LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

1

CUPRINS ARGUMENT.........................................................................................................6 CAP. I . Teorii despre creativitate …………………..…………..……..............10 1.1. Jocul didactic şi stimularea creativităţii……..…………..………..…11 1.2. Învăţarea matematicii şi creativitatea……………………...………...13 1.3. Creativitatea de tip şcolar………………………………...………….13 1.4. Cultivarea creativităţii elevilor din clasa I prin joc didactic matematic…………………………………………………………….14 1.5 .Dezvoltarea creativităţii prin joc…………………...……………….22 CAP. II . Influenţa jocului didactic matematic în procesul instructiv-educativ…………………………………………………….25 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică……...….….25 2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici…………………………………………………...……..26 2.3. Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare………………..…...29 2.4. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării…………..…..36 2.5. Conceptul de joc didactic matematic…………………………….….39 CAP. III. Metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic matematic….........................................................................................................42 3.1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic...........................................................................................42 3.2. Metode şi procedee utilizate generalităţi……………………..……...44 3.3. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii….......................................................................................50 3.3.1. Jocul didactic matematic în completarea lecţiei………….....…50 3.3.2. Jocul didactic folosit în munca independentă……………....….52 3.3.3. Jocul folosit ca teme pentru acasă……………………….....…..55

2

3.3.4. Jocul folosit în fixarea cunoştinţelor…………………….……..57 3.3.5. Jocul folosit în predare noilor cunoştinţe………………….…...59 3.3.6. Modalităţi de lucru la clasa I……………………………….…..60 3.3.7. ”Învăţăm jucându-ne la matematică”-clasele III-IV…………...63 3.4. Rolul învăţătorului în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic………………………………………….…..……78 3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar…………………………………………………………..…….89 CAP. IV. Studiu experimental privind stimularea elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic………………………………….………………..……...99 4.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării………..……………………..……...99 4.2. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei……………....100 4.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor…………………..……………104 4.4. Concluzii şi propuneri…………………………………………...…109 BIBLIOGRAFIE……....……………………………………………..………..113 AMEXĂ……………………………………………………………………….115

3

ci este mai degrabă un arsenal de metode. oferind totodată un limbaj riguros şi în acelaşi timp flexibil pentru descrierea rezultatelor cunoaşterii.” Dan Brânzei 4 . demonstraţie.MOTTO: „Matematica nu este o colecţie nesfârşită de rezultate expuse în succesiunea: definiţie. teoremă.

relaxarea intelectuală şi fizică a elevilor.Jocul este puntea între copilărie şi vârsta matură” (J. • Atât în activitatea mea didactică cât şi a colegilor am constatat că. Prin jocul didactic stimulăm elevilor efortul susţinut şi îi determinăm să lucreze cu plăcere şi interes atât în şcoală cât şi în afara ei.MOTTO: . deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. fie din cauza negăsirii celor mai adecvate metode şi procedee de menţinere a atenţiei acestora. Jocul didactic matematic este un mijloc important de educaţie şi instruire în ciclul primar care asigură participarea activă şi eficientă la lecţie. activizarea. jocul e o formă de activitate cu serioase implicaţii psihologice şi pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om. necesară desfăşurării lecţiei. De aici nevoia introducerii din când în când a jocului didactic. în special la şcolarii mici. o bază solidă în studiul ulterior matematicii se realizează prin cultivarea interesului şi a pasiunii pentru rezolvări de exerciţii şi probleme. fie datorită slabei rezistenţe la efort intelectual a elevilor. metodă care asigură captarea.. se pierde continuitatea evenimentelor. Chiteau) • • Jocul didactic nu trebuie să lipsească din activitatea şcolară mai ales la lecţiile la care se solicită un efort intelectual intens. durabilitatea noţiunilor însuşite şi un grad mare de socializare. 5 . • La clasele primare. DE CE JOCUL? • Pentru copil. Jocul didactic dă un randament sporit faţă de celelalte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare.

din studiul experienţei dobândite. prin dinamismul său. . contribuie la consolidarea cunoştinţelor matematice şi la însuşirea unor concepte şi noţiuni noi.jocul didactic foloseşte stimuli schimbători. ajutând la obţinerea următoarelor obiective: OBIECTIVE .DE CE JOCUL DIDACTIC? Tema „Stimularea creativităţii elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic” a pornit de la ideea că introducerea jocului didactic în cadrul procesului de învăţământ este imperios reclamată de particularităţile de vârstă ale elevilor mici şi de necesitatea tratării individuale a acestora în vederea creşterii randamentului şcolar. .jocul didactic contribuie în mare măsură la realizarea sarcinilor educaţionale. . . .permit valorificarea la timp a disponibilităţii şcolarului mic. am constatat că jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei pentru înţelegerea unor noţiuni. Este ştiut că jocul didactic are în activitatea şcolară o deosebită valoare practică.reprezintă o cale sigură ce înlesneşte înţelegerea şi formarea reprezentărilor. Din activitatea practică desfăşurată la catedră. I-am urmărit pe copii în timpul jocului şi am citit în ochii lor bucurie şi satisfacţie. am văzut născând în ei dorinţa de ieşire din anonimat.contribuie la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi perspicacităţii elevilor. fiind o cale sigură spre succesul şcolar al elevilor. de lipsă de atenţie. De aceea consider că jocul didactic este o formă de activitate plăcută şi atractivă pentru elevii de vârstă şcolară mică. în evaluarea formativă dar şi în momentele în care elevii dau semne de oboseală. creează satisfacţii. am observat în jocul lor 6 . de autodepăşire. fiind o formă de activitate accesibilă şi atractivă. Prin caracterul său atractiv. . asigură adaptarea la munca şcolară. prin stimularea interesului şi competitivităţii. deci îmbunătăţirea performanţelor şcolare.îmbogăţeşte experienţa de viaţă şi limbajul copiilor. pentru consolidarea cunoştinţelor.corespunde intereselor copilului de a dobândi cunoştinţe.reprezintă un mijloc eficient prin care elevii care învaţă mai greu sunt ajutaţi să-şi însuşească cunoştinţele. a încrederii elevului în forţe proprii. .

competitivitate. De aceea munca învăţătorului necesită o reflectare atentă asupra modalităţii de lucru folosite în care să primeze inventivitatea. prin joc se realizează socializarea şi se dobândeşte o anumită experienţă. În procesul de învăţământ jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor. la dezvoltarea spiritului creator al gândirii elevilor. se exersează funcţiile psiho-motrice şi socio-afective. la educarea memoriei şi gândirii. ca formă de organizare a activităţii de cunoaştere şi dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile. adâncirea. ca procedeu de realizare optimă a sarcinilor concrete de educaţie. În joc şi prin joc se realizează cunoaşterea realităţii. 7 . El contribuie în mare măsură la verificarea. sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor. fantezie. Dacă urmărim şi aspectul recreativ ar exista o a treia direcţie. Jocul este o activitate instructiv-educativă plăcută şi atractivă pentru elevii din ciclul primar. cea a refacerii forţelor. originalitatea şi creativitatea. a creării unei stări de bună dispoziţie. perseverenţă. Este important de reţinut că jocul pregăteşte copilul pentru muncă în două direcţii: îl fortifică fizic şi-i dezvoltă o serie de calităţi de ordin psihologic. precizarea. spontaneitate şi mi-am dat seama de impactul puternic pe care jocul didactic îl are asupra lor. îi creează deprinderi şi obişnuinţe pentru colaborarea cu ceilalţi în vederea atingerii unui scop.

( ) 8 .

om. şi în viitor va depinde tot mai mult. Landau Supravieţuire a omului depinde. virtuale existente în Gowan. dar a te gândi la ceva diferit. E. alcătuiesc creativitatea potenţială a persoanei. Ana Stoica A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. actualizată. Popescu . o anumită organizare (stilistică) a proceselor psihice în sistem de personalitate. Guilford Creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. J. spre deosebire de facultatea creativă. de a crea. P. utilizate.Neveanu 9 . care ar putea Demos contribui la succesul actului creativ. că nici un proces nu este încheiat o dată pentru totdeauna. care presupune posibilitatea reală. G. dar nu neapărat G. de a considera că nimic nu este definitiv. Mihaela Roco Una din cele mai importante premise ale creativităţii constă în disponibilitatea de a relua totul de la capăt. de dimensiunea crea-toare a factorului uman.Copiii sunt creativ i în mod natural şi doar aşteap tă atmosf era propic e pentru a-şi manife sta creativ itatea. D. Toate condiţiile J. P.

Dacă în clasele primare se asimilează operaţiile şi noţiunile matematice elementare. Ritmul crescând al competiţiei în toate domeniile vieţii social-economice şi culturale ne obligă să gândim cât mai rapid şi. Consider că prin însuşirea conştientă. Acesta. Copilul. Cunoaşterea copilului nu este un scop în sine. prin natura sa. Schimbările ce se petrec pe plan mondial în teoria şi practica şcolară aşează pe primul loc dezvoltarea gândirii elevilor. un candidat la umanitate şi un mic adult. în special a gândirii creatoare. dintre cele mai ingenioase. cuprinde o motivaţie intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor. participativă. Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri noi.” Plutarh Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă. Gama jocurilor didactice este foarte variată. de a le capta interesul.Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie. ci un mijloc. De aceea. acestea vor constitui un suport cu care copilul va opera pe tot parcursul vieţii şi pe care se clădeşte întregul sistem de învăţământ. constituie resursa educativă de care am ţinut seama în tot ce am făcut în perspectiva formării şi dezvoltării personalităţii sale. armonios dezvoltată. 10 . stimulând iniţiativa şi creativitatea elevului. o etapă – cea dintâi – în procesul complex şi continuu de formare a unei personalităţi autentice. mai ales. metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile didactice de predare-învăţare. de a-i angaja afectiv şi atitudinal. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului.. a independenţii şi creativităţii lor. să gândim corect. la formarea priceperilor şi deprinderilor de activitate independentă.. temeinică a cunoştinţelor matematice se poate realiza o dezvoltare armonioasă a personalităţii umane. de a asigura participarea lor creatoare.

nu simplă instruire matematică. deoarece dezvoltarea ştiinţei. Matematica nu se învaţă numai de specialişti. neînvăţate. este mult mai important decât a-l conduce spre rezolvarea acestora prin modalităţi stereotipe învăţate.A-i pune elevului probleme de gândire – spunea Eugen Rusu – dar mai ales a-l pregăti să-şi pună singur întrebări. Calculul scris. 11 . Tendinţele actuale consacră o atenţie specială dezvoltării gândirii matematice a elevilor. exersândo în direcţia cultivării creativităţii. de sumă de însuşiri şi factori psihologici ai unor viitoare performanţe creatoare. Până la un anumit nivel. ci educaţie matematică. Conceptul de creativitate a primit numeroase definiţii din partea specialiştilor din diverse domenii de activitate. Prin valoarea formativă a calculului oral. ci pentru a o folosi şi a ne ajuta în practică. Calculul oral dispune de bogate valenţe formative . prezenţa lui se impune şi în situaţia existenţei calculatoarelor personale. este necesar ca tineretul să dobândească.. De aceea. Fiecare la locul său de muncă va trebui să devină creator. bazându-se pe o suită de algoritmi. Se lasă copilului mai multă libertate de alegere a tehnicilor şi strategiilor de calcul. Nu învăţăm matematică pentru a şti pur şi simplu.. Văzută prin prisma zestrei de atribute personale. Calculul este unul dintre domeniile matematicii. se automatizează rapid şi operează după tehnicile calculatoarelor. Calculul oral defineşte conceptul. Aceasta constituie una dintre cele mai importante componente ale culturii generale a omului societăţii moderne. care se realizează atât oral cât şi scris. pentru a asigura o motivare temeinică a învăţării acestei discipline. omul societăţii contemporane trebuie să posede cunoştinţe de matematică pentru a putea stăpâni limbajul ştiinţelor care va fi matematizat şi informatizat. creativitatea capătă sensul de potenţial creativ. efortul mental pe care îl face elevul pentru soluţionarea unui exerciţiu în cadrul căruia mobilizează cunoştinţele şi experenţa de care dispune spre a rezolva situaţii noi. În special. exerciţiile de calcul oral cultivă perspicacitatea gândirii şi creativitatea elevilor. ea face parte din cultura generală a oricărui cetăţean.” În orice domeniu ar activa. a tehnicii şi culturii sunt condiţionate în mare măsură de capacitatea creativă a oamenilor. pentru a tenta elevii la o învăţare participativă printr-un efort personal. Conceptul de creativitate câştigă tot mai mult teren. ideea că lumea de mâine va fi lumea oamenilor de creaţie.

orice rezolvare de situaţii problematice. Procesul studierii matematicii cultivă curiozitatea ştiinţifică. încât să-i ajute pe elevi să prezinte cunoştinţele într-o formă personală.2. Creativitatea de tip şcolar La nivelul copiilor din ciclul primar.” 1. Pentru matematică aceste cunoştinţe directe constituie datele. la formarea unor deprinderi de muncă. Repetarea mecanică a regulilor trebuie să cedeze locul explorării de către elev a ariei de aplicare a acestor reguli. 1. Învăţarea matematicii şi creativitatea Activitatea matematică implică efectul gândirii. Pornind de la ele. constituie în acelaşi timp o manifestare a creativităţii gândirii lor. Cunoaşterea directă prin observaţii şi experimente. se pot găsi prin raţionament cunoştinţe noi. În clasele primare se formează noţiunile elementare cu care omul va lucra pe tot parcursul vieţii. creative. de ordine. îşi va mări şansele de a reţine ceea ce a văzut şi auzit. să caute soluţii originale .Toate teoriile moderne ale învăţării tind să demonstreze că accentul în instruire trebuie să cadă pe elaborarea instrumentelor de învăţare. Skinner spune: . în primul rând a celei creative. Prin modalităţi specifice de formare şi dezvoltare a creativităţii. datorită cărora. frământarea pentru descifrarea necunoscutului şi duce la formarea unor priceperi şi capacităţi (de a gândi personal şi activ.să grupeze şi să ierarhizeze ideile = dezideratele esenţiale ale educării gândirii creatoare la elevi.A-l instrui pe elev cum să studieze. Matematica se ocupă cu dezvăluirea implicaţiilor ascunse. căutărilor independente de soluţii.” Un proces de învăţare modern se cere astfel organizat. Principala caracteristică a gândirii creative la 12 .. matematica îşi sporeşte eficienţa formativă. este sarcina cunoaşterii mediului. implicate logic de acele date a căror prelucrare necesită travaliu specific matematic. noţiuni pe care se clădeşte întregul sistem de achiziţii imperios necesare. de punctualitate..3. Este incontestabilă contribuţia matematicii la formarea unei gândiri logice. premisele problemei. coerente. înseamnă a-l învăţa tehnici pe care el le va aplica în mod autonom şi. de a analiza o problemă şi a o descompune în elementele sale simple).

solicită sistematic şi progresiv elevul. folosirea unui număr mare de exerciţii sub forma unor lecţii destinate special formării priceperilor şi deprinderilor. Atitudinea creatoare este favorizată de mediul şcolar. gândirea divergentă. pentru a-i ajuta atunci când au nevoie. de înţelegere. spiritul de observaţie. descoperirea de relaţii cauzale). pentru a cunoaşte mult mai bine elevii clasei. Conţinuturile activităţilor matematice trebuie prezentate cu multă atenţie şi responsabilitate.).4. prin folosirea unor activităţi matematice interesante şi distractive.. Cultivarea creativităţii elevilor de clasa I prin jocuri didactice matematice Vârsta şcolară mică este deosebit de sensibilă la cultivarea potenţialului creativ. Nu se poate vorbi în ciclul primar de existenţa unei creativităţi deosebite a gândirii şcolarului. utilizarea problematizării. micul şcolar are deja o anumită experienţă pe care continuă să şi-o îmbogăţească şi este de dorit să fie învăţat cum să înveţe singur şi după ce va părăsi şcoala. adoptă o atitudine creatoare. deprinderi de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor. Şcoala nu este singurul loc unde copilul învaţă.. Este suficient să menţionăm că învăţătorul. se formează deprinderi de calcul. să-şi găsească locul într-un proces care îşi are propria sa dinamică şi continuitate. În clasele mici se formează noţiunile matematice de bază necesare întregii vieţi. gândirea probabilistică. descoperă căile de rezolvare într-un mod personal. prin jocuri. Când vine la şcoală. prin rezolvări de exerciţii şi probleme. îi restructurează datele.elevi este noutatea sau originalitatea soluţiei găsite. Astfel. stabilindu-se astfel un climat de confort pedagogic şi o bună relaţie învăţător-elev. poate incita gândirea elevilor la diferite operaţii (deducţie. intuiţie. sistematic.. ci mai degrabă despre formarea unor premise pentru dezvoltarea ulterioară a creativităţii. poate antrena gândirea în diverse direcţii (gândirea convergentă. de măsurare. pus în faţa unei probleme. creativitatea în găsirea unor soluţii. de 13 . caracterizat prin atmosferă permisivă. În clasele I-IV gândirea elevilor se antrenează treptat. atunci când. Dialogul viu dintre învăţător şi elevi. să se stimuleze inteligenţa. Învăţătorul trebuie deci. de interes şi emulaţie. a ideii emise. modelării şi algoritmizării în diferite etape ale procesului instruirii. 1. prin întrebări. În acest caz esta necesar să se solicite calităţile intelectuale ale copilului. Copilul de vârstă şcolară mică. comparaţie. încurajare.

jocul contribuie la integrarea firească a elevului în colectivitate.ci. Învaţă să interacţioneze cu partenerii de joc.aproximare etc. la activitatea de învăţare. să asigurăm un echilibru între activităţile de concentrare pe sarcini instructive. o dată cu intrarea în şcoală. se relaxează. cât şi de bucurie morală. să le verifice. mai degrabă. Acesta este motivul pentru care jocul nu trebuie să lipsească din programul zilnic şi săptămânal al elevilor de clasa I. deprinderea de a aplica spontan cunoştinţele. mişcare şi. copilul trece de la o activitate în care predomină jocul. am considerat că educarea creativităţii elevilor la clasa I se poate realiza prin folosirea jocului didactic matematic. Aceasta nu înseamnă că trebuie să le dăm sarcini solicitante tot timpul şi cam aceleaşi. trebuie să-i propunem copilului obstacole pe care să le învingă. nu în ultimul rând. cu cele de relaxare. se adaptează mai uşor şi mai rapid muncii şcolare. pe cele de joc. stimulând interesul. alături de cel al individualizării predării învăţării şi principiul cooperării. elevul ajunge progresiv şi după o anumită perioadă pregătitoare. duce la colaborare. întrajutorare. să comunice cu aceştia. constituie un exerciţiu de voinţă şi caracter. cu ajutorul învăţătorului. Aceasta şi pentru faptul că. să emită ipoteze. formează spiritul de investigaţie. analiza şi sinteza. dorinţa de a realiza ceva concret. În acest scop. Proaspătul şcolar va face faţă unui adevărat asalt de cunoştinţe şi informaţii doar îmbinând jocul cu învăţarea. La conceptul de număr. Jocul dă naştere la trăiri afective. 14 . iar o educaţie prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort fizic. Primele zece numere constituie fundamentul pe care se dezvoltă întreaga gândire matematică a şcolarului. să facă generalizări şi să se convingă de anumite adevăruri. să facă faţă unor situaţii problematice sau conflictuale. Prin jocul didactic matemetic elevii învaţă. Copiii de şase şi şapte ani nu trebuie să se plictisească la şcoală. De aceea. Copiii învaţă jucându-se. îşi reactivează creierul. Prin jocul didactic. învaţă să respecte unele reguli. să folosească treptat: inducţia. la munca şcolară. Jocul furnizează multiple situaţii de învăţare care au o eficienţă extraordinară în termeni de achiziţie a elevului. Desfăşurându-se pe baza unor reguli. spune totodată efort şi libertate. Un principiu de bază în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare la clasa I este principiul alternării tipurilor de activităţi. învaţă să joace un rol. de a atinge un anumit scop. Jocul are un rol important în viaţa copiilor de şase-şapte ani. elevul se concentrează un timp mai îndelungat asupra activităţii matematice. Cine spune joc. afirmă Jean Chateau. Elevii timizi capătă încredere în eforturile lor şi mai multă siguranţă.

se utilizează jocurile didactice matemetice. numărându-se întâi prin atingerea obiectelor. În felul acesta se va explica numărarea în şir crescător. formându-şi deprinderea de a număra crescător şi descrescător.vecinul mai mic” al lui 20). Cunoaşterea denumirilor numerelor de la 0 la 10 şi utilizarea corectă a acestor denumiri 15 . zburând din două în două flori. elevii vor fi antrenaţi în jocuri ce au drept scop ordonarea numerelor naturale într-un şir logic. La întoarcere. Treptat. Formarea numerelor de la 0 la10 Elevii trebuie să înţeleagă procesul de formare a numerelor din şirul numerelor naturale în sensul că fiecare număr se formează prin adăugarea unei unităţi la numărul precedent. Atractive sunt: Albinuţa jucăuşă – ce adună polen din cele 20 de flori ale bunicii. Pentru a contribui încă din această fază la dezvoltarea gândirii abstracte. atât crescător cât şi descrescător. Ce numere au fugit? – folosind jetoane cu numere şi tabele cu numere. elevii vor stabili numerele lipsă dintr-un şir dat. Cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10 Pentru a-i deprinde pe elevi cu succesiunea numerelor.Predarea numerelor de la 0 la 10 şi însuşirea de către elevi a numeraţiei orale presupune următoarele etape: 1. 3. iar în final numărându-se cu ajutorul reprezentărilor obiectelor respective. Elevii vor socoti câte fructe a cărat ştiind că a dus mai puţine de 20 (numărul fructelor este . trebuie să se facă repetate numărări cu câte o unitate. apoi numai din ochi. Elevii vor stabili şi vor nota cele două trasee ale albinuţei. procesul de numărare trebuie să treacă de la concret la abstract. respectând regula desprinsă din joc. Pentru ca activităţile să fie mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor. descoperind anterior regula şirului. 2. În spatele lui plin cu ace se prind mereu câte 5 fructe. De asemenea.. procesul de numărare în ordine descrescătoare trebuie să fie înţeles ca un proces de micşorare cu o unitate. Ariciul – un arici îşi adună fructe în adăpostul său. culege polenul din florile rămase. denumirea cu glas tare a obiectelor se înlocuieşte treptat prin pronunţarea lor mintală. Cine ştie să numere mai departe?. În acest fel. scriind şirul logic al numerelor. este un joc care are ca scop învăţarea numeraţiei şi antrenează întreg colectivul de elevi.

Asupra ei se va atrage mereu atenţia elevilor. elevii trebuie să precizeze: numărul dinaintea lui (predecesorul). iar elevii să repete şi să utilizeze corect denumirile lor. 5. 4. elevul să-şi reprezinte în minte grupul de obiecte respectiv. la o îmbinare între însuşirea conştientă a noţiunii de număr.căsuţa” lui. la pronunţarea unui număr. Îmbinând jocul cu învăţarea am procedat la . astfel încât. a acţiunilor din timpul jocului.. Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său Prin aceasta se înţelege stabilirea corespondenţei dintre o anumită mulţime de obiecte şi numărul corespunzător acestei mulţimi. Pentru a capta interesul copiilor pentru cunoştinţele legate de numerele naturale de la 0 la10 am căutat să aduc de fiecare dată elevilor jocuri noi.. În acest scop se pot utiliza jocuri precum: Caută vecinii!. pe măsură ce aceştia îşi formează noţiunea de număr să-şi asocieze în minte şi forma cifrei care reprezintă acel număr. numărul care urmează după el (succesorul) şi numerele între care se află acel număr. Această cifră va fi prezentată ca semn al numărului respectiv de obiecte. în scris sau folosind cartonaşe din . a spiritului de observaţie.Cadrul didactic trebuie să pronunţe cu claritate numerele până la 10. fiecare având scrisă cifra respectivă de mână şi de tipar. 16 . Jocul se poate desfăşura oral. situaţii noi de rezolvat. a atenţiei. Cunoaşterea locului pe care îl ocupă un număr în şirul numerelor naturale În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un anumit număr.descoperirea” numerelor naturale în concentrul 0-10 şi a operaţiilor cu acestea. 6. Analizând tabele din care lipsesc anumite numere şi cartonaşe separate cu aceste numere. a exprimării fluente şi corecte. Cunoaşterea cifrelor de tipar În cursul procesului de formare a noţiunii de număr se prezintă elevilor diferite planşe..Jocul numerelor”. Vreau în căsuţa mea! – prin care se urmăreşte formarea unor şiruri de numere şi consolidarea numeraţiei. având ca sarcină didactică recunoaşterea vecinilor numerelor naturale şi consolidarea relaţiei de ordin între numere. astfel ca. a analizei şi comparării ca operaţii ale gândirii şi nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului. elevii vor aşeza fiecare jeton în . în cuvinte. a semnului grafic (cifra) şi dezvoltarea memoriei vizuale şi auditive. probleme atractive.

.să exploreze modalităţi de descompunere a numerelor până la 10. adică perechi. .În rândurile următoare voi prezenta câteva jocuri didactice utilizate în predarea numerelor naturale până la 10 în diferite momente ale activităţii matematice. . jocul imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. de destindere. . de veselie. exerciţii şi probleme.să efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0-10. având ca sarcină didactică completarea unei imagini date cu elementele pereche care lipsesc.să compună oral. uneori. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie.să manifeste disponibilitate şi plăcere în a utiliza numere. cu o notă de umor. Ghicitorile şi versurile pentru fiecare număr şi cifră. fac activităţile mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor. vezi. jocuri care au contribuit la realizarea următoarelor obiective de referinţă: .să scrie. să citească şi să compare numerele naturale de la 0 la10. Observă apoi completează diagramele cu cifre sau desene: Figura 1 3. a plictiselii. 1. (pentru cifra 2) În predarea numărului 2 se accentuează ce părţi ale corpului uman sunt câte două. . Gâtul. apoi se poate organiza jocul Cine desenează mai frumos un copil?.să rezolve probleme care presupun o singură operaţie. Cine cel dintâi ghiceşte Câte cozi are un peşte? (pentru numărul 1) 2 se îndoaie uşor Pe un picior. 17 . Activităţile matematice îmbinate cu cele de colorare asigură nu numai transdisciplinaritatea ci şi fixarea cunoştinţelor însuşite într-un mod plăcut şi recreativ. a oboselii. Încorporat în activitatea didactică. ceea ce previne apariţia monotoniei. 2. e cam aşa Cum îl are lebăda. după imagini. .să verbalizeze în mod constant modalităţile de calcul folosite în rezolvarea problemelor şi exerciţiilor.

Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său se realizează prin jocuri de tipul: *Uneşte mulţimea cu cifra corespunzătoare numărului de elemente: Figura 5 *Trasează câte o săgeată de la cifra aflată în mijlocul imaginii la desenele în care sunt atâtea obiecte câte indică cifra: Figura 6 18 .* Colorează fructele care sunt câte două pe creangă! Figura 2 * Colorează 6 boabe de strugure! Figura 3 * Aşează pe fiecare farfurie câte un fruct! Figura 4 4.

de la simplu la complex. Ele trebuie planificate şi organizate gradual. Figura 7 Jocurile care vizează descompunerea unui număr dat şi aflarea a cât mai multe soluţii au un caracter competitiv. Jocurile şi exerciţiile-joc de compunere sau de descompunere a numerelor pregătesc operaţiile de adunare şi de scădere din orele ulterioare. O dată cu numeraţia orală. astfel că. elevii îşi însuşesc şi cifrele de tipar şi de mână. am desfăşurat cu elevii jocuri precum: * Notează ordinea în care ajung maşinile la linia de sosire! * Numerotează vagoanele trenului! Figura 8 * Află numărul fiecărei case! 7. 6.5. de la concret la abstract. Pentru cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10. stimulând gândirea logică şi creativitatea elevilor. reprezentarea conţinutului unui număr va fi indisolubil legată de imaginea grafică a acelui număr. * Numără şi încercuieşte cifra care arată câte obiecte sunt: Figura 9 19 .

cu albastru. cu galben prima floare şi. decât ciupercuţe. adună datele în tabel. pentru a avea opt pătrate: Figura 10 8. le sortează. 20 . . numără obiectele aflate în interiorul tabelului. decât ciupercuţe.mai multe buline. descoperă singur sarcina de lucru. floarea care urmează după a patra.* Taie sau adaugă. În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un număr într-un şir se pot desfăşura jocurile: * Colorează cu roşu florile a treia şi a opta. cu cifra corespunzătoare.mai puţine buline. apoi asociază fiecare număr. Colectarea datelor într-un tabel este o activitate utilă şi practică. Figura 11 9. Figura 12 Desenează: . Elevul „citeşte” tabelul.

1 . câte ciupercuţe sunt. într-o atmosferă de bucurie şi nu numai să reproducă. „10 negri mititei”. jocurile didactice. cubul. 1. Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în funcţie de conţinutul activităţii. Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului. metoda celor şase pălării.5. Cântece şi poezii care vin în sprijinul însuşirii numerelor naturale de la 0 la 10 şi a ordinii acestora. au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. „Elefantul”. că se doreşte întâlnirea cu el. apoi descrescător.). care constituie o punte de legătură între joc ca tip de activitate dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară. Dezvoltarea creativităţii prin joc Creativitatea ca structură definitorie de personalitate îmbracă. că vine la şcoală să desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii. 6 . rol important capătă latura instructivă. Şcolarul mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este. în structura metodelor activ-participative ( Brainstorming-ul. îşi găsesc cu maximă eficienţă locul. sub directa lui supraveghere. * Ordonează. La nivelul claselor I – IV. diagramele Ishikawa etc. în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat. un caracter procesual supus influenţelor de mediu. 5 . 8 . 7 . chindogu. şi activitatea specifică şcolii – învăţarea. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-educativ. cu educatorul. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult. diagramele why-why. de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice participante la acţiunile educative. din punct de vedere evolutiv. 2 .. Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. au ca punct de plecare noţiunile dobândite de 21 . 10. subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. numerele: 3 .tot atâtea buline. Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului. în şir: „Numărătoare”. în şir crescător. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. de tipurile de metode utilizate.

dar şi metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului. A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. li se poate dezvolta spiritul de observaţie.elevi la momentul respectiv. se pot asimila modele de relaţii interpersonale. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora.” Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. diferite de cele cunoscute. Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii. referindu-se la creativitatea de tip şcolar. spaţiul şi materialele puse la dispoziţie. capacitatea 22 . Ideea folosirii jocului în activităţile educative nu este nouă. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. spiritul critic şi autocritic. manifestată de elev în procesul de învăţământ. se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe. Veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare. Ele angajează întreaga personalitate a copilului constituind adevărate mijloace de evidenţiere a capacităţilor creatoare. se pot dezvolta capacităţi cognitive. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile. potrivit capacităţilor lor individuale. Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la modificarea creatoare a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea. dar care pregăteşte şi anticipează creaţiile pe diferite coordonate. timpul. se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare. Şi Platon în Republica recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. Considerarea jocului didactic ca metodă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii se argumentează prin capacităţile de antrenare în joc a factorilor intelectuali şi non-intelectuali evidenţiaţi în cercetările de până acum. efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului. afective şi volitive ale copiilor. priceperi şi deprinderi. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură. la dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. Un interes care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic. se pot forma atitudini şi convingeri. iar prin sarcina dată.

anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Manifestând creativitate, învăţătorul va determina avântul libertăţii şi creativităţii copiilor, va realiza ehilibrul între preocupările pentru formarea gândirii logice, raţionale, flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea de manifestare şi creaţie a copiilor se dezvoltă spontan. Aplicând cu pricepere jocul didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din bogatele resurse formativ-educative ale acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de cooperare, de înţelegere. Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element dinamic întrecerea între grupe de elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor, dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii. Jocul didactic constituie o eficientă metodă didactică de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului, exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare. Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi acţionează favorabil şi la elevii cu rezultate slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând încredere în capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând astfel potenţialul creator al acestora. Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate, se formează şi exersează cu metode cât mai adecvate structurii sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul şcolarităţii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerinţele la nivelul claselor primare.

23

Capitolul II INFLUENŢA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică
Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. Efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului, când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură. Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului este esenţial pentru dezvoltarea personalităţii lui şi că prin joc se dezvoltă capacităţile şi competenţele de bază. Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă de a satisface imediat dorinţele sau aspiraţiile copilului. Prin atingerea scopului, se restabileşte echilibrul vieţii psihice. Importanţa locului pe care-l ocupă jocul în viaţa copilului este dată de faptul că jocul satisface dorinţa firească de manifestare, de acţiune şi de afirmare a independenţei copilului. Prin joc copilul ajunge să cunoască realitatea socială, deprinde modele de conduită şi reflectă la comportamentul propriu şi al celorlalţi. Jocul are rol terapeutic pentru cei care nu au dezvoltată iniţiativa şi curajul de a intra în competiţie. Prin joc, copilul se eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în acţiune. Nu se mai teme aşa de tare de critica celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i se adresează lui personal, ci personajului. Prin joc se pot fortifica, întări voinţa şi atenţia. Complexitatea dezvoltării psihice în această etapă conferă şcolii un rol special. Fără a subestima importanţa mediului familial, care rămâne considerabilă, rolul activităţii şcolare este hotărâtor. Jocul din perioada preşcolară se schimbă în perioada şcolară mică şi se transformă în joc didactic. El este cel care îmbină elementele distractive cu cele de muncă, de învăţare.

24

Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive, afective şi volitive ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare, se pot asimila modele de relaţii interpersonale, se pot forma atitudini şi convingeri. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile, timpul, spaţiul şi materialele puse la dispoziţie, li se poate dezvolta spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic, capacitatea anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul că el facilitează procesul de asimillare, fixare şi consolidare a cunostinţelor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii copilului. Jocul didactic este un important mijloc de educaţie intelectuală care pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale şcolarului. El este folosit pentru cunoaşterea realităţii pe o cale mai accesibilă deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându-se în eforturi de gândire ce le oferă satisfacţii. Ei sunt participanţi nemijlociţi la propia formare şi, antrenaţi în joc, ei sunt capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea sarcinilor date. Totodată, jocul didactic contribuie la dezvoltarea judecăţii, memoriei, atenţiei, spiritului de observaţie, la cultivarea obişnuinţei cu munca intelectulală şi cea independentă. Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului.

2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici
Pentru micii şcolari, jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltării psihice, având un rol deosebit de important în pregătirea acestora pentru şcoală şi pentru integrarea lor socială. Prin joc copilul îşi afirmă personalitatea, calităţile sale psihice, voinţa, inteligenţa, gândirea.

25

şi faptului că. În schimb. pe „reorganizarea şi recombinarea unor elemente vechi. dezvoltă atenţia. organele de simţ ale copilului sunt dezvoltate sub aspect anatomo-morfologic aproape la nivelul adultului. reprezentare şi operare cu 26 . creându-se astfel „raţionalizarea” înţelegerii lumii vii şi a vieţii. Aceste jocuri constituie un mijloc de a stimula creativitatea şi independenţa gândirii. Piaget. spiritul de observaţie. spre deosebire de adult acesta nu beneficiază de o experienţă anterioară suficientă şi nici de un limbaj corespunzător. Prin desfăşurarea jocului didactic se produc schimbări în conţinutul şi structura proceselor cognitive.educative. întrucât el face trecerea de la etapa acţiunilor practice spre cea a acţiunilor mentale. pe actualizarea informaţiilor de care acesta dispune sau. Micul şcolar are aceeaşi capacitate ca şi adultul de a primi informaţii. angajându-l total pe şcolar. Este activitatea care dă specific personalităţii.Este cunoscut faptul că la începerea şcolarităţii. paşii de înţelegere efectuaţi corespunzător. elevul se va obişnui să suporte cu demnitate eşecul. materialele intuitive atractive. gândirea. Prin jocul didactic. la această vârstă copilul manifestă o curioziotate senzorială care constituie un sprijin preţios pentru desfăşurarea activităţii instructiv. lipsa inerţiei. printre altele. după cum afirmă J. Activitate complexă. Desfăşurarea jocului didactic captează şi menţine atenţia elevului care este solicitată fără efort atunci când acesta consideră lecţiile interesante. Capacitatea de percepere. dar posibilitatea de prelucrare a datelor este mai puţin dezvoltată la el datorită. Intensa solicitare a gândirii impusă de desfăşurarea jocului didactic acţionează asupra operativităţii ei generale nespecifice tot atât de mult cât acţionează asupra celei specifice. afectivă. Aceasta implică activitatea senzorială. înfrângerile şi va gusta satisfacţiile victoriei. intelectuală. exprimarea verbală. găsirea mai multor soluţii la o problemă dată. Flexibilitatea proceselor gândirii se exprimă în uşurinţa trecerii de la un mod de rezolvare la altul. cu toate funcţiile psihice. Asimilarea unor cunoştinţe noi se bazează pe experienţa anterioară a copilului. etc. imaginaţia. stimulându-i dezvoltarea şi efortul de perfecţionare. El favorizează apariţia şi dezvoltarea posibilităţilor de învăţare sistematică şi a celor de muncă. prezentate într-o formă mai puţin diferenţială la nivelul palierelor inferioare”. rapiditatea conectărilor şi a deconectărilor de la un aspect la altul. jocul didactic angajează fiinţa umană în integritatea sa.

figuri şi relaţii este redusă la şcolarul mic. Asumarea responsabilităţii şi luarea unor decizii contribuie la dezvoltarea caracterului şi a personalităţii şcolarului. Există numeroase probleme ale efectelor competiţiei asupra caracteristicilor personalităţii pe care le angajează şi dezvoltă. a spritului de iniţiativă. Ea generează întrajutorarea. La baza apariţiei primelor imagini sau variante de rezolvare a problemelor este intuiţia. Cooperarea este o altă sursă de trăsături noi de caracter. la această vârstă capătă pondere nivelul trebuinţelor de apartenenţă şi de afirmare. la dezvoltarea limbajului şi a relaţiilor interpersonale. ci şi o formă de învăţare a celor ce oferă ajutor. Aceste trebuinţe sunt satisfăcute de organizarea jocurilor didactice pe grupe de elevi. capacitatea de a învinge obstacole curente şi mai ales simţul datoriei. În ceea ce priveşte afectivitatea. Competiţia cu egali este stimulatoare. care nu înseamnă numai ajutor acordat de cei mai buni celor mai puţin buni. El delimitează datele cunoscute şi verifică mintal unele dintre soluţiile întrevăzute. Cei ce primesc ajutorul simt securitatea ce se creează întotdeauna în relaţiile sociale pozitive. devenind astfel o trăsătură centrală morală a personalităţii. Acesta are proprietatea de a iradia spre toate formele de activitate. are sarcini precise pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit. Competiţiile prea puternic asimetrice creează dificultăţi educative.perfecţionarea senzaţiilor şi percepţiilor. elevul încercând să surprindă succesiunea logică a verigilor unei probleme. Relaţiile apărute în grup contribuie la o mai bună socializare a micului şcolar. apărând apoi competiţia. ceea ce înseamnă deja o autodepăşire. Ca valori ale jocului putem enumera: . . Micul şcolar se simte bine ştiind că aparţine unui grup în care are un rol bine determinat. o formă de comunicare şi de ajustare conştientizată a metodelor pe care le cunosc şi care s-au dovedit folositoare în munca şcolară. În perioada şcolară mică se dezvoltă nu numai atitudini faţă de muncă şi învăţare.dezvoltarea spiritului de observaţie. în general vor să facă mai uşoară sarcina celor care îi ajută. care este foarte important. ci şi trăsături de caracter generate de acestea. şi. promptitudinea. Cooperarea se manifestă cu naturaleţe în cadrul grupului. 27 . Cooperarea între elevi egali ca posibilităţi poate fi mutuală sau organizată. Astfel sunt hărnicia. Aceasta organizează competiţia astfel încât cea din urmă să fie foarte valoroasă.

exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare.3. care fac copiii să înveţe o conduită civilizată. pregăteşte individul pentru viaţa de adult. . . putem spune. .. a beţişoarelor.jocuri imitative – prin care copilul imită cele întâmplate în realitate sau ceea ce el ar fi dorit să se întâmple: de-a poliţistul. . .jocuri logice.jocuri sociale – de-a şoferul. Orice joc implică: .respect pentru ceilalţi. . .respectarea anumitor reguli.influenţarea comportamentului copiilor. jocuri de construcţie.jocuri motrice – alergări. a păpuşilor. .folosirea limbajului.. maşinuţelor etc. . . mai ales prin intermediul regulilor. .comunicare.putere de stăpânire. . a bilelor.jocuri de manipulare – a materialelor mărunte. de-a zidarul. . Există mai multe tipuri de jocuri: . Jocul.realizarea corectă a sarcinilor. de-a vânzătorul.critică şi cooperare. Jocul didactic constituie o eficientă metodă de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului. Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare 28 . 2. cătărări.disciplină.exersarea atenţiei şi a imaginaţiei. a spiritului de competiţie. de-a doctorul.dezvoltarea spiritului de echipă.

jocuri sportive. ca o necesitate obiectivă determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale multilaterale. jocuri de observare. .după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive. jocuri muzicale. jocul rămânând o problemă majoră în prioada copilăriei. vizuale. Ştim că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţare în care predomină acţiunea didactică simulată.de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile.Odată cu împlinirea vârstei de 6 ani. tactile).de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect.după conţinutul instruirii: jocuri matematice. la reflectarea evenimentelor vieţii sociale”(Elkonin). în general. . . în mod special. Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode mai ales în învăţământul preşcolar şi primar. 29 . în viaţa copilului începe procesul de integrare în viaţa şcolară. o bună parte din timp este rezervată şcolii.de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase. care devine o preocupare majoră. Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcţii de dezvoltare. -de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate. Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-învăţare-evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă. Modalităţile de realizare angajează următoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice. . jocuri de dezvoltare a limbajului. În programul zilnic al elevului intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum şcoala. motorii. în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenice. activităţii de învăţare. . jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive.Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finălităţile adaptive de tip recreativ proprii activităţii umane. De la această vârstă. schimbări care nu diminuează însă dorinţa lui de joc.de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect şi cu desfăşurare sistematică. jocuri literare/ lingvistice. orientate astfel: “.

Prima latură -conţinuturi. jocuri spontane. Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga clasă. datorită sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat. elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri. A treia latură -regulile jocului. jocuri orale. jocuri de creaţie. aduce variaţie în procesul de instruire a copiilor. initiaţiva.conţinuturi.este constituită din cunoştinţele anterioare ale copiilor. reprezentări matematice. animale. jocuri-ghicitori. pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice. cunoştinţe ce se referă la plante. ci învăţătura care pregăteşte copilul pentru muncă şi viaţă.regulile jocului. jocuri de orientare. jocuri de atenţie. comparaţie. îndrăzneala.. jocuri pe bază de fişe individuale.sarcina didactică. jocuri pe calculator. făcându-l mai atractiv. de recunoaştere. . În acest caz. jocul didactic trebuie să fie instructiv.acţiunea de joc. jocuri protocolare. jocuri de imaginaţie. . Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive: . etc. în care se manifestă isteţimea.după formă de exprimare: jocuri simbolice. inventivitatea. Prin joc. 30 . jocuri de cuvinte încrucişate. jocuri de observaţie. de fiecare dată altele. rezultat din încercarea puterilor. jocuri cu reguli inventate. denumire. . . Pentru a atinge aceste scopuri. istorice. . anotimpuri.poate să apară sub forma unei probleme de gândire. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare şi se succed în ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii. jocuri de memorie.după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie. răbdarea. jocuri de sensibilizare. jocuri pe bază de întrebări. acestea dobândind un alt caracter. îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ.decurge din însăşi denumirea ei. reconstituire.după competenţele psihologice stimulate: jocuri de mişcare. etc. jocuri de gândire. ghicire.după resursele folosite: jocuri materiale. să le consolideze cunoştinţele. jocuri de limbaj. spontaneitatea. . Cea de a doua componentă a jocului -sarcina didactică. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut. intenţia principală a jocului nu este divertismentul. jocuri conceptuale.

inventivitatea. sistematizare. 31 . iar dacă jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristică a unei lecţii. În cazul în care jocurile organizate au scop educativ bine precizat. spiritul de cooperare şi de echipă. întrecere şi fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută si atractivă pentru elevi.să creeze momente de relaxare. .Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace. În aplicarea lui trebuie să se ia în considerare următoarele condiţii: . recuperare a cunoştinţelor. flexibilitatea gândirii. jocul este folosit în cadrul tuturor ariilor curriculare. în vederea recuperării energiei nervoase a elevilor. mijloc de consolidare. După obiectivele urmărite. devin metode de instruire. Totodată regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor dintre copii. să-şi cultive iniţiativa. atractiv. ghicire.executarea jocului. . de odihnă. asimilare.să fie pregătit de învăţător în direcţia dozării timpului şi a materialului folosit.jocul să se constituie pe fondul activităţii dominante urmărindu-se scopul şi sarcinile lecţiei. .să antreneze toţi copiii în activitatea de joc.introducerea în joc. . Metodica desfăşurării unui joc didactic cuprinde: .să fie proporţionat cu activitatea prevăzută de programă şi structurat în raport cu tipul şi scopul lecţiei desfăşurate. să îmbine forma de divertisment cu cea de învăţare. .să se folosească atunci când copiii dau semne de oboseală. . iar după tipul lecţiei jocul este folosit ca mijloc de predare. Ultima latură -acţiunea de joc. cum să rezolve problema respectivă. Indiferent de modul de folosire. .cuprinde momente de aşteptare.să fie variat. jocurile didactice. . surprize. Jocul didactic nu poate fi desfăşurat la întâmplare.complicarea jocului. acesta devine un procedeu didactic.încheierea jocului. pot fi grupate după obiectivele urmărite şi tipul lecţiei. . jocul didactic îl ajută pe elev să-şi angajeze întregul potenţial psihic. Dacă vin în completarea lecţiei.

Elementele de joc: ghicirea. . după caz. .să nu fie prea uşoare. prin crearea unor situaţii-problemă. activ.să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale ale elevilor. rutina. . verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut.regulile de joc să fie explicate clar şi să se urmărească respectarea lor de către elevi .jocul didactic ne oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc elevii şi de a modela logica gândirii lor. înlătură monotonia. Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învăţare ne va demonstra că: .indicaţiile privind desfăşurarea activităţii să fie clare. .să nu se facă abuz de joc. . . mişcare. . întrecerea.iniţiativa copiilor creşte. de analiză.activităţile de joc să se desfăşoare într-un cadru activ.prin varietatea lor. corecte. creativitatea se formează de timpuriu. dau posibilitatea elevilor să-şi dezvolte vocabularul. . .să nu afecteze fondul de timp al lecţiei propriu-zise. ele dezvoltă spiritul de observaţie. surpriza. stimulator şi dinamic. precise. în joc devine mai curajos. 32 . . sarcinile didactice ale jocului să fie date diferenţiat pentru a preîntâmpina rămâneri în urmă la învăţătură. temeinic.. . creează stări emoţionale care întreţin interesul şi dau un colorit viu activităţii. . de judecată.gândirea elevilor este mereu solicitată şi astfel în continuă formare. . etc.să fie repartizate. . nici prea grele.independenţa. . .prin jocuri îi putem cunoaşte pe copii mai repede şi mai bine. mai degajat.activităţile în completare prin joc să fie introduse în orice moment al lecţiei. să fie conştientizate de către elevi şi să le creeze o motivaţie pentru activitate. stereotipia.să urmărească formarea deprinderii de muncă independentă. sarcinile didactice având caracter progresiv. comunicarea devine mai permisivă.randamentul orei este mai mare. încât procesul de învăţare să se transforme în joc şi să fie luat ca atare.după caz. în diferite secvenţe.

o structură şi reguli sub forma unor succesiuni ordonate. el susţine că . fără aceasta. dezinteresului. limbajul. Lista jocurilor folosite în cadrul activităţilor este vastă. teoretic acum.toate metodele active de educare a copiilor mici să furnizeze acestora un material corespunzător pentru ca jucânduse. ce poate fi folosit la toate disciplinele. 33 . memoria.rebusul şcolar . la exersarea deprinderilor. bine pregătit şi organizat. un joc al inteligenţei . Este un mijloc de educaţie indirect. creativitatea. rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice. ineditul joc dezvoltă procese psihice ale elevului: gândirea. Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului. În acelaşi timp însă.. poate fi folosit şi ca metodă/mijloc de învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode. Jucătorul trebuie să accepte şi să realizeze ordinea structurală a jocului. contribuie. Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului. e adevărat. rebusul şcolar îl face pe micul participant ca prin rezolvarea diferitelor rebusuri şcolare să se simtă şi el mai aproape de fraţii mai mari. atenţia. prin rezolvarea sarcinilor didactice. rămân exterioare inteligenţei copilului. Relevând legatura dintre joc şi munca copilului. De aceea. rebusul. Fiecare rebus are un obiectiv al său. Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creşterea curbei oboselii. voinţa. Jean Piaget a pus în evidenţă aportul jocului la dezvoltarea intelectuală a şcolarului. la consolidarea şi la valorificarea lor creatoare. Rolul regulii este acela de a păstra structura şi desfăşurarea jocului.’’ Ca mijloc instructiv. conducând la evitarea plictiselii. de adulţi. ei să reuşească să asimileze realităţile intelectuale care. Privit ca un frate mai mic al rebusului şi ruda cu integramele atât de gustate în zilele noastre.Literatura de specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în cadrul lecţiilor din toate ariile curriculare iar măiestria învăţătorulul va duce la rezultate deosebite. dar mă voi opri în acest material la prezentarea unui joc.

afectivitatea.Rebusul oferă învăţătorului posibilitatea observării comportamentului elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii. De ce să nu recunoaştem că. să-şi indeplinească cât mai bine şi mai repede sarcina dată. .modul de realizare (individual sau în grup). Reprezentanţii teoriei intelectualiste învăţării (Bruner. trăsături de personalitate. scris. dacă am promite elevilor din clasă că cei ce vor termina primii exerciţiile date spre rezolvare vor primi ca recompensă un rebus interesant. în care este implicată inteligenţa. . Astfel. creaţie). Dar pentru aceasta. Rebusul şcolar contribuie. cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în ce mai mult. Rebusul şcolar sprijină succesul şcolar prin: . rezultă că adevărata problemă a succesului şcolar nu constă în a stabili dacă un elev este apt sau nu să obţină rezultate vizate de şcoală. deoarece în rezolvarea rebusului elevul depune efort voluntar şi rezolvă motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme. test).). 34 .evaluarea-măsură în care sunt îndeplinite obiectivele activităţii didactice.conţinutul urmărit (o lecţie. . ci în a găsi metode şi mijloace potrivite pentru aceasta. Una dintre cele mai puternice structuri motivaţionale ar fi starea de curiozitate ce se manifestă în dorinţa rapidă de a rezolva rândurile orizontale ale rebusului. la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi combaterea insucceselor. spre a descoperi cuvântul (cuvintele) de pe verticala A-B. Succesul are un efect mobilizator. abilităţile de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor probleme. de a deveni. capacităţile intelectuale. chiar şi cei cu un ritm mai lent. Galperin) apreciază că orice elev poate asimila un conţinut dacă sunt folosite căi adecvate de activitate cu aceştia. un capitol etc. cât şi dezvoltarea capacităţii de a se instrui.finalitatea urmărită (memorare. trebuie să-şi precizeze dinainte: . . aplicare. atât în ceea ce priveşte nivelul de pregătire ştiinţifică. în realizarea sau folosirea rebusului.cunoştinţele însuşite. succesul şcolar se raportează la totalitatea elevilor. orice învăţător. într-o bună măsură. corelează potrivit cu performanţă şcolară. aceştia s-ar grăbi. stimulativ asupra elevului. De aici.modul de evaluare (oral. transfer. caracterul. temperamentul.

de către orice elev cu posibilităţi normale de învăţare. ca moment distractiv sau ca un exerciţiu de creativitate. La cercurile de specialităţi: limba româna. la multe discipline din învăţământul primar. rebusul şcolar poate fi folosit în orice tip de activitate şcolară (lecţie.Rebusul şcolar poate constitui obiectivul activităţii unui cerc de elevi. concurs). dezvoltarea personalităţii copilului. completare la tema cercului. consolidare. Se pot organiza diverse concursuri literare şi istorice cu ocazia propuse. cum. folosinduşi toate cunoştinţele căpătate în şcoală. dezvoltarea proceselor psihice şi intelectuale. personălităţi. istorie. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. unde rebusul şcolar se poate folosi.4. cerc. sub directa lui supraveghere. Pentru obţinerea acestor rezultate învăţătorul trebuie sa fie un mare « meşter » în a şti când. iar prin sarcina dată. pentru care copiii. au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv. au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. în verificare. geografie. ştiinţe se poate folosi rebusul ca auxiliar. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. de orice vârstă şcolară au o mare satisfacţie când reuşesc să le rezolve. evaluare. creativităţii şi a tuturor sărbătoririi. potrivit temei deopotrivă educative şi 2. în momente diferite ale lecţiei. ca şi cele din cultura lor generală. subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. comemorării unor date. oferind şi posibilitatea organizării unor concursuri şcolare distractive şi instructive. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze 35 . transferul acestora. rol important capătă latura instructivă. la orice vârstă şcolara mică. fixarea. Rebusul şcolar poate fi folosit în scopuri diferite: îmbogăţirea cunoştinţelor. pentru a fi rezolvat sau solicitat ca o creaţie. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ. să fie un creator de astfel de jocuri. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult. unde poate fi folosit rebusul şi mai ales. În concluzie.

care se constituie în elemente de susţinere a situaţiei de învăţare. + prin conţinutul şi sarcinile propuse antrenează intens operaţiile gândirii. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. dar şi de nivelul de vârstă. una care să aibă rol organizatoric. + foloseşte material didactic variat. + diminuează rigiditatea activităţii de învăţare făcând-o atractivă .fiecare joc să aibă cel puţin două reguli: una care să traducă sarcina didactică într-o acţiune concretă. diferite de cele cunoscute. + sarcina didactică să se refere la ceea ce trebuie să facă în mod concret copiii în timpul jocului pentru a realiza scopul propus.să stârnească o reală plăcere copiilor. adecvat conţinutului. de particularităţile individuale. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv-motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora.diverse soluţii de rezolvare. potrivit capacităţilor lor individuale. antrenând copiii la o activitate susţinută de un caracter de seriozitate totuşi. + formulează o sarcină didactică legată de conţinutul şi structura jocului. 36 . + foloseşte un conţinut matematic prezentat într-o formă accesibilă şi cât mai atractivă. + prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil în lumea jocului. + prin crearea atmosferei atractive de desfăşurare a jocului se dezvoltă la copii interesul şi motivaţia pentru activitatea de învăţare. + prin regulile jocului şi prin modul de rezolvare a acţiunii formează la copii conştiinţa disciplinei. . cultivând la copii curajul şi încrederea în forţele proprii. Chiar dacă este un joc didactic. Orice exerciţiu sau orice problemă poate deveni joc didactic dacă: + formulează un scop prin raportare la obiectivele specifice fapt ce va determina finalităţi funcţionale jocului. este totuşi un joc şi de aceea pentru reuşita lui trebuie să respecte câteva reguli: . + foloseşte elemente de joc strâns împletite cu sarcina didactică. + utilizează reguli de joc cunoscute anticipat . + jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o formă plăcută. dar şi imaginaţia.să ţină cont de capacitatea de înţelegere a copiilor.

mai temeinică şi mai plăcută a unor cunoştinţe relativ aride pentru această vârstă. să fie actori. atenţia. respectarea exemplară a regulilor de joc şi. atenţia. Învăţarea prin joc va rămâne o componentă importantă a învăţământului primar din mai multe motive: . în final.respecta particularitaţile de vârstă ale elevilor. precum şi spiritul de echipă. relaxante. 37 . vor pregăti treptat pe omul de mâine. perecum şi cel de echipă. Acceptarea şi respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul comun al grupului din care fac parte.înlesneşte participarea activă la însuşirea cunostinţelor. ori consolidarea acestora. lumea şi viaţa şi reflexul lor cognitiv şi moral. . disciplina şi ordinea în desfăşurarea unei activităţi. potrivit condiţiilor interne sau externe necesare execuţiei lui. formează deprinderi de lucru corecte şi rapide şi asigură însuşirea mai rapidă. cadrul didactic ar trebui să aibă permanent în atenţie conţinutul şi structura jocului. .formează deprinderile de a munci corect şi rapid.dezvoltă sipritul de iniţiativă şi independenţă în muncă.. dar şi accesibilizarea unor cunoştinţe mai aride sau mai abstracte. jocul didactic este ridicat la rang de principiu mai ales la clasele I şi a II-a. Se asigură totodată adaptarea copilului la munca şcolară. dezvoltă spiritul de iniţiativă şi independenţa în muncă.să se dea cât mai puţine explicaţii. disciplina şi spiritul de ordine în desfăşurarea unei activităţi. nu spectatori. angajarea pentru învingerea greutăţilor. . sinteza şi comparaţia. Jocurile didactice matematice antrenează operaţiile gândirii. . Pronind de la aceste particulariţi ale şcolarului mic. Prin joc se pot exercită cele mai complexe şi mai importante influenţe formative şi se înregistrează seria de transformări cantitative şi calitative necesare. În folosirea jocului cu şcolarii mici se reflectă şcoala.antrenează operaţiile gândirii elevillor: analiza. Pentru a stabili unele sarcini de învăţare. . . Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului. succesul. copiii să fie puşi să lucreze ceva concret. . introducându-l treptat pe copil în practica învăţării şi a muncii în genere.copiii să participle activ.uşurează însuşirea şi consolidarea cunostinţelor.conţine elemente distractive. .dezvoltă spiritul creator şi de obeservaţie.

orientare spaţială şi de geometrie. dar mai ales în consolidarea deprinderilor de calcul oroal şi scris. . În clase primare elevii capătă idei asupra ştiinţelor matematice. să cunoască metodele ştiinţifice de demonstraţii şi control.jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi. Ei învaţă în aceste clase să prelucreze cunoştinţele dobândite şi să le verifice. generând o motivaţie secundară dar stimulatorie constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accelerat al muncii şcolare.jocuri în completarea lecţiei. . Restabilind un echilibru în activitatea şcolarilor jocul fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora.jocuri dicatice matematice pentru însuşirea operaţiilor matematice. jocurile au o mare valoare formativa şi sunt necesare în studiul diferitelor noţiuni matematice pentru accesibilizarea acestora. suplă.jocuri didactice matematice pentru însuşirea numerelor naturale. Conceptul de joc didactic matematic Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea urmăreşte obiective de pregătire intelectuală. 2.Scopul jocului este acela de a-l înarma pe copil cu un aparat de gândire logică.jocuri ca lecţie completă.5. polivanetă care să-i permită să se orinteze în probleme realităţii înconjurătoare. . Ţinând cont de sarcinile şi scopurile urmărite jocurile didactice matematice se clasifică în: . Aceste jocuri se pot organiza frontal sau pe echipe şi mai rar individual. În predarea matematicii la ciclul primar. punând bazele edificiului pe care-l vor ridica în clasele următoare.jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori. folosirea unui limbaj matematic adecvat. .după conţinutul capitolelor: . Un rol foarte important în jocurile matematice îl are activitatea conştientă. . Jocurile matematice pun elevul în situaţia de a descoperi soluţii noi şi chiar originale. 38 . să exprime judecăţi şi raţionamente variate într-un limbaj simplu.după momentul folosirii în cadrul lecţiei ca formă de bază a procesului de învăţământ: .

Vom căuta să conturăm în continuare caracteristicile acestui tip de joc. îşi demonstrează propria sa valoare”. mai ales când este vorba de prima copilărie. să-şi dezvăluie potenţele. activitatea prin care copilul îşi afirmă potenţiale. să-şi manifeste forţa şi superioritatea eului. nu pot explica toate caracteristicile jocurilor. ci afirmarea subiectului însuşi cu prilejul unei activităţi sau a alteia”. Noi vom restrânge conceptul de joc la formele folosite de copilul preşcolar şi şcolarul mic. copilul dă din mâini şi picioare şi se bucură. Îi place să lupte. afirmă Jean Chiteau . aşa cum arată psihologul român Ursule Şchiopa. jocul nu are numai rolul de a pregăti noua generaţie pentru acele acţiuni de care va avea nevoie la maturitate ci şi acelea de a procura organismului stimulanţi necesari organelor şi mai ales sistemului nervos. La această vârstă. iar după Car susţinătorul teoriei exerciţiului suplimentar. a personalităţii în formare. mişcă o sunătoare şi ascultă cu interes sunetele. iezii se bat cap în cap. de ce jocurile lor iau anumite forme şi au anumite conţinuturi bine determinate? Pentru asemenea explicaţii există o multitudine de teorii care încearcă să lămurească problema. Ele însă. Tocmai în perioada de manifestare plenară a activităţilor ludice. le găsim atât la oameni cât şi la animale: pisoii se joacă cu hârtie de-a prinsul şoriceilor. Faptul că toţi copiii se joacă şi jocul ia anumite forme bine determinate. cea preşcolară şi şcolară mică.. trebuie să analizăm esenţa mecanismului său de natură bio-psiho-socială. sunt confirmate de realitate. Să le analizăm critic şi să căutăm să clarificăm natura şi esenţa jocului copilului.apare o activitate ludică de un tip nou pe care animalul o ignoră cu totul.afirmarea cutărei sau cutărei funcţii noi. cum ar fi mişcarea unui zurgălău de către un copil în leagăn şi jocul de şah al adultului.. aceste jocuri sunt exerciţii pregătitoare in vederea activităţilor vitale de mâine (teoria exerciţiului pregătitor).Ca să putem valorifica resursele instructiv educative ale jocului. Gros. Aceste teorii care pun accentul pe rolul jocului în dezvoltarea psio-fizică a copilului. La copilul mic găsim jocuri care sunt simple exerciţii funcţionale. Aceste jocuri pe care Buhler le numeşte jocuri funcţionale. să obţină performanţe superioare altora. care sunt cele mai caracteristice activităţi ludice. care ne interesează în mod deosebit în această lucrare: Jocul nu mai înseamnă de acum înainte . adică să răspundem la întrebările: de ce se joacă copiii. uneori chiar să se încaiere. 39 . Copilul simte nevoia să se afirme. în orice caz să se întreacă. După K. atestă faptul că jocul are un rol în dezvoltarea potenţelor fizice şi psihice. De la început trebuie să facem observaţia că jocul ia forme diferite şi poate cuprinde în sfera sa acţiuni cu totul diferite.

prin imitaţie. inventatorul şi aşa procedează copilul în joc. căci copilul îşi dă seama care e realitatera şi care este lumea jocului. Aşa face arhitectul. proiectarea. Putem spune deci că. cathartic. să-şi afirme capacităţile legate de rezolvarea problemelor. de asemenea o caracteristică a jocului. Prin ea copilul se pregăteşte pentru muncă şi pentru viaţă. Adler. Asimilarea experienţei sociale. care presupune osteneală. care rămâne totuşi secundar faţă de cel funcţional şi de integrare socială. conduc automobilul.Principalul în joc îl reprezintă situaţia imaginară’’. în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. ci oarecum voită. cum se întâmplă în prima copilărie sau la maturi. că. pentru o mobilizare a capacităţilor elevilor prin joc. jocul este un fel de supapă de siguranţă prin care copilul se descarcă de anumite porniri reprobate de societate. Jocul este o activitate serioasă. imitînd activităţile maturilor. face o demonstraţie netă între lumea creată de el pe care o admite convenţional în cursul activităţii ludice şi cea reală (păpuşa e copil. În jocurile lor copiii copiază activităţile sociale ale adulţilor (spală rufele păpuşii. Nu putem nega în acest rol al jocului. Totuşi jocul n-ar fi joc dacă s-ar caracteriza numai prin seriozitate. Prin această seriozitate jocul se apropie de învăţătură. etc. De aceea observăm că adeseori copiii se supără dacă regulile nu sunt respectate. Copilul nu se joacă numai pentru a se amuza sau pentru o plăcere senzuală. în care există un grad mai mare de manifestare după voia copilului.). în vederea dezvoltării gândirii matematice. băţul e cal sau puşcă. În joc copilul se desprinde de realitate. iar jocul nu este luat în serios. există această evadare a copilului într-o lume fictivă. care proiectează o realitate nouă. Toţi cei care crează. După Trend.. îşi poate manifesta şi contura mai bine personalitatea. Nu e vorba de o iluzie totală. romancierul. Carr.)şi în acest mod se pregătesc pentru viaţă. este o altă caracteristică importantă a jocului pusă în avidenţă de Vigotald. se refugiază într-o lume închipuită a ideilor.Pe această caracteristică mizăm la şcoală. evadează într-o lume aparte. Probabil în această lume fictivă. cu reguli severe. De altfel fuga în afara realităţii nu este totdeauna o evadare. . sau vrea să realizeze lucruri ce depăşesc puterea lui. etc. de aceea poate fi lesne integrat în lecţiile de matematică. Unii psihologi socot. convenţională. anticiparea este. 40 . Copiii se întrec să lucreze mai bine. ar avea un rol purificator.

Proiectarea. Uneori activitatea poate să înceapă printr-o scurtă discuţie cu efect motivator. Realizarea jocului didactic presupune mai multe etape: pregătirea jocului. executarea jocului. desfăşurarea jocului.1. În alte jocuri. fixarea regulilor. de modul în care se asigură o concordanţă deplină între toate elementele ce-l definesc.CAPITOLUL III METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC LA CLASELE I – IV 3. Desfăşurarea jocului include şi la mai multe sarcini: introducerea în joc. Introducerea în joc îmbracă forme variate în funcţie de tema jocului. materialul se distribuie la începutul activităţii de joc pentru ca elevii intuind în prealabil materialele didactice necesare vor înţelege mult mai uşor explicaţia legată de desfăşurarea jocului. încheierea cu aprecierile necesare. prezentarea materialului. 41 . anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia. explicarea şi demonstrarea regulilor jocului. În general. complicarea lui pentru introducerea de noi variante (dacă este cazul). Distribuirea materialului necesar este o problemă de care trebuie să se ţină seama. a materialului necesar. organizarea şi desfăşurarea lui metodică. Există jocuri didactice matematice în care materialul poate fi împărţit elevilor după explicarea jocului. Organizarea jocului didactic matematic constă în împărţirea corespunzătoare a elevilor clasei în funcţie de acţiunea jocului şi chiar o reorganizare a mobilierului sălii de clasă pentru buna desfăşurare a jocului. organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic Reuşita unui joc didactic este condiţionată de proiectarea. alteori introducerea se poate face printr-o scurtă expunere care să stârnească interesul şi atenţia elevilor.

Fixarea regulilor de multe ori nu se justifică. în funcţie de regulile jocului. De exemplu: „Astăzi vrem să vedem care ştie să calculeze fără să greşească”. de aceea vom organiza împreună jocul „Hai să socotim!”. astăzi vom organiza un joc nou. reamintind regulile. îi lasă să acţioneze liber. Există două moduri de a conduce jocul elevilor– conducerea directă (învăţătorul având rolul de conducător al jocului). Se poate folosi de asemenea formula clasică : „Copii.introducerea se poate face prin prezentarea materialului. Pe parcursul jocului se poate trece de la conducerea directă la cea indirectă sau se pot alterna. fără să interpreteze rolul de conducător). să urmărească evoluţia jocului. evitând momentele de monotonie. Anunţarea jocului trebuie făcută în termeni precişi. să precizăm regulile jocului. 42 . respectându-se regulile stabilite. să prezentăm conţinutul jocului şi principalele lui etape. Sarcinile ce-i revin învăţătorului în ambele cazuri sunt:     să imprime un anumit ritm jocului (timpul este limitat). Jocul se numeşte „Vreau în căsuţa mea!””. de stagnare. introducerea nefiind direct obligatorie. să dăm indicaţii cu privire la modul de folosire a materialului didactic. Atunci când jocul are o acţiune mai complicată se impune o subliniere specială a acestor reguli. Jocul se poate începe şi dacă se anunţă direct titlul. Se poate începe anunţarea şi printr-o frază interogativă : „Ştiţi ce o să jucăm astăzi? Vreţi să vă spun?” sau alte formule variate astfel ca anunţarea jocului. să controleze modul în care elevii rezolvă sarcina didactică. dând unele indicaţii organizatorice. Explicarea jocului constituie un moment hotărâtor pentru succesul jocului didactic. asigurând însuşirea lor rapidă şi corectă. conducătorul acordă independenţă elevilor. de la o lecţie la alta. La început acesta intervine mai des în joc. deoarece se îndeplineşte formal. să menţină atmosfera de joc. învăţătorii trebuie să-i facem pe elevi să înţeleagă sarcinile ce le revin. fără cuvinte de prisos. Astfel noi. şi conducerea indirectă (conducătorul ia parte activă la joc. În executarea jocului se ţine cont de faptul că el începe la semnalul conducătorului. mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga acţiune a elevilor. să fie cât mai adecvată conţinutului acestuia. Pe măsură ce elevii capătă experienţa jocurilor matematice. să scoatem în evidenţă cerinţele pentru a deveni câştigători.

relaţiile dintre ei. îl organizează în mod independent). introducerea unui material nou.2. pentru a le spori eficienţa. În esenţa lor metodele şi procedeele îndeplinesc 43 . o manieră de aplicare practică a unei metode. Calitatea fundamentală a unei metode este eficienţa şi eficacitatea ei. de dezvoltare în mod armonios a facultăţilor mintale ale preşcolarilor şi şcolarilor. folosim o gamă variată de procedee în aplicarea fiecărei metode de învăţământ. cu stricteţe. să urmărească comportarea elevilor.    Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi: autoconducera jocului (elevii devin conducătorii jocului. să urmărească felul în care se respectă. Procedeele pun în evidenţă o modalitate de lucru. 3. să creeze condiţiile necesare pentru ca fiecare elev să rezolve sarcina în mod independent sau în cooperare. găsind mijloacele potrivite pentru a-i antrena pe cei timizi. făcând recomandări şi evaluări cu caracter individual şi general. asupra comportării elevilor. Jocul didactic matematic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecţie şi în orice clasă a ciclului primar. Metode şi procedee utilizate – generalităţi Metodele de învăţământ sunt tehnici folosite de cadrele didactice în cursul activităţilor de predare respectiv de învăţare de formare a priceperilor şi deprinderilor. să activeze toţi elevii la joc. În încheierea jocului învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri asupra felului în care s-a desfăşurat jocul. Pentru a face activităţi cât mai atractive. schimbarea materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să rezolve probleme cât mai diferite în cadrul aceluiaşi joc) complicarea sarcinilor jocului. regulile jocului. introducerea unui element de joc nou. etc. asupra modului în care s-au respectat regulile de joc şi s-au executat sarcinile primite. Fiecare procedeu eficient sporeşte valoarea metodei în care se integrează tot aşa după cum fiecare procedeu lipsit de eficienţă contribuie la deprecierea metodei.

Ea se foloseşte de obicei în predarea cunoştinţelor în funcţie de conţinutul activităţii care se predă precum şi de particularităţile de vârstă ale copiilor. Discuţia trebuie să aibă o formă accesibilă. de a facilita înţelegerea şi însuşirea cunoştinţelor. Ţinând cont de acestea. consolidarea şi verificarea lor.Metoda demonstraţiei – este o metodă importantă folosită pentru transmiterea de cunoştinţe cât şi pentru fixarea. Modelarea 9. explicaţia. se folosesc următoarele metode: 1. Sarcinile instructiv-educative ale procesului de învăţământ pot fi realizate în bune condiţii dacă în desfăşurarea activităţilor se foloseşte nu o singură metodă sau procedeu. expunerea poate fi sub următoarele forme: discuţia. Metoda conversaţiei 5. de experienţa lor de viaţă. 2. accesibilă copiilor şi întotdeauna însoţită de material didactic. alegerea lor făcându-se în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor. ci se face constant uz de mai multe metode şi procedee integrate în complexe metode cât mai variate. în cadrul activităţilor matematice care conţin secvenţe de joc didactic. Îndrumarea şi orientarea. Metoda exerciţiului 4.funcţia de a apropia copiii de conţinutul activităţilor. Metoda expunerii 2. explicaţia se referă la modul cum sunt prezentate regulile impuse de desfăşurarea jocului. eficienţa activităţilor depinde nemijlocit de concepţia cadrelor didactice după funcţia pe care o au metodele şi procedeele de învăţământ. Explicaţia în activităţile cu conţinut matematic trebuie să fie scurtă. Metoda demonstraţiei 3. Algoritmizarea 1. astfel încât să-i antreneze şi pe aceştia. să trezească interesul elevilor. Metoda învăţării prin descoperire 8. În clasă. Metoda observaţiei 6. Pentru a putea dobândi un 44 .Metoda expunerii – constă în transmiterea cunoştinţelor noi prin cuvântul învăţătorului. În cadrul jocurilor didactice şi cele logice. Metoda problematizării 7.

Prin întrebări ca: „Ce cifră aveţi în faţă?” (cifra 5). iar în dreptul ei tot atâtea floricele câte ne arată cifra. fie planşe.caracter activ. această metodă este folosită în momentul predării cunoştinţelor pentru a descrie cât mai amănunţit materialul intuitiv şi procedeul de lucru. explicaţia (cu forma ei distinctă-demonstraţia logică) şi demonstrarea se folosesc cu rezultate din cele mai bune ca metode de prezentare. copilul fiind pus în situaţia de a rezolva sarcina didactică pe baza materialului intuitiv. descriere şi explicare logică. de a rezolva probleme.Metoda exerciţiului – este metoda care dă posibilitatea copiilor să repete sub diferite forme ţi cu material variat cunoştinţele transmise. prin exerciţiu se asigură formarea deprinderilor de a compara numerele de a le ordona după anumite criterii. În baza efectuării exerciţiilor stă exemplul şi explicaţia învăţătorului. deprinderea de a număra. 45 . Şir crescător Şir descrescător 3. calculator. Copilul este ajutat ca la suport şi pe bancă să aşeze cifra respectivă. diafilme. Valoarea unei demonstraţii corecte se răsfrânge direct asupra modului de gândire şi de acţiune a copiilor. De asemenea. şi a stimula învăţarea. În cadrul activităţilor matematice. Exemplu: Lecţia „Numărul şi cifra 5” sarcina didactică „Aşează în dreptul cifrei atâtea obiecte câte îţi arată ea”. diferite imagini ale obiectelor. iar în formarea şirului descrescător se începe de la obiectul cel mai mare la cel mai mic ţinându-se cont de formarea exerciţiului de lucru de la stânga la dreapta. filme. de a socoti. ea trebuie făcută cu multă atenţie şi exigenţă. În utilizarea metodei demonstraţiei combinată cu explicaţia învăţătorul trebuie să folosească materiale didactice cât mai variate. Exemplu: În formarea şirului crescător de la clasa I în „Constituirea unor grupe de obiecte după anumite criterii” se explică şi se demonstrează în acelaşi timp ca suport procedeul de lucru pe bază de material intuitiv stabilindu-se că în formarea şirului crescător se porneşte de la obiectul cel mai mic la cel mai mare. de aceea. cu aplicabilitatea cât mai variată a procedeelor. machete.

o situaţie conflictuală. Formularea întrebării. 5. de sesizare a realităţilor. Întrebările ce implică conversaţia trebuie să fie simple. Rezolvarea propriu-zisă a problemei.Metoda observaţiei – trebuie reorientată încât să reclame din partea copilului o activitate independentă şi susţinută de percepere a realităţii.Folosirea cu succes a exerciţiilor este condiţionată de respectarea anumitor cerinţe. iar când este folosită în scopul fixării şi mai ales al verificării cunoştinţelor i se spune conversaţie examinatoare. 6. să fie adresate elevilor într-o succesiune logică. deprinderilor şi aptitudinilor (lucrările cu caracter creator). să fie variate. gradate. a consolidării. Când conversaţia este folosită în scopul însuşirii unor cunoştinţe noi poartă denumirea de conversaţie euristică. o modalitate de înţelegere a cauzalităţii. Arta de apune întrebări. să aibă continuitate şi o durată care să asigure formarea priceperilor. Analiza situaţiei problematice. sistematizării şi verificării acestora. clar formulate. generalizări.Metoda conversaţiei – este metoda care utilizează întrebarea şi răspunsul în scopul însuşirii şi repetării cunoştinţelor. Situaţie problemă desemnează o contradicţie. 46 . precizări. Întrebarea trebuie adresată întregii clase într-un ritm viu. clare. Ea trebuie să devină pentru copii un instrument de pătrundere în intimitatea lucrurilor. El trebuie să aibă idei clare. de a stimula cu ajutorul lor participarea activă a elevilor la lecţii şi de a asigura pe această cale însuşirea volumului de cunoştinţe prevăzute de programă cere o serioasă pregătire. să stimuleze în mod activ gândirea. dacă e vorba de examinări frontale şi într-un ritm mai lent în cazul în care se cer comparaţii. Pentru ca metoda conversaţiei să contribuie la îndeplinirea sarcinilor instructiv-educative este necesar ca răspunsurile elevilor să fie corecte.Metoda problematizării – prin această metodă se urmăreşte educaţia intelectuală a celor ce învaţă. 4. O metodă de creaţie pentru dascăli şi de stimulare pentru copii des întâlnită în activităţile matematice este problematizarea. Trebuie să se facă deosebire între conceptul de problemă şi cel de situaţie problemă. Exemplele unei situaţii conflictuale sunt:     Prezentarea situaţiei problematice. precise şi complete.

determinate şi de specificul obiectului de învăţământ. Prin această metodă activitatea intelectuală şi fizică a elevilor este stimulată la maximum şi este orientată spre cercetare creatoare. tabla magnetică. probleme noi. Scrieţi în pătrăţel atâtea liniuţe câte obiecte are mulţimea: Elevii emit multe ipoteze.=). Învăţarea prin descoperire – prin această metodă se urmăreşte informarea elevilor cu tehnica cercetării. 47 .Modelarea – ca metodă este definită ca un mod de lucru prin care gândirea copilului este condusă la descoperirea adevărului cu ajutorul modelului.Studiul aritmeticii oferă multe posibilităţi pentru o instruire problematizată. dar numai unele sunt plauzibile. figuri geometrice. 8. Exemple de modele simbolice: cifrele. spre descoperirea de adevăruri noi.-. cu obişnuinţa de a rezolva singuri. Utilizarea lor depinde de tactul învăţătorului. Câte creioane albastre şi câte galbene a putut lua Ionel? Astfel de probleme solicită gândirea ducând la dezvoltarea supleţei şi mobilităţii acesteia. Ca exemple de modele obiectuale avem: flanelograf. Exemplu: Coloraţi atâtea triunghiuri câte arată cifra. Pot fi date elevilor spre rezolvare probleme care solicită independenţa şi flexibilitatea gândirii. Avem următoarele tipuri de modele: obiectuale. figurative. prin efort propriu. materiale din natură. 7. Învăţarea prin descoperire se prezintă sub diferite aspecte. dar şi de particularităţile de vârstă ale elevilor. simbolice. Exemplu: Pe bancă sunt 3 creioane albastre şi 7 creioane galbene. Din toate acestea Ionel a luat 6 creioane. semnele (+. Cadrul didactic trebuie să-i obişnuiască treptat pe copii să facă propuneri inteligente.

Sunt şi cazuri când descoperirea de noi cunoştinţe este rezultatul unor raţionamente de tip ipotetic-deductiv. Exemplu: după ce elevul a învăţat regula de împărţire a două numere şi şi-a format deprinderea respectivă. Când organizăm activitatea de cercetare este necesar să proporţionăm greutatea acesteia cu posibilităţile de rezolvare ale elevilor. bucurie. să rezolve o problemă tipică. Unii pedagogi consideră că această metodă ar trebui să devină dominantă în desfăşurarea procesului de învăţământ. Ajutaţi. Ei învaţă să gândească. elevii emit ipoteze şi apoi le verifică. speranţă. etc. formule de operaţi. răbdarea. când i se cere într-o problemă să împartă două numere el se foloseşte de algoritmul însuşit (regula împărţirii). să citească o hartă. Ultimele două dau randament mai mare după vârsta de 10 ani când gândirea elevilor intră în studiul operaţiilor formale. alteori învăţarea prin descoperire este de tip deductiv. Folosirea acestei metode influenţează pozitiv atât activitatea intelectuală. dar totodată trăiesc cu intensitate stările afective provocate de rezultatele activităţii lor (încredere. să ştim precis dacă aceştia şi-au însuşit cunoştinţele anterioare. Exemplu: . modele sau scheme de desfăşurare a unor activităţi intelectuale. Algoritmul îndrumă rezolvarea de probleme. cât şi pe cea afectivă şi voluntară. instrucţiuni tip. să ştim care sunt greutăţile tipice de care se vor izbi. 48 . Algoritmi se pot prezenta sub diferite forme: reguli de calcul. Un algoritm este un procedeu bine determinat de a rezolva o problemă tipică. Învăţarea prin descoperire dezvoltă capacitatea de adaptare la situaţii noi. Elevii mici îşi însuşesc un număr însemnat de algoritmi necesari în munca lor intelectuală : să facă o adunare. întristare) şi îşi formează trăsături de voinţă ca: hotărârea. să formuleze ipoteze plauzibile să ia atitudine faţă de opiniile altora.Uneori se procedează inductiv mai ales la elevii de vârstă şcolară mică.La demonstraţii din domeniul geometriei în clasa a IV-a este posibil ca elevii înşişi să ajungă la redescoperirea unor dezvăluiri. ei pot „descoperi” definirea corectă a unor patrulatere sau regula pentru aflarea ariei acestora. Însuşirea algoritmilor îl ajută pe elev să gândească uşor procedeul adecvat de a rezolva problemele noi. perseverenţa.

După conţinutul capitolelor de însuşit în cadrul obiectului de învăţământ (matematica) sau în cadrul anilor de studii:  jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol sau grup de lecţii. jocurile se pot împărţi astfel: După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei. pentru cultivarea unor calităţi ale gândirii şi exersarea unei logici elementare.  jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase. ca lecţie de sine stătătoare. completă.Scopul urmărit prin folosirea metodei algoritmizării este de a uşura rezolvarea de probleme tipice. 49 .3. ca formă de bază a procesului de învăţământ:    jocuri didactice matematice. pătrat. dreptunghi. În acest sens se utilizează jocurile logico-matematice. intercalate pe parcursul lecţiei sau la final. de a forma modalităţi de rezolvare a problemelor complexe. 3. În cele ce urmează voi prezenta câteva tipuri de jocuri folosite la clasele I – IV în predarea matematicii. de a forma deprinderi de muncă intelectuală. Există şi jocuri didactice matematice folosite pentru familiarizarea elevilor cu unele concepte moderne de matematică (cum sunt cele de mulţime şi relaţie) pentru consolidarea reprezentărilor despre unele forme geometrice (triunghi. cerc). jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lecţiei. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii În funcţie de scopul şi de sarcina didactică propusă. jocuri didactice matematice în completarea lecţiei.

Deşi au caracter relaxant. de de destindere. Jocul didactic poate fi utilizat ca o tehnică atractivă de exploatare a relaţiilor pe o cale mult mai accesibilă. având un deosebit rol formativ şi educativ. cu o oarecare uşurinţă. Procesele intelectuale declanşate în joc. reuşita lor 50 . direct interesaţi la propria lor formare. Deşi au aspect de joc multe din aceste forme de activitate pot constitui un mijloc de învăţare eficient. Jocul reprezintă o modalitate de asigurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală.aceasta mai ales daca se are în vedere că între joc şi situaţia reală – cea urmărită de învăţare – există întotdeauna o învăţare formală. au darul de a-i conduce pe elevi la „aflarea” sau „descoperirea” unor adevăruri noi pentru ei. sunt introduse activităţi în completare. În clasa I. În acelaşi scop. activităţile în completarea nu pot fi organizate şi desfăşurate la voia întâmplării. o analogie. Jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (intercalate pe parcursul lecţiei sau pe final) Şcolarizarea copiilor de vârsta de 6-7 ani a necesitat reducerea duratei timpului afectat fiecărei lecţii. depinde de buna rezolvare a problemelor legate de conţinutul şi metodologia lor.1. incertitudine) jocul didactic solicită o angajare deplină a capacităţilor intelectuale ale elevilor. de uşurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală. de relaxare. la lecţiile din clasa I. de uşurare a procesului adaptării copiilor la specificul muncii şcolare. de destindere. Cele mai multe din activităţile în completare iau forma unor jocuri. Prin prezenţa tuturor caracteristicilor situaţiei de joc (trebuinţa de performanţă. Valoarea principală a jocului rezidă în faptul că face elevii participanţi nemijlociţi. precum şi formele de organizare. făcând parte integrantă din lecţie este necesar sa li se asigure un conţinut şi forme care să permită integrarea lor organică în activitatea dominantă a fiecărei lecţii. trebuie spus că. În ceea ce priveşte conţinutul activităţilor în completare.3. care au un caracter de relaxare. în vederea prevenirii apariţiei oboselii. Scopul activităţilor în completarea este de a crea momente de destindere. organizându-i în eforturi de gândire şi oferindu-le evidente satisfacţii.3. în special cele ale gândirii. risc. jocul didactic poate da un randament sporit faţă de alte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor.

2 Jocurile didactice folosite în munca independentă În realizarea unui învăţământ atractiv.odihnă. ea poate fi privită atât ca activitate de formare a 51 . iar clasa să fie împărţită pe grupe. de a contribui la fixarea reprezentărilor despre formele geometrice (cerc. dreptunghi. Există numeroase posibilităţi pentru satisfacerea acestei cerinţe. În aceste jocuri mişcarea este o componentă importantă. O să redau în continuare câteva jocuri aritmetice ce se folosesc ca activitate în completare cu scopul de a realiza latura formativă a învăţătorului. concentrând atenţia copilului în direcţia scopului urmărit. Acest lucru poate fi realizat dacă există măcar două calculatoare. de a consolida cunoştinţele în legătură cu adunarea şi scăderea. Unitatea de învăţare: „Numere naturale mai mici sau egale cu 10” se foloseşte cu succes jocul-cântec „Chipul cifrelor” (Anexa 3). Din acest punct de vedere. cu urmări la fel de negative. însă pe fondul activităţii care predomină în fiecare lecţie. 3. triunghi). care plac foarte mult copiilor şi care sunt uşoare şi pot fi repede învăţate. (Jocul “Caută-ţi căsuţa!” şi “Ce formă ai primit?”.Anexa 1) Deseori se folosesc în activităţile în completare jocuri însoţite de cântece şi mişcare. de a forma deprinderi de rezolvare corectă şi rapidă a exerciţiului.3. de a dezvolta atenţia şi atitudinea disciplinată în joc. (Cântecul: “Una esta luna” Anexa 2) La clasa I în capitolul: „Noţiunea de număr natural”. în funcţie de subiectul ei. Se poate spune că în activitatea în completare la orele de matematică se poate folosi cu succes jocuri didactice pe calculator. evitând ca activităţile în completare sa-i supraîncarce pe micii şcolari cu lucrări fără valoare tehnicoeducativă sau să ducă la irosirea timpului. formativ al matematicii. pătrat. Activitatea independentă a elevilor constituie deopotrivă mijloc şi scop al demersului didactic. Numai astfel se va asigura caracterul unitar în continuitatea în fiecare lecţie. de a antrena intens operaţiile gândirii: analizăm sinteza şi comparaţia. un rol important îl are munca independentă a elevilor.

indiferent de nivelul lor de pregătire. În acest scop. Dozarea sarcinilor de lucru şi în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. deprinderile de muncă independentă trebuie formată la elevi. cât şi apariţia unor „timpi morţi” în economia orei de curs. cum ar fi fenomenul negativ de interferenţă al cunoştinţelor. asigurarea unor teme suplimentare facultative pentru elevii dotaţi. Buna desfăşurare a activităţii independente depinde şi de înlăturarea unor factori perturbatori ai acestei activităţi. 52 . fixarea şi consolidarea cunoştinţelor. pe care le au de îndeplinit sunt prezentate modelele adecvate de executare. încă din primele zile de şcoală. după anunţarea obiectelor şi a sarcinilor. 1. Concretizarea prin teme accesibile. cât şi ca mijloc de dobândire a unor noi cunoştinţe. asigurând unicitatea acesteia şi soluţionarea tuturor sarcinilor didactice : dobândirea. Elevii trebuie pregătiţi în prealabil pentru munca independentă. gradul în care elevii au formate deprinderi de muncă individuală structura şi momentul lecţiei în care se desfăşoară.Cerinţele activităţii independente – Munca independentă trebuie să răspundă anumitor cerinţe: Respectarea prevederilor programei şcolare privitoare la volumul de cunoştinţe şi conţinutul lecţiei respective. 2. Conştientizarea sarcinilor didactice şi a procedeelor de lucru. şi a iniţiativei. a spiritului de independenţă. logic şi stimulează interesul şi potenţialul elevilor.Condiţiile organizării activităţii independente – Condiţiile în care se organizează activitatea independentă a elevilor depinde de: clasa care trebuie s-o efectueze. Finalizarea muncii independente cu controlul îndeplinirii ei ţi cu aprecieri asupra calităţii pentru menţinerea interesului elevilor depistarea şi eliminarea la timp a lacunelor şi asigurarea unităţii lecţiei. din clasa I. priceperi şi deprinderi.deprinderilor de lucru. Integrarea deplină în structura lecţiei. variate. În condiţiile activităţii simultane. Dozarea raţională în timp şi ca volum evitând atât supraîncărcarea elevilor. care solicită un efort intelectual gradat. oferindu-li-se un model de lucru.

b)După scopul urmărit. Observare independentă sau efectuarea unor experimente în vederea descoperirii particularităţilor unor fenomene. spiritul de imaginaţie şi interesul copiilor. în acest timp se comunică tema şi îndrumările de muncă independentă. mai ales în condiţiile activităţii simultane. reviste. dorinţa de cunoaştere. de circa 15-20 minute. etc. 53 . formele de activitate independentă se grupează astfel: Munca independentă destinată pregătirii elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe. şi sistematizează materia dobândită anterior. Activitate de scurtă durată. Tipurile şi formele de activitate independentă se fixează în funcţie de sarcinile didactice ale matematicii. la sfârşitul orei. Activitatea independentă pentru formarea priceperilor şi a deprinderilor de muncă intelectuală. prin care se structurează. a)După (modelul) modul şi durata desfăşurării: Activitate de scurtă durată de la începutul orei (de obicei 5-7 minute). Temă independentă pentru consolidarea şi recapitularea cunoştinţelor. dar aceasta este deosebit de importantă.Activitatea independentă a elevilor îmbracă o varietate de forme în funcţie de obiectivele şi conţinutul lecţiei. într-un capitol sau pe parcursul unui an şcolar. stimulând curiozitatea. de timpul afectat.). etc. Formele folosite în acest scop urmăresc trecerea la etapa predării-învăţării noilor cunoştinţe. Activitate de lungă durată. fiind mai dificilă necesită o bună concepere şi organizare în funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Activitate independentă pentru formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor. vizând rezolvarea unor exerciţii şi probleme cu aplicarea celor învăţate. concretizată prin exerciţii aplicative. şi efectuarea unor măsurători. de obiectul de învăţământ de clasă şi etapele în care se desfăşoară. de subiectele lecţiei. exterioare unor deprinderi deja formate c)După conţinutul muncii independente: Activitatea cu manualul sau cu alte cărţi (culegeri de exerciţii şi probleme. Munca independentă cu rol de fixare a cunoştinţelor dobândite la lecţia respectivă.

Activitatea independentă de scurtă durată nu necesită totdeauna un control amănunţit. sunt:   jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (tratate anterior în lucrare). (Anexa 6) c)Jocuri didactice matematice în legătură cu însuşirea numerelor naturale. după obiective. “Câte… sunt” -Anexa 7) d). (Anexa 5) b)– Jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi. „Un fel de domino”.Jocuri didactice matematice în legătură cu adunarea. „Racheta cu mai multe trepte” – Anexa 8) 54 . „Hai să socotim!”. temele putând fi verificate printr-o întrebare generală adresată de învăţător întregii clase. Dintre tipurile de activitate independentă folosite la clasele mici. cât a rămas”. care se realizează prin confruntarea rezultatelor obţinute de ei cu cele indicate de învăţător. „V-aţi găsit locul?”. „Tenul – cu o diferenţă”. („Jocul cifrei 1”. Fişe individuale întocmite de mine sau activitate frontală. controlul lucrărilor independente se va realiza în cadrul tuturor lecţiilor şi în mod deosebit în cele de verificare a cunoştinţelor.3. (Jocul: “Numără mai departe” şi “Caută vecinii. de formare a priceperilor şi deprinderilor Un loc important în verificarea lucrărilor efectuate independent îl ocupă autocontrolul elevilor. „Ce ştii despre mine?”.Controlul şi evaluarea lucrărilor independente – Se efectuează prin folosirea unor procedee diverse şi are ca principal obiectiv analiza conţinutului acestora. urmărindu-se nu numai efectuarea temei ci şi modul în care a fost rezolvată. „Jocul numărului 10”.Anexa 4) După conţinutul unităţilor de învăţare se folosesc: a)– Jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori. „Colorează baloanele mici de săpun”. orientare spaţială şi geometrie. scăderea. Controlul lucrărilor independente ale elevilor se referă atât la aspectul cantitativ cât şi la cel calitativ. de recapitulare şi sistematizare. înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale. „Găseşte cercurile”. elevii urmărind rezolvarea pe tablă sau pe o planşă: „Calculează mingile”. (“Cât a rezultat. „Vântul a luat semnele”. etc. „Ce piesă lipseşte?”. jocuri didactice matematice ca lecţie completă.

ci mult mai simplu. Se recomandă efectuarea temelor scrise după învăţarea lecţiei. Pentru a intra cât mai curând în dispoziţie de lucru. dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune. să fie diverse în scopul formării capacităţilor de transfer şi evitarea inhibiţiei. De regulă.3. ordinea şi punctualitatea. pentru fixarea acestora. se vor efectua temele cele mai interesante apoi cele mai dificile şi la sfârşit cele mai uşoare. Temele pentru acasă pot fi: teme pentru dobândirea cunoştinţelor noi.pe baza informării: elevul ajunge la soluţionarea nu prin analiză şi sinteză.  să fie accesibile elevilor. determinând asimilarea aproape fără efort a cunoştinţelor şi păstrarea lor în memorie. 55 . perseverenţa şi capacitatea de a învinge dificultăţile. aflând cheia rezolvării din manual sau de la învăţător. să fie interesante. este necesară selectarea atentă a temelor. răspunzând unor deziderate şi anume:   să stimuleze capacităţile intelectuale. iar cele prea uşoare nu prezintă interes şi nu oferă satisfacţii. Jocuri folosite ca teme pentru acasă Temele pentru acasă constituie parte integrantă a procesului de învăţământ. elevii se pregătesc întâi la disciplinele preferate sau se străduiesc să-şi efectueze temele scrise înainte de asimilarea cunoştinţelor. Aceasta antrenează perseverenţa. fapt ce are repercusiuni asupra corectitudinii temei.   să constituie un mijloc de a-i deprinde pe elevi să muncească independent.  să permită o evaluare adecvată în raport cu obiectivele stabilite. creativitatea gândirii elevilor. Pentru asigurarea succesului şcolar şi realizarea valenţelor educative.3. Temele prea dificile determină atitudine de descurajare şi indiferenţă. Un factor deosebit de important care contribuie la menţinerea interesului pentru efectuarea temelor constă în corelarea dintre nivelul aspiraţiilor şi conştientizarea finalităţii temelor. formarea priceperilor şi deprinderilor.  să educe la elevi voinţa şi atenţia.3. În funcţie de modalitatea de rezolvarea în procesul învăţării se disting trei tipuri principale de probleme care se pot rezolva: .

asociere. consider că la clasele mici jocurile didactice matematice constituie cel mai atractiv şi eficient mod ce se poate utiliza drept temă pentru acasă.pe baza ipotezelor: capacitatea de adaptare a elevilor la procesul instruirii este în funcţie de ritmul biologic zilnic. Suprasolicitarea influenţează în mod nedorit asupra situaţiei şcolare a elevilor. durata temelor la clasele I – IV trebuie să fie scurtă. >. Jocuri folosite pentru recunoaşterea semnului operaţiei „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele operaţiilor de adunare şi scădere.. (Jocul: “Câte soluţii ai găsit?” şi “Găseşte cât mai multe soluţii” –Anexa 9) 3. Cercetările făcute şi igiena şcolară au dovedit că depăşirea pragului de rezistenţă a copiilor la efort prin activitatea şcolară. = ) „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele (<. Jocuri folosite în fixarea cunoştinţelor Fixarea cunoştinţelor este etapa lecţiei în care învăţătorul se poate convinge dacă elevii au perceput ceea ce era caracteristic în materialul prezentat şi dacă au înţeles corect esenţialul 56 . Problemele de ordin practic se rezolvă frecvent în acest mod (gândire analogă.prin analogie. Având în vedere acestea. astfel încât să fie adevărate relaţiile”: Jocuri pentru recunoaşterea semnului (<. aplicându-se procedura cunoscută la o situaţie nouă. În acest sens. = ) astfel încât să fie adevărate relaţiile: Jocuri pentru consolidarea deprinderilor de calcul mintal oral şi scris şi dezvoltarea capacităţii de a găsi soluţii multiple de rezolvare pentru aceeaşi problemă.3. transfer). extraşcolară şi volumul mare de teme conduce la supraîncărcarea elevilor. .4. >.

de a stabili totalul obiectivelor numărate. Fixarea cunoştinţelor nu trebuie să constituie o repetare. formule. Efectuarea diferitelor exerciţii. în funcţie de sarcina activităţii. lămurindu-se ideile respective. de a preciza locul fiecărui număr în şirul numeric (de exemplu. pe activizarea cunoştinţelor. jocul: „Spune a câta bilă lipseşte?”). Prin unele jocuri elevii îşi fixează expresiile numerice. Fixarea cunoştinţelor copiilor prin intermediul jocurilor didactice se realizează diferit. fie fără acest ajutor. valoarea numărului (de exemplu. pe transformarea acestor cunoştinţe într-o achiziţie personală şi pe folosirea lor independentă. pentru ca elevii să rămână cu noţiuni cât mai clare şi mai precise. jocul: „Câţi porumbei sunt?”). ci să se limiteze numai la repetarea ideilor principale. În cadrul fixării pot fi completate unele idei expuse în predare. să explice unele noţiuni. legi. În unele jocuri didactice copiii au posibilitatea de a număra o anumită cantitate (de pildă jocul: „Cine ştie să numere mai departe?”). efectuarea unor activităţi practice pe baza cunoştinţelor însuşite ajută pe elevi să-şi fixeze mai bine aceste cunoştinţe şi să-şi formeze priceperi şi deprinderi. de forma pe care o îmbracă acţiunea jocului şi de materialul folosit de învăţător. jocurile: „Cine are o mulţime la fel?”). Alteori li se cere să expună pe scurt esenţialul. să stabilească egalitatea sau inegalitatea dintre două mulţimi (de pildă. sau a raporta numărul la cantitatea corespunzătoare şi invers (de exemplu jocul: „Stop! Adu atâtea beţişoare câte arată cartonaşul!”). În jocul didactic accentul cade pe perfecţionarea celor învăţate. se va proceda la îndepărtarea lor. În alte jocuri copii au prilejul să compare numerele. o reluare aidoma a amănuntelor din materialul predat. Pentru repetarea verbală se va cere elevilor să răspundă la întrebări cu caracter sintetic şi se referă la probleme principale. Dacă se observă unele lacune în cunoştinţele elevilor. rezolvarea de probleme. Aplicarea în practică a noilor cunoştinţe îi ajută pe elevi să înţeleagă mai profund şi să-şi întipărească mai bine în minte toate problemele legate de acestea . (Anexa 10) 57 .din cele explicate. Fixarea poate fi realizată în două feluri: prin repetarea verbală a problemelor esenţiale din tema tratată şi prin aplicarea noilor cunoştinţe în practică. Prin jocul didactic învăţătorul într-o formă interesantă şi plăcută stimulează interesul copiilor şi repetă cunoştinţele predate cu puţin înainte. adică nu trebuie să se transforme într-o repetare a predării. Jocul didactic constituie mijlocul principal de fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor. fie cu ajutorul elevilor din clasă.

fie prin lecţii de însuşire a cunoştinţelor noi. sentimentele. Ea se poate realiza fie în cadrul lecţiilor combinate. voinţa. atunci este necesar să se organizeze o convorbire introductivă care să-i ajute pe elevi să-şi lămurească unele noţiuni sau să-şi completeze noţiunile pe care le au deja în legătură cu tema respectivă. povestiri. Înainte de comunicarea noilor cunoştinţe învăţătorul îi pregăteşte pe copii pentru ca aceştia să le asimileze în cât mai bune condiţii. Pentru înţelegerea temeinică a noilor cunoştinţe este necesar uneori ca în prealabil să fie actualizate cu discernământ cunoştinţele însuşite de elevi anterior. O temă bine predată şi bine asimilată uşurează fixarea cunoştinţelor.3. despre legături şi dependenţe cauzale dintre fenomene. îşi dezvoltă procesele de cunoaştere. convorbiri în care se apelează la cunoştinţele anterioare şi la experienţa de viaţă. face posibilă verificarea cunoştinţelor într-un timp relativ scurt şi cu bune rezultate. asigură executarea conştientă şi cu mai puţine dificultăţi a temelor pentru acasă. îşi formează trăsăturile morale. 58 .3. Prin acest moment al lecţiei (sau lecţie) elevii îşi însuşesc cunoştinţele ştiinţifice despre realitatea înconjurătoare. Jocuri folosite în predarea noilor cunoştinţe Predarea de noi cunoştinţe constituie o etapă importantă în cadrul procesului instructiv – educativ. O asemenea convorbire mai are rolul de a suscita interesul şi curiozitatea elevilor pentru însuşirea noilor cunoştinţe. Dacă cunoştinţele noi nu le continuă pe cele însuşite anterior. Pregătirea elevilor se face adesea prin lecturi.5.

În unele cazuri se prezintă o parte din temă care este analizată cu ajutorul clasei. găsesc cauzele şi efectele. În alte cazuri se expune în întregime materialul nou. Jocul didactic asigură prin structura sa o mai bună activizare a gândirii copiilor. de la cunoscut la necunoscut. Modalităţi de lucru la clasa I În cadrul orelor de matematică am căutat încă de când copiii se află în clasa I. Mişcarea. mai interesante pentru copii. Interesul lor este mai viu stimulat prin participarea lor afectivă. Luând în considerare faptul că tot ceea ce se face prin efort propriu este mai durabil. Metoda cea mai folosită în predarea noilor cunoştinţe este învăţarea prin descoperire. în clasa I. alteori de la expunerea verbală a materialului nou. stabilesc legăturile dintre fenomene. definiţii. să le impună o prelucrare creatoare a cunoştinţelor. plăcute şi înlesnesc înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor. (Anexa 11) 3. imaginaţia şi creativitatea. În munca la clasă am respectat principiile didactice: de la uşor la greu. reguli. Elevii reuşesc să deprindă şi să-şi însuşească noţiuni. legi. Pornind de la aceste principii şi de la faptul că în grădiniţă jocul a fost principalul mod de manifestare a copiilor. avându-se în vedere ca toţi elevii să urmărească cu atenţie şi să înţeleagă. prin intermediul lui am căutat să dezvolt copiilor dragostea pentru exerciţiul aritmetic. Procedeul de joc trebuie subordonat procesului de învăţare. 59 . atenţia şi gândirea logică. elevii stabilesc asemănări şi deosebiri între faptele prezentate. sesizează ceea ce este principal şi ceea ce este secundar. să le formez deprinderi de lucru corecte şi rapide. interpretarea unor roluri transformă exerciţiile de calcul în acţiuni concrete. caracterizări. să-i pun în situaţii care să le solicite imaginaţia.6.În transmiterea cunoştinţelor noi se porneşte de la observarea unor obiecte şi fenomene. Jocul didactic este unul din procedeele care fac ca exerciţiile să devină mai atractive. analiza materialului nou şi scoaterea generalizărilor este bine să se realizeze cu participarea activă a elevilor. de la demonstrarea unor experienţe. apoi se trece la expunerea celui de-al doilea punct din plan.3. Conduşi de întrebările cadrului didactic. întrecerea.

Pentru dezvoltarea mobilităţii proceselor de gândire. 9. 4. scurt – lung – Jocul: „Cine are o mulţime la fel?”. ca: „Vreau în căsuţa mea!” (Anexa 12). Tot prin intermediul jocului am stabilit proprietăţile mulţimilor: mare – mic. 10”. Noţiunea de număr am predat-o intuitiv folosind diverse materiale demonstrative. Am căutat să organizez şi să pregătesc jocuri didactice atât pentru activitatea de predare cât şi pentru fixare. reprezentări grafice cu mulţimi de obiecte. am folosit jocul „Uneşte şi colorează”. Cu toate acestea în activitatea mea la clasă am continuat să folosesc jocul didactic în structura lecţiei ţinând cont de acţiunea formativă ce reiese din îmbinarea activităţii de învăţare şi joc. cu scopul de a explica în mod concret noţiunile noi.Jocul pentru copii este o activitate cât se poate de serioasă. Compunerea şi descompunerea numerelor am realizat-o parcurgând următoarele etape: activităţi concrete cu mulţimi de obiecte. pe lângă alte procedee am folosit jocul „Câte sunt?” (Anexa 16) 60 . (Anexa 14) În vederea consolidării cunoştinţelor de ordonare şi comparare a numerelor naturale 0 – 20. 7. operaţii cu numere abstracte şi jocuri realizate cu ajutorul rigletelor. Noţiunea de mulţime am pregătit-o prin efectuarea unor jocuri. Prin acest joc şi-au fixat cunoştinţe care vin în sprijinul număratului: „Câte căsuţe s-au format?”. sus – jos. În activitatea mea la clasă am introdus jocul didactic în etapa predării. 2. 3. Exemplu: Jocul „Cine ştie. diferite reprezentări şi jocuri didactice: „Jocul numerelor 0. sarcinile de lucru ale elevilor în această clasă vor avea un grad de dificultate ceva mai sporit. (Anexa 15) Modalităţi de lucru la clasa a II-a Având deprinderi de lucru deja formate. Jocurile matematice au fost acelea care i-au ajutat pe elevi să se familiarizeze cu competiţia şi să câştige independenţă în muncă. 1. „Câte triunghiuri roşii sunt?”. spirit de echipă şi de observaţie. a deprinderilor de a opera cu simboluri. consolidare şi verificare. 6. gros – subţire. „Câte cercuri mari sunt?”. scrie!” (Anexa 13) Pentru fixare şi deprinderea elevilor cu ordinea numerelor în şirul numerelor naturale am folosit jocul: „Învăţăm să numărăm!”. 8. 5.

solicită mai mult gândirea elevilor. Am folosit de asemenea compunerea de probleme după o formulă cu litere. Maria a mâncat 2 mere. perseverenţa şi spiritul de muncă în colectiv. De exemplu: a + b = c sau a – b = c la care s-au compus probleme de forma: „Pe o farfurie sunt 4 mere şi 6 pere. Câte mere au rămas?” Rezolvarea problemelor aritmetice în care enunţul nu comandă alegerea operaţiilor ce duc la găsirea soluţiei. Câte fructe sunt?” „Pe o farfurie sunt 10 mere. să părăsească ipotezele respective când îşi dau seama că sunt greşite. supleţea şi mobilitatea acesteia. (Anexa 18) Jocul: „Ce se poate întreba?” Este un joc folosit cu scopul de a dezvolta spiritul de inventivitate al elevilor. 61 . de a forma deprinderea de a stabili în mod exact raportul dintre diferite cantităţi. să încerce soluţionarea pe baza acestor ipoteze. să construiască alte ipoteze cu valoare operativă superioară faţă de primele până când ajung să rezolve corect problema dată. (Anexa 20) Asemenea probleme obligă elevii să construiască ipoteze.Cu scopul de a consolida deprinderea de rezolvare a exerciţiilor de scădere şi dezvoltarea gândirii logice am folosit jocul „Socoteşte cu atenţie!”(Anexa 17) Jocul: „Cine urcă scara mai repede?”-M-a ajutat să consolidez deprinderile de calcul cu cele 4 operaţii şi să dezvolt atenţia.

. De aceea.Învăţăm jucându–ne la matematică”-clasele III-IV La vârsta şcolară mică. de mult antrenament. plăcută. Pentru a ajunge la deprinderi intelectuale temeinice este nevoie de mult exerciţiu.clasificarea. precizează şi verifică cunoştinţe. perseverenţă şi dârzenie în învingerea dificultăţilor.3. Studiul matematicii. antrenantă. Prin folosirea jocurilor didactice în predarea matematicii la clasele primare se realizează şi importante sarcini formative ale procesului de învăţământ: ▫ antrenarea operaţiilor gândirii . inventivitatea. pune în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare. Poate să aducă varietate în exerciţiul matematic. în clasele primare. stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor.generalizarea.sinteza.analiza. flexibilitatea gândirii.ordonarea. jocul didactic cuprinde cele mai bogate valenţe formative. .concretizarea. . fără a produce oboseală. dar şi un mijloc prin care învăţătorul consolidează. acesta asigură o activitate complexă. poate înviora lecţia şi ca urmare drumul spre deprinderi este mai sigur şi mai plăcut. disciplinei şi spiritului de ordine în desfăşurarea unei activităţi. dezvoltând la elevi deprinderi de muncă independentă. iar competitivitatea angajează la efort toate capacităţile elevului. Îmbinând distracţia. Jocul didactic este o metodă activ-participativă. creativitatea. .3. Deoarece corespunde particularităţilor vârstei şcolare mici. buna dispoziţie cu sarcina didactică la potenţialul intelectual. . . jocul didactic este o formă accesibilă şi plăcută de învăţare activ-participativă. ▫ dezvoltarea spiritului imaginativ-creator şi de imaginaţie. interesantă. urmăreşte să asigure cunoştinţe matematice de bază şi să formeze deprinderi de calcul.7. surpriza. . moral şi fizic al copiilor. ▫ dezvoltarea atenţiei.abstractizarea.. 62 . stimulează iniţiativa. prin joc se realizează obiectivele învăţării.compararea. spiritul de cooperare. .

va urmări trecerea de la o memorare predominant mecanică la o memorare logică. accesibilă dacă este inclusă în joc.a familiariza elevii cu unele concepte matematice.▫ formarea deprinderii de lucru corect şi rapid. . susţin efortul elevilor şi le menţin atenţia concentrată mai mult timp..a consolida cunoştinţele însuşite. să ia premii) vor fi dirijate treptat spre o motivaţie socială (necesitatea de a învăţa ca să se pregătească pentru viaţă). Elevii învaţă să rezolve exerciţiile şi problemele şi apoi treptat. Prin încărcătura sa afectivă. al atracţiei spre studiu. înţelegerea problemelor. de a stabili relaţii între cauze şi efecte. care sprijină într-un mod fericit. Motivele exterioare (să fie lăudat. Lecţiile. Apare necesitatea de a-şi explica fenomenele. Practica la catedră a dovedit că activitatea mintală a elevului solicitată în lecţii poate deveni interesantă. numere. bogate în materiale intuitive şi presărate cu jocuri didactice. Copilul oboseşte repede şi de aceea este necesară introducerea jocurilor pentru ca perioadele care solicită atenţia să alterneze cu activitatea de înviorare.trebuie să înveţe“ să nu se neglijeze rolul plăcerii. Jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activizare al şcolarului mic. Jocurile didactice pot fi folosite în orice moment al lecţiei cu scopul de: . răbdarea. Jocul didactic nu înseamnă o . fixarea şi formarea unor deprinderi matematice durabile. Şcolarul mic manifestă multă curiozitate.. Învăţătorul va dirija procesul memorării. Intelectul infantil se caracterizează printr-o deosebită receptivitate. precum şi împlinirea personalităţii şcolarului. El participă. Dar până când şcolarul va ajunge să înţeleagă că . În joc copilul este un adevărat actor şi nu un simplu spectator. Jocurile sunt strategii euristice. Copilul poate reţine cu multă uşurinţă o serie de date. să facă bucurie părinţilor. el este o activitate serioasă. 63 . schemele şi structurile mintale. iniţiativa. Este vârsta când se trece de la o gândire intuitivă la o gândire operativă.joacă de copii“. cu toată fiinţa lui la îndeplinirea obiectivului jocului. devin mai interesante. realizând în felul acesta o învăţare autentică. în care copiii îşi manifestă isteţimea. de stimulare a resurselor sale intelectuale şi de dezvoltare a creativităţii. jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activităţi psihice. Atenţia şi efortul copilului pot fi stimulate şi prin stabilirea unei motivaţii adecvate. ▫ asigurarea însuşirii temeinice a cunoştinţelor. de a înţelege lumea. îndrăzneala şi curajul. inventivitatea.

. ___ . Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor s-au a progreselor înregistrate. stimulează forţele colective în vederea obţinerii unui loc mai bun în clasamentul echipelor. ▫ 6 ori 6 şi cu 46 minus 36 şi cu 3 legat de 6. Pentru dezvoltarea flexibilităţii gândirii: . ajutând astfel preîntâmpinarea rămânerii în urmă şi stimularea unor aptitudini. 64 . Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor..Care sunt vecinii” 38 91 ___ ___ 40 71 ___. __.. ▫ 6 ori 6 şi cu 6 şi cu 2 legat de 6 .Cine găseşte mai repede câturile corecte“ 72 : 8 ____________ 7 9 8 35 : 7 ____________ 5 4 8 36 : 4 _______________ 6 9 4 Întrecerea pe grupe sprijină colaborarea între elevi.a evalua cunoştinţele însuşite. .Ce semne corespund?” 3  7 = 10 5555=1 9 1=8 3  7 = 21 8  8  8  8 = 65 93=3 Jocuri la care se foloseşte munca pe echipe: . Grupa a II-a cu copii dotaţi: ▫ 9 ori 4 şi cu 44 şi cu 3 legat de 4...a cultiva unele calităţi ale gândirii. .Cât fac?” Grupa I cu copii subdotaţi: ▫ 3 ori 3 şi cu 3 şi cu 2 legat de 3. „Completează şirul” 2 1 ___ ___ 4 3 7 60 6 7 ___ ___ __ __ __ __ 36 89 __ __ ___ ___ __..

sau 12 + 4:4-4x12 = La clasa a III-a. 65 .La magazin“. imaginaţiei şi creativităţii elevilor. dezvoltă la elevi spiritul de inventivitate şi contribuie la formarea deprinderii de a stabili corect raportul dintre datele problemei enunţate. Câştigător va fi cel care a creat şi a rezolvat corect cele mai multe exerciţii şi va primi Diploma micului matematician. contribuie la dezvoltarea atenţiei. gândirea şi imaginaţia.. jocuri care contribuie şi la formarea deprinderii de a opera cu tehnicile de calcul învăţate. . Jocul „Ce se poate întreba?". adresează o întrebare ce solicită calcul mintal unui coleg ales de el. 12 x 4 =. elevii s-au angajat în activitatea de tipul „Ajută-ţi echipa să câştige!". Exemplific: „Jocul în lanţ". cu care urmează să opereze elevii îl constituie problemele de perspicacitate. un număr din caseta gri şi un număr din caseta albă şi să afle produsul lor. Echipa câştigătoare rezolvă corect cele mai multe exerciţii în timpul stabilit. Membrii ei folosesc semnele operaţiilor învăţate şi calculează repede şi corect. care dau senzaţia că sunt jocuri. Elevii au ca sarcină să formuleze cât mai multe întrebări posibile. cât mai ales prin felul .. „Rezolvă şi dă mai departe!". Jocurile organizate sub formă de concurs.La librărie“ elevii efectuează operaţii matematice subordonate unui scop practic. acela de a face cumpărături. dacă sunt presărate cu momente. Elevii au avut ca sarcină să aleagă din figura dată. plăcute. De exemplu (12. Oral: elevul numit de conducător.4): 12 + 4 =. 12 . Concursuri se pot organiza şi-n grupe de câte 4 elevi sub forma jocului „Cursa-n patru". Prin jocurile . cu toate că aceste activităţi solicită mult mai mult atenţia. nu atât prin rezolvarea ce o cere.. În desfăşurarea acestei activităţi a fost respectat principiul cooperării. deşi mai dificil. dacă răspunde corect creează un exerciţiu şi cere rezultatul altui coleg.ascuns“ în care sunt date numerele. interesante.4 =. gen „Cine ştie. Astfel de jocuri oferă şi posibilitatea exersării elevilor într-o atitudine civilizată. Şcolarul mic manifestă mereu dorinţe atractive.Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor de matematică. Un capitol atractiv pentru elevi. Acesta. în scris (pe tablă sau pe fişe) rezolvarea sarcinii didactice într-un timp stabilit. la „Înmulţirea numerelor naturale". La semnalul dat se începe. 12 : 4 =. câştigă". Sunt indicate câte o pereche de numere pentru fiecare echipă.

mai ales... să sintetizeze.. b=9) 8+6+4→(a= 8. încurajând comunicarea şi s-a realizat un tip de învăţare prin care copiii învaţă unul de la altul... sub aspectul contribuţiei lui la dezvoltarea intelectuală (prin joc. b=3) 7+7+4→(a = b =7) 5+9+4→(a= 5... s-a creat o atmosferă ce a stimulat cooperarea a stimulat interacţiunile din echipă..... să observe.. să denumească.. să compare.. Prin jocul „Găseşte soluţia!".... sine.. Elevul deprinde tehnica unor răspunsuri prompte şi complete Prin joc...... se realizează trecerea de la reproducerea imitativă la combinarea participarea şi a anihilat teama de eşec. favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative. b=4) 6+8+4→(a= 6.. b=6) . copilul învaţă să perceapă... 10+4+4→(a=10... în cadrul echipei. să generalizeze). elevii observă valorile pe care le pot lua literele a + b + 4 = 18.. la stimularea încrederii în propriile forţe...Am observat că: în cadrul fiecărei echipe elevii au cooperat. reprezentărilor în imagini. Valoarea jocului didactic matematic este subliniată. Folosind comutativitatea adunării pot găsi şi restul soluţiilor.. b=8) 11+3+4→(a=11.. să analizeze..... cooperarea ajută mai bine la conturarea unei imagini pozitive de cooperarea încurajează învăţarea mai mult decât competiţia... 66 ..... socializarea. activitatea matematică devine un mijloc de educaţie intelectuală pentru că: • • • se face trecerea de la acţiunea practică spre cea mintală........

67 . Sunt situaţii când sarcina jocului cere rezolvarea unei aplicaţii practice pe baza cunoştinţelor pe care le posedă elevul: • calcularea restului („La cumpărături"). copilul are impresia că se joacă. elevii rezolvă sarcina didactică a jocurilor „Formuleazămi întrebarea!". Formarea la elevi a priceperii de a opera cu schemele grafice în rezolvarea problemelor de matematică este suportul înţelegerii problemei. Folosind schema grafică.Compunerea de probleme duce la exersarea gândirii creatoare a elevilor. în manualul de matematică (Editura Petrion). îl atrage şi constituie un pas în pătrunderea în esenţa problemei. din care dă Anei 2. De exemplu: Dan are 9 creioane. Prin formularea întrebării problemei. Ce putem afla? Se pot formula întrebările: Câte creioane au cei doi copii? Cine are mai multe şi cu cât? Cine are mai puţine şi cu cât? Cu câte creioane rămâne Dan? Aceste întrebări. întrebări parţiale. Schema grafică reprezintă o expresie abstractă care are un caracter intuitiv. pot fi „paşi" ce conduc spre soluţia şi întrebarea finală a problemei. exerciţiul dat pentru consolidarea cunoştinţelor despre înmulţirea numerelor. „Ce pot întreba?" Se porneşte de la cele mai simple probleme. a fost transformat în jocul didactic „Observă schema şi rezolvă problema!". Elevii au avut ca sarcină să completeze figurile. să compună probleme şi să le rezolve: Jocul didactic matematic redă caracterul practic-aplicativ al informaţiilor matematicii. La clasa a III-a.

a masei unui corp prin „cântărire" în mână şi verificarea prin măsurători reale („Eu cred că are . la şcolarul mic s-a realizat pornind de la operarea acţionară cu obiecte concrete. 68 . dreptunghiuri. capacitatea unui vas.. figurine.• aproximarea lungimii unor obiecte. . „din ochi". sume de bani. Elevii au utilizat truse individuale cu cifrele pe cartonaşe scrise pe o faţă. Pentru a verifica însuşirea corectă a corespondenţei dintre cantitate şi cardinalul numărului le cerem să ridice cartonaşul cu acţiune. tu ce zici?"). dirijate. implicate în stimularea intelectuală a copiilor.. interiorizarea operaţiilor logice ca rezultat al acţiunilor obiectuale nemijlocite. operarea cu structuri logice. poate fi considerat un util exerciţiu de gimnastică a minţii. 2. „Reconstituiri" (elevii trebuie să asambleze diferite fragmente de forme geometrice pentru a obţine un pătrat). „Continuă" (elevii găsesc regula pentru a completa) Corectează" (elevii găsesc regula pentru a completa) VI – IV = IX R: VI + IV = X Valoarea formativă a jocului logic reiese din modul cum acţionează asupra capacităţii de învăţare a copiilor prin sarcinile didactice stabilite şi se poate concretiza în: • • • • • participarea activă şi conştientă a copilului în rezolvarea sarcinii. distanţe parcurse etc. triunghiuri?” 3. În vederea optimizării însuşirii corecte şi conştiente a numeraţiei. Elevii participă şi la jocurile cu conţinut geometric: 1... • operaţii cu obiecte concrete.Cine a găsit mai multe pătrate. Fiecare joc. iar pe cealaltă faţă. acţiunea copilului asupra obiectelor în lumina unor principii logice. Cunoaşterea şi conştientizarea numeraţiei şi operaţiilor matematice.

cere elevilor să scoată din trusă tot atâtea figurine câte mere văd pe catedră. câte o linie. 33. I. dezvoltarea spiritului de observaţie. sub fiecare măr se desenează câte un cerc. • • învăţarea analitică în unităţi mai mici (aflarea sfertului şi a jumătăţii) organizarea şi sistematizarea exerciţiilor rezultate (adunare. Elevii au rezolvat exerciţii de adunare şi de selectat suma cea mai mare. tot atâtea mere câte mere sunt pe masă. uşurând calea spre formarea deprinderilor. sintetizare şi automatizare (scrierea în lanţ a operaţiilor): 29 şi 2 15 şi 30 17 şi 16 8 şi 31 0 şi 42 R: 49. este deprins să înveţe matematica gândind. Elevii descoperă că sunt 4 puncte pentru că au tot atâtea linii. 45. utilizând „Jocul numerelor". Pentru consolidarea şi fixarea deprinderilor de numărat. „Învăţăm să numărăm". 39. Punctul de plecare în formarea unor operaţii mintale la şcolarul mic îl constituie acţiunea externă cu obiecte concrete (după P. în acest sens copiii pot fi implicaţi în jocuri didactice ca: „Unu la unu". 42 69 . Jocul didactic aduce varietate în exerciţiul matematic. Galperin). se parcurg etapele formării unei deprinderi: • elevii sunt familiarizaţi cu conţinutul prin instrucţia verbala şi demonstrarea de către conducătorul jocului („Ce număr obţin dacă adun sfertul lui 24 cu jumătatea lui 40?"). a memoriei vizuale se utilizează jocurile „Ce numere lipsesc?". în caiete. tot atâtea cercuri. Drumul de la concret la abstract este parcurs prin jocul „Şi eu. Învăţătorul aşează pe catedră 4 mere. iar sub fiecare cerc. „Jetoane aranjate". Pe tablă sunt scrise perechile de numere: fără ezitare. „De câte ori ai grupat?". 65. Se foloseşte numărătoarea cu bile pentru jumătatea lui 40 sau reprezentarea grafică pentru 24. Se desenează conturul a tot atâtea mere pe tablă.cifra corespunzătoare unui număr. împărţire) conduc spre 24 : 4 + 40 : 2 • perfecţionarea deprinderii de calcul atunci când elevul dă răspunsul corect. apoi câte un punct. Folosind jocul „Ce număr obţin?". În vederea consolidării şi verificării deprinderilor de calcul se foloseşte şi jocul didactic matematic „Ce pereche este mai mare?". şi voi". rapid.

Aprecierea răspunsurilor se face cu participarea clasei.Se stabileşte un timp de lucru. Formativul se realizează prin intermediul informativului. disciplinei conştiente. cu elementul de aşteptare şi de surpriză. autocontrolului. voinţei. Elementul cognitiv se împleteşte cu cel distractiv şi emotiv. Deprinderea de a compune exerciţii folosind operaţiile învăţate şi rezultatul dat se poate exersa prin jocul „Cum se poate obţine?". bilete cu exerciţii ce conţin greşeli. Răspunsurile scrise pe fişe sunt confruntate cu cele de pe tablă (au fost acoperite în timpul lucrului). scriind numerele care lipsesc (Anexa 23) Elevii pot formula ei înşişi titlurile pentru joc. perseverenţei. Aşa se explică alegerea titlului jocului prezentat „Noi gândim. fiecare copil este animat de dorinţa de a rezolva cât mai repede şi corect exerciţiile 70 . Alternarea dintre solicitare şi recreare face ca jocul didactic matematic să devină un mijloc de deconectare pentru copil. învăţăm!"(Anexa 21) Jocurile didactice au o valoare formativă ce rezultă din faptul că în cadrul lor se exersează calităţile atenţiei. subordonarea intereselor individuale celor colective.Ca material didactic se pot folosi trăistuţe cu scrisori. sociabilităţii. Utilizând conceptele specifice matematicii şcolarii clasei a III-a se angajează în aritmogrife. precum şi a altor calităţi de voinţă şi trăsături de caracter. afectivă şi practică. Exemplu: Elevii pot lucra (individual. în apreciere se acordă câte 1 punct pentru utilizarea unei operaţii. rezolvăm şi ne verificăm". gândirii. în perechi sau în echipă) ce indică sarcinile jocurilor matematice prezentate la panoul din clasă sub genericul „Prin jocuri didactice. Iau ca exemplu jocul „Cine rezolvă mai repede?". implicând trei dimensiuni: cognitivă. Jocurile didactice matematice sunt un mijloc eficient pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine. spiritului de independenţă. În desfăşurarea acestui joc. luând în calcul ceea ce au făcut.

îi ajutăm să depăşească posibilele obstacole. Pentru a nu fi depunctat. îi ajutăm să se cunoască unii pe alţii. „Lanţul". Pornind de la ideea că jocul este un prilej de cunoaştere a copilului. să fie organizat şi disciplinat. Prin jocurile didactico-matematice deprindem elevii să se autoaprecieze. Regula cere ca toţi copiii să-nceapă jocul în acelaşi timp şi să respecte indicaţiile date de conducător. îi învăţăm să capete încredere în forţele proprii. Jocul „Haideţi la întrecere!". Şi prin jocurile matematice cunoaştem capacităţile fiecărui elev. „Robotul socoteşte". pe fişe. Primii muguri ai aptitudinilor matematice. P. mobilitate în efectuarea operaţiilor matematice. a creioanelor colorate pentru scrierea exerciţiilor la tablă. etc. să se autocunoască. să aprecieze pe coechipieri just. copilul este nevoit să se stăpânească. Jocul didactic matematic este un prilej de depistarea şi dezvoltarea aptitudinilor speciale.).indicate. „Rebus matematic" etc. constau în: perceperea corectă şi fără dificultate a datelor şi relaţiilor matematice.. formarea si cultivarea simţului estetic.). să rezolve repede şi corect exerciţiile. scheme de acţiune matematică. are ca scop dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice. prezint câteva repere urmărite studiind elevul B. găsirea de soluţii inedite. înlăturăm lacunele din pregătire. aranjarea diferitelor forme utilizate în joc. generalizări rapide a unor reguli. din clasa a III-a: 71 . În felul acesta fiecare copil învaţă să-şi autoregleze activitatea. rezolvarea cu uşurinţă şi-n timp record a sarcinilor. în compunerea de probleme. înţelegerea şi utilizarea simbolurilor matematice cu uşurinţă. Cultivarea simţului estetic (a înclinaţiei spre frumos) este un obiectiv al educaţiei estetice care se realizează şi prin intermediul folosirii jocului didactic la şcolarii mici (prin folosirea cretei colorate. în caiete. Sunt jocuri didactice care ajută la dezvoltarea spiritului de independenţă („Labirint matematic". formarea deprinderii de a rezolva corect exerciţii.

Sârguincios Puţin sârguincios Deloc sârguincios X c) independenţă.alternează cu perioade de delăsare.I. . Foarte bună X 3.nu manifestă deloc iniţiativă şi independenţă.ocazional are iniţiativă. capacitate de înţelegere. improvizează răspunsurile. priceperea de a sistematiza. a) b) lucrează: sistematic inegal . Nivel de inteligenţă Foarte inteligent X 2. II. exprimare frumoasă X Inteligent Mijlociu Mai scăzut Bună Suficient dezvoltată | Slabă Exprimare uşoară şi corectă Vocabular redus. Memoria. cu manifestări de creativitate.lucrează stereotip. incorectă 4. sârguinţa (hărnicia). Vocabular bogat. creativitate: inventiv. de a desprinde esenţialul. stil de muncă. Conduita în timpul jocului 72  organizat. Foarte sârguincios . exprimare greoaie Exprimare săracă. neglijent. Cum lucrează. de a stabili legături. Nivelul de inteligenţă al elevului: putere de judecată. manifestă independenţă . Procese intelectuale şi stilul de muncă: 1. Limbajul. .

se lasă greu antrenat. este receptiv la observaţii şi îndreptări. participă activ.  disciplinat. reţinut. egoist. sensibil la problemele celorlalţi.preocupat mai mult de sine.impulsiv.lucrează numai din obligaţie. sociabil. vioi. . . . 1. autoritar.inactiv. nestăpânit.disciplinat numai în condiţiile de supraveghere directă. lucrează fără iniţiativă. . comunicativ. Disciplina în timpul jocului. .indisciplinat. b) . . . bun organizator şi animator al colectivului. izolat.Firea şi temperamentul elevului: a) introvertit . energic.extravertit  deschis.închis. Activitatea şi conduita elevului în colectiv în timpul jocului. IV. nereceptiv la cerinţele jocului. participă numai când este direct solicitat.1.mai mult retras. Interesul. numai observaţiile repetate îl aduc la ordine. rezervat. 2. uşor adaptabil. participarea la joc. puţin sociabil. . 1. . individualizat.Trăsături de personalitate. III. fluctuant. Cum este privit de partenerii de joc: bun coleg. 73 .liniştit. Cum participă la viaţa colectivului: . atrage şi pe alţii în abateri.rezistenţă redusă la efort.manifestă interes inegal. . lent. 2.

excesiv de timid. pentru proiectarea. Antrenarea fiecărui elev în rezolvarea sarcinii didactice a jocului matematic este asigurată numai atunci când învăţătorul îşi cunoaşte bine elevii pentru a-i încuraja pe fiecare.controlat.Echilibrul emotiv . 2. Succesul obţinut de copil îi creează motivaţia necesară în activitatea de învăţare.hiperemotiv.mai mult trist.modestie.visător.emotiv.c) dispoziţia afectivă generală  vesel. stimulând în acest mod dezvoltarea elevului.opuse celor menţionate mai sus.hotărâre. . Ca metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor. calm. . fără reacţii dezadaptative. acţiunii de învăţare.Trăsături dominante de caracter a) pozitive: . 3. uneori deprimat cu o umbră de melancolie. singurătate. aflat în fază incipientă. . prin jocul matematic.onestitate. stăpânit. înclinat spre meditaţie. jocul didactic matematic completează pregătirea elevilor şi sporeşte interesul acestora pentru studiu. uneori nepăsător. Prin antrenarea proceselor intelectuale ale fiecărui elev se imprimă. . echilibrat. un pronunţat caracter activ şi formativ. Jocul matematic este un prilej de a-1 motiva intrinsec pe elevul care devine interesat de 74 . după nevoi şi posibilităţi. . spirit critic şi autocritic. Învăţătorul formulează sarcini care să răspundă particularităţilor individuale ale fiecărui elev din clasă. Fiecare elev va evolua potrivit ritmului şi posibilităţilor sale fizice şi psihice. optimist. organizarea şi desfăşurarea activităţilor din ciclul primar. b) negative: . se respectă principiul individualizării. În condiţiile unei clase eterogene. . emoţiile îi dezorganizează performanţele.

elevii descoperă regula de aflare a necunoscutei şi o scriu folosind simbolurile: S = T1 + T2 T 1 = S .matematică. Asociată cu explorarea este investigarea (manifestarea nevoii de studiere minuţioasă a unei anumite sarcini didactice pentru a descoperi ceva) în jocul matematic „Descoperă regula şi continuă". În jocul „Găseşte-1 pe al III-lea!" formularea poate fi de genul: 10 = x + 5 după ce s-a lucrat 2 + x = 7. apoi să reprezinte grafic rezultatele: Calificativul Număr elevi I 1 S 2 B 7 FB 8 75 . fiecare elev cu calificativul obţinut. din culegerile de jocuri publicate. manifestată prin acţiuni selectate şi orientate spre rezolvarea sarcinilor cu conţinut matematic de către ceilalţi elevi. După astfel de căutări. prin încercări şi erori să găsească rezultatul) şi o explorare organizată. dar în mică măsură pentru ca intensitatea investigării să nu scadă prea mult. în cazul în care nu reuşeşte. s-au prezentat rezultatele elevilor într-un tabel nominal. elevul studiază cu atenţie numerele date. S-a observat că în ciclul primar se manifestă o explorare spontană (elevii foarte buni caută în multe direcţii. După o evaluare la matematică. prin manifestarea curiozităţii. sub forma unor jocuri matematice. Elevii sunt solicitaţi să completeze tabelul. şcolarul mic se angajează în explorare (manifestarea nevoii de căutare şi dobândire de noi cunoştinţe pentru a lămuri o situaţie problemă). caută regula pentru a putea continua.T2 T2 = S – T1 Explorarea este privită ca o metodă de învăţare ce asigură trăinicie cunoştinţelor. angajarea în rezolvarea sarcinilor didactice din revistele „Matematică aplicată Cangurul". Consider că activitatea de explorare nu trebuie făcută pe exerciţiu-joc de acelaşi tip cu precedentul deoarece scade valoarea formativă a acestuia. Prin intermediul jocului matematic. intervine învăţătorul.

programa prevede noţiunea de estimare {evaluarea cu aproximaţie a unei mărimi.. numărul elevilor cu B şi FB este semnificativ mai mare decât numărul celor cu I şi 76 ..... înmulţire."). La clasele I . scădere.". elevul raportează o mărime la o unitate de măsură dată. Din exemplele date reiese caracterul practic aplicativ al matematicii1 folosindu-se exerciţii-joc şi jocuri didactice cu valenţe formative deosebite.. • exerciţiu-joc de estimare a rezultatului unei operaţii cu numere folosind rotunjiri la sute sau zeci ale numerelor date („Cred că rezultatul este ..".IV. Aproximarea se caracterizează prin manifestarea nevoii de a stabili valoarea apropiată a unui număr. a unor obiecte. exerciţii-joc de măsurare a duratei. numărul elevilor cu FB este dublul celor cu B.Fiecare coloană dreptunghiulară reprezintă o mulţime de elevi care au acelaşi calificativ. „Se deosebesc prin . Pentru acest lucru se utilizează: • • • exerciţii-joc de măsurare cu unităţi nestandardizate şi standardizate. „Se aseamănă prin . Ca activităţi de învăţare se folosesc: • exerciţii-joc de estimare a distanţelor cu ajutorul pasului „Sunt cam .. şcolarii mici realizează acţiunea de comparare (stabilirea asemănărilor şi deosebirilor).. înseamnă că realizează măsurarea acelei mărimi.").".... Cu mărimile de acelaşi fel. exerciţii-joc de măsurare a capacităţii şi masei unor obiecte. a unei mărimi."). valori pe baza unor date incomplete). în jocurile matematice „Compară-le!".. „Are cam . • • jocuri de estimare a numărului obiectelor din mediul cotidian („Cred că are. S-au făcut interpretări de genul: • • S." În situaţia în care. împărţire („Este . exerciţiu-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operaţiilor mentale de adunare..

în viziune interdisciplinară se folosesc: • • • • ordonarea cronologică a unor date. accentul cade pe formarea şi dezvoltarea capacităţilor mintale şi atitudinilor în baza unei cantităţi de informaţie mai redusă. constatărilor. • formulări de predicţii bazate pe experienţe. prin jocul matematic. Formarea competenţelor de bază este o ocazie de a-i pregăti pe elevi pentru a se descurca în împrejurări neprevăzute de manuale prin conexiuni şi structurări de informaţii.4. Rolul învăţătorului în pregătirea. sau. cel puţin. compararea duratelor unor activităţi. 3. • simularea efectuării unor operaţiuni bancare.Abordarea interdisciplinară a matematicii conduce la diminuarea supraîncărcării elevilor. tendinţe specifice şcolarului mic. experienţa la clasă ne învaţă că jocul didactic satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului. generată de trebuinţe. a componentelor intelectuale. afective şi volitive. Materialele de specialitate. La clasa a IV-a. elevii sunt invitaţi să observe reprezentarea obţinută în urma sondajului făcut pentru a se stabili ce teme preferă pentru lectura suplimentară şi să completeze propoziţiile alăturate în jocul „De-a fracţia". formularea de probleme folosind datele culese în urma măsurătorilor. nu în situaţii diverse. completarea şi prelucrarea unor date culese din diverse domenii. a operatorilor logici: şi. Utilizarea jocurilor didactice matematice presupune o antrenare plenară a personalităţii elevilor. iar valoarea sa formativă răspunde cerinţelor actuale. dorinţe. • transpunerea unor enunţuri simple din limbaj matematic simbolic în limbaj cotidian şi invers. conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic „Dascălul adevărat este făclia care se stinge luminând” (Ion Drăgan) 77 . evenimente. utilizarea expresiilor: cel mult. etc. Ca activităţi de învăţare.

prin dozarea efortului în funcţie de vârstă. pentru a-1 ajuta să eficientizeze lecţia prin alegerea celor mai adecvate metode. de felul în care ştie să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebări şi răspunsuri.Jocul fiind o activitate importantă în evoluţia psihică a copilului. în jurul căreia gravitează întreaga teorie a instruirii de tip şcolar. Instruirea în spiritul jocului este o orientare metodologică importantă. explicaţii. organizarea şi desfăşurarea lui metodică sub directa conducere şi îndrumare a învăţătorului. Eficienţa jocului didactic matematic depinde de felul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent. Sintagma „măiestrie pedagogică" încorporează în ea şi ceea ce înseamnă promovarea spiritului jocului în procesul instruirii. se activizează motivaţia intrinsecă. nu se va trece la un conţinut nou. În utilizarea jocurilor didactice cu conţinut matematic se va ţine seama de particularităţile de vârstă ale elevilor. de către învăţător cu răbdare. Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea. pregătirea. tact. Astfel. Cel mai important lucru este acela de a crea o atmosferă de joc pentru buna desfăşurare a demersului didactic în aşa măsură încât atunci când elevii aud clopoţelul să le pară rău că s-a terminat lecţia. spirit inventiv. de cunoştinţele existente. interesul. 78 . Jocul didactic poate fi implicat în elaborarea strategiilor instruirii organizate la şcolarul mic. ştiinţifică şi metodică. aprecieri. conducerea şi îndrumarea pedagogică de calitate a acestuia. se impune ca sarcină de prim ordin. Învăţătorului i se cere o bună pregătire psio-pedagogică. de priceperea şi de spiritul de creativitate reflectate în materialul didactic folosit. Dacă şcolarii mici sunt puşi în situaţia de a rezolva anumite sarcini didactice în spiritul jocului. ci ca o modalitate ingenioasă de stimulare a activităţii de învăţare. indicaţii. fără a stingheri spontaneitatea şi a frâna iniţiativa în acţiune a copilului. jocul nu apare ca o joacă. Numai printr-o bună organizare. Pentru o abordare cât mai completă şi cât mai convingătoare a instruirii şcolarilor mici în spiritul jocului se înţelege că acesta trebuie să-şi găsească aplicabilitate în lecţii. Practica demonstrează că în şcoala primară jocul nu poate fi în afara preocupărilor învăţătorului de a se perfecţiona sub aspect metodologic. dacă vechiul conţinut nu este însuşit temeinic. jocurile didactice pot conduce la obţinerea unor bune rezultate în însuşirea noţiunilor la matematică. plăcerea.

identificarea obiectivelor (în ce scop voi face?) selectarea conţinuturilor (Ce voi face?) analiza resurselor (Cu ce voi face?) stabilirea sarcinilor de învăţare (Cum voi face?) stabilirea instrumentelor de evaluare (Cât s-a realizat?) variante de joc). potrivirea momentului când trebuie folosit. 3. resurse psihologice (disponibilităţile elevului): capacităţi intelectuale. alegerea unei strategii de conducere potrivită. asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc. 97. p. respectarea ritmului jocului. Pentru buna desfăşurare a jocului se au în vedere cerinţele1: • • • • • • • • • • • 1. organizarea judicioasă a acestuia. respectarea momentelor jocului didactic. elaborarea proiectului jocului didactic. M. iar rezolvarea ei se găseşte în pregătirea minuţioasă a activităţii: alegerea jocului didactic potrivit. Pregătirea jocului didactic presupune: O bună proiectare a jocului trebuie să ţină seama de: Obiectivele operaţionale oferă posibilitatea alegerii corecte a conţinutului jocului şi solicitării precise a capacităţilor de învăţare necesare atingerii lor. 2. mijloace de învăţământ etc.).Se poate spune că o activitate matematică în care se foloseşte jocul didactic devine ca o situaţie problemă. Resursele educaţionale se referă la: • • resurse materiale (material didactic. stabilirea modului în care se vor fructifica rezultatele. a structurii sale. stimularea elevilor în vederea participării active la joc. Op.. 4. 79 . introducerea altor controlul rezolvării sarcinilor şi evaluarea finală. 5. pregătirea jocului didactic. Petrovici. pregătirea materialului didactic (confecţionarea sau procurarea lui). atitudini etc. a materialului corespunzător. varietatea elementelor de joc (complicarea jocului. studierea atentă a conţinutului acestuia. cit. aptitudini. 1 Neagu. C.

moment cheie în desfăşurarea ce vizează: înţelegerea sarcinii (sarcina să fie accesibilă. elevii cooperează (în grup. explicarea jocului ... axat pe obiectivele organiza jocul. echipă. • • • • precizarea sarcinilor conducătorului de joc. inventivitatea elevilor.). anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor (cât mai sintetic: Astăzi vom prezentarea materialului didactic (cât mai explicit. să incite precizarea regulilor jocului. capacitate mai redusă de înţelegere). cu elemente clare şi uşor de recunoscut). fie printr-o descriere deschisă cu efect motivator. O altă cerinţă pentru buna desfăşurare a jocului o constituie respectarea momentelor jocului didactic: 1.. reaşezarea mobilierului în vederea rezolvării optime a sarcinii. 3. atrăgător. la începutul activităţii de joc pentru a facilita înţelegerea explicaţiilor învăţătorului referitoare la desfăşurarea jocului).. distribuirea materialului necesar desfăşurării jocului (de regulă. se desfăşoară într-un anumit ritm pentru că timpul este limitat. atractivă. se menţine atmosfera de joc. ghicitori cu privire la titlul jocului sau la materialul folosit.Organizarea jocului didactic are o influenţă favorabilă asupra ritmului de desfăşurare a acestuia. urmărite şi pe modul de mânuire corectă a acestuia . fixarea regulilor (când acţiunea este mai complexă sau când elevii au o executarea jocului începe la semnalul conducătorului jocului. povestire. • 5. sau prin prezentarea materialului ori enunţând direct titlul jocului). să trezească interesul). asupra realizării cu succes a scopului propus şi necesită o serie de măsuri: • • • împărţirea elevilor în funcţie de acţiunea jocului. El constă în . introducerea în joc (se face în funcţie de tema jocului. • • • gradării). este stimulată iniţiativa.frumos colorat. 6. 80 . 4. 2. pereche) sau lucrează independent. fie prin expunere. evitându-se monotonia. prezentarea conţinutului jocului (principiul succesiunii şi al curiozitatea copilului.

ce comportament au avut copiii.Ce operaţie se potriveşte sintagmei „cu atât mai mult"? 2. Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi de genul: • • • • • autoconducera jocului (ei organizează).• se urmăreşte comportarea elevilor.o planşă cu numerele ce trebuie Explicarea jocului . rezolvă sarcinile jocului. se pot introduce materiale noi. • se poartă discuţia: . 81 adunate. 4. . în ce măsură s-au respectat regulile jocului. 8. 7.cel care găseşte primul rezultatul corect este conducătorul jocului. . face recomandări individuale sau colective. cum s-au executat sarcinile primite. Anunţarea titlului şi a activităţilor • Se scrie pe tablă titlul jocului şi se anunţă obiectivele: .introducerea de noi variante sau a unor materiale noi. să dea dovadă de capacitate empatică pentru a putea organiza şi desfăşura activităţi ludice cu succes. desemnează câştigătorii). Prezentarea materialului didactic . Introducere în joc.să găsim suma potrivită 3. autocorectarea sau corectarea în grup. încheierea jocului (învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri cu privire la modul în care s-a desfăşurat jocul.să adunăm numere.Ce operaţii cunoaşteţi? . materialul didactic este schimbat între ei. Ilustrez succesiunea momentelor şi modul de desfăşurare a jocului „Să adunăm": 1.Care este semnul adunării? . . complicarea jocului . Învăţătorul trebuie să cunoască nivelul de pregătire al copiilor. Învăţătorul oferă libertate copiilor în timpul jocului pentru a spori rolul formativ pe care acesta îl deţine în diferitele moduri de desfăşurare a unei lecţii de matematică.sarcina didactică: adunaţi numerele de aceeaşi culoare şi găsiţi suma lor printre numerele date. sarcina didactică este complicată. să ţină cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora. modul în care respectă regulile.

6.învăţătorul este participant direct uşurinţă.începe la semnalul dat de învăţător. Jocul se poate complica prin rezolvarea sarcinii: scrie rezultatele obţinute în ordine descrescătoare: . evaluaţi. corectaţi. Se fac aprecieri asupra comportamentului elevilor în timpul lucrului şi se fac recomandări individuale şi colective. de destindere. Executarea . deoarece rezultatele adunărilor date spre efectuare pot fi găsite de mai mulţi elevi ai clasei. Pentru a antrena în joc cât mai mulţi elevi se va da suficient timp de gândire şi vor fi întrebaţi mereu alţi elevi. Practica demonstrează că diferite forme de activitate educativă dobândesc eficienţa maximă atunci când corespund posibilităţilor reale ale copiilor.5. Încheierea jocului Sunt evidenţiaţi şi recompensaţi câştigătorii.o îndrumare din interiorul jocului . Rolul învăţătorului este acela de a contribui la orientarea şi coordonarea jocului. la joc. dă semnalul noul conducător.elevii lucrează în perechi. elevii lucrează independent.o îndrumare din exterior prin menţinerea relaţiei educator educat. Modalităţile de îndrumare a jocului pot fi clasificate în funcţie de poziţia învăţătorului faţă de joc: . este desemnat conducătorul după prima sumă corectă. iar copilul asimilează sugestia adultului cu 15 22 40 4 27 74 31 35 2 12 35 11 3 0 40 99 82 . când satisfac nevoile spirituale de cunoaştere. când sunt bine pregătite şi îndrumate sistematic. de a ajuta copiii să-şi clarifice scopul şi rolul urmărit. . sunt observaţi. îndrumaţi.

se pot verifica printr-o analiză de itemi dacă sunt corespunzătoare pentru elevi. Pentru învăţător. având liste inegale ca lungime). dragostea şi exigenţa faţă de copil se împletesc organic cu respectul pentru tot ce face şi creează copilul. 1. Învăţătorului îi revine sarcina de a alege şi ai învăţa pe elevi jocuri cât mai utile.1 Stabileşte corespondenţa între scrierea cu cifre şi cea cu litere. 2 Găseşte pentru fiecare cerinţă din coloana A." 83 . În munca de îndrumare. în evaluarea sumativă la citirea.Intervenţia învăţătorului în jocul copilului determină transformarea jocului simplu în joc complex. s-au folosit 5 jocuri didactice (sarcinile didactice sunt itemi tip pereche. învăţătorul constituie un exemplu demn de urmat pentru copil.. scrierea. A 81 58 17 93 20 2. compunerea şi descompunerea numerelor mai mici ca 100. „Cred că este . numărul corespunzător din coloana B. „Atenţie la semnificaţie" I. A cel mai mare număr de două cifre cel mai mic număr de două cifre cel mai mare număr par de două cifre identice cel mai mic număr impar de două cifre identice B 99 11 88 12 10 89 B cincizeci şi opt douăzeci optzeci şi unu nouăzeci şi trei 3.. Prin atitudinea şi comportarea sa. Sarcinile jocurilor didactice se pot adapta nivelului de pregătire al clasei. de a le conduce cu tact până când se vor forma conducători chiar dintre elevi. compararea. „Stabileşte corespondenţa" 1. La clasa a III-a. jocul didactic are un rol important şi în obţinerea feedback-ului cu privire la nivelul înţelegerii de către elevi a cunoştinţelor matematice.

3 Uneşte cu o linie fiecare rezultat din coloana A cu operaţia corespunzătoare din A 53 79 91 98 4.1.. 1. 5 Estimează suma şi diferenţa numerelor date în coloana B pentru calculele din colana A A 53+27 94-28 89-41 B 60 50 80 70 Itemii sunt dihotomici. „Cred că rezultatul este .." I. 5. 84 . „Aproximează" B 74+17 63+35 23+56 coloana B. pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct. iar pentru cel rezolvat incorect se acordă zero puncte.4 Uneşte cu o săgeată fiecare număr din coloana A cu un număr aproximat din A 23 48 86 55 B 50 90 20 coloana B.

Analiza itemilor: Subiectul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Total puncte Itemul 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 13 Itemul 2 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 10 Itemul 3 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 16 Itemul 4 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 12 Itemul 5 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 9 Scor total 5 3 2 5 4 3 1 2 2 5 5 4 2 3 3 5 3 3 Calculează indicele de dificultate (pentru calitatea itemilor) după formula: 85 .

75. P2.5 şi 0. Este prea uşor. iar cei care au obţinut scorul cel mai mic sunt elevii cei mai slabi 86 . Pentru a elimina factorul hazard. 2. valoarea lui P3 fiind mai mare decât 0. 5 sunt bine aleşi (valoarea indicilor PI. se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind cei mai slabi . Subiecţii se împart după metoda Findley: se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind foarte buni.75). Cu 5 puncte sunt elevii care au obţinut scorul cel mai mare şi fac parte din grupul superior.Concluzii: Itemii 1. 4.Pi_ Subiecţii foarte buni sunt departajaţi de cei foarte slabi.calculez 27% din 18: => 5 elevi intră-n grupul celor mai buni (grupul superior) => 5 elevi intră-n grupul celor mai slabi (grupul inferior). calculez indicele de discriminare (Di) după formula: Di = Pi+ . P4 şi P5 este cuprinsă între 0. Itemul 3 nu este bine ales pentru nivelul clasei.

şi fac parte din grupul inferior. Grupul superior este format din subiecţii: S1, S4, S10, S11, S16. Grupul inferior este format din subiecţii: S7, S3, S8, S9, S13. Indicele de discriminare se calculează după formula amintită Di = Pi+ - Pi- unde: Pi± sunt indicii de dificultate pentru cele două grupuri şi se calculează după formula:

Calculez Pi- pentru cei 5 subiecţi din grupul inferior cu 1,2 puncte:

87

Folosind formula Di=Pi+ - Pi- calculez indicii de discriminare: D1=P1+ - P1- = 1 – 0,2 = 0,8 ⇒ I1 are valoare foarte bună de discriminare (0,8>0,4) D2=P2+ -P2- = 1 – 0 = 1 ⇒ I2 are valoare foarte bună de discriminare (0,2>0,4) D3=P3+ -P3- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I3 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D4=P4+ -P4- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I4 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D5=P5+ -P5- = 1 – 0 = 1 ⇒ I5 are valoare foarte bună de discriminare (1>0,4) Valoarea indicelui de discriminare poate fi cuprinsă între -1 şi +1. Concluzii: • Tot ceea ce s-a obţinut sub 0,4 nu discriminează; se elimină itemii 3 şi 4; • Tot ceea ce s-a obţinut peste 0,4 discriminează şi rămân valabili itemii 1, 2 şi 5 Cu cât valoarea indicelui de discriminare este mai mare, cu atât discriminează mai mult între subiecţii care au un scor total ridicat faţă de cei cu un scor total scăzut; • Valoarea itemilor 1, 2 şi 5 ilustrează nivelul capacităţii de rezolvare a elevilor clasei; • Valoarea 1 la D2 şi D5 indică o proporţie mai mare a rezolvării itemilor pentru subiecţii din grupul superior; • Nu toate sarcinile jocului matematic au fost rezolvate de elevi şi de aceea trebuie să înţelegem că organizarea muncii diferenţiate, individualizate se poate porni şi de la feedback-ul astfel obţinut;

88

• Folosind jocul didactic nu înseamnă că nu ne putem aştepta şi la eşecuri (pot fi anumite lacune la care nu ne-am gândit sau nu am ales sarcina didactică cu gradul de dificultate corespunzător nivelului clasei). • Rezultatele obţinute vizează atât elevul cât şi învăţătorul.

3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar

„Jocul are rezonanţe psihologice importante şi atrage atenţia copilului asupra strategiilor prin care a fost obţinut (V. Şchiopii, E. Verza) Folosirea jocului matematic cere strategii de lucru bine gândite pentru a se integra organic în mersul firesc al lecţiei. În lecţie, învăţătorul va ţine seama de caracteristicile jocului didactic pentru a asigura desfăşurarea optimă a activităţii de învăţare. Proiectarea lecţiei, „act de creaţie directivat de principii didactice"2 oferă libertatea învăţătorului să inventeze secvenţe instructive în care să includă jocul didactic. Căile de organizare şi dirijare a învăţării în vederea atingerii obiectivelor sunt metodele de învăţare specifice matematicii. Acestea pot deveni procedee în cadrul jocului didactic. Jocul utilizat ca procedeu se referă la concretizarea metodei prin situaţii particulare cu scopul menţinerii atenţiei copilului, pentru evitarea şablonării situaţiei de joc. Structura activităţilor cognitiv-operaţionale specifice matematicii sub forma jocului ca metodă, ca procedeu, ca formă de organizare a lecţiei se soldează cu performanţe mai bune, cu coeficienţi crescuţi de activism şi angajare în sarcina didactică. „Predarea şi învăţarea prin joc şi jocul ca activitate, nu se suprapun ca structură şi funcţii, îmbinarea lor aduce modificări de atitudine faţă de anumite sarcini didactice".3 Folosirea denumirii jocului didactic ca laitmotiv a constituit un element antrenant pentru elevi, având efecte pozitive în realizarea obiectivelor. Luând în calcul că eficienţa unei metode depinde de modul în care declanşează la copii actele de învăţare şi de gândire prin acţiune, de măsura în care determină şi
2

Cerghit, Ioan, 1983, „Proiectarea (design-ul) lecţiei", în „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 61. 3 Cerghit, I., 1983, „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 159.

89

Sarcina didactică este formulată în aşa fel încât să-i orienteze pe elevi în selecţionarea cunoştinţelor însuşite anterior şi să le ofere puncte de reper pentru generalizarea lor. iniţiativa. Prin problematizarea folosită în jocul matematic se provoacă în mintea elevului o situaţie conflictuală între necesitatea rezolvării unei probleme. a spiritului de observaţie. respectând ordinea numerelor: R: 1X2 + 34 + 56 + 7 – 8 + 9 12 + 3 – 4 + 5 + 67 + 8 + 9 (l + 2 + 3 + 4) x 5 + 67 – 8 – 9 Prin jocul de perspicacitate. iar elevul cel care o recepţionează pentru a-şi pune întrebări-problemă ca să rezolve sarcina didactică. elevul dobândeşte abilităţi noi prin propriul efort intelectual. Învăţătorul este cel care elaborează şi comunică situaţia-problemă.: 11 În jocul „Şirul numerelor". a rapidităţii în gândire. x 8. 90 .9. . Iau ca exemplu jocul „Caută o posibilitate şi continuă calculul!" cu sarcina: scrieţi şi efectuaţi exerciţiul obţinut din numerele şi semnele operaţiilor corespunzătoare: a) b) 36. + 68. folosind o singură dată fiecare număr. am ales pe cele care răspund curiozităţii şi interesului elevilor.: 3.li se dau numere de la 1 la 9 şi li se cere să efectueze 3 operaţii cunoscute pentru a obţine 100.: 3 40. Strategiile jocului sunt strategii euristice în care elevii îşi manifestă isteţimea. Am observat că elevii întâmpină dificultăţi mai mari în identificarea întrebărilorproblemă decât în rezolvarea situaţiei-problemă. răbdarea. îndrăzneala. ca apoi să realizeze întărirea pozitivă sau negativă a rezultatelor obţinute.7. x 9.7. de a le sintetiza într-o formă proprie şi eficientă.: 1.favorizează reprezentările specifice unei anumite etape de formare a noţiunii. rolul învăţătorului este de a îndruma căutările. Elevul este pus în situaţia de a-şi reorganiza cunoştinţele şi deprinderile însuşite. în vederea formulării răspunsului. De aceea. În cadrul jocului matematic a fost necesar ca îmbinarea lor să se facă pe un fond de problematizare şi să asigure o învăţare activă prin descoperire. fie de învăţător. + 27. . a găsirii răspunsului şi caracterul nesatisfăcător al cunoştinţelor şi tehnicilor de lucru pe care le posedă în acel moment. Dacă prin efort propriu nu poate să depăşească dificultatea este ajutat fie de colegi. . de a selecta pe acelea de care are nevoie.9. . Valoarea lui este determinată de contribuţia polivalentă în dezvoltarea capacităţii de găsire a soluţiilor.

Folosirea învăţării prin descoperire presupune: . . .Combinaţii cu cifre" (i se cere să folosească în mod repetat o cifră dată pentru a obţine rezultatul indicat) • adunaţi 6 cifre de 1 astfel încât suma lor să fie 33. Prin efort personal. „Ce poate 37?" (efectuează înmulţirile date. .selectarea ipotezelor plauzibile.. anunţă câţi peşti are. 99 • folosiţi cifra 9 de 6 ori ca să obţineţi 100. care se aşează în colţurile camerei.înţelegerea sarcinii jocului. 99 2.independenţă. (R: 11 + 11 + 11). „Cifre magice" • Fiecare copil va scrie pe o fişă numărul 12 345 679 91 9 + 9 + 9 = 27 . (R: 0). a atenţiei voluntare. dacă fiecare pisică vede câte 3 pisici? (R: 4). Câte pisici au intrat în cameră. adună cifrele produsului obţinut şi spune ce ai descoperit) 3 x 37 =111 1 + 1 + 1=3 6 x 37 = 222 : 9 x 37 = 333 : 12 x 37 = 444 : 15 x 37 = 555 : 18 x 37 = 666 : 21 x 37 = 777 : 24 x 37 = 888 : 27 x 37 = 999 3. (R: 99 + ──). 9 fără coadă şi 8 pe jumătate. copilul descoperă relaţii matematice între diferiţi termeni ca în exemplele: Un pescar întors de la pescuit. în felul următor: 6 fără cap. iniţiativă. Într-o cameră goală intră mai multe pisici. .stabilirea materialului necesar efectuării de exerciţii ce pot conduce spre descoperirea răspunsului.formularea ipotezelor de soluţionare a problemei. . micul şcolar gustă bucuria descoperirii de cunoştinţe sau de strategii operaţionale în jocurile didactice: 1. Prin acest tip de joc.verificarea soluţiilor găsite.

4 x 9 = 36.• • • Îl analizează şi descoperă şirul 1 = 9 fără 8 Li se cere să-şi aleagă o cifră din numărul scris şi s-o înmulţească cu 9 Înmulţesc numărul scris iniţial cu cel obţinut şi se analizează produsul (exemplu: aleg 4. tehnicile de lucru. „Să corectăm!") În jocul matematic algoritmul este construit pe baza unor înlănţuiri de raţionamente ce exprimă sintetic structura logică internă a rezolvării sarcinii didactice. Prin jocul didactic. 165) (R: (2+18)+(4+16)+(6+14)+(8+12)+20+10=5x20+10 b)l+2+3+4+5+15+16+17+18+19=(l+19)+(2+18)+(3+17)+(4+16)+(5+15)=5x20 În ciclul primar este specifică învăţarea de tip algoritmic.. 12 345 679 x 36 = 444 444 444). În 92 . elevul este condus la cunoaşterea şi stăpânirea algoritmului. + 18 + 20 = 6„Unde ai ajuns?" Scrie un număr de trei cifre Scrie la dreapta lui acelaşi număr Împarte numărul obţinut la 11 Împarte câtul la 13 Împarte noul cât la 7 La ce număr ai ajuns? (165) (165) (165. luaţi 2 triunghiuri şi spuneţi ce-aţi descoperit) 5„Cine calculează mai repede?" Se urmăreşte ca elevii să descopere procedee de calcul rapid. Pe calea algoritmului.de lucru (în „Rezolva după model!"). În cursul activităţii de învăţare prin joc matematic se folosesc algoritmii: . elevul îşi însuşeşte cunoştinţele. prin simpla parcurgere a unei căi deja stabilite. .de control (în „Verifică-mă!". 4 repetat de 9 ori 4 „Reconstituire" (din 6 triunghiuri dreptunghice formaţi un paralelogram.de identificare (în „Găseşte-l pe-al treilea!") . a) 2 + 4 + 6 + . aplicând proprietăţile operaţiilor învăţate.. Găseşte în algoritmi un sprijin.

Ştiinţifică. cit. x 5) + (3 x ...4 În timpul jocului matematic se pot folosi întrebări ce antrenează elevii la dialog.. Op. I. + . În organizarea şi desfăşurarea jocurilor matematice se foloseşte conversaţia. concise ca formă. iar Ce se întâmplă dacă.. + 3) = ..Ce te face să spui.... ordonate pe linia ascendentă a efortului şi a capacităţii de înţelegere a elevilor..De ce . 263 Ionescu. este număr par?). întrebările trebuie să fie precise din punct de vedere al conţinutului. + . + .Ed..jocul „Cifrele.. „Strategii de predare-învăţare". exprimate corect şi simplu..p... ) + ( . În jocul matematic. Bucureşti. primită de conducător de la unul dintre participanţi de releu şi de completare (un participant o adresează conducătorului. b) 343 x 5 = (300 + 40 + 3) x 5 = ( .. pe verticală şi pe orizontală.?) acesta o adresează unui alt participant nedirijată. Printr-o succesiune logică a întrebărilor. gândirea elevilor este orientată spre scopul urmărit. E. Istrate. elevul se foloseşte de algoritmii însuşiţi pentru a înlocui literele cu cifrele de la 0 la 9 pentru ca suma să fie corect calculată: A+ BBBB BBBB BBBB ABBBB R: 2 + 9999 9999 9999 29999 Elevii fac dovada înţelegerii tehnicii de calcul în jocul „Completează şi rezolvă!" a) 135 + 423 = (100 + 30 + 5) + 400 + 20 + 3 = ( .. 132 93 ..frontale (generală sau de ansamblu: . prietenele literelor". inversate (nedirijată.. + . Conducătorul jocului îndeamnă „la efectuarea investigaţiei în sfera informaţiilor existente deja pentru a descoperi noi date".... ) = .. directe (adresată unui anume participant: . primită de conducător de la unul dintre 4 5 Jinga... 1992.. x 5) + ( . Conversaţia catehetică din cadrul jocului „Puţină matematică în vorbire" este înlocuită cu conversaţia euristică în jocul „Combinaţii cu cifre"... ... + 400) + (30+ . Miron.?). de tipul:5 . pentru a-i stimula în participarea activă.... p.

.? Ce părere aveţi de rezultatele obţinute?). întrebări de evaluare (solicită elevilor judecăţi proprii). În desfăşurarea jocului didactic. comparare)..?) În jocul „Ciorchinele". modul de folosire a materialului didactic indicat de către conducătorul jocului. Ed. . Polirom. 157 94 .îl puteţi lămuri pe colegul 6 Cucoş. întrebări divergente (exersează gândirea pe căi originale). vostru în .factuale condiţia restului?) .Nu credeţi că . precisă.. p.exerciţiile să fie gradate progresiv.de justificare (De ce este posibil să efectuăm scăderea?) . Se pot explica procedee de lucru. folosind exerciţiul se ţine cont de aspecte ca: . iar participanţii la joc pot explica modul în care au găsit soluţia. Pentru ca elevii să găsească un model de raţionament matematic.. În vederea respectării principiului didactic unitate dialectică dintre senzorial şi raţional. Consider pertinentă indicaţia „exersarea însoţită de corectură .participanţi sau răspunsul este dat prin completare de alţi participanţi .să sporească interesul şi motivaţia pentru învăţare. reconstituire.la baza exerciţiului să stea idei clare. de autocorectură. corectă. C. elevii îşi formează deprinderi de muncă intelectuală... concisă). .de opinie (Cum este suma a două numere pare?) Se pot folosi întrebări convergente (îndeamnă la analiză.de definire (Ce este scăzătorul?) . descriere (Care este de revenire (conducătorul o formulează ţinând cont de părerea emisă anterior de unul dintre participanţi într-un moment nepotrivit: . dintre concret şi abstract se utilizează demonstraţia cu ajutorul reprezentărilor grafice: scheme..de comparare (Cum sunt cele două numere?) . pentru rezolvarea sarcinii se folosesc întrebările: . Este regula care reiese din însăşi teoria formării de identificare. 1998 „Psihopedagogie". . Prin exerciţii-joc.. concepte matematice. desene. necesar în înţelegerea sarcinii didactice a unui joc s-a folosit explicaţia (accesibilă. în măsura în care elevul stăpâneşte acţiunea"61. planşe se rezolvă sarcinile jocului matematic „Micul cosmonaut" în unitatea de învăţare Unităţi de măsură. variate pentru a nu interveni monotonia.să faciliteze situaţii de învăţare. Iaşi.

. Bucureşti. Conduita de cooperare vizează dorinţa realizării unei activităţi comune bazată pe ajutor reciproc. 491. G.deprinderilor. AH. Fiecare sub-temă am transformat-o în sarcină didactică. P.. 7 8 Ausubel. ordinea efectuării operaţiilor când sunt date şi paranteze. Am observat că şcolarul mic are disponibilitatea de a lega uşor relaţii cu colegii. „Învăţarea în şcoală".la tema „Ordinea operaţiilor cu numere naturale". ordinea efectuării operaţiilor de adunare. P. principialitate. 2. Elevii lucrează în echipe într-o manieră structurată şi interactivă. exerciţii de calcul mintal în „Rezolvă exerciţiul meu/". autodepăşire. 95 . Bontaş. Prin jocul didactic matematic se ajunge la o conduită cooperant-participativă ce presupune formarea unor deprinderi şi obişnuinţe de convieţuire în colectiv. Competiţia ca factor motivaţional devine un impuls pentru procesul de autoeducare. scădere şi înmulţire. altruism). de a adopta o conduită disciplinată ceea ce facilitează formarea şi stabilizarea unor trăsături de voinţă şi caracter (sinceritate. 3. acceptând ideea „îmbinării inteligenţei şi eforturilor individuale cu inteligenţele şi eforturile grupurilor"8. ordinea efectuării operaţiilor de adunare.. În timpul jocului matematic se folosesc ca strategii de învăţare cooperarea în grup sau în echipe şi competiţia ca „formă motivaţională a afirmării de sine în care individul rivalizează cu ceilalţi"7. „Pedagogie". Accentul a căzut pe cooperare. scădere şi împărţire. Ed. I. În cadrul jocului matematic „Rezolvă!" am utilizat metoda grupurilor interdependente Jigsaw (mozaic) ca pe o practică a învăţării . ordinea efectuării celor patru operaţii. E. de a fi operativ în îndeplinirea sarcinilor. a unor trăsături pozitive de caracter. p. D.1981. 2001. exerciţii de creaţie în „Găseşte soluţii". 176. F. Tema a fost împărţită în sub-teme. de a se acomoda (conducător-condus. consecvenţă. Robinson. D.. p.unul de la altul . 4. Bucureşti. de tipul: 1. ordonare-ascultare). Se folosesc exerciţii de numărare în „Numără mai departe".

Dificultăţile trebuie să apară gradat pentru că altfel scade interesul elevului pentru matematică. atunci itemii corespunzători jocurilor matematice sunt formulaţi în aşa fel încât fiecare elev să lucreze cât îi permite pregătirea sa. Pentru a se obţine randamentul maxim din partea fiecărui elev se diferenţiază procedeele de lucru astfel: 1. 96 . Dacă verificarea se face în scris. dacă în verificare se începe cu ascultarea fiecărui elev de la nivelul său. o conduce şi o evaluează. Fiecare elev face parte din grupa care i se potriveşte cel mai bine (sub aspectul cooperării în învăţare). După ce au rezolvat sarcina „experţii" se întorc în cadrul grupului „mamă" şi le explica şi celorlalţi. Fiecare elev îşi aduce contribuţia pentru a realiza sarcina. înlocuieşte emulaţia între elevi cu colaborarea.În grupurile de experţi sunt elevi cu abilităţi relativ omogene. diferenţierea verificării pregătirii elevilor (oral şi în scris) Se realizează o dispoziţie tonifiantă şi optimistă la elevi. Lucrul pe grupe nu înseamnă muncă în grupe de nivel. reţinând la rândul lor explicaţiile colegilor. Totul se realizează sub îndrumarea directă a învăţătorului care proiectează activitatea de realizat.

mijloacelor didactice. combinarea optimă dintre ele asigură eficienţa în munca şcolară. sublinierile.standarde de performanţă. reproduce). prin strategia motivării prin performanţe şcolare (prin ridicarea nivelului de aspiraţie privind angajarea elevilor în rezolvarea unui număr mai mare de situaţii problemă). . Un rol important în realizarea jocului matematic îl au: contrastante). ca mijloc de sprijinire a muncii independente.adaptarea sarcinii jocului la posibilităţile fiecărui elev.mediul psihologic. săgeţile. apelând la învăţător doar când au nevoie. .trecerea de la un joc pentru toţi la un joc pentru fiecare. asigurarea trăiniciei cunoştinţelor. la ritmul şi la stilul de învăţare al elevului. Personalizarea prin jocul matematic vizează. algoritmice (prin dirijare detaliată). . 3. comunicarea nonverbală. fişe de lucru pentru completare. desene. euristice (prin semidirijare. îndeaproape de învăţător.2. expozitive (prin receptare: ascultă. demonstraţie (bazate pe explicaţii). Elevii care înţeleg repede ce au de făcut lucrează singuri. inductive (prin trecerea de la particular la general). la nivelul intereselor cognitive. folosite în captarea. dintre elementele teoretice şi cele practice prin strategii imitative (bazate pe model). schemele. Ceilalţi sunt îndrumaţi. grafice colorate. Necesitatea individualizării în activitatea din timpul jocului matematic se datorează existenţei deosebirilor dintre elevi sub raportul dezvoltării psihice. prin angajare în descoperire). Sarcina didactică este adaptată la posibilităţile aptitudinale. materialele ilustrative (planşele. deductive (prin trecerea de la noţiuni la exemple). 4. procedeelor.metode folosite. pot folosi şi materialul didactic. individualizarea . culorile orientarea şi controlul atenţiei. . Se realizează mai uşor unitatea dintre concret şi abstract. priveşte. scheme. învăţarea diferenţiată prin jocul matematic. 97 comunicarea verbală. sensibilizarea elevilor la învăţarea progresiv eficientă). Alegerea metodelor. prin strategia motivării prin mărirea valenţelor afective ale activităţilor ludice (prin implicarea elevului în mai mare măsură. personalizarea în timpul jocului matematic . .conţinutul ştiinţific. formelor de grupare a elevilor.

. de surpriză. Dacă folosim jocul ca activitate didactică în clasele I-IV atunci copiii se vor bucura de continuitate între şcoală şi grădiniţă. de Capitolul IV.. între ciclul primar şi cel gimnazial. de consolidare. Folosindu-se strategiile de realizare a jocului didactic matematic cele mai adecvate.prezentarea conţinutului în maniera în care cuprinde elemente de noutate.1. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND STIMULAREA ELEVILOR DIN CICLULU PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC 4. . de muncă independentă (de recuperare. .alternanţa momentelor care solicită un efort maxim cu cele relaxante. Ipoteza şi obiectivele cercetării Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare este: dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare.fişele dezvoltare).distribuirea echilibrată a sarcinilor şi diferenţierea acestora (fiecare elev să se simtă util şi responsabil de ce face potrivit ritmului propriu de lucru şi posibilului volum de muncă). folosind mijloacele audio-vizuale. de uşurare a 98 . elevii realizează obiectivele stabilite.

ca exerciţii ale minţii. În învăţarea tablei înmulţirii. mai receptivi şi vor recunoaşte cu uşurinţă aceste elemente. În concluzie. vor observa numerele care lipsesc. proiecte. tablei împărţirii. 4. Introducerea jocului în însăşi structura lecţiilor constituie şi un mijloc de prevenire precum şi de înlăturare a oboselii. de a construi ei înşişi jocuri noi. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei 99 . teste. dezvoltarea limbajului matematic. mărimilor. Obiectivele majore pe care mi-am propus să le urmăresc vor fi reflectate şi în activităţi desfăşurate. utilizând jocul didactic: • • • • • • cunoaşterea nivelului de pregătire intelectuală a elevilor şi stabilirea performanţei individuale. vor manifesta nevoia de a se informa mai mult.procesului adaptării la specificul muncii de învăţare şcolară. Folosind jocul didactic matematic în activitatea de învăţare a figurilor geometrice. elaborarea şi implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic pentru creşterea performanţelor în învăţare. cunoscută fiind capacitatea redusă de efort a micilor şcolari. în condiţiile unor satisfacţii evidente. dezvoltarea gândirii divergente şi convergente. Dacă folosim jocul matematic în probele de evaluare a cunoştinţelor atunci elevii vor fi mai captivaţi şi mai interesaţi să rezolve exerciţiile prezentate sub formă de joc. socializarea elevilor prin utilizarea metodei lucrului în echipă.2. dacă pe parcursul orei de matematică este folosit cu regularitate jocul matematic atunci elevii îşi vor însuşi noile cunoştinţe cu facilitate. cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formativ-educative ale jocului didactic. dacă folosim jocul didactic matematic atunci elevii vor învăţa mai uşor şi într-un mod atractiv să efectueze operaţii de înmulţire prin adunare repetată şi să scadă pentru a obţine câtul unei împărţiri. vecinii numerelor cu un efort mai mic în aparenţă. culorilor. atunci elevii vor fi mai atenţi.

în cadrul procesului instructiv educativ.. formarea priceperilor şi deprinderilor de lucru. Subiectele evaluărilor sunt de nivel identic. un program intensiv de lucru cu elevii celor două grupe (echivalente ) de câte 18 elevi fiecare (experimental. de control).Calculează suma dintre jumătatea şi sfertul lui 20! 4.a) Află câtul numerelor din interiorul triunghiului! 100 . Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt cum influenţează jocul didactic obţinerea performanţei şcolare şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte. dacă finalizează sarcina de lucru. Pe tot parcursul experimentului voi urmări modul în care elevii prezintă judecăţile.Observând efectul jocului didactic asupra motivaţiei elevilor şi eficienţa sa ca modalitate activă. Evaluare predictiva 1. atitudinea pe care o au în timpul jocului didactic dar şi a altor activităţi. pentru însuşirea algoritmilor.Cauta perechea! 2. sumativă).Calculează câturile şi descoperă greşeala! 24 : 4= 36 : 6 72 : 8= 64 : 8 12 : 2 : 2= 15 : 5 30 : 5 : 3= 20 : 10 3. iar la grupul de control alte metode didactice. la unitatea de învăţare . În aprecierea elevilor am avut în vedere descriptori de performanţă. Realizat pe durata acestui capitol experimentul cuprinde evaluări (predictivă. accesibilă şi plăcută de învăţare. elaborează soluţii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Obiectivul investigaţiei l-a constituit proiectare şi experimentarea (parţială) a câtorva jocuri didactice matematice la clasa a III-a.investigaţie. La grupul experimental sa utilizat jocul didactic.Împărţirea numerelor naturale 0-100”. am întreprins o mini .

b)Compune o problemă care să se rezolve prin operaţia efectuată . calculează trei exerciţii. – – – – – – – calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului. calculează toate exerciţiile şi descoperă greşeala. 101 . află jumătatea. – calculează un exerciţiu. sfertul şi suma dintre ele. S-a urmărit: . află jumătatea şi sfertul.măsura în care stăpânesc limbajul matematic. Calificativele au fost acordate astfel: S – găseşte două perechi. calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului şi B – găseşte patru perechi. folosind exerciţiul.verificarea tablei împărţirii.capacitatea de a crea o problemă simplă. . calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului. FB – găseşte toate perechile. – află jumătatea. . compune o problemă.

.. .. Calculează şi verifică: 77 : 7 = 4. după ce vorbeşti cu ele! Din suma numerelor 18 si 32 ia câtul dintre triplul lui 6 si jumătatea lui 4.Cât a ronţăit veveriţa?” O veveriţă a ronţăit multe alune. II.Suflă vântul semnele” – joc didactic cu sarcina didactică: Găseşte semnul suflat de vânt după ce rezolvi! 36 : 3 □ 24 : 2 2. .Continuă dacă poţi!” – joc didactic cu sarcina didactică: Calculează! 3x6:2x4:4= 3. Efectuează respectând ordinea operaţiilor: 4x5:2x4:8= 3.. Calculează şi compară câturile obţinute: 42 : 2 □ 93 : 3 2. Află necunoscutele: a x 5 = 85 b x 3 = 96 2 x c = 74 5.De vorbă cu matematica” Sunt scrise patru cuvinte din limbajul matematic care te-ar putea orienta în calcul. . . Pentru grupul experimental: 1. Calculează folosind semnificaţia terminologiei matematice: 89 : 8 = 75 : 5 = 102 . Pentru grupul de control: 1. Descoperă-le şi scrie ce obţii. iar tu poţi afla numărul lor de fiecare dată! a x 4 = 84 5 x b = 125 396 = c x 3 5. .Te rog verifică-mă!” – joc didactic cu sarcina didactică: Ajută-l pe Ionel să găsească eroarea! 66 : 2 = 32 98 : 3 = 32 42 = 82 : 2 4..Evaluare sumativă I.

Analiza şi interpretarea rezultatelor S-au obţinut rezultatele: .la evaluarea predictivă 103 .Din diferenţa numerelor 91 şi 17 ia câtul dintre dublul lui 9 şi jumătatea lui 12. O3 – să efectueze proba împărţirii. O2 – să calculeze respectând ordinea efectuării operaţiilor.3. O5 – să rezolve problema. Obiective operaţionale: O1 – să calculeze şi să compare. Descriptori de performanţă: S – calculează un cât la prima cerinţă – respectă ordinea a două operaţii pe care le efectuează – găseşte eroarea la un exerciţiu (prin probă) – află o necunoscută – rezolvă o parte din problemă B – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a trei operaţii şi calculează – găseşte eroarea la două exerciţii (prin probă) – află două necunoscute – rezolvă problema FB – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a patru operaţii şi calculează – găseşte eroarea la trei exerciţii (prin probă) – află trei necunoscute – rezolvă problema şi o scrie sub formă de exerciţiu 4. O4 – să afle factorul necunoscut.

.33 FB 7 38.11 I 1 5.88 Am constatat că ambele clase au în componenţa lor elevi care sunt dezvoltaţi normal din punct de vedere intelectual.11 B 7 38.44 FB 6 33. Luând în considerare gradul de realizare al obiectivelor propuse în evaluarea predictivă.la evaluarea sumativă 104 .66 S 2 11. am constatat că diferenţele sunt nesemnificative.88 B 8 44.55 S 3 16.Grup de control Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) Grup experimental Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) I 2 11.

55 %) din grupul de control 8 elevi au FB (44.5) 1 VI2 Performanta scolara S B FB 1(1.44 %) Diferenţa între rezultate este vizibilă.5) 1(0.5) 7(7) 10(9) 2(1.Analizând rezultatele constat că: din grupul experimental 10 elevi au FB (55. ceea ce reiese că jocul didactic are rol benefic în sporirea eficienţei lecţiei de matematică. Realizez un plan experimental de tipul 2 x 4 utilizateVI Metode Jocul didactic Alte metode didactice I 0(0.5) 3 7(7) 14 8(9) 18 Total 18 18 36 Sunt date calificative şi pot realiza histograme cu bare şi diagrame circulare (grafice tip Plăcintă) 105 . în favoarea grupului experimental.

106 .

55 107 .Fa.Fo . pe bază de calcule).l) = 3 x l = 3 x2 = 7.Având date neparametrice pot folosi tehnica lui X². • Calculez pe X² după formula: Fa se calculează prin regula de trei simplă: Calculez gradul de libertate: (numărul de coloane -1) x (numărul de rânduri -1) (4 . Nu există o legătură între metodele utilizate în orele de matematică şi performanţa şcolară a elevilor. ce urmează să fie admisă sau respinsă. Introduc ipoteza de nul (Ho). o tehnică de comparaţie între cele două grupuri pentru a evidenţia diferenţele semnificative între ceea ce observăm în realitate (distribuţia reală) .şi ceea ce aşteptăm din punct de vedere teoretic (distribuţia teoretică) . Ipoteza de la care am plecat a fost:Dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare.l) x (2 . (o ipoteză statistică.

Fişele de muncă independentă pot fi individuale pentru a permite evoluţia copilului în ritm propriu. >. • Compară câturile obţinute folosind unul din simbolurile: <. exerciţii-joc şi exerciţii pe fişe de aprofundare cu sarcini de genul: • Calculează câtul numerelor date. • Exprimă rezolvarea într-un singur exerciţiu. Am arătat că se poate demonstra eficienţa unei metode didactice în vederea utilizării ei la clasă pentru creşterea performanţei şcolare. fără a mai redacta planul de rezolvare. o accept şi resping Ho (ipoteza de nul). care au obţinut I şi S sunt antrenaţi în jocuri didactice. =. • Observ că valoarea lui X este mai mare decât valoarea lui 3 (în tabel) – decât pragul de semnificaţie din tabelul dat. Fişele exerciţiu cuprind exerciţii gradate şi adaptate pentru toţi elevii făcând referire la cunoştinţele de bază. • Completează enunţurile . învăţătorului revenindu-i sarcina de a explica şi îndruma acolo unde este cazul. am dreptate cu privire la ipoteza formulată la început (ipoteza de cercetare). • Compune probleme după expresia dată. Cei care au obţinut B şi FB rezolvă sarcinile din fişele de dezvoltare de tipul: • Află necunoscuta din paranteze sau dintr-un şir de calcule. 108 . Elevii din grupul experimental şi cei din grupul de control. • Stabileşte ordinea operaţiilor. • Schimbă întrebarea problemei şi o rezolvă. Rezultă că există o legătură între utilizarea jocurilor în învăţământul primar şi performanţa şcolară a elevilor (în urma calculului de probabilitate.• Urmăresc nivelul de semnificaţie pentru testul HI PĂTRAT. în funcţie de disponibilităţile fiecăruia şi de lacunele existente. • Calculează şi verifică prin probă. X² este semnificativ. ! • Află factorul necunoscut: • Compune o problemă după expresiile date. • Găseşte două modalităţi de rezolvare a problemei. ipoteza de cercetare este confirmată)... apoi calculează.

.4. . angajându-i în realizarea sarcinilor didactice diferite ca grad de dificultate.4. 109 . . de plăcere. Altfel spus. învăţarea este activitatea centrală ce solicită întreg potenţialul psihic şi fizic al copilului. Concluzii şi propuneri Ideea de bază ce m-a condus la abordarea prezentei teme a fost aceea a necesităţii asigurării succesului şcolar al tuturor elevilor. . jocul pregăteşte condiţiile pentru învăţarea activă şi pentru conduita efortului. jocul determinând un continuu fond emoţional stenic.rezolvarea conflictelor între ceea ce se doreşte şi ceea ce se poate. În învăţământul primar. . jocul poartă în sine germenii propriei depăşiri şi angajări pe alte planuri de acţiune. .exersarea efortului voluntar.stimularea încrederii în sine. Folosind jocul didactic se asigură: . am posibilitatea să-i antrenez. formarea personalităţii lor. satisfacţie.formarea unor deprinderi de muncă intelectuală. potrivit posibilităţilor intelectuale în jocuri didactice cu sarcini accesibile fiecăruia.verificarea şi retroinformaţia asupra nivelului de însuşire a unor cunoştinţe şi deprinderi (jocul didactic îndeplinind astfel funcţia diagnostică şi prognostică asupra pregătirii elevilor). Prin folosirea jocului didactic în lecţii se realizează sarcini ale procesului formativ. atât al celor care întâmpină dificultăţi la învăţătură. .dezvoltarea psihică a copiilor. Rezultatele obţinute depind şi de alegerea şi folosirea metodelor de lucru.participarea activă a copiilor la propria formare. În special în clasele mici. . cât şi obţinerea de performanţe cu cei care dovedesc posibilităţi deosebite. adaptarea la cerinţele mereu crescânde ale şcolii.accesibilitatea noţiunilor fundamentale matematice pentru toţi elevii.asigurarea succesului fiecărui elev. dar care să-i solicite progresiv. potrivit ritmului si disponibilităţilor sale.motivaţia pentru învăţare prin succesele ce se înregistrează. . . Cunoscând bine elevii clasei pe care o conduc.pregătirea elevilor pentru autoinstruire şi autoeducaţie prin influenţa decisivă a jocului în conducerea şi luarea în stăpânire a propriului comportament.

reguli. proprii actului învăţării. cadrelor didactice. În scopul realizării obiectivelor prevăzute în programele şcolare. Utilizarea unei game variate de jocuri alese cu discernământ. activitatea specifică copilăriei. apare plictiseala. În cadrul procesului de învăţământ. înainte de orice. apariţia unor dispute. Şcoala reprezintă mai mult decât jocul. nerespectarea regulilor. Elevii ciclului primar au nevoie. În cazul în care se reia acelaşi joc de prea multe ori. duce cu certitudine la formarea unor deprinderi trainice. ne ajută să-i cunoaştem natura şi năzuinţele mai bine decât orice altă activitate. acceptarea cu greu a înfrângerilor. al ajustării propriului comportament cu al celorlalţi. Consider că numai atunci jocul îşi va dobândi întrutotul legitimitatea pe care o merită pe deplin în actul învăţării. elemente de joc şi material didactic). a vieţii umane în general. jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor şi ca procedeu didactic de realizare a obiectivelor operaţionale specifice conţinuturilor . să discernem: cât. am desprins ideea că acesta reprezintă un veritabil antrenament de integrare socio-morală punând problema competiţiei. nouă. Eficienţa dovedită a jocului didactic nu înseamnă că această metodă exclude folosirea celorlalte metode specifice activităţilor de învăţare. Jocul. se poate realiza expansiunea acestora prin adăugarea de elemente creatoare. când şi cum să-1 integrăm în practica predăriiînvăţării. în jocul didactic trebuie să se urmărească permanent menţinerea unei unităţi strânse între laturile sale componente (conţinut.Din experienţa acumulată prin practicarea jocului didactic în activitatea instructiveducativă. îndrumate de învăţător. Jocul poate constitui o manifestare a forţelor în acţiune la copil. legate de comportarea nesatisfăcătoare a elevilor: prea zgomotoasă. Cerând elevilor să creeze şi ei variante de joc. Jocul este o permanenţă a vieţii copilului. Folosirea metodelor şi procedeelor active în desfăşurarea jocurilor didactice a demonstrat că elevii sunt determinaţi să înţeleagă în mod conştient şi să aplice corect cunoştinţele în rezolvarea sarcinii didactice. Virtuţile sale formative pe tărâmul educaţiei reprezintă o certitudine. 110 . Se pot semnala uneori o serie de consecinţe nedorite privind folosirea jocului. a reuşitei şi a atitudinii în faţa eşecului. dar fără echilibrul adus de joc ea nu are eficienţă. sarcină didactică. originale. unde. să fie educaţi. în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărui colectiv de elevi. Ne rămâne.

stimulează interesul cognitiv al şcolarului mic. • Jocul didactic este un mijloc eficient de activizare a întregii clase prin conţinutul său şi modul de desfăşurare pentru că: elementele de joc). în formă individuală sau de grup trebuie să se realizeze în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale şcolarilor mici. prilejul învăţătorilor să fixeze cunoştinţele şi deprinderile corespunzătoare şi în acelaşi timp. formează. elevii se familiarizează cu generalizări în contexte cât mai variate.Abordarea interdisciplinară a jocului didactic permite transferul şi rezolvarea de noi probleme ivite în jocurile didactice. sunt valorizate elementele pozitive ale fiecărui elev. revenind pe traseul didactic cu ajustările necesare în pregătirea elevilor. prin intermediul jocului didactic. propun: • ca manualele şcolare să conţină jocuri didactice specifice fiecărui capitol din programă. Consider mai eficiente jocurile didactice orale. Consider că este necesar să acordăm jocului didactic un spaţiu larg în ansamblul metodelor destinate învăţării şcolare din considerente ca: • Jocul didactic este calea spre apariţia motivaţiei intrinseci în învăţare pentru că: . deoarece prin acestea comunicarea încurajează pe cei timizi. şcolarului mic. să realizeze feedback-ul imediat. stimulează puterea de investigaţie şi cointeresare continuă (prin 111 . consolidează şi dezvoltă deprinderi de muncă organizată. pe cei cu o gândire lentă.mobilizează resursele psihice ale copiilor.angajează afectiv şi atitudinal elevii.asigură participarea creatoare a elevilor în rezolvarea sarcinii didactice. . dând astfel. • valorificarea jocurilor didactice la maximum. antrenează pe cei pasivi în activitatea intelectuală. În scopul îmbunătăţirii şi perfecţionării procesului predării şi învăţării cunoştinţelor la obiectele de învăţământ. M-am orientat spre jocuri ce solicită procesele psihice şi însuşiri ale personalităţii dezvoltă spiritul de întrajutorare. de echipă. . .

Pentru aceasta se impune din partea tuturor învăţătorilor.avem de înfăptuit o sarcină importantă. experimenta şi promova cele mai potrivite structuri. „Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa.cadre didactice. ne edificăm asupra evoluţiei şi ritmului în care progresează însuşirea cunoştinţelor matematice pe baza jocului didactic. Împreună . am urmărit să pledez pentru necesitatea valorificării maximale a resurselor intelectuale şi moral-comportamentale ale acestei forme de activitate la clasele I – IV. nu trebuie să se facă educator“ (C. aceea de a descoperi.G. să asigure o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. Salzmann) 112 . formule şi soluţii. Convinsă personal de valenţele formative ale jocului didactic cu conţinut matematic. disponibilităţile spirituale în etapa actuală. oameni de ştiinţă. racordarea permanentă a preocupărilor la cerinţele învăţământului actual. cercetători . alături de pasiune şi răspundere profesională.Analizând şi comparând rezultatele pe care le obţin elevii de la o etapă la alta. pentru a face din şcoala românească o instituţie care să valorifice în cel mai înalt grad.

Cristea. Craiova. 8. Ed. S. Bucureşti. Joiţa. Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă. Proiectarea – rigoare. 3. 10.Învăţământul în antecamera reformei”. Editura Didactică şi Pedagogică.Tribuna învăţământului”. Bontaş. 1983.12 / 1988. Bucureşti. S.1-2/ 1993 şi nr. 1982. 1991..D. Ionescu. Ed. Cristea.. Bucureşti.. în .. U. P. Dăncilă. Caba. 13. 1994. Didactica aplicată.Revista de pedagogie” nr. 1992. Dăncilă.. 2. E.P. E. Pedagogie. Bucureşti.11/1994. învăţământul primar Editura Gheorghe Alexandru. 6. 2004. 9. I.. – Matematică pentru bunul învăţător. 113 . 12. – Metodica predării matematice la clasele I-IV. învăţători/institutori. Galaţi . 11. nr. Ştiinţifică. în . Al. 4. 5. Bunescu.. Învăţarea în şcoală. I.Polirom. Ausubel. G. Planurile de învăţământ în . şi Robinson. E. ERCPres. partea I... O introducere în psihogia pedagogică. Dinuţă. Ghid de pregătire a examenului de definitivat la matematică.. Iaşi 1998. Cucoş. 2002. Bucureşti.. Bucureşti. Crişan.. I. C. 7. Bucureşti.. Ed. N. 2001. Pedagogie generală. ”Psihopedagogie ”Ed. Programele şcolare în contextul reformei. Edit.. creativitate şi spontaneitate în condiţiile unui proces didactic formativ. Asaftei. 2003. Cerghit. AH. M. Strategii de predare-învăţare. Editura Porto-Franco. 1996. V. Editura Didactică şi Pedagogică. F. Universităţii din Piteşti.Bibliografie 1.

Craiova. Planuri – cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar coord. Bucureşti. gradul al II.D. D. Vlăsceanu.E. D. gradul I şi studenţi. Bucureşti. Preoteasa Editura Corint. Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ Editura Litera.. atribuţii. 19.P. Cerchez. Stoica. M . L. M. Stoica.. Muster. ***M. M. G. Decizie şi inovaţie în învăţămân. Neacşu. 114 .N.. 1999.N. 20. Singer. Consiliul Naţional pentru Curriculum. 1979.E.. 1997. Psihopedagogie şcolară. Georgescu. Programul de formare al profesorilor. D.Metodica predării matematicii la clasele I-IV. ***M. M. Pedagogie pentru definitivat. Editura Didactică şi Pedagogică. Stoica. – Cum rezolvăm probleme de aritmetică Editura Transpres . Concepţii şi strategii. Bucureşti 1988. activitate SNEE. 22.14. I.N. Învăţământul diferenţiat. Jurca.. Buletinul informativ. .lea. 1982. Bucureşti. Editura Scrisul Românesc. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Gheorghe Alexandru. şi Stoica. Bucureşti 1988. 23. 21. 1985.T. A . M. Craiova. I. E. Necesitate. Programe şcolare.. Bucureşti. L. Evaluare. 17. ***M. MEN... 15. 24.E. 16.. Curriculum. 1994. Radu. 18.

ANEXA 1 Jocul „Caută-ţi căsuţa!” Scop: verificarea cunoştinţelor privind denumirile formelor şi culorilor predate. cu figura geometrică în sus. de aceeaşi culoare. lacăte mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite. triunghi). fie ajutat de clopoţel. verificarea cunoştinţelor despre culori. Pe fiecare „căsuţă” se aşează un lacăt mare pe care este desenată o figură geometrică colorată. Câte un exemplu mai mare din fiecare figură pentru învăţător. astfel încât fiecare elev să lucreze cu figuri şi culori diferite. pătrat. cheile se pot schimba de mai multe ori. copiii se aşează pe banca respectivă şi pun cheia alături de lacăt. Apoi cere fiecărui elev să denumească forma şi culoarea pe care o au figurile lipite pe cheia şi lacătul său. fie verbal. În timpul desfăşurării jocului. Învăţătorul trece printre bănci şi verifică dacă împerecherea cheie lacăt s-a făcut corect. La un semnal dat de învăţător. formarea priceperii de a compara după criteriul formei şi al culorii Material didactic: pentru fiecare copil câte o cutie confecţionată din carton. Jocul: „Ce formă ai primit?” Scopul: Fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice: (cerc. învăţătorul va avea grijă ca aceeaşi formă şi culoare să nu aibă mai mult de doi elevi. dreptunghi. care are pe partea se sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare. În sala de clasă vor fi aşezate la loc vizibil imagini ale unor obiecte asemănătoare cu figurile geometrice: Cerc – cerc 115 . La confecţionarea cheilor. cu ceea pe care o are cheia lui. dezvoltarea atenţiei şi formarea unei atitudini disciplinate în joc. Materialul didactic: Figuri geometrice decupate din carton sau material plastic colorat. Desfăşurarea jocului: Fiecare bancă reprezintă o căsuţă. După ce şi-au găsit locul. Câştigătorii jocului vor fi cei care îşi găsesc în mod corect căsuţa şi care indică corect forma şi culoarea figurii respective. Se împart copiilor cheile de carton. elevii îşi caută căsuţa care trebuie să aibă desenată pe lacăt aceeaşi figură.

La schimbarea scaunelor între elevi.Batistă – pătrat Carte – dreptunghi Cravată – triunghi Desfăşurarea jocului: învăţătorul împarte elevilor figuri geometrice desenate în aşa fel ca fiecare să primească câte o figură. apoi fiecare dintre aceştia va spune ce culoare are figura sa. care rămăsese fără figură. Una este Luna. învăţătorul va lua figura de la primul elev şi o va da vecinului. de exemplu. Variantă: Obiectul poate fi arătat cu un beţişor. ultimul elev va da figura lui ultimului elev. Una este Luna. La o bătaie din palme a învăţătorului. În timpul jocului (ambele variante) figurile se pot schimba. Astfel. fără dezordine. dar o dă mai departe de a lui (vecinului său). învăţătorul va acorda atenţie bunei organizări. Acesta o primeşte. Apoi va indica numele unuia dintre obiectele afişate în clasă. Elevii care au figura geometrică asemănătoare (pătratul) trebuie să ridice mâna sus (figura). Jocul se poate desfăşura în continuare. 116 . După ce figurile au fost schimbate între toţi elevii. astfel încât schimbul să se facă rapid. Două mâini copilul are. Hai să zicem doi Să se facă trei Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are. elevii care au o figură asemănătoare cu obiectul indicat se vor aşeza în dreptul lui. ANEXA 2 Una este luna Hai să zicem unu Una este luna Hai să zicem unu Să se facă doi. batista. Pot fi folosite ambele variante.

folosind degetele. 3. 2. parcă e un băţ Şugubăţ Poartă chipiu tras Cu cozorocul pe nas. ANEXA 3 Chipul cifrelor 1. Desfăşurarea jocului: Copiii caută şi fac mişcările adecvate textului. Hai să zicem patru Să se facă cinci Cinci sunt degete la mână. Să se facă patru Patru roate carul are. vezi îi cam aşa Cum îl are lebăda. Una este Luna. Trei crai vin din depărtare. Patru roate carul are. a fost un ineluş Pe deget învârtecuş Meşterul l-a rupt în două Să-i dea folosinţă nouă 4. se-ndoaie uşor Pe picior Gâtul. scaun ar părea Cu spătarul în podea 117 .Hai să zicem trei. Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are Una este Luna.

9.m.7. Dacă numără corect. etc.5. iar elevii trebuie să găsească cartonaşele cu numerele corespunzătoare.4. un singur elev nu va primi cartonaş. după ce găsesc cartonaşul cu cifra 6. Materialul didactic: cartonaşe pe care sunt scrise cifrele de la 0 la 9 Desfăşurarea jocului: Elevii primesc câte un cartonaş. Jocul se reia de la început.8. până când elevii învaţă să numere bine. Numerele vor fi aşezate în ordine crescătoare şi descrescătoare 5.6. să-l aşeze pe bancă şi. Ei sunt scoşi în faţa clasei şi aşezaţi în cerc după ordinea numerelor indicate pe cartonaşe: 0. pun deasupra lui cartonaşele cu cifra 5 şi sub el cel cu cifra 7. Materialul didactic: cartonaşe cu numerele 0-10. Elevii. însemnând acestuia cartonaşul său. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul spune un număr. Acesta va trebui să iasă din cerc şi să numere mai departe începând cu numărul imediat următor celui indicat pe cartonaşul său. locul meu îl va lua”.3. apoi se opresc.a. Variantă: Învăţătorul aruncă mingea unui copil din cerc rostind un număr. va număra mai departe numerele de pe cartonaşele copiilor aflaţi în dreapta lui. Se indică de învăţător regulile de desfăşurare a jocului care constau în a număra mai departe. dezvoltarea atenţiei. se spune 6. Jocul: „Caută vecinii” Scop: Formarea deprinderii de număra conştient de la 0 la 10. învârtindu-se în joc.2. opt. vor rosti: „Dacă ştie număra.d. ANEXA 4 Jocul: „Numără mai departe!” Scop: Formarea deprinderilor de a număra în concentrul 0-10.Şi picioarele în sus Cine oare aşa l-a pus Ş. şapte. Cel care prinde mingea trebuie să numere mai departe până la 10. Cel din mijloc se adresează unui copil din cerc (la alegere) „Numără mai departe!”. 6. şase. Acesta va trece în mijlocul cercului. numerele vecine. ia locul celui din mijloc. 20 sau 30. De exemplu. ţinând seama de numărul indicat pe cartonaş. Copiii.1. dacă are numărul 5 pe cartonaşul său. 118 . De pildă. lângă el. 7 şi invers şi se precizează vecinii numărului prezent la început (6).

ANEXA 5 Jocul: „Vântul a luat semnele” Subiectul: Adunări şi scăderi în concentrul 0-10. Clasa I Desfăşurarea jocului: Pe tablă se află desenate mai multe pătrate, într-o configuraţie precum cea din pagina următoare. Pătratul mai mare din mijloc va constitui punctul de plecare al jocului. În aceste pătrate sunt scrise mai multe cifre între ele nu se găsesc semnele plus sau minus, fiindcă au fost luate de vânt şi împrăştiate. Acest joc se poate folosi şi pentru alte concentre numerice, utilizând toate semnele operaţiilor aritmetice. Când elevii stăpânesc bine operaţiile aritmetice, sunt lăsaţi să stabilească singuri semnele aritmetice, fără a fi sprijiniţi cu sugestii. Li se indică doar că rezultatul final trebuie să fie egal cu cel de la care a pornit jocul.

Pentru a-i ajuta să le găsească locul, când am folosit la clasă acest joc, le-am relatat copiilor o mică întâmplare: Într-un autobuz s-au urcat la capăt de linie 5 călători. La prima staţie au mai urcat 3, iar la următoarea au coborât 2 şi aşa mai departe, până ce se ajunge la ultimul număr din ultimul pătrat, urmărindu-se direcţia indicată de săgeţi. 119

Elevii vor scrie semnele în dreptul numărului respectiv. Se orientează atenţia copiilor spre faptul că rezultatul final este egal cu numărul de la care s-a pornit jocul. Independent elevii vor scrie pe caiet coloanele de exerciţii care rezultă. Jocul: „Aşează-mă la culoarea mea!” (construire de submulţimi având drept criteriu culoarea) Scopul: sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la separarea pieselor după criteriul culorii; Materialul didactic: piese albastre, galbene şi roşii din trusa LOGI I Desfăşurarea jocului: Pentru a da coloratură jocului se pot introduce unele elemente specifice, ca de pildă chemarea copilului care va exercita sarcina stabilită de către ursuleţ sau de către piticul Barbă - Cot, etc. Pe bănci sunt trasate trei cerculeţe de culori diferite, de preferinţă cele care corespund culorilor pieselor. Învăţătorul solicită copiii să observe că „jucăriile” lor au culori diferite şi fiecare trebuie să-şi caute căsuţa ei: cele roşii la căsuţa roşie, cele galbene la căsuţa galbenă, etc. Copiii aleg piesele roşii şi le aşează în cercul roşu. Se observă că piesele rămase pe masă au două culori diferite: unele galbene şi altele albastre. După ce toate piesele galbene au fost şi ele aşezate în cercul galben, pieselor rămase le revine ultimul cerc. Se recunosc mulţimile formate şi se denumesc cu termenul corespunzător. Se cere copiilor să închidă ochii şi se schimbă între ele cele două cercuri. Copiii sunt puşi să recunoască schimbarea făcută şi jocul se repetă. La reluarea jocului, se schimbă ordinea de separare a pieselor. Copiii vor observa că, deşi piesele au aceeaşi culoare, ele diferă prin formă, mărime şi grosime. Echipele de copii trec succesiv pe la fiecare mulţime de piese pentru aşi întregii observaţiile. ANEXA 6 Jocul: „Trenul – cu o diferenţă” Scopul: sesizarea cu ajutorul conjuncţiei şi negaţiei deosebirile dintre caracteristicile a două piese între care există o singură diferenţă şi numai una (negaţia unui singur atribut); Mijloace didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, modelarea. 120

Învăţătorul anunţă jocul şi se implică în desfăşurarea lui. Se formează un tren din piesele trusei (vagoane), care trebuie să se deosebească între ele printr-o singură caracteristică. Se alege o piesă ca locomotivă, un şef de tren (conducătorul jocului), la propunerea învăţătorului se alege „locomotiva” – piesă în formă de dreptunghi – mare, gros şi albastru şi se aşează pe bancă; se explică apoi modul de lucru. Locomotivei îi vor fi ataşate vagoane; primul vagon se va deosebi de locomotivă printr-o singură caracteristică (ex. culoarea). Deci, după locomotivă se aşează piese în formă de dreptunghi, mare, gros şi roşu. Se desfăşoară apoi jocul, copiii plasează rând pe rând vagoanele, vagonul următor fiind piese în formă de pătrat, mare gros şi roşu (deosebirea: forma). Următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, gros, roşu (diferenţa de mărime)m următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, subţire şi roşu (diferenţa de grosime ş.a.m.d.). Vagoanele pot fi aşezate de o parte şi de alta a locomotivei pentru că locomotiva poate duce trenul în două părţi, înainte şi înapoi. De fiecare dată copiii subliniază acţiunea stabilind deosebirea faţă de piesa precedentă. Dacă se aşează piesa în formă de pătrat mic şi roşu după piesa în formă de pătrat mic, gros şi roşu se va motiva astfel: vagonul nu are aceeaşi grosime (negaţia), dar are aceeaşi formă, mărime şi culoare. Trenul format poate arăta astfel:

Se întâmplă la un moment dat trenul să nu mai poată fi format deoarece vagoanele existente nu pot fi ataşate la nici unul dintre capetele trenului, pentru că nu îndeplinesc condiţia cerută, în acest caz se efectuează „manevra” care are ca scop plasarea cât mai multor vagoane. După plasarea tuturor vagoanelor şeful de tren, după o ultimă „revizie” dă cale liberă trenului. În altă variantă, jocul poate fi desfăşurat între echipe, având caracter de întrecere, folosind trusa LOGI I sau trusa LOGI II. Jocul: „Găseşte jocul potrivit”. Scopul: Familiarizarea copiilor cu procedeul de a forma grupe pe baza unei însuşiri (proprietăţi caracteristice) precum şi intuirea operaţiilor cu două mulţimi (grupe care au şi

121

de culoare roşie în intersecţie motivând aşezarea lui acolo: „pentru că este o piesă în formă de triunghi. modelarea. succesiunea. Astfel copiii învaţă să recunoască intervenţia. Se trece la instruirea materialului – se constată că toate piesele au aceeaşi grosime (sunt subţiri). mic. „aşez această piesă aici pentru că este mică dar nu este piesă în formă de triunghi (diferenţa în 2 )”. problematizarea. Pe bancă se aşează cele două cercuri. învăţătorul explicând şi demonstrând în acelaşi timp procedeul de lucru. Se repetă problema de către copii până se reţin datele ei. „aşez această piesă aici (4) pentru că este piesă în formă de triunghi nici piesă mică (complementara reuniunii) în (4)”. Strategia didactică: conversaţia. exerciţiul. diferenţa şi complementara reuniunii a două grupuri. se execută joc de probă. piesa este în formă de triunghi şi piesă mică (1). două cercuri din sârmă colorată roşu şi verde. După ce toate piesele sunt la locul potrivit. după caz în felul următor: „Aşez aici (1) această piesă pentru că este piesă în formă de triunghi şi piesă mică-intersecţia”. Copiii vor aşeza pe rând piesele găsind locul potrivit. fiind intersectate. Mijloacele didactice: piese subţiri din trusa LOGI I. Se aşează o piesă în formă de triunghi. realizând astfel intersecţia. demonstraţia. Se anunţă tema: „Aşează toate piesele în formă de triunghi în cercul roşu şi toate piesele mici în cercul verde!”. face parte din cercul roşu fiindcă este mic şi face parte din cercul verde” (1) Deci. Problemele sunt în aşa fel formulate încât nu rămâne nici un sector vid. avem următorul model: 122 . fiind îndrumaţi cu mult tact de învăţător.obiecte comune). explicaţia. Vor motiva.

ghinde. „Sunt toate piesele mici în cercul verde?”. Iată florile culese de Ovidiu (Aranjează pe masă un grup de patru flori). a)Adunarea – poate fi intuită pornind de la o problemă. Cu ajutorul întrebărilor învăţătorul îi va ajuta pe copii în conectarea greşelilor: „sunt tot atâtea şi numai piese în formă de triunghi în cercul roşu?”. Învăţătorul prezintă copiilor o situaţie practică. Vreţi să formaţi şi voi câte un buchet care să aibă tot atâtea flori? 123 .3) îndeplineşte condiţia de a fi piesă în formă de triunghi sau piesă mică (reuniunea). Ovidiu şi Irina au plecat la cules de flori. Material didactic: flori. Problemă: doi fraţi. bile. Piesele pot avea simultan ambele caracteristici: exemplu sectorul 1 (intersecţia). Exerciţiu – joc: „Învăţăm să socotim!” Scopul: Consolidarea deprinderilor pentru formarea mulţimilor.Orice piesă care ocupă unul dintre sectoarele incluse (1.2. iniţierea copiilor în folosirea unor procedee operatorii care să-i conducă la intuirea adunării şi scăderii (fără a folosi numerele). alune. Iată acum florile culese de Irina : (Aşează alături un grup de trei flori). verificându-se prin prezentarea unuia dintre cercuri. jucării. Ei se gândesc să pună la un loc florile şi să formeze astfel un buchet pe care să-l dăruiască mamei.

în acelaşi fel. În acelaşi mod se va proceda folosind mulţimile de ghinde. fără dificultăţi. În iniţierea şi desfăşurarea acestui exerciţiu – joc învăţătorul trebuie să manifeste mult tact şi multă răbdare. În final. copiii (de clasa I) trebuie să ajungă să reprezinte grafic. etc. să nu anticipeze acţiunile copiilor. cu material propriu. mai târziu. pătrate. etc.Nu se mai dau alte explicaţii. efectuarea adunării este un pas firesc. 124 . alune. prin simboluri (cerculeţe. apoi individual.. Se va remarca faptul aceasta are „tot atâtea” câte au cules împreună cei doi. ovale. Prin astfel de operaţii se pregăteşte înţelegerea sensului adunării numerice chiar din stadiul în care copiilor nu le sunt cunoscute numerele. al căror sens corect nu este încă bine cunoscut copiilor. să nu folosească expresii neadecvate sau inaccesibile copiilor. obţinând astfel „buchetul” de flori pentru mama. „egal” etc. etc. cerculeţe. Copiii vor lucra în perechi. Trebuie să evite folosirea unor termeni ca „adunarea”. prin astfel de obiecte: buline. Ei vor forma o mulţime cu tot atâtea flori ca a lui Ovidiu şi. arătând mulţimile respective şi accentuând expresiile caracteristice „la un loc”. schematic.) obiectele mulţimii ce se obţine ca rezultat al operaţiei. sau „împreună” şi „tot atâtea”. învăţătorul repetă enunţul problemei din ce în ce mai simplificat. Dacă acest proces este bine însuşit de către copii. rezultatul operaţiei fiind exprimat prin mulţimea formată din obiecte de acelaşi fel (cu cele date) şi. o mulţime de flori egală cu cea a Irinei. în continuare.. b)Scăderea – poate fi intuită cu ajutorul unor probleme similare. Dacă este cazul.

aflându-se astfel echivalenţa mulţimii diferenţă. Corespunzătoare înţelesului ce se dă în aritmetică scăderii numerelor naturale este diferenţa a două mulţimi. c)Înmulţirea – la clasa a III-a poate fi înţeleasă prin variate exerciţii – joc din care se poate desprinde ideea că aceasta este o adunare repetată. în final. Se stabileşte apoi în acelaşi fel o corespondenţă între această mulţime de fete şi o mulţime de băieţi aduşi de la clasa vecină. cu imagini. cea de-a doua componentă a operaţiei fiind inclusă în prima. Problemă: Dănuţ are tot atâtea nuci câte are Vlăduţ şi care Iulian. În astfel de situaţii trebuie evitată împărţirea cu rest. Găsiţi de câte măsuţe aveţi nevoie?” Rezolvarea problemei constă în stabilirea corespondenţei biunivoce între mulţimi de câte 4 copii şi mulţimea măsuţelor. trebuie să mai aducem un grup de băieţi de la clasa vecină. Florin are atâtea nuci câte au aceşti copii împreună. apoi cu obiecte reprezentative şi. În toate cazurile. Din această operaţie va rezulta o mulţime de fetiţe care nu au corespondent în mulţimea băieţilor. pentru a forma un joc cu perechi. Problemă: „Copiii din clasa voastră trebuie aşezaţi la măsuţe. Copiii mai mari pot descoperi că mulţimea vidă este diferenţa a două mulţimi echipotente. 125 . În cazul scăderii. d)Împărţirea – Similar pot fi concepute probleme de „împărţire prin cuprindere”. câte unul de fiecare latură. Se înţelege astfel faptul că scăderea este operaţia opusă adunării. Cine vrea să aducă acest grup? Textul problemei sugerează şi modul de rezolvare: Se stabileşte mai întâi o corespondenţă între mulţimea băieţilor şi mulţimea fetiţelor. una din mulţimi este inclusă în cealaltă. iar operaţia corespunzătoare este diferenţa dintre o mulţime şi cealaltă.Problemă: La noi în clasa I sunt mai puţini băieţi decât fetiţe. care depăşeşte nivelul lor de înţelegere pentru început. Exerciţiul – joc trebuie să continue cu obiecte uzuale. Împărţirea în părţi egale se rezolvă ca o scădere repetată : Problemă: Să se împartă bomboanele din pungă în mod egal pentru fiecare copil din clasă! Fiecărui copil i se atribuie iniţial câte o bomboană şi operaţia se repetă până când şi ultima bomboană a fost distribuită. învăţătorul trebuie să-i îndrume pe copii spre formarea unor mulţimi echipotente. „Formaţi mulţimea ca a lui Florin!”.

Jocul: „Câte … sunt?” 126 . Din aceste beţişoare el formează cifra 1. Materialul didactic: 6 beţişoare Desfăşurarea jocului: Din cele 6 beţişoare. să spună ghicitori.ANEXA 7 Jocul cifrei 1 Scopul: Consolidarea noţiunilor referitoare la cifra 1. Material didactic: 10 beţişoare pentru fiecare elev didactic Desfăşurarea jocului: Fiecare elev are pe bancă 10 beţişoare. dezvoltarea imaginaţiei. Jocul numărului 10 Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor referitoare la numărul 10. Cel care termină primul este câştigătorul jocului. De exemplu: să recite. copiii vor forma pe bănci numărul. iar ultimul primeşte o „pedeapsă” din partea clasei. etc.

triunghiuri din carton. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul prezintă 3 buline şi cere elevilor să ridice cartonaşul cu cifra corespunzătoare numărului de buline: Învăţătorul arată cifra 5 şi cere ca elevii să arate numărul de beţişoare corespunzător cifrei: Învăţătorul aşează pe flanelograf 6 pătrăţele.Scop: formarea deprinderii de a stabili corespondenţa între cantităţi şi numere. 127 . fixarea noţiunii de număr: exersarea scrierii numerelor. pătrăţele. cartonaşe de la 1 la 10. flanelograf. Aceste exerciţii sunt foarte folositoare pentru formarea noţiunii de număr. beţişoare. Materialul didactic: buline. elevii numără pătrăţelele şi arată cifra 6: Exerciţiul de mai sus se poate desfăşura şi cu ilustrate decupate care reprezintă animale sau fructe. cât a rămas?” Scop: Exersarea adunării şi scăderii numerelor în concentrul de învăţat. ANEXA 8 Exerciţiu – joc scris cu ajutorul figurilor geometrice: Jocul: „Cât a rezultat.

Materialul didactic: cartonaşe tip domine şi cu numere sau exerciţii. la popasul următor au rămas din ei 2 şi aşa se continuă până se ajunge la ultima căsuţă din figură. trece sub desen şi rezolvarea exerciţiului: 6+3= 9 9–2= 7 7 + 3 = 10 10 – 7 = 3 3+4=7 7+1=8 8–2=6 Jocul se poate efectua şi într-un concentru mai mare. Pe foile pregătite din timp. Rezultatul final al jocului este numărul de la care s-a plecat. 128 . La primul popas s-au alăturat încă 3 elevi. formarea deprinderii de a raporta cantitatea la număr. urmărind direcţia săgeţilor. obişnuirea elevilor cu munca independentă. După aceasta. Jocul: „Un fel de domino” Scop: exersarea adunării şi scăderii. trebuie să se reîntoarcă din nou la acelaşi număr (6). semnul minus) deoarece pe parcursul jocului numărul care urmează se adaugă sau se scade din numărul anterior. în mod individual. iar cifra din aceasta reprezintă numărul excursioniştilor care se opresc sau se duc mai departe). Concomitent cu expunerea învăţătorului elevii notează cu creion colorat semnele potrivite (semnul plus pentru numărul celora care se alătură. învăţătorul anunţă că pătrăţelele sunt popasuri. fiecare elev. Pentru a se da exerciţiuluijoc o mai mare notă distractivă. iar pentru numărul celora care nu mai continuă excursia.Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii. elevii desenează figura de pe tablă iar apoi cu creionul în mână urmăresc cu atenţie textul rostit de învăţător: 6 elevi au plecat în excursie. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul pregăteşte pe tablă pătrăţele cu numere conform figurii următoare: Pătrăţelul cel mare (figura care poartă numărul 6 constituie punctul de plecare.

În felul acesta comparaţia şi controlarea rezultatelor merge mai departe.Desfăşurarea jocului: Învăţătorul dă într-un plic fiecărui elev un număr egal de cartonaşe cu numere în aşa fel. Varianta a II-a O variantă mai abstractă este jocul domino cu „exerciţii de calcul”. Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii pe care este desenată o rachetă ca în modelul următor: 129 . Fiecare variantă se joacă în scopuri şi în ocazii diferite. iar sub fiecare din ele elevul aşează cartonaşele cu numere. Elevii care stau în aceeaşi bancă nu trebuie să primească exerciţii asemănătoare. Varianta I O variantă a acestui joc cere raportarea cantităţilor la numere. respectarea ordinii efectuării operaţiilor. La acest joc pe o parte a cartonaşelor se află un număr. ca o parte din elevi să aibă acelaşi fel de exerciţii. iar pe cealaltă parte o operaţie de adunare sau scădere. Jocul: „Racheta cu mai multe trepte” Scopul: exersarea celor patru operaţii în concentrul învăţat. Elevii vor combina aceste cartonaşe potrivit numerelor şi exerciţiilor trecute pe ele în aşa fel încât numărul să fie plasat deasupra sau dedesubtul operaţiei al cărei rezultat îl reprezintă. Cartonaşele tip domino cu „puncte” sunt puse pe bancă. dezvoltarea gândirii logice. Jocul are diferite variante şi pentru fiecare variantă se distribuie alte plicuri care conţin exerciţii potrivite variantei respective.

Aceasta îi va da satisfacţia de a fi numit pilot de încercare. Trecerea peste treapta a II-a îi aduce elevului satisfacţia de a fi considerat pilot de cursă internă. devine „pilot de elicopter”. primesc drept recompensă numele de pilot cosmonaut şi imagini cu diferite rachete şi cosmonauţi. înmulţire. În treapta a patra. împărţire. Elevii care au rezolvat corect toate sarcinile jocului. Ultima treaptă şi cea mai dificilă va fi un exerciţiu combinat. elevul va efectua un exerciţiu combinat. În treapta a III-a se cere rezolvarea unor exerciţii combinate. scădere. Dacă va reuşi să lucreze corect şi acest exerciţiu.În treapta întâi elevul are de rezolvat calcule simple de adunare. Sarcinile acestui joc sunt rezolvate alternativ cu sarcini de lucru frontale la tablă. Continuă apoi calculele din treapta a II-a. cu paranteze mici. Dacă rezolvă corect ce i se cere. unde sunt date spre rezolvare exerciţii combinate. trecând cu bine peste toate treptele. pe baza căruia elevul va trebui să compună o problemă. Acest joc poate fi aplicat la orice clasă şi la orice temă într-o diversitate de variante. Abia acum el va avea satisfacţia de a deveni pilot cunoscut. 130 . elevul având obligaţia de a respecta ordinea efectuării operaţiilor. va putea fi numit „pilot de cursă lungă”.

la care le care să găsească cât mai multe soluţii de formare a lor din trei valori. Condiţia care se pune este ca fiecare număr să fie folosit de acelaşi număr de ori. 7. 1. adunate pe orizontală. 7. 9. 6. etc. Învăţătorul cere elevilor să găsească în ce aranjament vor putea fi folosite numerele date pentru a obţine pe verticală şi orizontală acelaşi rezultat. 2. 4. 17. Material didactic: caietele cu pătrăţele pe care vor desena pătrate pe care le vor împărţi în nouă căsuţe. Acesta le va arăta elevilor că vor avea de desenat trei pătrate cu latura de 6 cm. 14. Material didactic: caietele de matematică pe care vor desena trei pătrate cu latura de 6 cm. 6. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. 5. Pentru a obţine rezultate bune la această temă învăţătorul este bine să facă cu elevii unele exerciţii pregătitoare indicând anumite numere. pe verticală sau pe diagonală. Vor fi evidenţiaţi elevii care au găsit mai multe posibilităţi de rezolvare a sarcinii. 3. vor reuşi să completeze fiecare căsuţă cu numere care.ANEXA 9 Jocul „Câte soluţii ai găsit? ” Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare în limitele 1 – 20. Sarcina didactică: găsirea unor perechi de numere în limitele 1 – 100 care prin repetarea în anumite condiţii să dea acelaşi rezultat. După ce se anunţă faptul că tema va fi un joc. 3. 8. 4. Jocul începe în clasă cu numerele 1 şi 2 date de învăţător (care va linia la tablă două pătrate împărţite în câte 9 căsuţe). 131 . 16. 2.. Dacă le vor folosi cu atenţie. 5. de exemplu: 12. Iată câteva variante pentru completarea căsuţelor: „Găseşte cât mai multe soluţii!” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul şi dezvoltarea capacităţii de a opera cu numere în schema dată. 8. 9. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. 1. vor da suma 15. învăţătorul le va expune regulile.

Verificarea se va face la tablă. repetate de acelaşi număr de ori şi în acelaşi aranjament în pătrate asemănătoare. să dea pe verticală acelaşi rezultat ca pe orizontală. elevii vor copia desenul de pe tablă.La semnalul dat de învăţător. iar elevii care au găsit cele mai multe variante vor fi evidenţiaţi. se vor gândi şi apoi vor completa căsuţele cu numerele date conform regulilor stabilite. Cele două variante posibile sunt: Se cere copiilor ca acasă să găsească şi alte numere care. Câteva variante posibile sunt: ANEXA 10 Elevii vor lega prin linii dreptunghiurile care au aceeaşi valoare: 132 .

Elevii vor aranja în ordinea crescătoare a valorii următoarele numere: Jocul: „Cum se poate obţine?” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris. Jocul poate fi folosit după ce elevii au învăţat înmulţirea şi împărţirea. Învăţătorul va pregăti din timp câteva exemple de numere care vor putea fi obţinute folosind toate operaţiile învăţate. La tablă se scriu exerciţii de tipul: 18 + 18 = 36 30 + 6 = 36 40 – 4 = 36 6 x 6 = 36 9 x 4 = 36 6 x 5 + 6 = 36 133 . Întrecerea va fi câştigată de echipa care a obţinut cel mai mare punctaj. Aprecierea se va face cu participarea clasei. Exemplu: Conducătorul de joc a indicat numărul 36. indicându-le câte un număr (diferit). Jocul se desfăşoară pe echipe. Sarcină didactică: compunerea de exerciţii având un rezultat dat. Fiecare concurent va compune cât mai multe exerciţii al căror rezultat va fi numărul precizat. folosind numere în limitele 20 – 100 şi operaţiile învăţate. Pentru fiecare exerciţiu corect se va acorda un punct şi un plus de două puncte fiecărui concurent care a folosit în exemplele date toate operaţiile. Conducătorul de joc cheamă la tablă câte un reprezentant din fiecare echipă.

după care va împărţi hârtia şi o va păstra în mână. executând corect figurile. Desfăşurarea jocului: Copiii au în faţă 20 de beţişoare. Va câştiga echipa care va totaliza cele mai multe semne plus. Jocul: „Joc cu beţişoare” Scopul: fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice. Aprecierea se face cu participarea echipei adverse. fiecare elev va scrie pe foaia lui de hârtie câte un exerciţiu de adunare sau de scădere în limitele 0 – 20. iar pentru cele incorecte un minus. de exemplu: pătrate. reprezentantul unei echipe desface hârtia primită de la adversarul lui. La semnalul conducătorului de joc.20 + 30 – 14 = 36 Jocul: „Rezolva exerciţiul meu!” 20 : 2 + 26 = 36 Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul mintal rapid Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare sau de scădere. Material didactic: 20 de beţişoare pentru fiecare elev. Se împarte clasa în două echipe. dezvoltarea atenţiei. ANEXA 11 134 . citeşte cu voce tare exerciţiul scris şi îl rezolvă. câte un reprezentant din fiecare grupă vine în faţa clasei şi se face schimb de bileţele. dreptunghiuri. La îndemnul învăţătorului. acordându-se pentru răspunsurile corecte un plus. Material didactic: foi de hârtie şi creion pentru fiecare elev. triunghiuri. cel care l-a scris va fi penalizat cu un minus. Înainte de începerea jocului propriu-zis. toţi elevii trebuie să combine beţişoarele în aşa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de ei. în limitele 0 – 20. după care. Câştigă cel care a terminat primul. În cazul în care se constată că rezultatul exerciţiului depăşeşte 20.

triunghi. Iepuraşul. Se împarte şi tabla în două părţi. oval. un iepuraş decupat. iar iepuraşul într-un colţ al flanelografului. La comanda învăţătorului. etc. Figurile pot fi aşezate şi într-un rând orizontal. dreptunghi).Jocul: „Jocul figurilor geometrice” Scop: formarea deprinderii de a desena figuri geometrice cu creta pe tablă. Se va evita ca unul sau doi copii să răspundă mereu. Elevii sunt numiţi vânători. mânuit de conducător se fereşte de vânători. folosirea corectă a denumirii acestora. Pentru aceasta se va adresa fiecărui rând un număr egal de întrebări cu cel pus celorlalte rânduri. Variantă: Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs. În partea dreaptă a coloanei stă un iepuraş. Conducătorul jocului întreabă: Unde s-a ascuns iepuraşul? Elevul trebuie să răspundă: Iepuraşul s-a ascuns după pătrat (dreptunghi. Grupa care are cele mai reuşite cercuri este câştigătoare. fiind câştigător rândul care denumeşte corect cele mai multe ascunzători ale iepuraşului. Material didactic: figuri geometrice diferit colorate (pătrat. în linie orizontală sau împrăştiate (având spaţiu suficient printre ele) la mijlocul flanelografului. Jocul: „Ghiceşte unde s-a ascuns iepuraşul!” Scopul: cunoaşterea figurilor geometrice. recunoaşterea culorilor. Desfăşurarea jocului: Figurile geometrice vor fi aşezate pe flanelograf în coloană una sub alta. Un elev care a dat un răspuns corect va avea dreptul să mai răspundă numai atunci când unul din 135 . iar răspunsurile vor fi date de copii diferiţi. fuge şi se ascunde în stânga sub una din figuri. Observaţie: În acest fel se pot desena şi alte figuri geometrice cunoscute de elevi (pătrat.) Pătratul are culoarea roşie. dreptunghi. Desfăşurarea jocului: Se împart elevii pe două grupe. indicaţi de învăţător şi aleşi astfel încât să fie întrebaţi cât mai mulţi elevi. câte un elev din fiecare grupă trece la tablă şi desenează câte un cerc. triunghi). cerc.

cu acele din material plastic colorate diferit. ca de pildă. Câştigătoarea jocului estre echipa în care elevii nu au întrerupt lanţul sau aceea în care au lucrat corect mai mulţi elevi. d exemplu 3 + 3. acul mare de culoare roşie şi cel mic de culoare verde. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul determină concentrul în cadrul căruia elevii trebuie să socotească. Acest joc se poate folosi pentru orice concentru numeric.colegii lui din acelaşi rând cu el n-a ştiut să răspundă sau a răspuns greşit la solicitarea profesorului. Unul dintre elevi pune prima întrebare celui din faţa sa. numără în gând. (Se poate juca şi cu numărătoarea mică atunci când toţi elevii au o astfel de numărătoare sau cu buline confecţionate din material plastic sau carton). Jocul: „Tic – Tac!” Scop: dezvoltarea percepţiei auditive şi formarea deprinderii de a stabili raportul corect între cifră şi cantitate. De fiecare dată învăţătorul controlează corectitudinea aşezării bilelor sau bulinelor. iar apoi aşează acul indicator roşu la numărul care corespunde numărului de bătăi cu creionul în mână. Elevii ascultă atenţi. Membrii unei echipe sunt aşezaţi pe două rânduri faţă în faţă. Se bate din nou şi se spune „verde”. Elevii sunt împărţiţi în echipe cu număr egal de elevi. Elevii fixează acul ceasornicului verde în dreptul numărului corespunzător numărului de bătăi. ANEXA 12 136 . Acest răspuns însă nu va fi luat în considerare la calculul rezultatelor. formarea capacităţii de a face calcul mintal corect. în aşa fel încât fiecărui copil dintr-un rând să-i corespundă un altul în celălalt rând. De exemplu. Jocul: „În lanţ” Scopul: formarea deprinderii de a opera adunări şi scăderi. 6 – 4 cât fac? Acesta trebuie să continue jocul adresându-se vecinului. Învăţătorul bate de câteva ori cu creionul în mână şi spune „roşu”. celălalt pune celui din stânga o întrebare cuprinzând un exerciţiu format cu rezultatul corespunzător întrebării ce i-a fost pusă. de exemplu 2 + 7 cât fac? În felul acesta jocul se desfăşoară până când unul din cei întrebaţi spune un rezultat greşit ceea ce atrage după sine ruperea lanţului. Desfăşurarea jocului: Elevii au în faţă câte un ceas confecţionat din carton. Material didactic: case confecţionate din carton.

iar cele în formă de triunghi în căsuţa în formă de triunghi. Metodele folosite au fost: povestirea. La propunerea ursuleţului. alcătuindu-se astfel cele trei grupe de obiecte (mulţimi). astfel: piesele în formă de cerc în căsuţa în formă de cerc.Jocul: „Vreau în căsuţa mea!” Prin acest joc se constituie submulţimi după criteriul formei. demonstraţia. după modelul de mai jos: În completarea jocului ursuleţul Martinică va schimba locul a două căsuţe între ele. copiii vor fi puşi cu mâinile la ochi şi apoi li se cere să observe modificările şi să le cerceteze. alta în formă de triunghi. (piese în formă de figuri geometrice) să-şi găsească căsuţa. Utilizând metoda povestirii. explicaţia. conversaţia. care a găsit un săculeţ din care se auzeau mai multe voci ce se plângeau că şi-au pierdut căsuţa. Introducerea în activitate am realizat-o printr-o povestire scurtă cu ajutorul ursuleţului Martinică. alta în formă de pătrat. O căsuţă în formă de cerc. În ultima parte copiii vin la cele trei căsuţe şi vor efectua diferite construcţii fie chiar şi în felul următor: 137 . sistematizând cunoştinţele copiilor cu privire la gruparea figurilor geometrice după formă. urmate de efectuarea exerciţiilor propuse toate piesele îşi vor găsi căsuţa. apoi demonstraţia îmbinată cu explicaţia. Ca mijloace de realizare am folosit trei forme pentru delimitarea căsuţelor confecţionate din carton. exerciţiul şi observaţia. piesele în formă de dreptunghi în căsuţa în formă de dreptunghi. Ursuleţul roagă copiii să ajute vocile din săculeţ. piesele vor fi aşezate în cele trei căsuţe.

Sarcina didactică a fost formularea şi rezolvarea unor exerciţii de compunere a numerelor în limitele 0 – 10. Exemplu: conducătorul de joc a indicat ambilor concurenţi numărul 6. Reprezentanţii grupei A au lucrat în jumătatea stângă a tablei. Pentru fiecare greşeală a celui care a verificat s-a acordat. A fost declarată câştigătoare echipa care a totalizat cel mai mare număr de puncte. după consultarea clasei câte un punct echipei adverse celei din care a făcut parte verificatorul. Am format grupe de câte doi elevi care au venit pe rând la joc. iar cei ai grupei B în jumătatea dreaptă. Aceştia s-au străduit să scrie la tablă cât mai multe exerciţii de compunere a numărului 6. Pentru fiecare răspuns bun s-a acordat echipei respective un punct. aprecierea rezultatelor a fost făcută de elevii echipei adverse. De pildă: 138 . scrie!” L-am folosit cu scopul de a verifica şi consolida cunoştinţele aritmetice. Prima pereche de elevi a venit la tablă.ANEXA 13 Jocul:”Cine ştie. iar conducătorul de joc le-a indicat un număr şi le-a cerut să formuleze în scris diferite exerciţii de adunare al căror rezultat să fie egal cu numărul dat. de a dezvolta deprinderi de calcul oral şi scris. Pentru a menţine trează atenţia elevilor. citirea şi scrierea lor. După 4 minute s-a dat semnalul de încetare şi s-au făcut aprecieri.

6 etc. Material didactic: fişe de muncă independente. ANEXA 14 Jocul:”Învăţăm să numărăm!” Am desenat în faţa băncilor. Elevii care nu au făcut nici o greşeală au primit două puncte. un dreptunghi cu dimensiunile de 2/0. Acest procedeu l-am folosit şi pentru a exersa numeraţia din 2 în 2. pe podea. pentru fiecare elev care a dat cele mai multe răspunsuri bune. 2 pentru a doua. pentru a spori gradul de solicitare. 139 . După ce am distribuit fişele şi am stabilit sarcina didactică şi regulile jocului le-am explicat că dacă vor lucra corect vor obţine un desen pe care-l vor colora frumos. În ultima căsuţă vor spune 10. Cei care n-au primit nici un punct au fost notaţi şi au făcut mai târziu muncă individuală. am anunţat elevii că se va acorda echipei câte un punct în plus. ANEXA 15 Jocul: “Uneşte şi colorează” Sarcina didactică: să ordoneze crescător numerele 0 – 20.1+5=6 3+3=6 4+2=6 2+2+2=6 3+1+2=6 1+1+4=6 1+2+3=6 2+1+3=6 3+2+1=6 La repetarea jocului. iar ceilalţi au repetat jocul şi nu au primit nici un punct dacă nu s-au corectat. 7. 9.40 m pe care l-am împărţit pe lungime în 10 părţi egale. Jocul a fost efectuat individual şi am cerut elevilor ca păşind din căsuţă în căsuţă să numere 1 pentru prima. Acest joc poate fi folosit şi în activităţile interdisciplinare. după care se vor întoarce şi vor număra de data aceasta înapoi: 10. etc. 8.

Variantă: Am folosit acelaşi material. 5 x. Jocul a fost desfăşurat pe echipe. Pentru a mări gradul de dificultate am redus timpul de observare şi cel pentru răspuns. Fiecare echipă şi-a numit un reprezentant care după ce a privit 10 secunde cartonaşul prezentat a scris la tablă rezultatul: 4 A. Am sugerat elevilor că fiecare literă are valoarea 1. A = 2. dar am atribuit o anumită valoare literelor: x = 10. Material didactic am folosit cartonaşe pe care am scris diferite litere conform figurii următoare: Pentru buna desfăşurare a jocului am pregătit clasa prezentând diferite grupe de obiecte. litere simboluri şi le-am cerut să scrie sau să spună numărul lor.ANEXA 16 Sarcina didactică a fost de a efectua operaţii de adunare cu termini convenţionali. 140 . Am totalizat separat punctele pentru fiecare echipă notând cu un punct fiecare răspuns corect. 9 m. Elevii au calculat valoarea tuturor semnelor înscrise pe cartonaş şi au dat rezultatul numeric. L = 5 etc.

Am indicat numărul „4”. iar în centrul discului mare. Elevul a căutat discul cu 4 buline. Au fost situaţii când coada săgeţii s-a îndreptat spre un număr mai mic decât cel din vârf. 141 . În interior are lipite la distanţe egale 8 discuri mai mici. Le-am precizat elevilor că nu sunt permise intervenţiile din bancă şi că. Dacă s-au ivit astfel de situaţii elevii au avut recomandarea să împrumute o zece adică să spună „nu 5 din 1” ci „5 din 11” = 6. A formulat şi a scris exerciţiul de forma 4 din 8 = 4 sau 8 – 4 = 4. coada săgeţii este 8. săgeată mobilă. Într-o astfel de situaţie un elev a rezolvat în loc de „1 din 5. În interiorul fiecăruia sunt lipite 8 buline maro. Pentru buna desfăşurare le-am explicat elevilor că vor scădea numărul de buline aflat în dreptul săgeţii din numărul de buline de pe discul opus. Au fost evidenţiaţi toţi elevii care au formulat scris şi rezolvat corect exerciţiile. 5 din 1” = 4 ceea ce constituie o greşeală. a îndreptat săgeata cu vârful spre el şi a observat că. cu diametrul de 18 cm. Material didactic: un disc cu diametrul de 50 cm colorat în galben. colorate în verde.ANEXA 17 Jocul: „Socoteşte cu atenţie!” Sarcina didactică: scăderea numerelor naturale în limitele 1 – 20. Jocul a fost antrenant şi l-am desfăşurat individual. în caz contrar vor fi penalizaţi cu un punct.

S-a început jocul cu prima treaptă. Prima pereche a venit la tablă. ANEXA 19 Am enunţat o problemă fără a pune întrebarea la care elevii să răspundă. Echipa cu cele mai bune rezultate ajunge în vârf şi ia premiul. Dacă răspunsul a fost greşit îl obligă pe jucător să rezolve exerciţiul corect şi numai apoi trece mai departe. Pe ultima treaptă a fost fixat un steguleţ. Numărul treptelor a fost în funcţie de numărul copiilor din grupă. Material didactic: Am desenat pe tablă două scări pe treptele cărora au fost scrise exerciţii fie de adunare. Ce se poate întreba? Câte creioane i-au rămas lui Dănuţ? Cu câte creioane are Dănuţ mai mult decât Ana? Cu câte creioane are Ana mai puţin decât Dănuţ? În ce numere putem descompune numărul 8? 142 . a rezolvat mintal exerciţiul de pe scara grupei lui şi a scris rezultatul. am dat semnalul de începere a jocului. Răspunsul corect este încercuit cu cretă şi el dă dreptul următorului elev să vină să rezolve mai departe. După ce-am stabilit grupele şi ordinea în care elevii vin la tablă.ANEXA 18 Jocul: “Cine urcă scara mai repede” Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare şi scădere. fie de scădere. A câştigat jocul acel elev care a reuşit să pună cele mai multe întrebări în legătură cu problema enunţată. Problemă: Dănuţ are 8 creioane din care dă Anei 3. uneori un timbru sau alt premiu.

În zilele de………. Câte creioane albastre şi câte galbene pot fi printre cele luate?”. creatoare a elevilor. au fost mai mult de 40 de vizitatori. Din toate acestea Ioana a luat 17 creioane. Elemente de joc: întrecerea individuală. ANEXA 21 Pentru jocul „Completează! 1) Şcoala „ Gabriel Drăgan" din Nicoreşti a organizat o expoziţie la muzeul de istorie în perioada 5 – 14 mai 2008. dezvoltarea gândirii probabilistice..Câte creioane au avut în total? Anexa 20 Problemă: „Pe o bancă sunt 14 creioane albastre şi 16 creioane galbene. Scopul: consolidarea cunoştinţelor privind adunarea numerelor. Sarcina didactică: verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr întro sumă de 2 termeni. Cei mai mulţi vizitatori au fost……………… 143 . iar eu am strâns foile după un timp dinainte stabilit. Au apărut următoarele soluţii: Pentru fiecare soluţie corectă s-a acordat un punct. Observaţi şi completaţi: În ziua de 10 mai au fost…………vizitatori. Regula jocului: elevii au scris soluţiile posibile pe o foaie de hârtie.

Calculaţi şi vertical 144 + 7 = + 2 = 1 = = 5 + = = .2) Găseşte numerele lipsă: 3) Compară. încât pe orizontală Să fie adevărat Cum Sandu le-a calculat. apoi completează fiecare grup de note: 2 4 doi timpi 3 4 trei timpi c 4c c 4 patru timpi ANEXA 22 Introducerea în joc se realizează prin versuri ca: Să gândiţi. să socotiţi Şi jocul să-1 isprăviţi. Completaţi.

Nu numai orizontal! Eu. Învăţătorul arată că Păcălici a trimis copiilor bilete cu exerciţii în care a strecurat greşeli pentru a-i păcăli. Jocul didactic „Unde este greşeala?" are ca scop: dezvoltarea gândirii convergente. iar tu spune cât fac? Şi 50 La 20 ANEXA 23 Orizontal: 145 . Câteva scrisorele Cu mici păcăleli Căci de ce s-o ocolesc? Aş vrea să vă păcălesc Şi mă iscălesc aici Şugubăţul Păcălici. Trăistuţa cu scrisori-problemă antrenează elevii în jocul didactic „Citeşte. antrenarea atenţiei şi a spiritului de observaţie. Ce-1 cunoaşte-ntreaga ţară Că tot râd şi tot glumesc Şi pe mulţi îi păcălesc Vă trimit prin Moş Arici În trăistuţa cu arnici. Ce-ar vrea să vă găsească Mai cuminţi şi mai isteţi. ………………………………………………………………. apoi rezolvă". Ghicitorile-matematice sunt aşteptate în lecţie de copii. Dau exemplu: Pune un 10 La 15 Eu tac. a capacităţii de sesizare a greşelilor. feciorul lui Păcală. care are drept început şi sfârşit versuri ca Am venit la voi copii Cu o traistă fermecată Tu să încerci să scoţi din ea O problemă minunată Ce-o rezolvi cât poţi de-ndată Pentru azi atât a fost În curând veni-voi iarăşi Cu-a mea traistă cu poveşti. iar ca sarcină didactică: sesizarea şi corectarea greşelilor.

Cel mai mic număr natural. 0 şi 9. O Cel mai mic număr scris cu cifrele 9. 3. □ Predecesorul lui 8. 3x10. 4. 2.. având cifrele: 4. 2.. ANEXA 24 Jocul: „De-a fracţia” • • Lecturile preferate ale elevilor sunt . acestea reprezentând .. 5. □ Număr format din zeci şi unităţi. 6 şi 4. (7 x 10 ) + 9.. din numărul total de Urmărind legenda. 3x100. 5. Dublul lui 10. 146 . 1 1 2 3 4 5 2 3 4 5 Vertical 1. 8 şi 2. continuaţi clasificarea completând: elevi chestionaţi. Succesorul lui 3. Nici o unitate.. Cel mai mare număr scris cu cifrele distincte 8. 3. □ O sută de 9 ori.1. 6x (2 x 5). □ Zero. folosind cifra 3. Dublul lui 121. 4.

………. … … . … . seria _2008-2011___. 2. prin prezenta. specializarea ________INSTITUTOR________________. ………. … Pe baza datelor completate pot formula probleme.1.înscris(ă) la examenul pentru obţinerea Gradului didactic I. Basmele reprezintă. ………. reprezintă 4. reprezintă. certific 147 . … 3. reprezintă … . DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE Subsemnatul(a) POPA ADRIANA SORINA________________ .

DR. inclusiv din alte lucrări personale.că lucrarea metodico-ştiinţifică cu titlul: _____STIMULAREA CRATIVITĂŢII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC____________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ conducător ştiinţific ___CONF. iar preluările din diferitele surse. CĂBULEA LUCIA___________ este rezultatul propriilor mele activităţi de investigare teoretică şi aplicativă şi prezintă rezultatele personale obţinute în activitatea mea didactică. În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică. UNIV. Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau concursuri. au fost citate în lucrare. Data: __29.07 2010___ Semnătura: ________________________ 148 .