulile de desfăşurare a jocului care constau în a număra mai departe. Elevii.6.7. 7 şi invers şi se precizează vecinii numărului prezent la început (6). după ce găsesc cartonaşul cu cifra 6. De pildă. însemnând acestuia cartonaşul său. Materialul didactic: cartonaşe pe care sunt scrise cifrele de la 0 la 9 Desfăşurarea jocului: Elevii primesc câte un cartonaş.9. Acesta va trece în mijlocul cercului. ANEXA 4 Jocul: „Numără mai departe!” Scop: Formarea deprinderilor de a număra în concentrul 0-10.2.5.4. 6. Cel care prinde mingea trebuie să numere mai departe până la 10. lângă el. opt. Dacă numără corect.d. De exemplu.Şi picioarele în sus Cine oare aşa l-a pus Ş. dacă are numărul 5 pe cartonaşul său. apoi se opresc. 118 . Copiii. Numerele vor fi aşezate în ordine crescătoare şi descrescătoare 5. va număra mai departe numerele de pe cartonaşele copiilor aflaţi în dreapta lui. Acesta va trebui să iasă din cerc şi să numere mai departe începând cu numărul imediat următor celui indicat pe cartonaşul său. locul meu îl va lua”. etc. vor rosti: „Dacă ştie număra. până când elevii învaţă să numere bine.3. pun deasupra lui cartonaşele cu cifra 5 şi sub el cel cu cifra 7. să-l aşeze pe bancă şi. un singur elev nu va primi cartonaş. Ei sunt scoşi în faţa clasei şi aşezaţi în cerc după ordinea numerelor indicate pe cartonaşe: 0. numerele vecine. învârtindu-se în joc. Cel din mijloc se adresează unui copil din cerc (la alegere) „Numără mai departe!”. Jocul: „Caută vecinii” Scop: Formarea deprinderii de număra conştient de la 0 la 10. dezvoltarea atenţiei. se spune 6.a.8. ia locul celui din mijloc. şase.m. Materialul didactic: cartonaşe cu numerele 0-10. iar elevii trebuie să găsească cartonaşele cu numerele corespunzătoare. 20 sau 30.1. ţinând seama de numărul indicat pe cartonaş. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul spune un număr. şapte.

ANEXA 5 Jocul: „Vântul a luat semnele” Subiectul: Adunări şi scăderi în concentrul 0-10. Clasa I Desfăşurarea jocului: Pe tablă se află desenate mai multe pătrate, într-o configuraţie precum cea din pagina următoare. Pătratul mai mare din mijloc va constitui punctul de plecare al jocului. În aceste pătrate sunt scrise mai multe cifre între ele nu se găsesc semnele plus sau minus, fiindcă au fost luate de vânt şi împrăştiate. Acest joc se poate folosi şi pentru alte concentre numerice, utilizând toate semnele operaţiilor aritmetice. Când elevii stăpânesc bine operaţiile aritmetice, sunt lăsaţi să stabilească singuri semnele aritmetice, fără a fi sprijiniţi cu sugestii. Li se indică doar că rezultatul final trebuie să fie egal cu cel de la care a pornit jocul.

Pentru a-i ajuta să le găsească locul, când am folosit la clasă acest joc, le-am relatat copiilor o mică întâmplare: Într-un autobuz s-au urcat la capăt de linie 5 călători. La prima staţie au mai urcat 3, iar la următoarea au coborât 2 şi aşa mai departe, până ce se ajunge la ultimul număr din ultimul pătrat, urmărindu-se direcţia indicată de săgeţi. 119

Elevii vor scrie semnele în dreptul numărului respectiv. Se orientează atenţia copiilor spre faptul că rezultatul final este egal cu numărul de la care s-a pornit jocul. Independent elevii vor scrie pe caiet coloanele de exerciţii care rezultă. Jocul: „Aşează-mă la culoarea mea!” (construire de submulţimi având drept criteriu culoarea) Scopul: sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la separarea pieselor după criteriul culorii; Materialul didactic: piese albastre, galbene şi roşii din trusa LOGI I Desfăşurarea jocului: Pentru a da coloratură jocului se pot introduce unele elemente specifice, ca de pildă chemarea copilului care va exercita sarcina stabilită de către ursuleţ sau de către piticul Barbă - Cot, etc. Pe bănci sunt trasate trei cerculeţe de culori diferite, de preferinţă cele care corespund culorilor pieselor. Învăţătorul solicită copiii să observe că „jucăriile” lor au culori diferite şi fiecare trebuie să-şi caute căsuţa ei: cele roşii la căsuţa roşie, cele galbene la căsuţa galbenă, etc. Copiii aleg piesele roşii şi le aşează în cercul roşu. Se observă că piesele rămase pe masă au două culori diferite: unele galbene şi altele albastre. După ce toate piesele galbene au fost şi ele aşezate în cercul galben, pieselor rămase le revine ultimul cerc. Se recunosc mulţimile formate şi se denumesc cu termenul corespunzător. Se cere copiilor să închidă ochii şi se schimbă între ele cele două cercuri. Copiii sunt puşi să recunoască schimbarea făcută şi jocul se repetă. La reluarea jocului, se schimbă ordinea de separare a pieselor. Copiii vor observa că, deşi piesele au aceeaşi culoare, ele diferă prin formă, mărime şi grosime. Echipele de copii trec succesiv pe la fiecare mulţime de piese pentru aşi întregii observaţiile. ANEXA 6 Jocul: „Trenul – cu o diferenţă” Scopul: sesizarea cu ajutorul conjuncţiei şi negaţiei deosebirile dintre caracteristicile a două piese între care există o singură diferenţă şi numai una (negaţia unui singur atribut); Mijloace didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, modelarea. 120

Învăţătorul anunţă jocul şi se implică în desfăşurarea lui. Se formează un tren din piesele trusei (vagoane), care trebuie să se deosebească între ele printr-o singură caracteristică. Se alege o piesă ca locomotivă, un şef de tren (conducătorul jocului), la propunerea învăţătorului se alege „locomotiva” – piesă în formă de dreptunghi – mare, gros şi albastru şi se aşează pe bancă; se explică apoi modul de lucru. Locomotivei îi vor fi ataşate vagoane; primul vagon se va deosebi de locomotivă printr-o singură caracteristică (ex. culoarea). Deci, după locomotivă se aşează piese în formă de dreptunghi, mare, gros şi roşu. Se desfăşoară apoi jocul, copiii plasează rând pe rând vagoanele, vagonul următor fiind piese în formă de pătrat, mare gros şi roşu (deosebirea: forma). Următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, gros, roşu (diferenţa de mărime)m următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, subţire şi roşu (diferenţa de grosime ş.a.m.d.). Vagoanele pot fi aşezate de o parte şi de alta a locomotivei pentru că locomotiva poate duce trenul în două părţi, înainte şi înapoi. De fiecare dată copiii subliniază acţiunea stabilind deosebirea faţă de piesa precedentă. Dacă se aşează piesa în formă de pătrat mic şi roşu după piesa în formă de pătrat mic, gros şi roşu se va motiva astfel: vagonul nu are aceeaşi grosime (negaţia), dar are aceeaşi formă, mărime şi culoare. Trenul format poate arăta astfel:

Se întâmplă la un moment dat trenul să nu mai poată fi format deoarece vagoanele existente nu pot fi ataşate la nici unul dintre capetele trenului, pentru că nu îndeplinesc condiţia cerută, în acest caz se efectuează „manevra” care are ca scop plasarea cât mai multor vagoane. După plasarea tuturor vagoanelor şeful de tren, după o ultimă „revizie” dă cale liberă trenului. În altă variantă, jocul poate fi desfăşurat între echipe, având caracter de întrecere, folosind trusa LOGI I sau trusa LOGI II. Jocul: „Găseşte jocul potrivit”. Scopul: Familiarizarea copiilor cu procedeul de a forma grupe pe baza unei însuşiri (proprietăţi caracteristice) precum şi intuirea operaţiilor cu două mulţimi (grupe care au şi

121

după caz în felul următor: „Aşez aici (1) această piesă pentru că este piesă în formă de triunghi şi piesă mică-intersecţia”. Se trece la instruirea materialului – se constată că toate piesele au aceeaşi grosime (sunt subţiri). După ce toate piesele sunt la locul potrivit. realizând astfel intersecţia. Se repetă problema de către copii până se reţin datele ei. Se anunţă tema: „Aşează toate piesele în formă de triunghi în cercul roşu şi toate piesele mici în cercul verde!”. Strategia didactică: conversaţia. succesiunea. „aşez această piesă aici pentru că este mică dar nu este piesă în formă de triunghi (diferenţa în 2 )”. „aşez această piesă aici (4) pentru că este piesă în formă de triunghi nici piesă mică (complementara reuniunii) în (4)”. fiind intersectate. Pe bancă se aşează cele două cercuri. se execută joc de probă. Mijloacele didactice: piese subţiri din trusa LOGI I. Problemele sunt în aşa fel formulate încât nu rămâne nici un sector vid. exerciţiul. două cercuri din sârmă colorată roşu şi verde.obiecte comune). Se aşează o piesă în formă de triunghi. Vor motiva. avem următorul model: 122 . modelarea. Astfel copiii învaţă să recunoască intervenţia. învăţătorul explicând şi demonstrând în acelaşi timp procedeul de lucru. explicaţia. face parte din cercul roşu fiindcă este mic şi face parte din cercul verde” (1) Deci. Copiii vor aşeza pe rând piesele găsind locul potrivit. de culoare roşie în intersecţie motivând aşezarea lui acolo: „pentru că este o piesă în formă de triunghi. problematizarea. demonstraţia. fiind îndrumaţi cu mult tact de învăţător. mic. diferenţa şi complementara reuniunii a două grupuri. piesa este în formă de triunghi şi piesă mică (1).

jucării. bile. ghinde. Iată acum florile culese de Irina : (Aşează alături un grup de trei flori). Ei se gândesc să pună la un loc florile şi să formeze astfel un buchet pe care să-l dăruiască mamei. a)Adunarea – poate fi intuită pornind de la o problemă. Ovidiu şi Irina au plecat la cules de flori. alune. Material didactic: flori. Vreţi să formaţi şi voi câte un buchet care să aibă tot atâtea flori? 123 . iniţierea copiilor în folosirea unor procedee operatorii care să-i conducă la intuirea adunării şi scăderii (fără a folosi numerele). Iată florile culese de Ovidiu (Aranjează pe masă un grup de patru flori).2.Orice piesă care ocupă unul dintre sectoarele incluse (1. Cu ajutorul întrebărilor învăţătorul îi va ajuta pe copii în conectarea greşelilor: „sunt tot atâtea şi numai piese în formă de triunghi în cercul roşu?”. Problemă: doi fraţi. „Sunt toate piesele mici în cercul verde?”. Exerciţiu – joc: „Învăţăm să socotim!” Scopul: Consolidarea deprinderilor pentru formarea mulţimilor.3) îndeplineşte condiţia de a fi piesă în formă de triunghi sau piesă mică (reuniunea). Piesele pot avea simultan ambele caracteristici: exemplu sectorul 1 (intersecţia). Învăţătorul prezintă copiilor o situaţie practică. verificându-se prin prezentarea unuia dintre cercuri.

etc. alune. 124 . să nu folosească expresii neadecvate sau inaccesibile copiilor. în acelaşi fel. învăţătorul repetă enunţul problemei din ce în ce mai simplificat. să nu anticipeze acţiunile copiilor.. pătrate. b)Scăderea – poate fi intuită cu ajutorul unor probleme similare. mai târziu. copiii (de clasa I) trebuie să ajungă să reprezinte grafic. În acelaşi mod se va proceda folosind mulţimile de ghinde. al căror sens corect nu este încă bine cunoscut copiilor. prin simboluri (cerculeţe. Prin astfel de operaţii se pregăteşte înţelegerea sensului adunării numerice chiar din stadiul în care copiilor nu le sunt cunoscute numerele.Nu se mai dau alte explicaţii. sau „împreună” şi „tot atâtea”. În iniţierea şi desfăşurarea acestui exerciţiu – joc învăţătorul trebuie să manifeste mult tact şi multă răbdare. Se va remarca faptul aceasta are „tot atâtea” câte au cules împreună cei doi.) obiectele mulţimii ce se obţine ca rezultat al operaţiei. Copiii vor lucra în perechi. schematic. rezultatul operaţiei fiind exprimat prin mulţimea formată din obiecte de acelaşi fel (cu cele date) şi. prin astfel de obiecte: buline. În final. fără dificultăţi. „egal” etc. în continuare. efectuarea adunării este un pas firesc. ovale. obţinând astfel „buchetul” de flori pentru mama. Dacă acest proces este bine însuşit de către copii. cu material propriu. etc. Ei vor forma o mulţime cu tot atâtea flori ca a lui Ovidiu şi. apoi individual. o mulţime de flori egală cu cea a Irinei. cerculeţe. Dacă este cazul. etc. Trebuie să evite folosirea unor termeni ca „adunarea”.. arătând mulţimile respective şi accentuând expresiile caracteristice „la un loc”.

care depăşeşte nivelul lor de înţelegere pentru început. una din mulţimi este inclusă în cealaltă. Împărţirea în părţi egale se rezolvă ca o scădere repetată : Problemă: Să se împartă bomboanele din pungă în mod egal pentru fiecare copil din clasă! Fiecărui copil i se atribuie iniţial câte o bomboană şi operaţia se repetă până când şi ultima bomboană a fost distribuită. Problemă: „Copiii din clasa voastră trebuie aşezaţi la măsuţe. c)Înmulţirea – la clasa a III-a poate fi înţeleasă prin variate exerciţii – joc din care se poate desprinde ideea că aceasta este o adunare repetată. în final. Din această operaţie va rezulta o mulţime de fetiţe care nu au corespondent în mulţimea băieţilor. Găsiţi de câte măsuţe aveţi nevoie?” Rezolvarea problemei constă în stabilirea corespondenţei biunivoce între mulţimi de câte 4 copii şi mulţimea măsuţelor. În toate cazurile. Florin are atâtea nuci câte au aceşti copii împreună. învăţătorul trebuie să-i îndrume pe copii spre formarea unor mulţimi echipotente. Se înţelege astfel faptul că scăderea este operaţia opusă adunării. câte unul de fiecare latură. pentru a forma un joc cu perechi. Problemă: Dănuţ are tot atâtea nuci câte are Vlăduţ şi care Iulian. d)Împărţirea – Similar pot fi concepute probleme de „împărţire prin cuprindere”. Cine vrea să aducă acest grup? Textul problemei sugerează şi modul de rezolvare: Se stabileşte mai întâi o corespondenţă între mulţimea băieţilor şi mulţimea fetiţelor. Copiii mai mari pot descoperi că mulţimea vidă este diferenţa a două mulţimi echipotente. aflându-se astfel echivalenţa mulţimii diferenţă. Exerciţiul – joc trebuie să continue cu obiecte uzuale. apoi cu obiecte reprezentative şi. cea de-a doua componentă a operaţiei fiind inclusă în prima. 125 .Problemă: La noi în clasa I sunt mai puţini băieţi decât fetiţe. trebuie să mai aducem un grup de băieţi de la clasa vecină. Se stabileşte apoi în acelaşi fel o corespondenţă între această mulţime de fete şi o mulţime de băieţi aduşi de la clasa vecină. În cazul scăderii. În astfel de situaţii trebuie evitată împărţirea cu rest. iar operaţia corespunzătoare este diferenţa dintre o mulţime şi cealaltă. „Formaţi mulţimea ca a lui Florin!”. cu imagini. Corespunzătoare înţelesului ce se dă în aritmetică scăderii numerelor naturale este diferenţa a două mulţimi.

De exemplu: să recite. Materialul didactic: 6 beţişoare Desfăşurarea jocului: Din cele 6 beţişoare. dezvoltarea imaginaţiei. Jocul numărului 10 Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor referitoare la numărul 10. Jocul: „Câte … sunt?” 126 . etc. iar ultimul primeşte o „pedeapsă” din partea clasei.ANEXA 7 Jocul cifrei 1 Scopul: Consolidarea noţiunilor referitoare la cifra 1. Din aceste beţişoare el formează cifra 1. copiii vor forma pe bănci numărul. Cel care termină primul este câştigătorul jocului. Material didactic: 10 beţişoare pentru fiecare elev didactic Desfăşurarea jocului: Fiecare elev are pe bancă 10 beţişoare. să spună ghicitori.

elevii numără pătrăţelele şi arată cifra 6: Exerciţiul de mai sus se poate desfăşura şi cu ilustrate decupate care reprezintă animale sau fructe. Materialul didactic: buline. fixarea noţiunii de număr: exersarea scrierii numerelor. ANEXA 8 Exerciţiu – joc scris cu ajutorul figurilor geometrice: Jocul: „Cât a rezultat. cartonaşe de la 1 la 10. pătrăţele.Scop: formarea deprinderii de a stabili corespondenţa între cantităţi şi numere. triunghiuri din carton. beţişoare. cât a rămas?” Scop: Exersarea adunării şi scăderii numerelor în concentrul de învăţat. flanelograf. 127 . Aceste exerciţii sunt foarte folositoare pentru formarea noţiunii de număr. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul prezintă 3 buline şi cere elevilor să ridice cartonaşul cu cifra corespunzătoare numărului de buline: Învăţătorul arată cifra 5 şi cere ca elevii să arate numărul de beţişoare corespunzător cifrei: Învăţătorul aşează pe flanelograf 6 pătrăţele.

iar pentru numărul celora care nu mai continuă excursia. După aceasta. Materialul didactic: cartonaşe tip domine şi cu numere sau exerciţii. obişnuirea elevilor cu munca independentă. Jocul: „Un fel de domino” Scop: exersarea adunării şi scăderii. în mod individual. semnul minus) deoarece pe parcursul jocului numărul care urmează se adaugă sau se scade din numărul anterior. La primul popas s-au alăturat încă 3 elevi. la popasul următor au rămas din ei 2 şi aşa se continuă până se ajunge la ultima căsuţă din figură. învăţătorul anunţă că pătrăţelele sunt popasuri. elevii desenează figura de pe tablă iar apoi cu creionul în mână urmăresc cu atenţie textul rostit de învăţător: 6 elevi au plecat în excursie. formarea deprinderii de a raporta cantitatea la număr. 128 . trebuie să se reîntoarcă din nou la acelaşi număr (6). fiecare elev. Rezultatul final al jocului este numărul de la care s-a plecat. Pentru a se da exerciţiuluijoc o mai mare notă distractivă. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul pregăteşte pe tablă pătrăţele cu numere conform figurii următoare: Pătrăţelul cel mare (figura care poartă numărul 6 constituie punctul de plecare. iar cifra din aceasta reprezintă numărul excursioniştilor care se opresc sau se duc mai departe). trece sub desen şi rezolvarea exerciţiului: 6+3= 9 9–2= 7 7 + 3 = 10 10 – 7 = 3 3+4=7 7+1=8 8–2=6 Jocul se poate efectua şi într-un concentru mai mare. Pe foile pregătite din timp. urmărind direcţia săgeţilor. Concomitent cu expunerea învăţătorului elevii notează cu creion colorat semnele potrivite (semnul plus pentru numărul celora care se alătură.Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii.

Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii pe care este desenată o rachetă ca în modelul următor: 129 . Elevii care stau în aceeaşi bancă nu trebuie să primească exerciţii asemănătoare. dezvoltarea gândirii logice. Jocul are diferite variante şi pentru fiecare variantă se distribuie alte plicuri care conţin exerciţii potrivite variantei respective. În felul acesta comparaţia şi controlarea rezultatelor merge mai departe. iar sub fiecare din ele elevul aşează cartonaşele cu numere. Elevii vor combina aceste cartonaşe potrivit numerelor şi exerciţiilor trecute pe ele în aşa fel încât numărul să fie plasat deasupra sau dedesubtul operaţiei al cărei rezultat îl reprezintă. Jocul: „Racheta cu mai multe trepte” Scopul: exersarea celor patru operaţii în concentrul învăţat.Desfăşurarea jocului: Învăţătorul dă într-un plic fiecărui elev un număr egal de cartonaşe cu numere în aşa fel. Varianta I O variantă a acestui joc cere raportarea cantităţilor la numere. Fiecare variantă se joacă în scopuri şi în ocazii diferite. La acest joc pe o parte a cartonaşelor se află un număr. Cartonaşele tip domino cu „puncte” sunt puse pe bancă. respectarea ordinii efectuării operaţiilor. ca o parte din elevi să aibă acelaşi fel de exerciţii. Varianta a II-a O variantă mai abstractă este jocul domino cu „exerciţii de calcul”. iar pe cealaltă parte o operaţie de adunare sau scădere.

Aceasta îi va da satisfacţia de a fi numit pilot de încercare. 130 . Trecerea peste treapta a II-a îi aduce elevului satisfacţia de a fi considerat pilot de cursă internă. unde sunt date spre rezolvare exerciţii combinate. scădere. cu paranteze mici. Acest joc poate fi aplicat la orice clasă şi la orice temă într-o diversitate de variante. primesc drept recompensă numele de pilot cosmonaut şi imagini cu diferite rachete şi cosmonauţi. În treapta a III-a se cere rezolvarea unor exerciţii combinate. Continuă apoi calculele din treapta a II-a. Dacă rezolvă corect ce i se cere. devine „pilot de elicopter”. pe baza căruia elevul va trebui să compună o problemă. Dacă va reuşi să lucreze corect şi acest exerciţiu. va putea fi numit „pilot de cursă lungă”. În treapta a patra. împărţire. înmulţire. elevul va efectua un exerciţiu combinat. Abia acum el va avea satisfacţia de a deveni pilot cunoscut. Ultima treaptă şi cea mai dificilă va fi un exerciţiu combinat.În treapta întâi elevul are de rezolvat calcule simple de adunare. Sarcinile acestui joc sunt rezolvate alternativ cu sarcini de lucru frontale la tablă. trecând cu bine peste toate treptele. Elevii care au rezolvat corect toate sarcinile jocului. elevul având obligaţia de a respecta ordinea efectuării operaţiilor.

vor da suma 15. pe verticală sau pe diagonală. Jocul începe în clasă cu numerele 1 şi 2 date de învăţător (care va linia la tablă două pătrate împărţite în câte 9 căsuţe). învăţătorul le va expune regulile. de exemplu: 12. Iată câteva variante pentru completarea căsuţelor: „Găseşte cât mai multe soluţii!” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul şi dezvoltarea capacităţii de a opera cu numere în schema dată.ANEXA 9 Jocul „Câte soluţii ai găsit? ” Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare în limitele 1 – 20. 4. 3. Material didactic: caietele de matematică pe care vor desena trei pătrate cu latura de 6 cm. 9. 7. 16. la care le care să găsească cât mai multe soluţii de formare a lor din trei valori. 5. adunate pe orizontală. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. 8. 5. 1. 17. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. vor reuşi să completeze fiecare căsuţă cu numere care.. 8. După ce se anunţă faptul că tema va fi un joc. 2. 9. 1. 4. Dacă le vor folosi cu atenţie. etc. Învăţătorul cere elevilor să găsească în ce aranjament vor putea fi folosite numerele date pentru a obţine pe verticală şi orizontală acelaşi rezultat. Acesta le va arăta elevilor că vor avea de desenat trei pătrate cu latura de 6 cm. 6. Condiţia care se pune este ca fiecare număr să fie folosit de acelaşi număr de ori. 6. 131 . Sarcina didactică: găsirea unor perechi de numere în limitele 1 – 100 care prin repetarea în anumite condiţii să dea acelaşi rezultat. 7. 14. Vor fi evidenţiaţi elevii care au găsit mai multe posibilităţi de rezolvare a sarcinii. 3. Pentru a obţine rezultate bune la această temă învăţătorul este bine să facă cu elevii unele exerciţii pregătitoare indicând anumite numere. 2. Material didactic: caietele cu pătrăţele pe care vor desena pătrate pe care le vor împărţi în nouă căsuţe.

Cele două variante posibile sunt: Se cere copiilor ca acasă să găsească şi alte numere care. Verificarea se va face la tablă. se vor gândi şi apoi vor completa căsuţele cu numerele date conform regulilor stabilite. elevii vor copia desenul de pe tablă.La semnalul dat de învăţător. să dea pe verticală acelaşi rezultat ca pe orizontală. iar elevii care au găsit cele mai multe variante vor fi evidenţiaţi. repetate de acelaşi număr de ori şi în acelaşi aranjament în pătrate asemănătoare. Câteva variante posibile sunt: ANEXA 10 Elevii vor lega prin linii dreptunghiurile care au aceeaşi valoare: 132 .

Jocul poate fi folosit după ce elevii au învăţat înmulţirea şi împărţirea. indicându-le câte un număr (diferit). La tablă se scriu exerciţii de tipul: 18 + 18 = 36 30 + 6 = 36 40 – 4 = 36 6 x 6 = 36 9 x 4 = 36 6 x 5 + 6 = 36 133 . Jocul se desfăşoară pe echipe. Conducătorul de joc cheamă la tablă câte un reprezentant din fiecare echipă. Aprecierea se va face cu participarea clasei. Pentru fiecare exerciţiu corect se va acorda un punct şi un plus de două puncte fiecărui concurent care a folosit în exemplele date toate operaţiile. folosind numere în limitele 20 – 100 şi operaţiile învăţate. Sarcină didactică: compunerea de exerciţii având un rezultat dat. Fiecare concurent va compune cât mai multe exerciţii al căror rezultat va fi numărul precizat.Elevii vor aranja în ordinea crescătoare a valorii următoarele numere: Jocul: „Cum se poate obţine?” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris. Învăţătorul va pregăti din timp câteva exemple de numere care vor putea fi obţinute folosind toate operaţiile învăţate. Întrecerea va fi câştigată de echipa care a obţinut cel mai mare punctaj. Exemplu: Conducătorul de joc a indicat numărul 36.

în limitele 0 – 20. dreptunghiuri. Material didactic: foi de hârtie şi creion pentru fiecare elev. Jocul: „Joc cu beţişoare” Scopul: fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice. Înainte de începerea jocului propriu-zis. după care va împărţi hârtia şi o va păstra în mână. după care. iar pentru cele incorecte un minus. citeşte cu voce tare exerciţiul scris şi îl rezolvă. executând corect figurile. toţi elevii trebuie să combine beţişoarele în aşa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de ei. În cazul în care se constată că rezultatul exerciţiului depăşeşte 20. ANEXA 11 134 . Desfăşurarea jocului: Copiii au în faţă 20 de beţişoare. dezvoltarea atenţiei. La îndemnul învăţătorului. Aprecierea se face cu participarea echipei adverse. cel care l-a scris va fi penalizat cu un minus. reprezentantul unei echipe desface hârtia primită de la adversarul lui. de exemplu: pătrate. Material didactic: 20 de beţişoare pentru fiecare elev. triunghiuri. câte un reprezentant din fiecare grupă vine în faţa clasei şi se face schimb de bileţele. acordându-se pentru răspunsurile corecte un plus.20 + 30 – 14 = 36 Jocul: „Rezolva exerciţiul meu!” 20 : 2 + 26 = 36 Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul mintal rapid Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare sau de scădere. Câştigă cel care a terminat primul. Va câştiga echipa care va totaliza cele mai multe semne plus. fiecare elev va scrie pe foaia lui de hârtie câte un exerciţiu de adunare sau de scădere în limitele 0 – 20. La semnalul conducătorului de joc. Se împarte clasa în două echipe.

câte un elev din fiecare grupă trece la tablă şi desenează câte un cerc. Un elev care a dat un răspuns corect va avea dreptul să mai răspundă numai atunci când unul din 135 . fuge şi se ascunde în stânga sub una din figuri. dreptunghi. cerc.) Pătratul are culoarea roşie. dreptunghi). Desfăşurarea jocului: Figurile geometrice vor fi aşezate pe flanelograf în coloană una sub alta. triunghi. indicaţi de învăţător şi aleşi astfel încât să fie întrebaţi cât mai mulţi elevi. Material didactic: figuri geometrice diferit colorate (pătrat. Iepuraşul. etc. oval. fiind câştigător rândul care denumeşte corect cele mai multe ascunzători ale iepuraşului. Pentru aceasta se va adresa fiecărui rând un număr egal de întrebări cu cel pus celorlalte rânduri. Se împarte şi tabla în două părţi. iar iepuraşul într-un colţ al flanelografului. Conducătorul jocului întreabă: Unde s-a ascuns iepuraşul? Elevul trebuie să răspundă: Iepuraşul s-a ascuns după pătrat (dreptunghi. La comanda învăţătorului. un iepuraş decupat. Se va evita ca unul sau doi copii să răspundă mereu. mânuit de conducător se fereşte de vânători. Elevii sunt numiţi vânători. Jocul: „Ghiceşte unde s-a ascuns iepuraşul!” Scopul: cunoaşterea figurilor geometrice. în linie orizontală sau împrăştiate (având spaţiu suficient printre ele) la mijlocul flanelografului. iar răspunsurile vor fi date de copii diferiţi. Figurile pot fi aşezate şi într-un rând orizontal. triunghi). În partea dreaptă a coloanei stă un iepuraş. Observaţie: În acest fel se pot desena şi alte figuri geometrice cunoscute de elevi (pătrat. Grupa care are cele mai reuşite cercuri este câştigătoare.Jocul: „Jocul figurilor geometrice” Scop: formarea deprinderii de a desena figuri geometrice cu creta pe tablă. Desfăşurarea jocului: Se împart elevii pe două grupe. recunoaşterea culorilor. folosirea corectă a denumirii acestora. Variantă: Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs.

Câştigătoarea jocului estre echipa în care elevii nu au întrerupt lanţul sau aceea în care au lucrat corect mai mulţi elevi. de exemplu 2 + 7 cât fac? În felul acesta jocul se desfăşoară până când unul din cei întrebaţi spune un rezultat greşit ceea ce atrage după sine ruperea lanţului. ANEXA 12 136 . Jocul: „Tic – Tac!” Scop: dezvoltarea percepţiei auditive şi formarea deprinderii de a stabili raportul corect între cifră şi cantitate. 6 – 4 cât fac? Acesta trebuie să continue jocul adresându-se vecinului. Jocul: „În lanţ” Scopul: formarea deprinderii de a opera adunări şi scăderi. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul determină concentrul în cadrul căruia elevii trebuie să socotească. numără în gând. Elevii ascultă atenţi. celălalt pune celui din stânga o întrebare cuprinzând un exerciţiu format cu rezultatul corespunzător întrebării ce i-a fost pusă. ca de pildă.colegii lui din acelaşi rând cu el n-a ştiut să răspundă sau a răspuns greşit la solicitarea profesorului. (Se poate juca şi cu numărătoarea mică atunci când toţi elevii au o astfel de numărătoare sau cu buline confecţionate din material plastic sau carton). iar apoi aşează acul indicator roşu la numărul care corespunde numărului de bătăi cu creionul în mână. Unul dintre elevi pune prima întrebare celui din faţa sa. formarea capacităţii de a face calcul mintal corect. De fiecare dată învăţătorul controlează corectitudinea aşezării bilelor sau bulinelor. Învăţătorul bate de câteva ori cu creionul în mână şi spune „roşu”. Membrii unei echipe sunt aşezaţi pe două rânduri faţă în faţă. în aşa fel încât fiecărui copil dintr-un rând să-i corespundă un altul în celălalt rând. Se bate din nou şi se spune „verde”. Acest joc se poate folosi pentru orice concentru numeric. Elevii sunt împărţiţi în echipe cu număr egal de elevi. Material didactic: case confecţionate din carton. Desfăşurarea jocului: Elevii au în faţă câte un ceas confecţionat din carton. Elevii fixează acul ceasornicului verde în dreptul numărului corespunzător numărului de bătăi. d exemplu 3 + 3. Acest răspuns însă nu va fi luat în considerare la calculul rezultatelor. acul mare de culoare roşie şi cel mic de culoare verde. cu acele din material plastic colorate diferit. De exemplu.

La propunerea ursuleţului. (piese în formă de figuri geometrice) să-şi găsească căsuţa. care a găsit un săculeţ din care se auzeau mai multe voci ce se plângeau că şi-au pierdut căsuţa. piesele în formă de dreptunghi în căsuţa în formă de dreptunghi. apoi demonstraţia îmbinată cu explicaţia. după modelul de mai jos: În completarea jocului ursuleţul Martinică va schimba locul a două căsuţe între ele. iar cele în formă de triunghi în căsuţa în formă de triunghi. piesele vor fi aşezate în cele trei căsuţe. Introducerea în activitate am realizat-o printr-o povestire scurtă cu ajutorul ursuleţului Martinică. conversaţia. exerciţiul şi observaţia. alta în formă de pătrat. sistematizând cunoştinţele copiilor cu privire la gruparea figurilor geometrice după formă. urmate de efectuarea exerciţiilor propuse toate piesele îşi vor găsi căsuţa. Ca mijloace de realizare am folosit trei forme pentru delimitarea căsuţelor confecţionate din carton. Metodele folosite au fost: povestirea. În ultima parte copiii vin la cele trei căsuţe şi vor efectua diferite construcţii fie chiar şi în felul următor: 137 . demonstraţia. O căsuţă în formă de cerc. alta în formă de triunghi. Utilizând metoda povestirii. Ursuleţul roagă copiii să ajute vocile din săculeţ. explicaţia. copiii vor fi puşi cu mâinile la ochi şi apoi li se cere să observe modificările şi să le cerceteze. astfel: piesele în formă de cerc în căsuţa în formă de cerc. alcătuindu-se astfel cele trei grupe de obiecte (mulţimi).Jocul: „Vreau în căsuţa mea!” Prin acest joc se constituie submulţimi după criteriul formei.

Reprezentanţii grupei A au lucrat în jumătatea stângă a tablei. Pentru fiecare răspuns bun s-a acordat echipei respective un punct.ANEXA 13 Jocul:”Cine ştie. După 4 minute s-a dat semnalul de încetare şi s-au făcut aprecieri. Aceştia s-au străduit să scrie la tablă cât mai multe exerciţii de compunere a numărului 6. după consultarea clasei câte un punct echipei adverse celei din care a făcut parte verificatorul. A fost declarată câştigătoare echipa care a totalizat cel mai mare număr de puncte. Prima pereche de elevi a venit la tablă. iar conducătorul de joc le-a indicat un număr şi le-a cerut să formuleze în scris diferite exerciţii de adunare al căror rezultat să fie egal cu numărul dat. Am format grupe de câte doi elevi care au venit pe rând la joc. Sarcina didactică a fost formularea şi rezolvarea unor exerciţii de compunere a numerelor în limitele 0 – 10. Pentru fiecare greşeală a celui care a verificat s-a acordat. De pildă: 138 . citirea şi scrierea lor. scrie!” L-am folosit cu scopul de a verifica şi consolida cunoştinţele aritmetice. de a dezvolta deprinderi de calcul oral şi scris. Pentru a menţine trează atenţia elevilor. Exemplu: conducătorul de joc a indicat ambilor concurenţi numărul 6. aprecierea rezultatelor a fost făcută de elevii echipei adverse. iar cei ai grupei B în jumătatea dreaptă.

pentru a spori gradul de solicitare.40 m pe care l-am împărţit pe lungime în 10 părţi egale. Material didactic: fişe de muncă independente. Acest procedeu l-am folosit şi pentru a exersa numeraţia din 2 în 2. pentru fiecare elev care a dat cele mai multe răspunsuri bune. pe podea. 8. am anunţat elevii că se va acorda echipei câte un punct în plus. Cei care n-au primit nici un punct au fost notaţi şi au făcut mai târziu muncă individuală. un dreptunghi cu dimensiunile de 2/0. În ultima căsuţă vor spune 10. 6 etc. 9. iar ceilalţi au repetat jocul şi nu au primit nici un punct dacă nu s-au corectat.1+5=6 3+3=6 4+2=6 2+2+2=6 3+1+2=6 1+1+4=6 1+2+3=6 2+1+3=6 3+2+1=6 La repetarea jocului. Elevii care nu au făcut nici o greşeală au primit două puncte. 139 . ANEXA 14 Jocul:”Învăţăm să numărăm!” Am desenat în faţa băncilor. După ce am distribuit fişele şi am stabilit sarcina didactică şi regulile jocului le-am explicat că dacă vor lucra corect vor obţine un desen pe care-l vor colora frumos. Acest joc poate fi folosit şi în activităţile interdisciplinare. 2 pentru a doua. după care se vor întoarce şi vor număra de data aceasta înapoi: 10. etc. 7. ANEXA 15 Jocul: “Uneşte şi colorează” Sarcina didactică: să ordoneze crescător numerele 0 – 20. Jocul a fost efectuat individual şi am cerut elevilor ca păşind din căsuţă în căsuţă să numere 1 pentru prima.

Am totalizat separat punctele pentru fiecare echipă notând cu un punct fiecare răspuns corect. litere simboluri şi le-am cerut să scrie sau să spună numărul lor. 140 . Am sugerat elevilor că fiecare literă are valoarea 1. L = 5 etc. Jocul a fost desfăşurat pe echipe. Fiecare echipă şi-a numit un reprezentant care după ce a privit 10 secunde cartonaşul prezentat a scris la tablă rezultatul: 4 A. dar am atribuit o anumită valoare literelor: x = 10. A = 2. Material didactic am folosit cartonaşe pe care am scris diferite litere conform figurii următoare: Pentru buna desfăşurare a jocului am pregătit clasa prezentând diferite grupe de obiecte. Variantă: Am folosit acelaşi material.ANEXA 16 Sarcina didactică a fost de a efectua operaţii de adunare cu termini convenţionali. 9 m. Elevii au calculat valoarea tuturor semnelor înscrise pe cartonaş şi au dat rezultatul numeric. Pentru a mări gradul de dificultate am redus timpul de observare şi cel pentru răspuns. 5 x.

Într-o astfel de situaţie un elev a rezolvat în loc de „1 din 5. Pentru buna desfăşurare le-am explicat elevilor că vor scădea numărul de buline aflat în dreptul săgeţii din numărul de buline de pe discul opus. coada săgeţii este 8. În interiorul fiecăruia sunt lipite 8 buline maro. săgeată mobilă. Jocul a fost antrenant şi l-am desfăşurat individual. 5 din 1” = 4 ceea ce constituie o greşeală. În interior are lipite la distanţe egale 8 discuri mai mici. colorate în verde. Am indicat numărul „4”. iar în centrul discului mare. Elevul a căutat discul cu 4 buline. Material didactic: un disc cu diametrul de 50 cm colorat în galben. Au fost situaţii când coada săgeţii s-a îndreptat spre un număr mai mic decât cel din vârf. cu diametrul de 18 cm. Le-am precizat elevilor că nu sunt permise intervenţiile din bancă şi că. Dacă s-au ivit astfel de situaţii elevii au avut recomandarea să împrumute o zece adică să spună „nu 5 din 1” ci „5 din 11” = 6. în caz contrar vor fi penalizaţi cu un punct.ANEXA 17 Jocul: „Socoteşte cu atenţie!” Sarcina didactică: scăderea numerelor naturale în limitele 1 – 20. a îndreptat săgeata cu vârful spre el şi a observat că. 141 . A formulat şi a scris exerciţiul de forma 4 din 8 = 4 sau 8 – 4 = 4. Au fost evidenţiaţi toţi elevii care au formulat scris şi rezolvat corect exerciţiile.

ANEXA 19 Am enunţat o problemă fără a pune întrebarea la care elevii să răspundă. Dacă răspunsul a fost greşit îl obligă pe jucător să rezolve exerciţiul corect şi numai apoi trece mai departe. Prima pereche a venit la tablă. uneori un timbru sau alt premiu. Ce se poate întreba? Câte creioane i-au rămas lui Dănuţ? Cu câte creioane are Dănuţ mai mult decât Ana? Cu câte creioane are Ana mai puţin decât Dănuţ? În ce numere putem descompune numărul 8? 142 . Pe ultima treaptă a fost fixat un steguleţ. Numărul treptelor a fost în funcţie de numărul copiilor din grupă. a rezolvat mintal exerciţiul de pe scara grupei lui şi a scris rezultatul.ANEXA 18 Jocul: “Cine urcă scara mai repede” Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare şi scădere. După ce-am stabilit grupele şi ordinea în care elevii vin la tablă. am dat semnalul de începere a jocului. Răspunsul corect este încercuit cu cretă şi el dă dreptul următorului elev să vină să rezolve mai departe. Problemă: Dănuţ are 8 creioane din care dă Anei 3. A câştigat jocul acel elev care a reuşit să pună cele mai multe întrebări în legătură cu problema enunţată. Material didactic: Am desenat pe tablă două scări pe treptele cărora au fost scrise exerciţii fie de adunare. Echipa cu cele mai bune rezultate ajunge în vârf şi ia premiul. S-a început jocul cu prima treaptă. fie de scădere.

iar eu am strâns foile după un timp dinainte stabilit. Regula jocului: elevii au scris soluţiile posibile pe o foaie de hârtie. În zilele de………. creatoare a elevilor. Au apărut următoarele soluţii: Pentru fiecare soluţie corectă s-a acordat un punct.Câte creioane au avut în total? Anexa 20 Problemă: „Pe o bancă sunt 14 creioane albastre şi 16 creioane galbene. Câte creioane albastre şi câte galbene pot fi printre cele luate?”. au fost mai mult de 40 de vizitatori. Din toate acestea Ioana a luat 17 creioane. Observaţi şi completaţi: În ziua de 10 mai au fost…………vizitatori.. ANEXA 21 Pentru jocul „Completează! 1) Şcoala „ Gabriel Drăgan" din Nicoreşti a organizat o expoziţie la muzeul de istorie în perioada 5 – 14 mai 2008. Elemente de joc: întrecerea individuală. dezvoltarea gândirii probabilistice. Cei mai mulţi vizitatori au fost……………… 143 . Scopul: consolidarea cunoştinţelor privind adunarea numerelor. Sarcina didactică: verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr întro sumă de 2 termeni.

încât pe orizontală Să fie adevărat Cum Sandu le-a calculat.2) Găseşte numerele lipsă: 3) Compară. apoi completează fiecare grup de note: 2 4 doi timpi 3 4 trei timpi c 4c c 4 patru timpi ANEXA 22 Introducerea în joc se realizează prin versuri ca: Să gândiţi. să socotiţi Şi jocul să-1 isprăviţi. Completaţi. Calculaţi şi vertical 144 + 7 = + 2 = 1 = = 5 + = = .

Ce-ar vrea să vă găsească Mai cuminţi şi mai isteţi. Ghicitorile-matematice sunt aşteptate în lecţie de copii. feciorul lui Păcală. iar ca sarcină didactică: sesizarea şi corectarea greşelilor. Trăistuţa cu scrisori-problemă antrenează elevii în jocul didactic „Citeşte. a capacităţii de sesizare a greşelilor. apoi rezolvă". antrenarea atenţiei şi a spiritului de observaţie. care are drept început şi sfârşit versuri ca Am venit la voi copii Cu o traistă fermecată Tu să încerci să scoţi din ea O problemă minunată Ce-o rezolvi cât poţi de-ndată Pentru azi atât a fost În curând veni-voi iarăşi Cu-a mea traistă cu poveşti. Ce-1 cunoaşte-ntreaga ţară Că tot râd şi tot glumesc Şi pe mulţi îi păcălesc Vă trimit prin Moş Arici În trăistuţa cu arnici.Nu numai orizontal! Eu. ………………………………………………………………. Învăţătorul arată că Păcălici a trimis copiilor bilete cu exerciţii în care a strecurat greşeli pentru a-i păcăli. Jocul didactic „Unde este greşeala?" are ca scop: dezvoltarea gândirii convergente. Câteva scrisorele Cu mici păcăleli Căci de ce s-o ocolesc? Aş vrea să vă păcălesc Şi mă iscălesc aici Şugubăţul Păcălici. Dau exemplu: Pune un 10 La 15 Eu tac. iar tu spune cât fac? Şi 50 La 20 ANEXA 23 Orizontal: 145 .

2. 5. având cifrele: 4. (7 x 10 ) + 9... 1 1 2 3 4 5 2 3 4 5 Vertical 1. □ Zero. Nici o unitate. ANEXA 24 Jocul: „De-a fracţia” • • Lecturile preferate ale elevilor sunt . Cel mai mare număr scris cu cifrele distincte 8.. 146 . □ O sută de 9 ori. 8 şi 2. 0 şi 9. 3. Dublul lui 10. 4. folosind cifra 3. □ Predecesorul lui 8. Succesorul lui 3. 3x10. continuaţi clasificarea completând: elevi chestionaţi. Dublul lui 121. 6 şi 4. 5. 3x100. Cel mai mic număr natural. 2. din numărul total de Urmărind legenda... O Cel mai mic număr scris cu cifrele 9.1. acestea reprezentând . 4. □ Număr format din zeci şi unităţi. 3. 6x (2 x 5).

………. Basmele reprezintă. … . specializarea ________INSTITUTOR________________.1. seria _2008-2011___. DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE Subsemnatul(a) POPA ADRIANA SORINA________________ . 2. prin prezenta. certific 147 . … 3. … … . reprezintă 4. ………. reprezintă … . … Pe baza datelor completate pot formula probleme.înscris(ă) la examenul pentru obţinerea Gradului didactic I. ………. reprezintă.

În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică. Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau concursuri.07 2010___ Semnătura: ________________________ 148 . Data: __29. au fost citate în lucrare. DR.că lucrarea metodico-ştiinţifică cu titlul: _____STIMULAREA CRATIVITĂŢII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC____________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ conducător ştiinţific ___CONF. inclusiv din alte lucrări personale. iar preluările din diferitele surse. CĂBULEA LUCIA___________ este rezultatul propriilor mele activităţi de investigare teoretică şi aplicativă şi prezintă rezultatele personale obţinute în activitatea mea didactică. UNIV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful