LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

1

CUPRINS ARGUMENT.........................................................................................................6 CAP. I . Teorii despre creativitate …………………..…………..……..............10 1.1. Jocul didactic şi stimularea creativităţii……..…………..………..…11 1.2. Învăţarea matematicii şi creativitatea……………………...………...13 1.3. Creativitatea de tip şcolar………………………………...………….13 1.4. Cultivarea creativităţii elevilor din clasa I prin joc didactic matematic…………………………………………………………….14 1.5 .Dezvoltarea creativităţii prin joc…………………...……………….22 CAP. II . Influenţa jocului didactic matematic în procesul instructiv-educativ…………………………………………………….25 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică……...….….25 2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici…………………………………………………...……..26 2.3. Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare………………..…...29 2.4. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării…………..…..36 2.5. Conceptul de joc didactic matematic…………………………….….39 CAP. III. Metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic matematic….........................................................................................................42 3.1. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic...........................................................................................42 3.2. Metode şi procedee utilizate generalităţi……………………..……...44 3.3. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii….......................................................................................50 3.3.1. Jocul didactic matematic în completarea lecţiei………….....…50 3.3.2. Jocul didactic folosit în munca independentă……………....….52 3.3.3. Jocul folosit ca teme pentru acasă……………………….....…..55

2

3.3.4. Jocul folosit în fixarea cunoştinţelor…………………….……..57 3.3.5. Jocul folosit în predare noilor cunoştinţe………………….…...59 3.3.6. Modalităţi de lucru la clasa I……………………………….…..60 3.3.7. ”Învăţăm jucându-ne la matematică”-clasele III-IV…………...63 3.4. Rolul învăţătorului în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic………………………………………….…..……78 3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar…………………………………………………………..…….89 CAP. IV. Studiu experimental privind stimularea elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic………………………………….………………..……...99 4.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării………..……………………..……...99 4.2. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei……………....100 4.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor…………………..……………104 4.4. Concluzii şi propuneri…………………………………………...…109 BIBLIOGRAFIE……....……………………………………………..………..113 AMEXĂ……………………………………………………………………….115

3

teoremă. ci este mai degrabă un arsenal de metode. oferind totodată un limbaj riguros şi în acelaşi timp flexibil pentru descrierea rezultatelor cunoaşterii.MOTTO: „Matematica nu este o colecţie nesfârşită de rezultate expuse în succesiunea: definiţie. demonstraţie.” Dan Brânzei 4 .

în special la şcolarii mici. deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. Chiteau) • • Jocul didactic nu trebuie să lipsească din activitatea şcolară mai ales la lecţiile la care se solicită un efort intelectual intens. jocul e o formă de activitate cu serioase implicaţii psihologice şi pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om. 5 . fie din cauza negăsirii celor mai adecvate metode şi procedee de menţinere a atenţiei acestora. necesară desfăşurării lecţiei.Jocul este puntea între copilărie şi vârsta matură” (J. o bază solidă în studiul ulterior matematicii se realizează prin cultivarea interesului şi a pasiunii pentru rezolvări de exerciţii şi probleme.MOTTO: . Prin jocul didactic stimulăm elevilor efortul susţinut şi îi determinăm să lucreze cu plăcere şi interes atât în şcoală cât şi în afara ei. durabilitatea noţiunilor însuşite şi un grad mare de socializare. De aici nevoia introducerii din când în când a jocului didactic. • Atât în activitatea mea didactică cât şi a colegilor am constatat că. Jocul didactic matematic este un mijloc important de educaţie şi instruire în ciclul primar care asigură participarea activă şi eficientă la lecţie. se pierde continuitatea evenimentelor. fie datorită slabei rezistenţe la efort intelectual a elevilor. relaxarea intelectuală şi fizică a elevilor. metodă care asigură captarea.. DE CE JOCUL? • Pentru copil. activizarea. • La clasele primare. Jocul didactic dă un randament sporit faţă de celelalte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare.

permit valorificarea la timp a disponibilităţii şcolarului mic.jocul didactic contribuie în mare măsură la realizarea sarcinilor educaţionale. contribuie la consolidarea cunoştinţelor matematice şi la însuşirea unor concepte şi noţiuni noi. asigură adaptarea la munca şcolară. din studiul experienţei dobândite. ajutând la obţinerea următoarelor obiective: OBIECTIVE . .reprezintă un mijloc eficient prin care elevii care învaţă mai greu sunt ajutaţi să-şi însuşească cunoştinţele. deci îmbunătăţirea performanţelor şcolare.DE CE JOCUL DIDACTIC? Tema „Stimularea creativităţii elevilor din ciclul primar prin joc didactic matematic” a pornit de la ideea că introducerea jocului didactic în cadrul procesului de învăţământ este imperios reclamată de particularităţile de vârstă ale elevilor mici şi de necesitatea tratării individuale a acestora în vederea creşterii randamentului şcolar. de autodepăşire. . prin stimularea interesului şi competitivităţii.contribuie la dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi perspicacităţii elevilor. . Este ştiut că jocul didactic are în activitatea şcolară o deosebită valoare practică.corespunde intereselor copilului de a dobândi cunoştinţe. . a încrederii elevului în forţe proprii. fiind o cale sigură spre succesul şcolar al elevilor. De aceea consider că jocul didactic este o formă de activitate plăcută şi atractivă pentru elevii de vârstă şcolară mică. prin dinamismul său. fiind o formă de activitate accesibilă şi atractivă. am constatat că jocul didactic poate fi introdus în orice moment al lecţiei pentru înţelegerea unor noţiuni. pentru consolidarea cunoştinţelor. am observat în jocul lor 6 . I-am urmărit pe copii în timpul jocului şi am citit în ochii lor bucurie şi satisfacţie. . creează satisfacţii. Prin caracterul său atractiv. . în evaluarea formativă dar şi în momentele în care elevii dau semne de oboseală. de lipsă de atenţie.reprezintă o cale sigură ce înlesneşte înţelegerea şi formarea reprezentărilor. am văzut născând în ei dorinţa de ieşire din anonimat.îmbogăţeşte experienţa de viaţă şi limbajul copiilor.jocul didactic foloseşte stimuli schimbători. . Din activitatea practică desfăşurată la catedră.

originalitatea şi creativitatea. sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor. perseverenţă. precizarea.competitivitate. În procesul de învăţământ jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor. El contribuie în mare măsură la verificarea. adâncirea. la dezvoltarea spiritului creator al gândirii elevilor. cea a refacerii forţelor. De aceea munca învăţătorului necesită o reflectare atentă asupra modalităţii de lucru folosite în care să primeze inventivitatea. Jocul este o activitate instructiv-educativă plăcută şi atractivă pentru elevii din ciclul primar. îi creează deprinderi şi obişnuinţe pentru colaborarea cu ceilalţi în vederea atingerii unui scop. prin joc se realizează socializarea şi se dobândeşte o anumită experienţă. 7 . ca formă de organizare a activităţii de cunoaştere şi dezvoltare a capacităţilor psihofizice pe toate planurile. ca procedeu de realizare optimă a sarcinilor concrete de educaţie. se exersează funcţiile psiho-motrice şi socio-afective. spontaneitate şi mi-am dat seama de impactul puternic pe care jocul didactic îl are asupra lor. Dacă urmărim şi aspectul recreativ ar exista o a treia direcţie. În joc şi prin joc se realizează cunoaşterea realităţii. fantezie. a creării unei stări de bună dispoziţie. Este important de reţinut că jocul pregăteşte copilul pentru muncă în două direcţii: îl fortifică fizic şi-i dezvoltă o serie de calităţi de ordin psihologic. la educarea memoriei şi gândirii.

( ) 8 .

J. şi în viitor va depinde tot mai mult.Neveanu 9 . Toate condiţiile J. că nici un proces nu este încheiat o dată pentru totdeauna. Landau Supravieţuire a omului depinde. E. Popescu . spre deosebire de facultatea creativă. Mihaela Roco Una din cele mai importante premise ale creativităţii constă în disponibilitatea de a relua totul de la capăt. dar nu neapărat G. P. P. dar a te gândi la ceva diferit. Guilford Creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. alcătuiesc creativitatea potenţială a persoanei. de a crea. D. om. o anumită organizare (stilistică) a proceselor psihice în sistem de personalitate. virtuale existente în Gowan. care presupune posibilitatea reală. actualizată. G. de a considera că nimic nu este definitiv. care ar putea Demos contribui la succesul actului creativ. Ana Stoica A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea.Copiii sunt creativ i în mod natural şi doar aşteap tă atmosf era propic e pentru a-şi manife sta creativ itatea. utilizate. de dimensiunea crea-toare a factorului uman.

Jocurile didactice contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare. o etapă – cea dintâi – în procesul complex şi continuu de formare a unei personalităţi autentice. un candidat la umanitate şi un mic adult. Acesta. metoda jocurilor trebuie să facă parte din strategiile didactice de predare-învăţare. mai ales. la formarea priceperilor şi deprinderilor de activitate independentă. ci un mijloc. constituie resursa educativă de care am ţinut seama în tot ce am făcut în perspectiva formării şi dezvoltării personalităţii sale.. participativă. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului. Schimbările ce se petrec pe plan mondial în teoria şi practica şcolară aşează pe primul loc dezvoltarea gândirii elevilor. dintre cele mai ingenioase.” Plutarh Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă. să gândim corect. De aceea. de a asigura participarea lor creatoare. a independenţii şi creativităţii lor. stimulând iniţiativa şi creativitatea elevului. temeinică a cunoştinţelor matematice se poate realiza o dezvoltare armonioasă a personalităţii umane. 10 . prin natura sa. acestea vor constitui un suport cu care copilul va opera pe tot parcursul vieţii şi pe care se clădeşte întregul sistem de învăţământ. armonios dezvoltată. în special a gândirii creatoare. Gama jocurilor didactice este foarte variată. de a-i angaja afectiv şi atitudinal. Cunoaşterea copilului nu este un scop în sine. Imaginaţia învăţătorului poate genera jocuri noi. de a le capta interesul. Consider că prin însuşirea conştientă. Dacă în clasele primare se asimilează operaţiile şi noţiunile matematice elementare. cuprinde o motivaţie intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor.Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.. Copilul. Ritmul crescând al competiţiei în toate domeniile vieţii social-economice şi culturale ne obligă să gândim cât mai rapid şi.

A-i pune elevului probleme de gândire – spunea Eugen Rusu – dar mai ales a-l pregăti să-şi pună singur întrebări. Aceasta constituie una dintre cele mai importante componente ale culturii generale a omului societăţii moderne. Tendinţele actuale consacră o atenţie specială dezvoltării gândirii matematice a elevilor. Calculul este unul dintre domeniile matematicii. Conceptul de creativitate a primit numeroase definiţii din partea specialiştilor din diverse domenii de activitate. pentru a tenta elevii la o învăţare participativă printr-un efort personal. Matematica nu se învaţă numai de specialişti. care se realizează atât oral cât şi scris. Nu învăţăm matematică pentru a şti pur şi simplu. Fiecare la locul său de muncă va trebui să devină creator. Conceptul de creativitate câştigă tot mai mult teren. deoarece dezvoltarea ştiinţei.. Se lasă copilului mai multă libertate de alegere a tehnicilor şi strategiilor de calcul. ea face parte din cultura generală a oricărui cetăţean. de sumă de însuşiri şi factori psihologici ai unor viitoare performanţe creatoare. bazându-se pe o suită de algoritmi. Văzută prin prisma zestrei de atribute personale. 11 . efortul mental pe care îl face elevul pentru soluţionarea unui exerciţiu în cadrul căruia mobilizează cunoştinţele şi experenţa de care dispune spre a rezolva situaţii noi. Calculul oral dispune de bogate valenţe formative . pentru a asigura o motivare temeinică a învăţării acestei discipline. neînvăţate. omul societăţii contemporane trebuie să posede cunoştinţe de matematică pentru a putea stăpâni limbajul ştiinţelor care va fi matematizat şi informatizat. Calculul scris. creativitatea capătă sensul de potenţial creativ. este mult mai important decât a-l conduce spre rezolvarea acestora prin modalităţi stereotipe învăţate. De aceea.” În orice domeniu ar activa. Calculul oral defineşte conceptul. exersândo în direcţia cultivării creativităţii. ci pentru a o folosi şi a ne ajuta în practică. ideea că lumea de mâine va fi lumea oamenilor de creaţie. Prin valoarea formativă a calculului oral. a tehnicii şi culturii sunt condiţionate în mare măsură de capacitatea creativă a oamenilor. exerciţiile de calcul oral cultivă perspicacitatea gândirii şi creativitatea elevilor. În special. ci educaţie matematică. nu simplă instruire matematică. se automatizează rapid şi operează după tehnicile calculatoarelor. Până la un anumit nivel. este necesar ca tineretul să dobândească. prezenţa lui se impune şi în situaţia existenţei calculatoarelor personale..

în primul rând a celei creative. Pentru matematică aceste cunoştinţe directe constituie datele. de ordine. este sarcina cunoaşterii mediului.A-l instrui pe elev cum să studieze. Este incontestabilă contribuţia matematicii la formarea unei gândiri logice.. În clasele primare se formează noţiunile elementare cu care omul va lucra pe tot parcursul vieţii.3. premisele problemei.Toate teoriile moderne ale învăţării tind să demonstreze că accentul în instruire trebuie să cadă pe elaborarea instrumentelor de învăţare. coerente. implicate logic de acele date a căror prelucrare necesită travaliu specific matematic. creative. îşi va mări şansele de a reţine ceea ce a văzut şi auzit. căutărilor independente de soluţii. orice rezolvare de situaţii problematice. Cunoaşterea directă prin observaţii şi experimente. frământarea pentru descifrarea necunoscutului şi duce la formarea unor priceperi şi capacităţi (de a gândi personal şi activ. datorită cărora. Skinner spune: . Matematica se ocupă cu dezvăluirea implicaţiilor ascunse. Pornind de la ele. noţiuni pe care se clădeşte întregul sistem de achiziţii imperios necesare. încât să-i ajute pe elevi să prezinte cunoştinţele într-o formă personală. de punctualitate. Procesul studierii matematicii cultivă curiozitatea ştiinţifică. Principala caracteristică a gândirii creative la 12 .” Un proces de învăţare modern se cere astfel organizat. la formarea unor deprinderi de muncă. matematica îşi sporeşte eficienţa formativă.să grupeze şi să ierarhizeze ideile = dezideratele esenţiale ale educării gândirii creatoare la elevi. de a analiza o problemă şi a o descompune în elementele sale simple).” 1. se pot găsi prin raţionament cunoştinţe noi. Repetarea mecanică a regulilor trebuie să cedeze locul explorării de către elev a ariei de aplicare a acestor reguli. constituie în acelaşi timp o manifestare a creativităţii gândirii lor. să caute soluţii originale . Creativitatea de tip şcolar La nivelul copiilor din ciclul primar.. Prin modalităţi specifice de formare şi dezvoltare a creativităţii. înseamnă a-l învăţa tehnici pe care el le va aplica în mod autonom şi. 1. Învăţarea matematicii şi creativitatea Activitatea matematică implică efectul gândirii.2.

spiritul de observaţie. În clasele mici se formează noţiunile matematice de bază necesare întregii vieţi. prin rezolvări de exerciţii şi probleme. de 13 .).. Copilul de vârstă şcolară mică. micul şcolar are deja o anumită experienţă pe care continuă să şi-o îmbogăţească şi este de dorit să fie învăţat cum să înveţe singur şi după ce va părăsi şcoala. utilizarea problematizării. stabilindu-se astfel un climat de confort pedagogic şi o bună relaţie învăţător-elev. Este suficient să menţionăm că învăţătorul. poate antrena gândirea în diverse direcţii (gândirea convergentă. prin jocuri. pentru a-i ajuta atunci când au nevoie.4. sistematic. atunci când. gândirea divergentă. îi restructurează datele. ci mai degrabă despre formarea unor premise pentru dezvoltarea ulterioară a creativităţii. În acest caz esta necesar să se solicite calităţile intelectuale ale copilului. de interes şi emulaţie. prin întrebări. solicită sistematic şi progresiv elevul. Conţinuturile activităţilor matematice trebuie prezentate cu multă atenţie şi responsabilitate. comparaţie. 1. încurajare. descoperirea de relaţii cauzale). se formează deprinderi de calcul. să-şi găsească locul într-un proces care îşi are propria sa dinamică şi continuitate. să se stimuleze inteligenţa.elevi este noutatea sau originalitatea soluţiei găsite.. descoperă căile de rezolvare într-un mod personal. modelării şi algoritmizării în diferite etape ale procesului instruirii. Învăţătorul trebuie deci. Şcoala nu este singurul loc unde copilul învaţă. Astfel. deprinderi de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor. Atitudinea creatoare este favorizată de mediul şcolar. prin folosirea unor activităţi matematice interesante şi distractive. În clasele I-IV gândirea elevilor se antrenează treptat. a ideii emise. adoptă o atitudine creatoare. pentru a cunoaşte mult mai bine elevii clasei. Cultivarea creativităţii elevilor de clasa I prin jocuri didactice matematice Vârsta şcolară mică este deosebit de sensibilă la cultivarea potenţialului creativ. Când vine la şcoală. folosirea unui număr mare de exerciţii sub forma unor lecţii destinate special formării priceperilor şi deprinderilor.. de înţelegere. pus în faţa unei probleme. caracterizat prin atmosferă permisivă. Dialogul viu dintre învăţător şi elevi. de măsurare. intuiţie. creativitatea în găsirea unor soluţii. gândirea probabilistică. poate incita gândirea elevilor la diferite operaţii (deducţie. Nu se poate vorbi în ciclul primar de existenţa unei creativităţi deosebite a gândirii şcolarului.

se adaptează mai uşor şi mai rapid muncii şcolare. să le verifice. se relaxează. învaţă să respecte unele reguli. În acest scop. am considerat că educarea creativităţii elevilor la clasa I se poate realiza prin folosirea jocului didactic matematic. alături de cel al individualizării predării învăţării şi principiul cooperării. constituie un exerciţiu de voinţă şi caracter. cu ajutorul învăţătorului. spune totodată efort şi libertate. o dată cu intrarea în şcoală. Un principiu de bază în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare la clasa I este principiul alternării tipurilor de activităţi. de a atinge un anumit scop. să folosească treptat: inducţia. Învaţă să interacţioneze cu partenerii de joc. analiza şi sinteza. trebuie să-i propunem copilului obstacole pe care să le învingă. copilul trece de la o activitate în care predomină jocul. Aceasta şi pentru faptul că. stimulând interesul. afirmă Jean Chateau. Jocul dă naştere la trăiri afective. nu în ultimul rând. mai degrabă. elevul ajunge progresiv şi după o anumită perioadă pregătitoare. Jocul are un rol important în viaţa copiilor de şase-şapte ani. Copiii învaţă jucându-se. pe cele de joc. Elevii timizi capătă încredere în eforturile lor şi mai multă siguranţă. la munca şcolară. Cine spune joc. mişcare şi. deprinderea de a aplica spontan cunoştinţele. Aceasta nu înseamnă că trebuie să le dăm sarcini solicitante tot timpul şi cam aceleaşi. întrajutorare. jocul contribuie la integrarea firească a elevului în colectivitate. Prin jocul didactic. să facă faţă unor situaţii problematice sau conflictuale. să asigurăm un echilibru între activităţile de concentrare pe sarcini instructive. elevul se concentrează un timp mai îndelungat asupra activităţii matematice. îşi reactivează creierul. iar o educaţie prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort fizic. la activitatea de învăţare. Desfăşurându-se pe baza unor reguli. formează spiritul de investigaţie. 14 . Jocul furnizează multiple situaţii de învăţare care au o eficienţă extraordinară în termeni de achiziţie a elevului. Primele zece numere constituie fundamentul pe care se dezvoltă întreaga gândire matematică a şcolarului. La conceptul de număr. De aceea. învaţă să joace un rol. să facă generalizări şi să se convingă de anumite adevăruri.aproximare etc. cu cele de relaxare. cât şi de bucurie morală. Acesta este motivul pentru care jocul nu trebuie să lipsească din programul zilnic şi săptămânal al elevilor de clasa I. duce la colaborare. Proaspătul şcolar va face faţă unui adevărat asalt de cunoştinţe şi informaţii doar îmbinând jocul cu învăţarea. să emită ipoteze. să comunice cu aceştia. Prin jocul didactic matemetic elevii învaţă.ci. Copiii de şase şi şapte ani nu trebuie să se plictisească la şcoală. dorinţa de a realiza ceva concret.

iar în final numărându-se cu ajutorul reprezentărilor obiectelor respective. apoi numai din ochi. elevii vor stabili numerele lipsă dintr-un şir dat. atât crescător cât şi descrescător. La întoarcere. respectând regula desprinsă din joc. elevii vor fi antrenaţi în jocuri ce au drept scop ordonarea numerelor naturale într-un şir logic. Ce numere au fugit? – folosind jetoane cu numere şi tabele cu numere. 2. Atractive sunt: Albinuţa jucăuşă – ce adună polen din cele 20 de flori ale bunicii. numărându-se întâi prin atingerea obiectelor. scriind şirul logic al numerelor. culege polenul din florile rămase. Treptat. Ariciul – un arici îşi adună fructe în adăpostul său. procesul de numărare trebuie să treacă de la concret la abstract. formându-şi deprinderea de a număra crescător şi descrescător. zburând din două în două flori. este un joc care are ca scop învăţarea numeraţiei şi antrenează întreg colectivul de elevi. Elevii vor socoti câte fructe a cărat ştiind că a dus mai puţine de 20 (numărul fructelor este . Elevii vor stabili şi vor nota cele două trasee ale albinuţei. se utilizează jocurile didactice matemetice. De asemenea. În spatele lui plin cu ace se prind mereu câte 5 fructe. Pentru a contribui încă din această fază la dezvoltarea gândirii abstracte. 3. În felul acesta se va explica numărarea în şir crescător. Pentru ca activităţile să fie mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor.Predarea numerelor de la 0 la 10 şi însuşirea de către elevi a numeraţiei orale presupune următoarele etape: 1. Cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10 Pentru a-i deprinde pe elevi cu succesiunea numerelor. Cunoaşterea denumirilor numerelor de la 0 la 10 şi utilizarea corectă a acestor denumiri 15 . trebuie să se facă repetate numărări cu câte o unitate. denumirea cu glas tare a obiectelor se înlocuieşte treptat prin pronunţarea lor mintală. Formarea numerelor de la 0 la10 Elevii trebuie să înţeleagă procesul de formare a numerelor din şirul numerelor naturale în sensul că fiecare număr se formează prin adăugarea unei unităţi la numărul precedent.vecinul mai mic” al lui 20). descoperind anterior regula şirului. Cine ştie să numere mai departe?. În acest fel.. procesul de numărare în ordine descrescătoare trebuie să fie înţeles ca un proces de micşorare cu o unitate.

Cunoaşterea cifrelor de tipar În cursul procesului de formare a noţiunii de număr se prezintă elevilor diferite planşe.Cadrul didactic trebuie să pronunţe cu claritate numerele până la 10. În acest scop se pot utiliza jocuri precum: Caută vecinii!. în scris sau folosind cartonaşe din . a analizei şi comparării ca operaţii ale gândirii şi nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului. 16 . la pronunţarea unui număr. a spiritului de observaţie. Vreau în căsuţa mea! – prin care se urmăreşte formarea unor şiruri de numere şi consolidarea numeraţiei.Jocul numerelor”. la o îmbinare între însuşirea conştientă a noţiunii de număr.căsuţa” lui.. a atenţiei. elevul să-şi reprezinte în minte grupul de obiecte respectiv. a semnului grafic (cifra) şi dezvoltarea memoriei vizuale şi auditive. probleme atractive. astfel încât.. în cuvinte. iar elevii să repete şi să utilizeze corect denumirile lor. având ca sarcină didactică recunoaşterea vecinilor numerelor naturale şi consolidarea relaţiei de ordin între numere. 6. Această cifră va fi prezentată ca semn al numărului respectiv de obiecte. 5. Îmbinând jocul cu învăţarea am procedat la . pe măsură ce aceştia îşi formează noţiunea de număr să-şi asocieze în minte şi forma cifrei care reprezintă acel număr. situaţii noi de rezolvat. Pentru a capta interesul copiilor pentru cunoştinţele legate de numerele naturale de la 0 la10 am căutat să aduc de fiecare dată elevilor jocuri noi.. elevii vor aşeza fiecare jeton în . Cunoaşterea locului pe care îl ocupă un număr în şirul numerelor naturale În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un anumit număr. Analizând tabele din care lipsesc anumite numere şi cartonaşe separate cu aceste numere. numărul care urmează după el (succesorul) şi numerele între care se află acel număr.descoperirea” numerelor naturale în concentrul 0-10 şi a operaţiilor cu acestea. Asupra ei se va atrage mereu atenţia elevilor. a exprimării fluente şi corecte. 4. astfel ca. Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său Prin aceasta se înţelege stabilirea corespondenţei dintre o anumită mulţime de obiecte şi numărul corespunzător acestei mulţimi. fiecare având scrisă cifra respectivă de mână şi de tipar. elevii trebuie să precizeze: numărul dinaintea lui (predecesorul). Jocul se poate desfăşura oral. a acţiunilor din timpul jocului.

apoi se poate organiza jocul Cine desenează mai frumos un copil?. Cine cel dintâi ghiceşte Câte cozi are un peşte? (pentru numărul 1) 2 se îndoaie uşor Pe un picior.să efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0-10. exerciţii şi probleme. de veselie. a plictiselii. a oboselii. după imagini. Încorporat în activitatea didactică.să scrie. Observă apoi completează diagramele cu cifre sau desene: Figura 1 3. de destindere. 17 . Ghicitorile şi versurile pentru fiecare număr şi cifră. vezi. fac activităţile mai plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor. Gâtul. .să exploreze modalităţi de descompunere a numerelor până la 10. având ca sarcină didactică completarea unei imagini date cu elementele pereche care lipsesc. .În rândurile următoare voi prezenta câteva jocuri didactice utilizate în predarea numerelor naturale până la 10 în diferite momente ale activităţii matematice.să compună oral. ceea ce previne apariţia monotoniei. jocuri care au contribuit la realizarea următoarelor obiective de referinţă: . cu o notă de umor. . 1. e cam aşa Cum îl are lebăda. (pentru cifra 2) În predarea numărului 2 se accentuează ce părţi ale corpului uman sunt câte două.să rezolve probleme care presupun o singură operaţie. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie. jocul imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător.să manifeste disponibilitate şi plăcere în a utiliza numere. să citească şi să compare numerele naturale de la 0 la10. Activităţile matematice îmbinate cu cele de colorare asigură nu numai transdisciplinaritatea ci şi fixarea cunoştinţelor însuşite într-un mod plăcut şi recreativ. . . uneori. . 2.să verbalizeze în mod constant modalităţile de calcul folosite în rezolvarea problemelor şi exerciţiilor. adică perechi.

Formarea noţiunii de număr prin conţinutul său se realizează prin jocuri de tipul: *Uneşte mulţimea cu cifra corespunzătoare numărului de elemente: Figura 5 *Trasează câte o săgeată de la cifra aflată în mijlocul imaginii la desenele în care sunt atâtea obiecte câte indică cifra: Figura 6 18 .* Colorează fructele care sunt câte două pe creangă! Figura 2 * Colorează 6 boabe de strugure! Figura 3 * Aşează pe fiecare farfurie câte un fruct! Figura 4 4.

5. elevii îşi însuşesc şi cifrele de tipar şi de mână. de la concret la abstract. reprezentarea conţinutului unui număr va fi indisolubil legată de imaginea grafică a acelui număr. astfel că. * Numără şi încercuieşte cifra care arată câte obiecte sunt: Figura 9 19 . Pentru cunoaşterea succesiunii numerelor de la 0 la 10. Ele trebuie planificate şi organizate gradual. O dată cu numeraţia orală. 6. Figura 7 Jocurile care vizează descompunerea unui număr dat şi aflarea a cât mai multe soluţii au un caracter competitiv. stimulând gândirea logică şi creativitatea elevilor. Jocurile şi exerciţiile-joc de compunere sau de descompunere a numerelor pregătesc operaţiile de adunare şi de scădere din orele ulterioare. am desfăşurat cu elevii jocuri precum: * Notează ordinea în care ajung maşinile la linia de sosire! * Numerotează vagoanele trenului! Figura 8 * Află numărul fiecărei case! 7. de la simplu la complex.

20 . decât ciupercuţe. Figura 11 9. adună datele în tabel. numără obiectele aflate în interiorul tabelului. pentru a avea opt pătrate: Figura 10 8. floarea care urmează după a patra. Colectarea datelor într-un tabel este o activitate utilă şi practică. cu cifra corespunzătoare. apoi asociază fiecare număr. În scopul stabilirii locului pe care îl ocupă un număr într-un şir se pot desfăşura jocurile: * Colorează cu roşu florile a treia şi a opta. decât ciupercuţe. cu galben prima floare şi.* Taie sau adaugă. Figura 12 Desenează: .mai multe buline. le sortează. descoperă singur sarcina de lucru. Elevul „citeşte” tabelul.mai puţine buline. cu albastru. .

apoi descrescător. 8 . chindogu. care constituie o punte de legătură între joc ca tip de activitate dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară. în şir crescător. un caracter procesual supus influenţelor de mediu. metoda celor şase pălării. diagramele Ishikawa etc.. că se doreşte întâlnirea cu el. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult. cubul. 1 . „Elefantul”.). din punct de vedere evolutiv. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. că vine la şcoală să desfăşoare o activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii. şi activitatea specifică şcolii – învăţarea. câte ciupercuţe sunt. Cântece şi poezii care vin în sprijinul însuşirii numerelor naturale de la 0 la 10 şi a ordinii acestora. * Ordonează. 10. de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice participante la acţiunile educative. cu educatorul. jocurile didactice. La nivelul claselor I – IV. 2 . de tipurile de metode utilizate. au ca punct de plecare noţiunile dobândite de 21 . subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. diagramele why-why. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv-educativ. rol important capătă latura instructivă. 5 . Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în funcţie de conţinutul activităţii. în şir: „Numărătoare”. Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului. în structura metodelor activ-participative ( Brainstorming-ul. 7 . au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. „10 negri mititei”. sub directa lui supraveghere. Şcolarul mic trebuie să simtă că este acceptat aşa cum este. 1. Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici este de natură să contribuie la realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului.5. Dezvoltarea creativităţii prin joc Creativitatea ca structură definitorie de personalitate îmbracă.tot atâtea buline. 6 . numerele: 3 . Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat. îşi găsesc cu maximă eficienţă locul. într-o atmosferă de bucurie şi nu numai să reproducă.

referindu-se la creativitatea de tip şcolar. A se juca şi a învăţa sunt activităţi care se îmbină perfect. se pot asimila modele de relaţii interpersonale.elevi la momentul respectiv. Considerarea jocului didactic ca metodă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii se argumentează prin capacităţile de antrenare în joc a factorilor intelectuali şi non-intelectuali evidenţiaţi în cercetările de până acum. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare. potrivit capacităţilor lor individuale. se pot forma atitudini şi convingeri. spaţiul şi materialele puse la dispoziţie. dar care pregăteşte şi anticipează creaţiile pe diferite coordonate.” Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. spiritul critic şi autocritic. diferite de cele cunoscute. Principiul aplicat în jocurile educative şi didactice este acela al transferului de energie. se pot dezvolta capacităţi cognitive. afective şi volitive ale copiilor. priceperi şi deprinderi. dar şi metode de stimulare a potenţialului creativ al copilului. se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare. Veţi avea prilejul de a cunoaşte înclinaţiile fiecăruia. la dobândirea prin mijloace proprii de noi cunoştinţe. Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la modificarea creatoare a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate la realizarea transferurilor între acestea. Un interes care nu poate exercita încă decât o acţiune minimă sau nulă asupra comportamentului copilului este înlocuit cu un interes imediat şi puternic. iar prin sarcina dată. li se poate dezvolta spiritul de observaţie. manifestată de elev în procesul de învăţământ. Ideea folosirii jocului în activităţile educative nu este nouă. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora. efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului. Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile. se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe. timpul. Ele angajează întreaga personalitate a copilului constituind adevărate mijloace de evidenţiere a capacităţilor creatoare. Şi Platon în Republica recomanda: “ Faceţi în aşa fel încât copiii să se instruiască jucându-se. capacitatea 22 . când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură.

anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Manifestând creativitate, învăţătorul va determina avântul libertăţii şi creativităţii copiilor, va realiza ehilibrul între preocupările pentru formarea gândirii logice, raţionale, flexibile, fluide, creatoare, depăşind înţelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea de manifestare şi creaţie a copiilor se dezvoltă spontan. Aplicând cu pricepere jocul didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din bogatele resurse formativ-educative ale acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura o activitate ce solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de cooperare, de înţelegere. Jocurile didactice în majoritatea lor au ca element dinamic întrecerea între grupe de elevi sau chiar între elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu numai la cunoştinţele lor, dar şi la spiritul de disciplină, ordine, coeziune, în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii. Jocul didactic constituie o eficientă metodă didactică de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului, exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare. Jocurile didactice sunt antrenante pentru toţi elevii şi acţionează favorabil şi la elevii cu rezultate slabe la învăţătură, crescându-le performanţele şi căpătând încredere în capacităţile lor, siguranţă şi promptitudine în răspunsuri, deblocând astfel potenţialul creator al acestora. Creativitatea, ca formaţiune complexă de personalitate, se formează şi exersează cu metode cât mai adecvate structurii sale, metode care să acţioneze pe tot parcursul şcolarităţii elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice satisfac cerinţele la nivelul claselor primare.

23

Capitolul II INFLUENŢA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV 2.1. Jocul în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică
Învăţarea este o activitate serioasă ce solicită efort voluntar pentru punerea în acţiune a disponibilităţilor psihicului. Efortul este mai uşor declanşat şi susţinut mai eficient când se folosesc resursele jocului, când între joc şi învăţare se întind punţi de legătură. Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului este esenţial pentru dezvoltarea personalităţii lui şi că prin joc se dezvoltă capacităţile şi competenţele de bază. Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă de a satisface imediat dorinţele sau aspiraţiile copilului. Prin atingerea scopului, se restabileşte echilibrul vieţii psihice. Importanţa locului pe care-l ocupă jocul în viaţa copilului este dată de faptul că jocul satisface dorinţa firească de manifestare, de acţiune şi de afirmare a independenţei copilului. Prin joc copilul ajunge să cunoască realitatea socială, deprinde modele de conduită şi reflectă la comportamentul propriu şi al celorlalţi. Jocul are rol terapeutic pentru cei care nu au dezvoltată iniţiativa şi curajul de a intra în competiţie. Prin joc, copilul se eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în acţiune. Nu se mai teme aşa de tare de critica celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i se adresează lui personal, ci personajului. Prin joc se pot fortifica, întări voinţa şi atenţia. Complexitatea dezvoltării psihice în această etapă conferă şcolii un rol special. Fără a subestima importanţa mediului familial, care rămâne considerabilă, rolul activităţii şcolare este hotărâtor. Jocul din perioada preşcolară se schimbă în perioada şcolară mică şi se transformă în joc didactic. El este cel care îmbină elementele distractive cu cele de muncă, de învăţare.

24

Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi informaţii, se pot verifica şi consolida anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, se pot dezvolta capacităţi cognitive, afective şi volitive ale copiilor, se pot educa trăsături ale personalităţii creatoare, se pot asimila modele de relaţii interpersonale, se pot forma atitudini şi convingeri. Copiii pot învăţa să utilizeze bine informaţiile, timpul, spaţiul şi materialele puse la dispoziţie, li se poate dezvolta spiritul de observaţie, spiritul critic şi autocritic, capacitatea anticipativ-predictivă, divergenţa şi convergenţa gândirii, flexibilitatea şi fluenţa. Poate fi solicitată capacitatea elevilor de a se orienta într-o anumită situaţie, de a propune soluţii, de a le analiza şi opta pentru cea optimă, de a extrapola consecinţele unei anumite situaţii concrete, de a interpreta şi evalua anumite experienţe, fenomene, situaţii. Rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul că el facilitează procesul de asimillare, fixare şi consolidare a cunostinţelor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii copilului. Jocul didactic este un important mijloc de educaţie intelectuală care pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale şcolarului. El este folosit pentru cunoaşterea realităţii pe o cale mai accesibilă deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându-se în eforturi de gândire ce le oferă satisfacţii. Ei sunt participanţi nemijlociţi la propia formare şi, antrenaţi în joc, ei sunt capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea sarcinilor date. Totodată, jocul didactic contribuie la dezvoltarea judecăţii, memoriei, atenţiei, spiritului de observaţie, la cultivarea obişnuinţei cu munca intelectulală şi cea independentă. Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului.

2.2. Influenţele jocului asupra dezvoltării proceselor psihice la şcolarii mici
Pentru micii şcolari, jocul didactic constituie stimulentul principal al dezvoltării psihice, având un rol deosebit de important în pregătirea acestora pentru şcoală şi pentru integrarea lor socială. Prin joc copilul îşi afirmă personalitatea, calităţile sale psihice, voinţa, inteligenţa, gândirea.

25

Este activitatea care dă specific personalităţii. cu toate funcţiile psihice. Prin desfăşurarea jocului didactic se produc schimbări în conţinutul şi structura proceselor cognitive. pe actualizarea informaţiilor de care acesta dispune sau. afectivă. organele de simţ ale copilului sunt dezvoltate sub aspect anatomo-morfologic aproape la nivelul adultului. creându-se astfel „raţionalizarea” înţelegerii lumii vii şi a vieţii. Activitate complexă. întrucât el face trecerea de la etapa acţiunilor practice spre cea a acţiunilor mentale. Micul şcolar are aceeaşi capacitate ca şi adultul de a primi informaţii. la această vârstă copilul manifestă o curioziotate senzorială care constituie un sprijin preţios pentru desfăşurarea activităţii instructiv. rapiditatea conectărilor şi a deconectărilor de la un aspect la altul. şi faptului că. prezentate într-o formă mai puţin diferenţială la nivelul palierelor inferioare”. gândirea. găsirea mai multor soluţii la o problemă dată. după cum afirmă J. exprimarea verbală. paşii de înţelegere efectuaţi corespunzător. lipsa inerţiei. intelectuală. imaginaţia. printre altele. Piaget.Este cunoscut faptul că la începerea şcolarităţii. materialele intuitive atractive. angajându-l total pe şcolar. jocul didactic angajează fiinţa umană în integritatea sa. stimulându-i dezvoltarea şi efortul de perfecţionare. spre deosebire de adult acesta nu beneficiază de o experienţă anterioară suficientă şi nici de un limbaj corespunzător. etc. Intensa solicitare a gândirii impusă de desfăşurarea jocului didactic acţionează asupra operativităţii ei generale nespecifice tot atât de mult cât acţionează asupra celei specifice. elevul se va obişnui să suporte cu demnitate eşecul. Flexibilitatea proceselor gândirii se exprimă în uşurinţa trecerii de la un mod de rezolvare la altul. pe „reorganizarea şi recombinarea unor elemente vechi. dezvoltă atenţia. Aceasta implică activitatea senzorială. Prin jocul didactic. înfrângerile şi va gusta satisfacţiile victoriei.educative. spiritul de observaţie. dar posibilitatea de prelucrare a datelor este mai puţin dezvoltată la el datorită. În schimb. Desfăşurarea jocului didactic captează şi menţine atenţia elevului care este solicitată fără efort atunci când acesta consideră lecţiile interesante. El favorizează apariţia şi dezvoltarea posibilităţilor de învăţare sistematică şi a celor de muncă. Capacitatea de percepere. Aceste jocuri constituie un mijloc de a stimula creativitatea şi independenţa gândirii. Asimilarea unor cunoştinţe noi se bazează pe experienţa anterioară a copilului. reprezentare şi operare cu 26 .

Ca valori ale jocului putem enumera: . La baza apariţiei primelor imagini sau variante de rezolvare a problemelor este intuiţia. capacitatea de a învinge obstacole curente şi mai ales simţul datoriei. Asumarea responsabilităţii şi luarea unor decizii contribuie la dezvoltarea caracterului şi a personalităţii şcolarului.figuri şi relaţii este redusă la şcolarul mic. 27 . Micul şcolar se simte bine ştiind că aparţine unui grup în care are un rol bine determinat. şi. care nu înseamnă numai ajutor acordat de cei mai buni celor mai puţin buni. care este foarte important. În ceea ce priveşte afectivitatea. elevul încercând să surprindă succesiunea logică a verigilor unei probleme. o formă de comunicare şi de ajustare conştientizată a metodelor pe care le cunosc şi care s-au dovedit folositoare în munca şcolară. Astfel sunt hărnicia. în general vor să facă mai uşoară sarcina celor care îi ajută. Cooperarea este o altă sursă de trăsături noi de caracter. Relaţiile apărute în grup contribuie la o mai bună socializare a micului şcolar. Competiţiile prea puternic asimetrice creează dificultăţi educative. Aceasta organizează competiţia astfel încât cea din urmă să fie foarte valoroasă. la dezvoltarea limbajului şi a relaţiilor interpersonale. apărând apoi competiţia. a spritului de iniţiativă. El delimitează datele cunoscute şi verifică mintal unele dintre soluţiile întrevăzute. promptitudinea. Cei ce primesc ajutorul simt securitatea ce se creează întotdeauna în relaţiile sociale pozitive. Există numeroase probleme ale efectelor competiţiei asupra caracteristicilor personalităţii pe care le angajează şi dezvoltă. Acesta are proprietatea de a iradia spre toate formele de activitate. . Aceste trebuinţe sunt satisfăcute de organizarea jocurilor didactice pe grupe de elevi. Ea generează întrajutorarea. ci şi o formă de învăţare a celor ce oferă ajutor.perfecţionarea senzaţiilor şi percepţiilor.dezvoltarea spiritului de observaţie. Cooperarea între elevi egali ca posibilităţi poate fi mutuală sau organizată. În perioada şcolară mică se dezvoltă nu numai atitudini faţă de muncă şi învăţare. la această vârstă capătă pondere nivelul trebuinţelor de apartenenţă şi de afirmare. Cooperarea se manifestă cu naturaleţe în cadrul grupului. devenind astfel o trăsătură centrală morală a personalităţii. are sarcini precise pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit. ci şi trăsături de caracter generate de acestea. Competiţia cu egali este stimulatoare. ceea ce înseamnă deja o autodepăşire.

de-a vânzătorul. pregăteşte individul pentru viaţa de adult. 2.. . . .respectarea anumitor reguli..jocuri de manipulare – a materialelor mărunte. . jocuri de construcţie. . cătărări. Jocul. .respect pentru ceilalţi. . de-a zidarul.disciplină. maşinuţelor etc. . putem spune. a păpuşilor.realizarea corectă a sarcinilor. Jocul didactic constituie o eficientă metodă de stimulare şi dezvoltare a motivaţiei superioare din partea elevului.putere de stăpânire.critică şi cooperare. . care fac copiii să înveţe o conduită civilizată.influenţarea comportamentului copiilor. Orice joc implică: . a spiritului de competiţie. .folosirea limbajului. exprimată prin interesul său nemijlocit faţă de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaşte satisfacţiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare. . Există mai multe tipuri de jocuri: .3.jocuri sociale – de-a şoferul.jocuri logice. de-a doctorul.dezvoltarea spiritului de echipă. .comunicare. a beţişoarelor.exersarea atenţiei şi a imaginaţiei. Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare 28 . a bilelor. mai ales prin intermediul regulilor.jocuri motrice – alergări.jocuri imitative – prin care copilul imită cele întâmplate în realitate sau ceea ce el ar fi dorit să se întâmple: de-a poliţistul. .

Psihologia jocului evidenţiază importanţa activării acestei metode mai ales în învăţământul preşcolar şi primar. schimbări care nu diminuează însă dorinţa lui de joc. motorii. activităţii de învăţare.de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect.după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive. Ştim că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţare în care predomină acţiunea didactică simulată. în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenice. jocuri sportive. jocuri de observare. Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-învăţare-evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă. care devine o preocupare majoră. vizuale. În programul zilnic al elevului intervin schimbări impuse de ponderea pe care o are acum şcoala. ca o necesitate obiectivă determinată de cerinţele instruirii şi dezvoltării sale multilaterale.de la şirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect şi cu desfăşurare sistematică. . . . o bună parte din timp este rezervată şcolii. la reflectarea evenimentelor vieţii sociale”(Elkonin). 29 . orientate astfel: “.Odată cu împlinirea vârstei de 6 ani. Modalităţile de realizare angajează următoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice.de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile.de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase. . jocul rămânând o problemă majoră în prioada copilăriei.după conţinutul instruirii: jocuri matematice. -de la reflectarea vieţii personale şi a ambianţei apropiate. în mod special. jocuri muzicale. jocuri literare/ lingvistice.Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finălităţile adaptive de tip recreativ proprii activităţii umane. . în viaţa copilului începe procesul de integrare în viaţa şcolară. tactile). jocuri de stimulare a cunoaşterii interactive. jocuri de dezvoltare a limbajului. Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcţii de dezvoltare. De la această vârstă. în general.

În acest caz. în care se manifestă isteţimea. spontaneitatea. reconstituire. jocuri-ghicitori.acţiunea de joc. Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu întreaga clasă. . jocul didactic trebuie să fie instructiv.sarcina didactică. istorice.. jocuri cu reguli inventate. cunoştinţe ce se referă la plante. jocuri de observaţie. jocuri de gândire. .conţinuturi. aduce variaţie în procesul de instruire a copiilor. jocuri orale. îndrăzneala. rezultat din încercarea puterilor. făcându-l mai atractiv. jocuri de orientare. reprezentări matematice. ci învăţătura care pregăteşte copilul pentru muncă şi viaţă. jocuri de sensibilizare. Prin joc.după resursele folosite: jocuri materiale. jocuri de creaţie. să le consolideze cunoştinţele.după competenţele psihologice stimulate: jocuri de mişcare.poate să apară sub forma unei probleme de gândire. jocuri de limbaj. datorită sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat. răbdarea. animale. jocuri protocolare. Prima latură -conţinuturi. elevii pot ajunge la descoperiri de adevăruri.după regulile instituite: jocuri cu reguli transmise prin tradiţie. de fiecare dată altele. jocuri de cuvinte încrucişate. denumire. inventivitatea. jocuri spontane. anotimpuri. etc. . Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut. 30 . de recunoaştere.regulile jocului. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare şi se succed în ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţăturii. îşi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ.este constituită din cunoştinţele anterioare ale copiilor. jocuri conceptuale. initiaţiva. Pentru a atinge aceste scopuri. Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi constitutive: . intenţia principală a jocului nu este divertismentul. jocuri de atenţie. .după formă de exprimare: jocuri simbolice. jocuri de imaginaţie. jocuri pe bază de fişe individuale. jocuri pe calculator. Cea de a doua componentă a jocului -sarcina didactică. jocuri pe bază de întrebări. jocuri de memorie. pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice. . ghicire. A treia latură -regulile jocului.decurge din însăşi denumirea ei. acestea dobândind un alt caracter. comparaţie. . etc.

acesta devine un procedeu didactic. pot fi grupate după obiectivele urmărite şi tipul lecţiei.să se folosească atunci când copiii dau semne de oboseală. Ultima latură -acţiunea de joc. 31 . . ghicire. . . În aplicarea lui trebuie să se ia în considerare următoarele condiţii: . În cazul în care jocurile organizate au scop educativ bine precizat. întrecere şi fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută si atractivă pentru elevi. .complicarea jocului. .cuprinde momente de aşteptare. devin metode de instruire. Jocul didactic nu poate fi desfăşurat la întâmplare. surprize. să îmbine forma de divertisment cu cea de învăţare. inventivitatea. cum să rezolve problema respectivă.executarea jocului. jocurile didactice. spiritul de cooperare şi de echipă. Metodica desfăşurării unui joc didactic cuprinde: .să fie proporţionat cu activitatea prevăzută de programă şi structurat în raport cu tipul şi scopul lecţiei desfăşurate. După obiectivele urmărite. de odihnă.să creeze momente de relaxare.să fie pregătit de învăţător în direcţia dozării timpului şi a materialului folosit.să antreneze toţi copiii în activitatea de joc. Indiferent de modul de folosire. să-şi cultive iniţiativa. atractiv.introducerea în joc. iar dacă jocul este folosit pentru a demonstra o caracteristică a unei lecţii. . iar după tipul lecţiei jocul este folosit ca mijloc de predare.jocul să se constituie pe fondul activităţii dominante urmărindu-se scopul şi sarcinile lecţiei. . recuperare a cunoştinţelor. mijloc de consolidare. Dacă vin în completarea lecţiei.Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace. flexibilitatea gândirii. în vederea recuperării energiei nervoase a elevilor. asimilare. . jocul didactic îl ajută pe elev să-şi angajeze întregul potenţial psihic. Totodată regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor dintre copii.încheierea jocului. jocul este folosit în cadrul tuturor ariilor curriculare. sistematizare. .să fie variat.

încât procesul de învăţare să se transforme în joc şi să fie luat ca atare. . . Folosirea jocului didactic în cadrul procesului de învăţare ne va demonstra că: . ele dezvoltă spiritul de observaţie.să urmărească formarea deprinderii de muncă independentă.activităţile de joc să se desfăşoare într-un cadru activ.să nu se facă abuz de joc. . în diferite secvenţe.prin jocuri îi putem cunoaşte pe copii mai repede şi mai bine. creează stări emoţionale care întreţin interesul şi dau un colorit viu activităţii. de analiză. . .să solicite gândirea creatoare şi să valorifice cu maximum de eficienţă posibilităţile intelectuale ale elevilor. 32 . nici prea grele. .indicaţiile privind desfăşurarea activităţii să fie clare.să fie repartizate.regulile de joc să fie explicate clar şi să se urmărească respectarea lor de către elevi . stimulator şi dinamic. verificarea cunoştinţelor făcându-se în mod plăcut. stereotipia. creativitatea se formează de timpuriu.activităţile în completare prin joc să fie introduse în orice moment al lecţiei. rutina.după caz. . dau posibilitatea elevilor să-şi dezvolte vocabularul. .jocul didactic ne oferă prilejul de a afla mai uşor cum gândesc elevii şi de a modela logica gândirii lor. . . precise. temeinic.randamentul orei este mai mare. . de judecată.gândirea elevilor este mereu solicitată şi astfel în continuă formare. . etc. activ. întrecerea.prin varietatea lor. după caz.iniţiativa copiilor creşte. . surpriza.să nu afecteze fondul de timp al lecţiei propriu-zise. comunicarea devine mai permisivă. sarcinile didactice având caracter progresiv. înlătură monotonia. . corecte. mişcare. prin crearea unor situaţii-problemă. . Elementele de joc: ghicirea. mai degajat. să fie conştientizate de către elevi şi să le creeze o motivaţie pentru activitate.să nu fie prea uşoare. în joc devine mai curajos.. sarcinile didactice ale jocului să fie date diferenţiat pentru a preîntâmpina rămâneri în urmă la învăţătură. .independenţa.

ei să reuşească să asimileze realităţile intelectuale care. el susţine că . Jucătorul trebuie să accepte şi să realizeze ordinea structurală a jocului. teoretic acum. memoria. atenţia. poate fi folosit şi ca metodă/mijloc de învăţare şi evaluare sau procedeu în cadrul unei metode. De aceea.toate metodele active de educare a copiilor mici să furnizeze acestora un material corespunzător pentru ca jucânduse. dezinteresului. conducând la evitarea plictiselii. la exersarea deprinderilor. Relevând legatura dintre joc şi munca copilului.’’ Ca mijloc instructiv. rebusul. rebusul şcolar îl face pe micul participant ca prin rezolvarea diferitelor rebusuri şcolare să se simtă şi el mai aproape de fraţii mai mari. rămân exterioare inteligenţei copilului. Rolul regulii este acela de a păstra structura şi desfăşurarea jocului. la consolidarea şi la valorificarea lor creatoare. În acelaşi timp însă.rebusul şcolar . de adulţi. Mijloc activ şi eficace de instruire şi educare a şcolarului. creativitatea. Dorinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul pentru studierea disciplinelor necesare în soluţionarea cerinţelor date şi astfel rebusul ajută la dezvoltarea intelectuală a elevului. contribuie. Privit ca un frate mai mic al rebusului şi ruda cu integramele atât de gustate în zilele noastre. dar mă voi opri în acest material la prezentarea unui joc. ineditul joc dezvoltă procese psihice ale elevului: gândirea. rebusul poate fi folosit cu succes în captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii didactice. ce poate fi folosit la toate disciplinele.Literatura de specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în cadrul lecţiilor din toate ariile curriculare iar măiestria învăţătorulul va duce la rezultate deosebite. voinţa. Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale învăţării este importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu creşterea curbei oboselii. Jean Piaget a pus în evidenţă aportul jocului la dezvoltarea intelectuală a şcolarului. o structură şi reguli sub forma unor succesiuni ordonate. Fiecare rebus are un obiectiv al său. prin rezolvarea sarcinilor didactice. e adevărat. 33 . limbajul. Lista jocurilor folosite în cadrul activităţilor este vastă. bine pregătit şi organizat. fără aceasta.. Este un mijloc de educaţie indirect. un joc al inteligenţei .

la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi combaterea insucceselor. Una dintre cele mai puternice structuri motivaţionale ar fi starea de curiozitate ce se manifestă în dorinţa rapidă de a rezolva rândurile orizontale ale rebusului. un capitol etc.evaluarea-măsură în care sunt îndeplinite obiectivele activităţii didactice. Rebusul şcolar sprijină succesul şcolar prin: . Galperin) apreciază că orice elev poate asimila un conţinut dacă sunt folosite căi adecvate de activitate cu aceştia. atât în ceea ce priveşte nivelul de pregătire ştiinţifică.Rebusul oferă învăţătorului posibilitatea observării comportamentului elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii. caracterul. test). capacităţile intelectuale. creaţie). Reprezentanţii teoriei intelectualiste învăţării (Bruner. într-o bună măsură. stimulativ asupra elevului. 34 . chiar şi cei cu un ritm mai lent. scris. . orice învăţător. trebuie să-şi precizeze dinainte: . ci în a găsi metode şi mijloace potrivite pentru aceasta.finalitatea urmărită (memorare. de a deveni.modul de evaluare (oral. abilităţile de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor probleme. temperamentul. dacă am promite elevilor din clasă că cei ce vor termina primii exerciţiile date spre rezolvare vor primi ca recompensă un rebus interesant. transfer.). spre a descoperi cuvântul (cuvintele) de pe verticala A-B. cu satisfacţia în muncă şi cu dorinţa de a învăţa din ce în ce mai mult. Rebusul şcolar contribuie. aplicare. afectivitatea. . Astfel. De ce să nu recunoaştem că. . rezultă că adevărata problemă a succesului şcolar nu constă în a stabili dacă un elev este apt sau nu să obţină rezultate vizate de şcoală. Dar pentru aceasta. corelează potrivit cu performanţă şcolară. să-şi indeplinească cât mai bine şi mai repede sarcina dată. succesul şcolar se raportează la totalitatea elevilor.modul de realizare (individual sau în grup). cât şi dezvoltarea capacităţii de a se instrui. De aici. Succesul are un efect mobilizator.cunoştinţele însuşite. . în care este implicată inteligenţa. aceştia s-ar grăbi. trăsături de personalitate.conţinutul urmărit (o lecţie. în realizarea sau folosirea rebusului. deoarece în rezolvarea rebusului elevul depune efort voluntar şi rezolvă motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme.

ca moment distractiv sau ca un exerciţiu de creativitate. geografie. rebusul şcolar poate fi folosit în orice tip de activitate şcolară (lecţie. cum.4. unde rebusul şcolar se poate folosi. personălităţi. Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ. creativităţii şi a tuturor sărbătoririi.Rebusul şcolar poate constitui obiectivul activităţii unui cerc de elevi. La cercurile de specialităţi: limba româna. dezvoltarea personalităţii copilului. oferind şi posibilitatea organizării unor concursuri şcolare distractive şi instructive. ştiinţe se poate folosi rebusul ca auxiliar. Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate. de orice vârstă şcolară au o mare satisfacţie când reuşesc să le rezolve. cerc. se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult. să fie un creator de astfel de jocuri. în momente diferite ale lecţiei. la orice vârstă şcolara mică. iar prin sarcina dată. rol important capătă latura instructivă. pentru care copiii. sub directa lui supraveghere. au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv. fixarea. evaluare. dezvoltarea proceselor psihice şi intelectuale. aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze 35 . ca şi cele din cultura lor generală. consolidare. Se pot organiza diverse concursuri literare şi istorice cu ocazia propuse. unde poate fi folosit rebusul şi mai ales. Pentru obţinerea acestor rezultate învăţătorul trebuie sa fie un mare « meşter » în a şti când. În concluzie. Rebusul şcolar poate fi folosit în scopuri diferite: îmbogăţirea cunoştinţelor. folosinduşi toate cunoştinţele căpătate în şcoală. de către orice elev cu posibilităţi normale de învăţare. pentru a fi rezolvat sau solicitat ca o creaţie. subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice. concurs). istorie. transferul acestora. elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare. comemorării unor date. la multe discipline din învăţământul primar. au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu. potrivit temei deopotrivă educative şi 2. completare la tema cercului. în verificare.

de particularităţile individuale.să stârnească o reală plăcere copiilor. + prin crearea atmosferei atractive de desfăşurare a jocului se dezvoltă la copii interesul şi motivaţia pentru activitatea de învăţare. + foloseşte material didactic variat. adecvat conţinutului. una care să aibă rol organizatoric. pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv-motivaţionale implicate în desfăşurarea acestora. este totuşi un joc şi de aceea pentru reuşita lui trebuie să respecte câteva reguli: . + formulează o sarcină didactică legată de conţinutul şi structura jocului. potrivit capacităţilor lor individuale. diferite de cele cunoscute. + sarcina didactică să se refere la ceea ce trebuie să facă în mod concret copiii în timpul jocului pentru a realiza scopul propus. . + jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o formă plăcută. Chiar dacă este un joc didactic. dar şi de nivelul de vârstă.fiecare joc să aibă cel puţin două reguli: una care să traducă sarcina didactică într-o acţiune concretă. care se constituie în elemente de susţinere a situaţiei de învăţare. Orice exerciţiu sau orice problemă poate deveni joc didactic dacă: + formulează un scop prin raportare la obiectivele specifice fapt ce va determina finalităţi funcţionale jocului. accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui. + diminuează rigiditatea activităţii de învăţare făcând-o atractivă . + utilizează reguli de joc cunoscute anticipat . dar şi imaginaţia. + prin conţinutul şi sarcinile propuse antrenează intens operaţiile gândirii. cultivând la copii curajul şi încrederea în forţele proprii. + prin regulile jocului şi prin modul de rezolvare a acţiunii formează la copii conştiinţa disciplinei.să ţină cont de capacitatea de înţelegere a copiilor. antrenând copiii la o activitate susţinută de un caracter de seriozitate totuşi. + foloseşte elemente de joc strâns împletite cu sarcina didactică. + prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil în lumea jocului. 36 . + foloseşte un conţinut matematic prezentat într-o formă accesibilă şi cât mai atractivă.diverse soluţii de rezolvare.

.dezvoltă sipritul de iniţiativă şi independenţă în muncă. dezvoltă spiritul de iniţiativă şi independenţa în muncă. respectarea exemplară a regulilor de joc şi. . .să se dea cât mai puţine explicaţii. Pronind de la aceste particulariţi ale şcolarului mic. .înlesneşte participarea activă la însuşirea cunostinţelor.dezvoltă spiritul creator şi de obeservaţie. atenţia. disciplina şi ordinea în desfăşurarea unei activităţi. introducându-l treptat pe copil în practica învăţării şi a muncii în genere. ori consolidarea acestora. . sinteza şi comparaţia. Jocurile didactice matematice antrenează operaţiile gândirii. lumea şi viaţa şi reflexul lor cognitiv şi moral. Învăţarea prin joc va rămâne o componentă importantă a învăţământului primar din mai multe motive: . dar şi accesibilizarea unor cunoştinţe mai aride sau mai abstracte.. Se asigură totodată adaptarea copilului la munca şcolară. mai temeinică şi mai plăcută a unor cunoştinţe relativ aride pentru această vârstă. formează deprinderi de lucru corecte şi rapide şi asigură însuşirea mai rapidă. să fie actori. succesul. copiii să fie puşi să lucreze ceva concret. precum şi spiritul de echipă. 37 .antrenează operaţiile gândirii elevillor: analiza. . Pentru a stabili unele sarcini de învăţare. nu spectatori. perecum şi cel de echipă. Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului. relaxante. . potrivit condiţiilor interne sau externe necesare execuţiei lui.uşurează însuşirea şi consolidarea cunostinţelor. angajarea pentru învingerea greutăţilor.respecta particularitaţile de vârstă ale elevilor. . Prin joc se pot exercită cele mai complexe şi mai importante influenţe formative şi se înregistrează seria de transformări cantitative şi calitative necesare. jocul didactic este ridicat la rang de principiu mai ales la clasele I şi a II-a.copiii să participle activ. Acceptarea şi respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul comun al grupului din care fac parte. disciplina şi spiritul de ordine în desfăşurarea unei activităţi.formează deprinderile de a munci corect şi rapid.conţine elemente distractive. în final. atenţia. vor pregăti treptat pe omul de mâine. cadrul didactic ar trebui să aibă permanent în atenţie conţinutul şi structura jocului. În folosirea jocului cu şcolarii mici se reflectă şcoala.

jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori. suplă.5.jocuri ca lecţie completă.după momentul folosirii în cadrul lecţiei ca formă de bază a procesului de învăţământ: . Un rol foarte important în jocurile matematice îl are activitatea conştientă. Conceptul de joc didactic matematic Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea urmăreşte obiective de pregătire intelectuală. . folosirea unui limbaj matematic adecvat. Ţinând cont de sarcinile şi scopurile urmărite jocurile didactice matematice se clasifică în: . punând bazele edificiului pe care-l vor ridica în clasele următoare. Jocurile matematice pun elevul în situaţia de a descoperi soluţii noi şi chiar originale.după conţinutul capitolelor: . .jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi. În clase primare elevii capătă idei asupra ştiinţelor matematice. generând o motivaţie secundară dar stimulatorie constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accelerat al muncii şcolare.jocuri dicatice matematice pentru însuşirea operaţiilor matematice. . . să cunoască metodele ştiinţifice de demonstraţii şi control. dar mai ales în consolidarea deprinderilor de calcul oroal şi scris. polivanetă care să-i permită să se orinteze în probleme realităţii înconjurătoare. Ei învaţă în aceste clase să prelucreze cunoştinţele dobândite şi să le verifice.jocuri în completarea lecţiei. jocurile au o mare valoare formativa şi sunt necesare în studiul diferitelor noţiuni matematice pentru accesibilizarea acestora. 2. Aceste jocuri se pot organiza frontal sau pe echipe şi mai rar individual. să exprime judecăţi şi raţionamente variate într-un limbaj simplu. Restabilind un echilibru în activitatea şcolarilor jocul fortifică energiile intelectuale şi fizice ale acestora. În predarea matematicii la ciclul primar. 38 .Scopul jocului este acela de a-l înarma pe copil cu un aparat de gândire logică. orientare spaţială şi de geometrie. .jocuri didactice matematice pentru însuşirea numerelor naturale.

mai ales când este vorba de prima copilărie. trebuie să analizăm esenţa mecanismului său de natură bio-psiho-socială. atestă faptul că jocul are un rol în dezvoltarea potenţelor fizice şi psihice. 39 . să-şi dezvăluie potenţele. care sunt cele mai caracteristice activităţi ludice. adică să răspundem la întrebările: de ce se joacă copiii. activitatea prin care copilul îşi afirmă potenţiale. afirmă Jean Chiteau .. Noi vom restrânge conceptul de joc la formele folosite de copilul preşcolar şi şcolarul mic. Să le analizăm critic şi să căutăm să clarificăm natura şi esenţa jocului copilului.apare o activitate ludică de un tip nou pe care animalul o ignoră cu totul. După K. De la început trebuie să facem observaţia că jocul ia forme diferite şi poate cuprinde în sfera sa acţiuni cu totul diferite. în orice caz să se întreacă. copilul dă din mâini şi picioare şi se bucură. care ne interesează în mod deosebit în această lucrare: Jocul nu mai înseamnă de acum înainte . La copilul mic găsim jocuri care sunt simple exerciţii funcţionale. Aceste teorii care pun accentul pe rolul jocului în dezvoltarea psio-fizică a copilului. le găsim atât la oameni cât şi la animale: pisoii se joacă cu hârtie de-a prinsul şoriceilor.. uneori chiar să se încaiere. ci afirmarea subiectului însuşi cu prilejul unei activităţi sau a alteia”. Aceste jocuri pe care Buhler le numeşte jocuri funcţionale. cum ar fi mişcarea unui zurgălău de către un copil în leagăn şi jocul de şah al adultului. jocul nu are numai rolul de a pregăti noua generaţie pentru acele acţiuni de care va avea nevoie la maturitate ci şi acelea de a procura organismului stimulanţi necesari organelor şi mai ales sistemului nervos. să-şi manifeste forţa şi superioritatea eului.Ca să putem valorifica resursele instructiv educative ale jocului. Copilul simte nevoia să se afirme. Gros. a personalităţii în formare. mişcă o sunătoare şi ascultă cu interes sunetele. Îi place să lupte. cea preşcolară şi şcolară mică. aceste jocuri sunt exerciţii pregătitoare in vederea activităţilor vitale de mâine (teoria exerciţiului pregătitor). Faptul că toţi copiii se joacă şi jocul ia anumite forme bine determinate. să obţină performanţe superioare altora. Ele însă. iezii se bat cap în cap. La această vârstă. iar după Car susţinătorul teoriei exerciţiului suplimentar. de ce jocurile lor iau anumite forme şi au anumite conţinuturi bine determinate? Pentru asemenea explicaţii există o multitudine de teorii care încearcă să lămurească problema. Vom căuta să conturăm în continuare caracteristicile acestui tip de joc. aşa cum arată psihologul român Ursule Şchiopa. nu pot explica toate caracteristicile jocurilor. îşi demonstrează propria sa valoare”. Tocmai în perioada de manifestare plenară a activităţilor ludice.afirmarea cutărei sau cutărei funcţii noi. sunt confirmate de realitate.

Probabil în această lume fictivă. Carr. În jocurile lor copiii copiază activităţile sociale ale adulţilor (spală rufele păpuşii. evadează într-o lume aparte. convenţională. iar jocul nu este luat în serios. pentru o mobilizare a capacităţilor elevilor prin joc. Aşa face arhitectul. Nu e vorba de o iluzie totală. imitînd activităţile maturilor. Jocul este o activitate serioasă. de asemenea o caracteristică a jocului. cum se întâmplă în prima copilărie sau la maturi. Unii psihologi socot. cu reguli severe.)şi în acest mod se pregătesc pentru viaţă. etc. anticiparea este. Asimilarea experienţei sociale. care rămâne totuşi secundar faţă de cel funcţional şi de integrare socială. 40 . . care presupune osteneală. căci copilul îşi dă seama care e realitatera şi care este lumea jocului.. se refugiază într-o lume închipuită a ideilor. ar avea un rol purificator. care proiectează o realitate nouă. Adler. proiectarea. prin imitaţie. este o altă caracteristică importantă a jocului pusă în avidenţă de Vigotald. După Trend. face o demonstraţie netă între lumea creată de el pe care o admite convenţional în cursul activităţii ludice şi cea reală (păpuşa e copil. romancierul. inventatorul şi aşa procedează copilul în joc. să-şi afirme capacităţile legate de rezolvarea problemelor. în vederea dezvoltării gândirii matematice. sau vrea să realizeze lucruri ce depăşesc puterea lui. băţul e cal sau puşcă. conduc automobilul. De altfel fuga în afara realităţii nu este totdeauna o evadare. Prin ea copilul se pregăteşte pentru muncă şi pentru viaţă. există această evadare a copilului într-o lume fictivă. În joc copilul se desprinde de realitate. Copilul nu se joacă numai pentru a se amuza sau pentru o plăcere senzuală. Nu putem nega în acest rol al jocului. Copiii se întrec să lucreze mai bine. în care există un grad mai mare de manifestare după voia copilului. ci oarecum voită.). îşi poate manifesta şi contura mai bine personalitatea.Principalul în joc îl reprezintă situaţia imaginară’’.Pe această caracteristică mizăm la şcoală. Putem spune deci că. Prin această seriozitate jocul se apropie de învăţătură. jocul este un fel de supapă de siguranţă prin care copilul se descarcă de anumite porniri reprobate de societate. cathartic. Totuşi jocul n-ar fi joc dacă s-ar caracteriza numai prin seriozitate. etc. în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii. că. Toţi cei care crează. De aceea observăm că adeseori copiii se supără dacă regulile nu sunt respectate. de aceea poate fi lesne integrat în lecţiile de matematică.

complicarea lui pentru introducerea de noi variante (dacă este cazul). 41 . Distribuirea materialului necesar este o problemă de care trebuie să se ţină seama. executarea jocului. Proiectarea. În general. prezentarea materialului. Introducerea în joc îmbracă forme variate în funcţie de tema jocului. Realizarea jocului didactic presupune mai multe etape: pregătirea jocului. explicarea şi demonstrarea regulilor jocului. a materialului necesar. desfăşurarea jocului. încheierea cu aprecierile necesare. anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia.1. Desfăşurarea jocului include şi la mai multe sarcini: introducerea în joc. organizarea şi desfăşurarea lui metodică. În alte jocuri. de modul în care se asigură o concordanţă deplină între toate elementele ce-l definesc. materialul se distribuie la începutul activităţii de joc pentru ca elevii intuind în prealabil materialele didactice necesare vor înţelege mult mai uşor explicaţia legată de desfăşurarea jocului. organizarea şi desfăşurarea jocului didactic matematic Reuşita unui joc didactic este condiţionată de proiectarea. Există jocuri didactice matematice în care materialul poate fi împărţit elevilor după explicarea jocului. fixarea regulilor. Organizarea jocului didactic matematic constă în împărţirea corespunzătoare a elevilor clasei în funcţie de acţiunea jocului şi chiar o reorganizare a mobilierului sălii de clasă pentru buna desfăşurare a jocului. alteori introducerea se poate face printr-o scurtă expunere care să stârnească interesul şi atenţia elevilor.CAPITOLUL III METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC LA CLASELE I – IV 3. Uneori activitatea poate să înceapă printr-o scurtă discuţie cu efect motivator.

De exemplu: „Astăzi vrem să vedem care ştie să calculeze fără să greşească”. deoarece se îndeplineşte formal. îi lasă să acţioneze liber. Se poate începe anunţarea şi printr-o frază interogativă : „Ştiţi ce o să jucăm astăzi? Vreţi să vă spun?” sau alte formule variate astfel ca anunţarea jocului. fără cuvinte de prisos. Jocul se numeşte „Vreau în căsuţa mea!””. fără să interpreteze rolul de conducător). În executarea jocului se ţine cont de faptul că el începe la semnalul conducătorului. Fixarea regulilor de multe ori nu se justifică. să urmărească evoluţia jocului.introducerea se poate face prin prezentarea materialului. Anunţarea jocului trebuie făcută în termeni precişi. 42 . să prezentăm conţinutul jocului şi principalele lui etape. La început acesta intervine mai des în joc. de stagnare. introducerea nefiind direct obligatorie. învăţătorii trebuie să-i facem pe elevi să înţeleagă sarcinile ce le revin. să menţină atmosfera de joc. conducătorul acordă independenţă elevilor. respectându-se regulile stabilite. de la o lecţie la alta. Sarcinile ce-i revin învăţătorului în ambele cazuri sunt:     să imprime un anumit ritm jocului (timpul este limitat). dând unele indicaţii organizatorice. Există două moduri de a conduce jocul elevilor– conducerea directă (învăţătorul având rolul de conducător al jocului). evitând momentele de monotonie. să scoatem în evidenţă cerinţele pentru a deveni câştigători. să controleze modul în care elevii rezolvă sarcina didactică. Se poate folosi de asemenea formula clasică : „Copii. mai ales atunci când de logica materialului este legată întreaga acţiune a elevilor. Astfel noi. să precizăm regulile jocului. astăzi vom organiza un joc nou. să fie cât mai adecvată conţinutului acestuia. Pe măsură ce elevii capătă experienţa jocurilor matematice. şi conducerea indirectă (conducătorul ia parte activă la joc. Explicarea jocului constituie un moment hotărâtor pentru succesul jocului didactic. Jocul se poate începe şi dacă se anunţă direct titlul. asigurând însuşirea lor rapidă şi corectă. în funcţie de regulile jocului. de aceea vom organiza împreună jocul „Hai să socotim!”. Atunci când jocul are o acţiune mai complicată se impune o subliniere specială a acestor reguli. să dăm indicaţii cu privire la modul de folosire a materialului didactic. Pe parcursul jocului se poate trece de la conducerea directă la cea indirectă sau se pot alterna. reamintind regulile.

de dezvoltare în mod armonios a facultăţilor mintale ale preşcolarilor şi şcolarilor. Calitatea fundamentală a unei metode este eficienţa şi eficacitatea ei.    Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi: autoconducera jocului (elevii devin conducătorii jocului. relaţiile dintre ei. În esenţa lor metodele şi procedeele îndeplinesc 43 . Fiecare procedeu eficient sporeşte valoarea metodei în care se integrează tot aşa după cum fiecare procedeu lipsit de eficienţă contribuie la deprecierea metodei. Procedeele pun în evidenţă o modalitate de lucru. În încheierea jocului învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri asupra felului în care s-a desfăşurat jocul. găsind mijloacele potrivite pentru a-i antrena pe cei timizi. Pentru a face activităţi cât mai atractive. regulile jocului. făcând recomandări şi evaluări cu caracter individual şi general. să urmărească felul în care se respectă.2. etc. o manieră de aplicare practică a unei metode. schimbarea materialului între elevi (pentru a le da posibilitatea să rezolve probleme cât mai diferite în cadrul aceluiaşi joc) complicarea sarcinilor jocului. îl organizează în mod independent). Jocul didactic matematic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecţie şi în orice clasă a ciclului primar. 3. asupra comportării elevilor. pentru a le spori eficienţa. să activeze toţi elevii la joc. introducerea unui material nou. folosim o gamă variată de procedee în aplicarea fiecărei metode de învăţământ. introducerea unui element de joc nou. Metode şi procedee utilizate – generalităţi Metodele de învăţământ sunt tehnici folosite de cadrele didactice în cursul activităţilor de predare respectiv de învăţare de formare a priceperilor şi deprinderilor. să creeze condiţiile necesare pentru ca fiecare elev să rezolve sarcina în mod independent sau în cooperare. să urmărească comportarea elevilor. asupra modului în care s-au respectat regulile de joc şi s-au executat sarcinile primite. cu stricteţe.

în cadrul activităţilor matematice care conţin secvenţe de joc didactic. Ea se foloseşte de obicei în predarea cunoştinţelor în funcţie de conţinutul activităţii care se predă precum şi de particularităţile de vârstă ale copiilor. Algoritmizarea 1.Metoda demonstraţiei – este o metodă importantă folosită pentru transmiterea de cunoştinţe cât şi pentru fixarea. Metoda demonstraţiei 3. Modelarea 9. Explicaţia în activităţile cu conţinut matematic trebuie să fie scurtă. Îndrumarea şi orientarea. Sarcinile instructiv-educative ale procesului de învăţământ pot fi realizate în bune condiţii dacă în desfăşurarea activităţilor se foloseşte nu o singură metodă sau procedeu. În clasă. Pentru a putea dobândi un 44 . Metoda învăţării prin descoperire 8. expunerea poate fi sub următoarele forme: discuţia. Metoda expunerii 2. să trezească interesul elevilor. Metoda exerciţiului 4. Discuţia trebuie să aibă o formă accesibilă. alegerea lor făcându-se în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor. se folosesc următoarele metode: 1. explicaţia se referă la modul cum sunt prezentate regulile impuse de desfăşurarea jocului. explicaţia. Metoda observaţiei 6. eficienţa activităţilor depinde nemijlocit de concepţia cadrelor didactice după funcţia pe care o au metodele şi procedeele de învăţământ. Metoda problematizării 7.funcţia de a apropia copiii de conţinutul activităţilor. 2. accesibilă copiilor şi întotdeauna însoţită de material didactic.Metoda expunerii – constă în transmiterea cunoştinţelor noi prin cuvântul învăţătorului. ci se face constant uz de mai multe metode şi procedee integrate în complexe metode cât mai variate. de experienţa lor de viaţă. astfel încât să-i antreneze şi pe aceştia. Metoda conversaţiei 5. În cadrul jocurilor didactice şi cele logice. Ţinând cont de acestea. de a facilita înţelegerea şi însuşirea cunoştinţelor. consolidarea şi verificarea lor.

Şir crescător Şir descrescător 3. filme.Metoda exerciţiului – este metoda care dă posibilitatea copiilor să repete sub diferite forme ţi cu material variat cunoştinţele transmise. În baza efectuării exerciţiilor stă exemplul şi explicaţia învăţătorului. descriere şi explicare logică. această metodă este folosită în momentul predării cunoştinţelor pentru a descrie cât mai amănunţit materialul intuitiv şi procedeul de lucru. În cadrul activităţilor matematice. prin exerciţiu se asigură formarea deprinderilor de a compara numerele de a le ordona după anumite criterii. de a socoti. iar în formarea şirului descrescător se începe de la obiectul cel mai mare la cel mai mic ţinându-se cont de formarea exerciţiului de lucru de la stânga la dreapta. Copilul este ajutat ca la suport şi pe bancă să aşeze cifra respectivă. Exemplu: Lecţia „Numărul şi cifra 5” sarcina didactică „Aşează în dreptul cifrei atâtea obiecte câte îţi arată ea”. explicaţia (cu forma ei distinctă-demonstraţia logică) şi demonstrarea se folosesc cu rezultate din cele mai bune ca metode de prezentare. În utilizarea metodei demonstraţiei combinată cu explicaţia învăţătorul trebuie să folosească materiale didactice cât mai variate. deprinderea de a număra.caracter activ. de aceea. de a rezolva probleme. Exemplu: În formarea şirului crescător de la clasa I în „Constituirea unor grupe de obiecte după anumite criterii” se explică şi se demonstrează în acelaşi timp ca suport procedeul de lucru pe bază de material intuitiv stabilindu-se că în formarea şirului crescător se porneşte de la obiectul cel mai mic la cel mai mare. Prin întrebări ca: „Ce cifră aveţi în faţă?” (cifra 5). ea trebuie făcută cu multă atenţie şi exigenţă. copilul fiind pus în situaţia de a rezolva sarcina didactică pe baza materialului intuitiv. De asemenea. Valoarea unei demonstraţii corecte se răsfrânge direct asupra modului de gândire şi de acţiune a copiilor. calculator. machete. iar în dreptul ei tot atâtea floricele câte ne arată cifra. diferite imagini ale obiectelor. fie planşe. diafilme. 45 . şi a stimula învăţarea. cu aplicabilitatea cât mai variată a procedeelor.

Întrebările ce implică conversaţia trebuie să fie simple.Folosirea cu succes a exerciţiilor este condiţionată de respectarea anumitor cerinţe. generalizări. a consolidării. Rezolvarea propriu-zisă a problemei. 4. Întrebarea trebuie adresată întregii clase într-un ritm viu. Când conversaţia este folosită în scopul însuşirii unor cunoştinţe noi poartă denumirea de conversaţie euristică. gradate. Pentru ca metoda conversaţiei să contribuie la îndeplinirea sarcinilor instructiv-educative este necesar ca răspunsurile elevilor să fie corecte. clar formulate. clare. Formularea întrebării. Analiza situaţiei problematice. Ea trebuie să devină pentru copii un instrument de pătrundere în intimitatea lucrurilor. să aibă continuitate şi o durată care să asigure formarea priceperilor. 5. 6. precise şi complete. o situaţie conflictuală. precizări. dacă e vorba de examinări frontale şi într-un ritm mai lent în cazul în care se cer comparaţii. iar când este folosită în scopul fixării şi mai ales al verificării cunoştinţelor i se spune conversaţie examinatoare. o modalitate de înţelegere a cauzalităţii. să fie variate. de a stimula cu ajutorul lor participarea activă a elevilor la lecţii şi de a asigura pe această cale însuşirea volumului de cunoştinţe prevăzute de programă cere o serioasă pregătire. O metodă de creaţie pentru dascăli şi de stimulare pentru copii des întâlnită în activităţile matematice este problematizarea. El trebuie să aibă idei clare. să fie adresate elevilor într-o succesiune logică. 46 . deprinderilor şi aptitudinilor (lucrările cu caracter creator). Trebuie să se facă deosebire între conceptul de problemă şi cel de situaţie problemă. de sesizare a realităţilor. Exemplele unei situaţii conflictuale sunt:     Prezentarea situaţiei problematice. să stimuleze în mod activ gândirea.Metoda observaţiei – trebuie reorientată încât să reclame din partea copilului o activitate independentă şi susţinută de percepere a realităţii. Arta de apune întrebări. sistematizării şi verificării acestora. Situaţie problemă desemnează o contradicţie.Metoda problematizării – prin această metodă se urmăreşte educaţia intelectuală a celor ce învaţă.Metoda conversaţiei – este metoda care utilizează întrebarea şi răspunsul în scopul însuşirii şi repetării cunoştinţelor.

spre descoperirea de adevăruri noi. Exemplu: Coloraţi atâtea triunghiuri câte arată cifra.-. 47 . semnele (+. Utilizarea lor depinde de tactul învăţătorului. Învăţarea prin descoperire se prezintă sub diferite aspecte. figurative. dar numai unele sunt plauzibile. cu obişnuinţa de a rezolva singuri. Scrieţi în pătrăţel atâtea liniuţe câte obiecte are mulţimea: Elevii emit multe ipoteze. simbolice. figuri geometrice. dar şi de particularităţile de vârstă ale elevilor. Ca exemple de modele obiectuale avem: flanelograf. prin efort propriu. Câte creioane albastre şi câte galbene a putut lua Ionel? Astfel de probleme solicită gândirea ducând la dezvoltarea supleţei şi mobilităţii acesteia. Exemple de modele simbolice: cifrele. materiale din natură. probleme noi. tabla magnetică. Pot fi date elevilor spre rezolvare probleme care solicită independenţa şi flexibilitatea gândirii.Modelarea – ca metodă este definită ca un mod de lucru prin care gândirea copilului este condusă la descoperirea adevărului cu ajutorul modelului. determinate şi de specificul obiectului de învăţământ. Din toate acestea Ionel a luat 6 creioane. Prin această metodă activitatea intelectuală şi fizică a elevilor este stimulată la maximum şi este orientată spre cercetare creatoare. Avem următoarele tipuri de modele: obiectuale. Exemplu: Pe bancă sunt 3 creioane albastre şi 7 creioane galbene. 7. Cadrul didactic trebuie să-i obişnuiască treptat pe copii să facă propuneri inteligente.=).Studiul aritmeticii oferă multe posibilităţi pentru o instruire problematizată. 8. Învăţarea prin descoperire – prin această metodă se urmăreşte informarea elevilor cu tehnica cercetării.

Uneori se procedează inductiv mai ales la elevii de vârstă şcolară mică. să rezolve o problemă tipică. să citească o hartă. Ei învaţă să gândească. modele sau scheme de desfăşurare a unor activităţi intelectuale. când i se cere într-o problemă să împartă două numere el se foloseşte de algoritmul însuşit (regula împărţirii). Ultimele două dau randament mai mare după vârsta de 10 ani când gândirea elevilor intră în studiul operaţiilor formale. să ştim care sunt greutăţile tipice de care se vor izbi. etc.La demonstraţii din domeniul geometriei în clasa a IV-a este posibil ca elevii înşişi să ajungă la redescoperirea unor dezvăluiri. 48 . Ajutaţi. cât şi pe cea afectivă şi voluntară. să ştim precis dacă aceştia şi-au însuşit cunoştinţele anterioare. Exemplu: . Algoritmul îndrumă rezolvarea de probleme. Sunt şi cazuri când descoperirea de noi cunoştinţe este rezultatul unor raţionamente de tip ipotetic-deductiv. Când organizăm activitatea de cercetare este necesar să proporţionăm greutatea acesteia cu posibilităţile de rezolvare ale elevilor. instrucţiuni tip. să formuleze ipoteze plauzibile să ia atitudine faţă de opiniile altora. bucurie. Însuşirea algoritmilor îl ajută pe elev să gândească uşor procedeul adecvat de a rezolva problemele noi. dar totodată trăiesc cu intensitate stările afective provocate de rezultatele activităţii lor (încredere. formule de operaţi. Învăţarea prin descoperire dezvoltă capacitatea de adaptare la situaţii noi. Unii pedagogi consideră că această metodă ar trebui să devină dominantă în desfăşurarea procesului de învăţământ. Elevii mici îşi însuşesc un număr însemnat de algoritmi necesari în munca lor intelectuală : să facă o adunare. Un algoritm este un procedeu bine determinat de a rezolva o problemă tipică. Exemplu: după ce elevul a învăţat regula de împărţire a două numere şi şi-a format deprinderea respectivă. speranţă. alteori învăţarea prin descoperire este de tip deductiv. elevii emit ipoteze şi apoi le verifică. Algoritmi se pot prezenta sub diferite forme: reguli de calcul. ei pot „descoperi” definirea corectă a unor patrulatere sau regula pentru aflarea ariei acestora. perseverenţa. răbdarea. întristare) şi îşi formează trăsături de voinţă ca: hotărârea. Folosirea acestei metode influenţează pozitiv atât activitatea intelectuală.

 jocuri didactice matematice specifice unei vârste şi clase. pentru cultivarea unor calităţi ale gândirii şi exersarea unei logici elementare. ca formă de bază a procesului de învăţământ:    jocuri didactice matematice. de a forma deprinderi de muncă intelectuală. Există şi jocuri didactice matematice folosite pentru familiarizarea elevilor cu unele concepte moderne de matematică (cum sunt cele de mulţime şi relaţie) pentru consolidarea reprezentărilor despre unele forme geometrice (triunghi. jocuri didactice matematice folosite ca momente propriu-zise ale lecţiei. În acest sens se utilizează jocurile logico-matematice. intercalate pe parcursul lecţiei sau la final. cerc).3. jocurile se pot împărţi astfel: După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei. 49 . jocuri didactice matematice în completarea lecţiei. După conţinutul capitolelor de însuşit în cadrul obiectului de învăţământ (matematica) sau în cadrul anilor de studii:  jocuri didactice matematice pentru aprofundarea însuşirii cunoştinţelor specifice unui capitol sau grup de lecţii. 3. completă. de a forma modalităţi de rezolvare a problemelor complexe. ca lecţie de sine stătătoare. Tipuri de jocuri şi modalităţi de utilizare în predarea matematicii În funcţie de scopul şi de sarcina didactică propusă.Scopul urmărit prin folosirea metodei algoritmizării este de a uşura rezolvarea de probleme tipice. dreptunghi. pătrat. În cele ce urmează voi prezenta câteva tipuri de jocuri folosite la clasele I – IV în predarea matematicii.

o analogie. la lecţiile din clasa I. în special cele ale gândirii. făcând parte integrantă din lecţie este necesar sa li se asigure un conţinut şi forme care să permită integrarea lor organică în activitatea dominantă a fiecărei lecţii.aceasta mai ales daca se are în vedere că între joc şi situaţia reală – cea urmărită de învăţare – există întotdeauna o învăţare formală. Deşi au aspect de joc multe din aceste forme de activitate pot constitui un mijloc de învăţare eficient. având un deosebit rol formativ şi educativ. activităţile în completarea nu pot fi organizate şi desfăşurate la voia întâmplării.3. jocul didactic poate da un randament sporit faţă de alte modalităţi de lucru folosite în activitatea de învăţare deoarece el face parte din preocupările zilnice preferate ale copiilor. de destindere. de uşurare a procesului adaptării copiilor la specificul muncii şcolare. de de destindere. trebuie spus că. Procesele intelectuale declanşate în joc. de relaxare. În acelaşi scop. Jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (intercalate pe parcursul lecţiei sau pe final) Şcolarizarea copiilor de vârsta de 6-7 ani a necesitat reducerea duratei timpului afectat fiecărei lecţii. În ceea ce priveşte conţinutul activităţilor în completare. depinde de buna rezolvare a problemelor legate de conţinutul şi metodologia lor. Prin prezenţa tuturor caracteristicilor situaţiei de joc (trebuinţa de performanţă. cu o oarecare uşurinţă.3. au darul de a-i conduce pe elevi la „aflarea” sau „descoperirea” unor adevăruri noi pentru ei. precum şi formele de organizare. organizându-i în eforturi de gândire şi oferindu-le evidente satisfacţii. care au un caracter de relaxare. în vederea prevenirii apariţiei oboselii. reuşita lor 50 . Scopul activităţilor în completarea este de a crea momente de destindere. sunt introduse activităţi în completare. Jocul reprezintă o modalitate de asigurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală. direct interesaţi la propria lor formare. Jocul didactic poate fi utilizat ca o tehnică atractivă de exploatare a relaţiilor pe o cale mult mai accesibilă. Cele mai multe din activităţile în completare iau forma unor jocuri. Valoarea principală a jocului rezidă în faptul că face elevii participanţi nemijlociţi. Deşi au caracter relaxant.1. de uşurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală. risc. În clasa I. incertitudine) jocul didactic solicită o angajare deplină a capacităţilor intelectuale ale elevilor.

Anexa 1) Deseori se folosesc în activităţile în completare jocuri însoţite de cântece şi mişcare.2 Jocurile didactice folosite în munca independentă În realizarea unui învăţământ atractiv. de a forma deprinderi de rezolvare corectă şi rapidă a exerciţiului. Numai astfel se va asigura caracterul unitar în continuitatea în fiecare lecţie. (Jocul “Caută-ţi căsuţa!” şi “Ce formă ai primit?”. 3. formativ al matematicii. O să redau în continuare câteva jocuri aritmetice ce se folosesc ca activitate în completare cu scopul de a realiza latura formativă a învăţătorului. În aceste jocuri mişcarea este o componentă importantă. evitând ca activităţile în completare sa-i supraîncarce pe micii şcolari cu lucrări fără valoare tehnicoeducativă sau să ducă la irosirea timpului. concentrând atenţia copilului în direcţia scopului urmărit. în funcţie de subiectul ei. de a consolida cunoştinţele în legătură cu adunarea şi scăderea. de a dezvolta atenţia şi atitudinea disciplinată în joc. un rol important îl are munca independentă a elevilor. (Cântecul: “Una esta luna” Anexa 2) La clasa I în capitolul: „Noţiunea de număr natural”. de a contribui la fixarea reprezentărilor despre formele geometrice (cerc. Din acest punct de vedere. care plac foarte mult copiilor şi care sunt uşoare şi pot fi repede învăţate.odihnă. Activitatea independentă a elevilor constituie deopotrivă mijloc şi scop al demersului didactic. Acest lucru poate fi realizat dacă există măcar două calculatoare. pătrat. Există numeroase posibilităţi pentru satisfacerea acestei cerinţe. dreptunghi.3. Se poate spune că în activitatea în completare la orele de matematică se poate folosi cu succes jocuri didactice pe calculator. de a antrena intens operaţiile gândirii: analizăm sinteza şi comparaţia. însă pe fondul activităţii care predomină în fiecare lecţie. triunghi). Unitatea de învăţare: „Numere naturale mai mici sau egale cu 10” se foloseşte cu succes jocul-cântec „Chipul cifrelor” (Anexa 3). ea poate fi privită atât ca activitate de formare a 51 . cu urmări la fel de negative. iar clasa să fie împărţită pe grupe.

În acest scop. şi a iniţiativei. deprinderile de muncă independentă trebuie formată la elevi. oferindu-li-se un model de lucru. încă din primele zile de şcoală. a spiritului de independenţă. pe care le au de îndeplinit sunt prezentate modelele adecvate de executare. În condiţiile activităţii simultane. Finalizarea muncii independente cu controlul îndeplinirii ei ţi cu aprecieri asupra calităţii pentru menţinerea interesului elevilor depistarea şi eliminarea la timp a lacunelor şi asigurarea unităţii lecţiei. indiferent de nivelul lor de pregătire. gradul în care elevii au formate deprinderi de muncă individuală structura şi momentul lecţiei în care se desfăşoară. 1.Condiţiile organizării activităţii independente – Condiţiile în care se organizează activitatea independentă a elevilor depinde de: clasa care trebuie s-o efectueze. după anunţarea obiectelor şi a sarcinilor. asigurarea unor teme suplimentare facultative pentru elevii dotaţi. Dozarea raţională în timp şi ca volum evitând atât supraîncărcarea elevilor. care solicită un efort intelectual gradat. cum ar fi fenomenul negativ de interferenţă al cunoştinţelor. 2. Buna desfăşurare a activităţii independente depinde şi de înlăturarea unor factori perturbatori ai acestei activităţi. asigurând unicitatea acesteia şi soluţionarea tuturor sarcinilor didactice : dobândirea. priceperi şi deprinderi. cât şi apariţia unor „timpi morţi” în economia orei de curs. 52 .deprinderilor de lucru. Elevii trebuie pregătiţi în prealabil pentru munca independentă. Dozarea sarcinilor de lucru şi în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. fixarea şi consolidarea cunoştinţelor. Concretizarea prin teme accesibile. Integrarea deplină în structura lecţiei. Conştientizarea sarcinilor didactice şi a procedeelor de lucru. cât şi ca mijloc de dobândire a unor noi cunoştinţe. logic şi stimulează interesul şi potenţialul elevilor. din clasa I. variate.Cerinţele activităţii independente – Munca independentă trebuie să răspundă anumitor cerinţe: Respectarea prevederilor programei şcolare privitoare la volumul de cunoştinţe şi conţinutul lecţiei respective.

în acest timp se comunică tema şi îndrumările de muncă independentă. prin care se structurează. b)După scopul urmărit. formele de activitate independentă se grupează astfel: Munca independentă destinată pregătirii elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe. concretizată prin exerciţii aplicative.). etc. Activitate de scurtă durată. Temă independentă pentru consolidarea şi recapitularea cunoştinţelor. şi efectuarea unor măsurători. exterioare unor deprinderi deja formate c)După conţinutul muncii independente: Activitatea cu manualul sau cu alte cărţi (culegeri de exerciţii şi probleme. spiritul de imaginaţie şi interesul copiilor. de obiectul de învăţământ de clasă şi etapele în care se desfăşoară. Formele folosite în acest scop urmăresc trecerea la etapa predării-învăţării noilor cunoştinţe. Tipurile şi formele de activitate independentă se fixează în funcţie de sarcinile didactice ale matematicii. dar aceasta este deosebit de importantă. stimulând curiozitatea. vizând rezolvarea unor exerciţii şi probleme cu aplicarea celor învăţate. a)După (modelul) modul şi durata desfăşurării: Activitate de scurtă durată de la începutul orei (de obicei 5-7 minute). Activitate de lungă durată. etc. mai ales în condiţiile activităţii simultane. dorinţa de cunoaştere. 53 . Activitate independentă pentru formarea şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor. într-un capitol sau pe parcursul unui an şcolar. de circa 15-20 minute. Activitatea independentă pentru formarea priceperilor şi a deprinderilor de muncă intelectuală. reviste. Munca independentă cu rol de fixare a cunoştinţelor dobândite la lecţia respectivă.Activitatea independentă a elevilor îmbracă o varietate de forme în funcţie de obiectivele şi conţinutul lecţiei. de timpul afectat. de subiectele lecţiei. la sfârşitul orei. Observare independentă sau efectuarea unor experimente în vederea descoperirii particularităţilor unor fenomene. fiind mai dificilă necesită o bună concepere şi organizare în funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. şi sistematizează materia dobândită anterior.

Controlul lucrărilor independente ale elevilor se referă atât la aspectul cantitativ cât şi la cel calitativ. elevii urmărind rezolvarea pe tablă sau pe o planşă: „Calculează mingile”. etc. temele putând fi verificate printr-o întrebare generală adresată de învăţător întregii clase. „V-aţi găsit locul?”. urmărindu-se nu numai efectuarea temei ci şi modul în care a fost rezolvată. „Găseşte cercurile”. Fişe individuale întocmite de mine sau activitate frontală. „Tenul – cu o diferenţă”. de recapitulare şi sistematizare. (Anexa 5) b)– Jocuri logico-matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre mulţimi. „Jocul numărului 10”. Activitatea independentă de scurtă durată nu necesită totdeauna un control amănunţit. sunt:   jocuri didactice matematice în completarea lecţiei (tratate anterior în lucrare).Jocuri didactice matematice în legătură cu adunarea. controlul lucrărilor independente se va realiza în cadrul tuturor lecţiilor şi în mod deosebit în cele de verificare a cunoştinţelor. „Ce ştii despre mine?”. “Câte… sunt” -Anexa 7) d). („Jocul cifrei 1”. de formare a priceperilor şi deprinderilor Un loc important în verificarea lucrărilor efectuate independent îl ocupă autocontrolul elevilor. „Racheta cu mai multe trepte” – Anexa 8) 54 . după obiective.3. „Un fel de domino”. (“Cât a rezultat.Anexa 4) După conţinutul unităţilor de învăţare se folosesc: a)– Jocuri didactice matematice pentru însuşirea cunoştinţelor despre culori. scăderea. cât a rămas”. (Jocul: “Numără mai departe” şi “Caută vecinii. „Hai să socotim!”.Controlul şi evaluarea lucrărilor independente – Se efectuează prin folosirea unor procedee diverse şi are ca principal obiectiv analiza conţinutului acestora. (Anexa 6) c)Jocuri didactice matematice în legătură cu însuşirea numerelor naturale. jocuri didactice matematice ca lecţie completă. „Ce piesă lipseşte?”. Dintre tipurile de activitate independentă folosite la clasele mici. „Colorează baloanele mici de săpun”. care se realizează prin confruntarea rezultatelor obţinute de ei cu cele indicate de învăţător. înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale. „Vântul a luat semnele”. orientare spaţială şi geometrie.

Temele pentru acasă pot fi: teme pentru dobândirea cunoştinţelor noi. determinând asimilarea aproape fără efort a cunoştinţelor şi păstrarea lor în memorie. Aceasta antrenează perseverenţa. elevii se pregătesc întâi la disciplinele preferate sau se străduiesc să-şi efectueze temele scrise înainte de asimilarea cunoştinţelor. dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune. să fie interesante.3. se vor efectua temele cele mai interesante apoi cele mai dificile şi la sfârşit cele mai uşoare. De regulă. să fie diverse în scopul formării capacităţilor de transfer şi evitarea inhibiţiei. perseverenţa şi capacitatea de a învinge dificultăţile. Jocuri folosite ca teme pentru acasă Temele pentru acasă constituie parte integrantă a procesului de învăţământ. În funcţie de modalitatea de rezolvarea în procesul învăţării se disting trei tipuri principale de probleme care se pot rezolva: .  să permită o evaluare adecvată în raport cu obiectivele stabilite.pe baza informării: elevul ajunge la soluţionarea nu prin analiză şi sinteză. Pentru asigurarea succesului şcolar şi realizarea valenţelor educative.3. Se recomandă efectuarea temelor scrise după învăţarea lecţiei. fapt ce are repercusiuni asupra corectitudinii temei.3. 55 . creativitatea gândirii elevilor. ordinea şi punctualitatea.  să fie accesibile elevilor. Un factor deosebit de important care contribuie la menţinerea interesului pentru efectuarea temelor constă în corelarea dintre nivelul aspiraţiilor şi conştientizarea finalităţii temelor. Temele prea dificile determină atitudine de descurajare şi indiferenţă.  să educe la elevi voinţa şi atenţia. răspunzând unor deziderate şi anume:   să stimuleze capacităţile intelectuale. aflând cheia rezolvării din manual sau de la învăţător. este necesară selectarea atentă a temelor.   să constituie un mijloc de a-i deprinde pe elevi să muncească independent. Pentru a intra cât mai curând în dispoziţie de lucru. pentru fixarea acestora. ci mult mai simplu. formarea priceperilor şi deprinderilor. iar cele prea uşoare nu prezintă interes şi nu oferă satisfacţii.

. astfel încât să fie adevărate relaţiile”: Jocuri pentru recunoaşterea semnului (<. transfer). Având în vedere acestea.pe baza ipotezelor: capacitatea de adaptare a elevilor la procesul instruirii este în funcţie de ritmul biologic zilnic. >. În acest sens.. consider că la clasele mici jocurile didactice matematice constituie cel mai atractiv şi eficient mod ce se poate utiliza drept temă pentru acasă. Jocuri folosite în fixarea cunoştinţelor Fixarea cunoştinţelor este etapa lecţiei în care învăţătorul se poate convinge dacă elevii au perceput ceea ce era caracteristic în materialul prezentat şi dacă au înţeles corect esenţialul 56 . = ) astfel încât să fie adevărate relaţiile: Jocuri pentru consolidarea deprinderilor de calcul mintal oral şi scris şi dezvoltarea capacităţii de a găsi soluţii multiple de rezolvare pentru aceeaşi problemă.3. >.4. durata temelor la clasele I – IV trebuie să fie scurtă. Cercetările făcute şi igiena şcolară au dovedit că depăşirea pragului de rezistenţă a copiilor la efort prin activitatea şcolară. (Jocul: “Câte soluţii ai găsit?” şi “Găseşte cât mai multe soluţii” –Anexa 9) 3. extraşcolară şi volumul mare de teme conduce la supraîncărcarea elevilor. aplicându-se procedura cunoscută la o situaţie nouă. Problemele de ordin practic se rezolvă frecvent în acest mod (gândire analogă. asociere.prin analogie. Suprasolicitarea influenţează în mod nedorit asupra situaţiei şcolare a elevilor. = ) „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele (<. Jocuri folosite pentru recunoaşterea semnului operaţiei „Scrieţi în pătrăţel unul din semnele operaţiilor de adunare şi scădere.

o reluare aidoma a amănuntelor din materialul predat. Prin unele jocuri elevii îşi fixează expresiile numerice. fie fără acest ajutor. În alte jocuri copii au prilejul să compare numerele. Prin jocul didactic învăţătorul într-o formă interesantă şi plăcută stimulează interesul copiilor şi repetă cunoştinţele predate cu puţin înainte. jocul: „Câţi porumbei sunt?”). pe transformarea acestor cunoştinţe într-o achiziţie personală şi pe folosirea lor independentă. în funcţie de sarcina activităţii. Fixarea cunoştinţelor nu trebuie să constituie o repetare. fie cu ajutorul elevilor din clasă. se va proceda la îndepărtarea lor. Dacă se observă unele lacune în cunoştinţele elevilor.din cele explicate. să explice unele noţiuni. În unele jocuri didactice copiii au posibilitatea de a număra o anumită cantitate (de pildă jocul: „Cine ştie să numere mai departe?”). de a preciza locul fiecărui număr în şirul numeric (de exemplu. de forma pe care o îmbracă acţiunea jocului şi de materialul folosit de învăţător. pentru ca elevii să rămână cu noţiuni cât mai clare şi mai precise. formule. pe activizarea cunoştinţelor. Aplicarea în practică a noilor cunoştinţe îi ajută pe elevi să înţeleagă mai profund şi să-şi întipărească mai bine în minte toate problemele legate de acestea . adică nu trebuie să se transforme într-o repetare a predării. rezolvarea de probleme. jocul: „Spune a câta bilă lipseşte?”). Efectuarea diferitelor exerciţii. jocurile: „Cine are o mulţime la fel?”). de a stabili totalul obiectivelor numărate. Alteori li se cere să expună pe scurt esenţialul. În jocul didactic accentul cade pe perfecţionarea celor învăţate. efectuarea unor activităţi practice pe baza cunoştinţelor însuşite ajută pe elevi să-şi fixeze mai bine aceste cunoştinţe şi să-şi formeze priceperi şi deprinderi. să stabilească egalitatea sau inegalitatea dintre două mulţimi (de pildă. valoarea numărului (de exemplu. Jocul didactic constituie mijlocul principal de fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor. sau a raporta numărul la cantitatea corespunzătoare şi invers (de exemplu jocul: „Stop! Adu atâtea beţişoare câte arată cartonaşul!”). În cadrul fixării pot fi completate unele idei expuse în predare. Pentru repetarea verbală se va cere elevilor să răspundă la întrebări cu caracter sintetic şi se referă la probleme principale. ci să se limiteze numai la repetarea ideilor principale. legi. (Anexa 10) 57 . lămurindu-se ideile respective. Fixarea poate fi realizată în două feluri: prin repetarea verbală a problemelor esenţiale din tema tratată şi prin aplicarea noilor cunoştinţe în practică. Fixarea cunoştinţelor copiilor prin intermediul jocurilor didactice se realizează diferit.

sentimentele. Jocuri folosite în predarea noilor cunoştinţe Predarea de noi cunoştinţe constituie o etapă importantă în cadrul procesului instructiv – educativ. Pregătirea elevilor se face adesea prin lecturi. voinţa. îşi formează trăsăturile morale. O asemenea convorbire mai are rolul de a suscita interesul şi curiozitatea elevilor pentru însuşirea noilor cunoştinţe. convorbiri în care se apelează la cunoştinţele anterioare şi la experienţa de viaţă.3. Pentru înţelegerea temeinică a noilor cunoştinţe este necesar uneori ca în prealabil să fie actualizate cu discernământ cunoştinţele însuşite de elevi anterior. povestiri. Prin acest moment al lecţiei (sau lecţie) elevii îşi însuşesc cunoştinţele ştiinţifice despre realitatea înconjurătoare. 58 . Ea se poate realiza fie în cadrul lecţiilor combinate.5. îşi dezvoltă procesele de cunoaştere.3. Dacă cunoştinţele noi nu le continuă pe cele însuşite anterior. despre legături şi dependenţe cauzale dintre fenomene. O temă bine predată şi bine asimilată uşurează fixarea cunoştinţelor. atunci este necesar să se organizeze o convorbire introductivă care să-i ajute pe elevi să-şi lămurească unele noţiuni sau să-şi completeze noţiunile pe care le au deja în legătură cu tema respectivă. asigură executarea conştientă şi cu mai puţine dificultăţi a temelor pentru acasă. face posibilă verificarea cunoştinţelor într-un timp relativ scurt şi cu bune rezultate. fie prin lecţii de însuşire a cunoştinţelor noi. Înainte de comunicarea noilor cunoştinţe învăţătorul îi pregăteşte pe copii pentru ca aceştia să le asimileze în cât mai bune condiţii.

Interesul lor este mai viu stimulat prin participarea lor afectivă. să le formez deprinderi de lucru corecte şi rapide. de la cunoscut la necunoscut. stabilesc legăturile dintre fenomene. Modalităţi de lucru la clasa I În cadrul orelor de matematică am căutat încă de când copiii se află în clasa I. găsesc cauzele şi efectele. legi.În transmiterea cunoştinţelor noi se porneşte de la observarea unor obiecte şi fenomene. Luând în considerare faptul că tot ceea ce se face prin efort propriu este mai durabil. În unele cazuri se prezintă o parte din temă care este analizată cu ajutorul clasei. alteori de la expunerea verbală a materialului nou. Elevii reuşesc să deprindă şi să-şi însuşească noţiuni. apoi se trece la expunerea celui de-al doilea punct din plan. Mişcarea.3. interpretarea unor roluri transformă exerciţiile de calcul în acţiuni concrete. imaginaţia şi creativitatea. În munca la clasă am respectat principiile didactice: de la uşor la greu. Jocul didactic asigură prin structura sa o mai bună activizare a gândirii copiilor. atenţia şi gândirea logică. Metoda cea mai folosită în predarea noilor cunoştinţe este învăţarea prin descoperire. elevii stabilesc asemănări şi deosebiri între faptele prezentate. În alte cazuri se expune în întregime materialul nou. Pornind de la aceste principii şi de la faptul că în grădiniţă jocul a fost principalul mod de manifestare a copiilor. (Anexa 11) 3. în clasa I. sesizează ceea ce este principal şi ceea ce este secundar. Conduşi de întrebările cadrului didactic. caracterizări. Jocul didactic este unul din procedeele care fac ca exerciţiile să devină mai atractive. 59 . plăcute şi înlesnesc înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor. întrecerea. avându-se în vedere ca toţi elevii să urmărească cu atenţie şi să înţeleagă. de la demonstrarea unor experienţe. mai interesante pentru copii. Procedeul de joc trebuie subordonat procesului de învăţare. analiza materialului nou şi scoaterea generalizărilor este bine să se realizeze cu participarea activă a elevilor. definiţii. reguli. prin intermediul lui am căutat să dezvolt copiilor dragostea pentru exerciţiul aritmetic.6. să le impună o prelucrare creatoare a cunoştinţelor. să-i pun în situaţii care să le solicite imaginaţia.

Tot prin intermediul jocului am stabilit proprietăţile mulţimilor: mare – mic. Exemplu: Jocul „Cine ştie. Am căutat să organizez şi să pregătesc jocuri didactice atât pentru activitatea de predare cât şi pentru fixare. Noţiunea de mulţime am pregătit-o prin efectuarea unor jocuri. „Câte cercuri mari sunt?”. consolidare şi verificare. 3. diferite reprezentări şi jocuri didactice: „Jocul numerelor 0. Cu toate acestea în activitatea mea la clasă am continuat să folosesc jocul didactic în structura lecţiei ţinând cont de acţiunea formativă ce reiese din îmbinarea activităţii de învăţare şi joc. Pentru dezvoltarea mobilităţii proceselor de gândire.Jocul pentru copii este o activitate cât se poate de serioasă. 7. (Anexa 14) În vederea consolidării cunoştinţelor de ordonare şi comparare a numerelor naturale 0 – 20. Prin acest joc şi-au fixat cunoştinţe care vin în sprijinul număratului: „Câte căsuţe s-au format?”. 1. spirit de echipă şi de observaţie. 8. a deprinderilor de a opera cu simboluri. ca: „Vreau în căsuţa mea!” (Anexa 12). operaţii cu numere abstracte şi jocuri realizate cu ajutorul rigletelor. (Anexa 15) Modalităţi de lucru la clasa a II-a Având deprinderi de lucru deja formate. În activitatea mea la clasă am introdus jocul didactic în etapa predării. Noţiunea de număr am predat-o intuitiv folosind diverse materiale demonstrative. am folosit jocul „Uneşte şi colorează”. 9. reprezentări grafice cu mulţimi de obiecte. 6. 2. 10”. gros – subţire. Compunerea şi descompunerea numerelor am realizat-o parcurgând următoarele etape: activităţi concrete cu mulţimi de obiecte. 4. pe lângă alte procedee am folosit jocul „Câte sunt?” (Anexa 16) 60 . „Câte triunghiuri roşii sunt?”. scurt – lung – Jocul: „Cine are o mulţime la fel?”. 5. sarcinile de lucru ale elevilor în această clasă vor avea un grad de dificultate ceva mai sporit. Jocurile matematice au fost acelea care i-au ajutat pe elevi să se familiarizeze cu competiţia şi să câştige independenţă în muncă. sus – jos. scrie!” (Anexa 13) Pentru fixare şi deprinderea elevilor cu ordinea numerelor în şirul numerelor naturale am folosit jocul: „Învăţăm să numărăm!”. cu scopul de a explica în mod concret noţiunile noi.

solicită mai mult gândirea elevilor. Maria a mâncat 2 mere. să părăsească ipotezele respective când îşi dau seama că sunt greşite. perseverenţa şi spiritul de muncă în colectiv. (Anexa 20) Asemenea probleme obligă elevii să construiască ipoteze. (Anexa 18) Jocul: „Ce se poate întreba?” Este un joc folosit cu scopul de a dezvolta spiritul de inventivitate al elevilor.Cu scopul de a consolida deprinderea de rezolvare a exerciţiilor de scădere şi dezvoltarea gândirii logice am folosit jocul „Socoteşte cu atenţie!”(Anexa 17) Jocul: „Cine urcă scara mai repede?”-M-a ajutat să consolidez deprinderile de calcul cu cele 4 operaţii şi să dezvolt atenţia. să construiască alte ipoteze cu valoare operativă superioară faţă de primele până când ajung să rezolve corect problema dată. de a forma deprinderea de a stabili în mod exact raportul dintre diferite cantităţi. Am folosit de asemenea compunerea de probleme după o formulă cu litere. Câte mere au rămas?” Rezolvarea problemelor aritmetice în care enunţul nu comandă alegerea operaţiilor ce duc la găsirea soluţiei. Câte fructe sunt?” „Pe o farfurie sunt 10 mere. supleţea şi mobilitatea acesteia. 61 . să încerce soluţionarea pe baza acestor ipoteze. De exemplu: a + b = c sau a – b = c la care s-au compus probleme de forma: „Pe o farfurie sunt 4 mere şi 6 pere.

. disciplinei şi spiritului de ordine în desfăşurarea unei activităţi.3. jocul didactic este o formă accesibilă şi plăcută de învăţare activ-participativă.ordonarea. . Îmbinând distracţia. Prin folosirea jocurilor didactice în predarea matematicii la clasele primare se realizează şi importante sarcini formative ale procesului de învăţământ: ▫ antrenarea operaţiilor gândirii . în clasele primare. Studiul matematicii. moral şi fizic al copiilor. stimulând în acelaşi timp iniţiativa şi creativitatea elevilor. 62 . . Deoarece corespunde particularităţilor vârstei şcolare mici. fără a produce oboseală. inventivitatea. surpriza.compararea. iar competitivitatea angajează la efort toate capacităţile elevului. antrenantă. dezvoltând la elevi deprinderi de muncă independentă. interesantă. .generalizarea.analiza. prin joc se realizează obiectivele învăţării. creativitatea. ▫ dezvoltarea atenţiei. de mult antrenament. . acesta asigură o activitate complexă. plăcută.concretizarea. poate înviora lecţia şi ca urmare drumul spre deprinderi este mai sigur şi mai plăcut. . stimulează iniţiativa. urmăreşte să asigure cunoştinţe matematice de bază şi să formeze deprinderi de calcul. ▫ dezvoltarea spiritului imaginativ-creator şi de imaginaţie.Învăţăm jucându–ne la matematică”-clasele III-IV La vârsta şcolară mică. Pentru a ajunge la deprinderi intelectuale temeinice este nevoie de mult exerciţiu. flexibilitatea gândirii. Jocul didactic este o metodă activ-participativă.7. spiritul de cooperare. buna dispoziţie cu sarcina didactică la potenţialul intelectual.abstractizarea. jocul didactic cuprinde cele mai bogate valenţe formative. pune în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare.3. precizează şi verifică cunoştinţe. . . Poate să aducă varietate în exerciţiul matematic.sinteza. perseverenţă şi dârzenie în învingerea dificultăţilor.. De aceea. dar şi un mijloc prin care învăţătorul consolidează.clasificarea.

Jocurile didactice pot fi folosite în orice moment al lecţiei cu scopul de: . cu toată fiinţa lui la îndeplinirea obiectivului jocului. de a înţelege lumea. În joc copilul este un adevărat actor şi nu un simplu spectator. . schemele şi structurile mintale. de stimulare a resurselor sale intelectuale şi de dezvoltare a creativităţii.▫ formarea deprinderii de lucru corect şi rapid. Practica la catedră a dovedit că activitatea mintală a elevului solicitată în lecţii poate deveni interesantă.a familiariza elevii cu unele concepte matematice.. Jocul poate deveni cel mai bun mijloc de activizare al şcolarului mic. devin mai interesante. să facă bucurie părinţilor. precum şi împlinirea personalităţii şcolarului. jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activităţi psihice. Intelectul infantil se caracterizează printr-o deosebită receptivitate. Elevii învaţă să rezolve exerciţiile şi problemele şi apoi treptat. răbdarea. Jocurile sunt strategii euristice. îndrăzneala şi curajul. Învăţătorul va dirija procesul memorării.joacă de copii“. Copilul poate reţine cu multă uşurinţă o serie de date. care sprijină într-un mod fericit. iniţiativa.trebuie să înveţe“ să nu se neglijeze rolul plăcerii. fixarea şi formarea unor deprinderi matematice durabile. 63 . Lecţiile. Jocul didactic nu înseamnă o . în care copiii îşi manifestă isteţimea. Apare necesitatea de a-şi explica fenomenele. Dar până când şcolarul va ajunge să înţeleagă că .. bogate în materiale intuitive şi presărate cu jocuri didactice. de a stabili relaţii între cauze şi efecte. inventivitatea. Motivele exterioare (să fie lăudat. realizând în felul acesta o învăţare autentică. Este vârsta când se trece de la o gândire intuitivă la o gândire operativă. Copilul oboseşte repede şi de aceea este necesară introducerea jocurilor pentru ca perioadele care solicită atenţia să alterneze cu activitatea de înviorare. ▫ asigurarea însuşirii temeinice a cunoştinţelor. înţelegerea problemelor. accesibilă dacă este inclusă în joc. numere. Şcolarul mic manifestă multă curiozitate. să ia premii) vor fi dirijate treptat spre o motivaţie socială (necesitatea de a învăţa ca să se pregătească pentru viaţă). susţin efortul elevilor şi le menţin atenţia concentrată mai mult timp. al atracţiei spre studiu. el este o activitate serioasă. El participă. va urmări trecerea de la o memorare predominant mecanică la o memorare logică. Atenţia şi efortul copilului pot fi stimulate şi prin stabilirea unei motivaţii adecvate.a consolida cunoştinţele însuşite. Prin încărcătura sa afectivă.

Ce semne corespund?” 3  7 = 10 5555=1 9 1=8 3  7 = 21 8  8  8  8 = 65 93=3 Jocuri la care se foloseşte munca pe echipe: . ___ .a evalua cunoştinţele însuşite. ▫ 6 ori 6 şi cu 6 şi cu 2 legat de 6 . . 64 . Grupa a II-a cu copii dotaţi: ▫ 9 ori 4 şi cu 44 şi cu 3 legat de 4. Pentru dezvoltarea flexibilităţii gândirii: .... .Cât fac?” Grupa I cu copii subdotaţi: ▫ 3 ori 3 şi cu 3 şi cu 2 legat de 3.Care sunt vecinii” 38 91 ___ ___ 40 71 ___. Jocurile realizate prin muncă independentă permit formarea unei imagini clare asupra lacunelor elevilor s-au a progreselor înregistrate. __.. „Completează şirul” 2 1 ___ ___ 4 3 7 60 6 7 ___ ___ __ __ __ __ 36 89 __ __ ___ ___ __. ▫ 6 ori 6 şi cu 46 minus 36 şi cu 3 legat de 6.. ajutând astfel preîntâmpinarea rămânerii în urmă şi stimularea unor aptitudini. . stimulează forţele colective în vederea obţinerii unui loc mai bun în clasamentul echipelor.Cine găseşte mai repede câturile corecte“ 72 : 8 ____________ 7 9 8 35 : 7 ____________ 5 4 8 36 : 4 _______________ 6 9 4 Întrecerea pe grupe sprijină colaborarea între elevi. Unele jocuri oferă posibilitatea tratării diferenţiate a elevilor.a cultiva unele calităţi ale gândirii.

12 . contribuie la dezvoltarea atenţiei. Un capitol atractiv pentru elevi. care dau senzaţia că sunt jocuri.Unele jocuri pot evidenţia mai bine valoarea practică a cunoştinţelor de matematică. În desfăşurarea acestei activităţi a fost respectat principiul cooperării. câştigă". interesante. Concursuri se pot organiza şi-n grupe de câte 4 elevi sub forma jocului „Cursa-n patru". nu atât prin rezolvarea ce o cere. dezvoltă la elevi spiritul de inventivitate şi contribuie la formarea deprinderii de a stabili corect raportul dintre datele problemei enunţate.4): 12 + 4 =. în scris (pe tablă sau pe fişe) rezolvarea sarcinii didactice într-un timp stabilit. 12 x 4 =. Elevii au ca sarcină să formuleze cât mai multe întrebări posibile. un număr din caseta gri şi un număr din caseta albă şi să afle produsul lor. 65 . jocuri care contribuie şi la formarea deprinderii de a opera cu tehnicile de calcul învăţate. sau 12 + 4:4-4x12 = La clasa a III-a. acela de a face cumpărături. Acesta. Sunt indicate câte o pereche de numere pentru fiecare echipă. Jocul „Ce se poate întreba?".. dacă sunt presărate cu momente. plăcute. imaginaţiei şi creativităţii elevilor. adresează o întrebare ce solicită calcul mintal unui coleg ales de el. Câştigător va fi cel care a creat şi a rezolvat corect cele mai multe exerciţii şi va primi Diploma micului matematician. elevii s-au angajat în activitatea de tipul „Ajută-ţi echipa să câştige!". Şcolarul mic manifestă mereu dorinţe atractive. deşi mai dificil. „Rezolvă şi dă mai departe!". dacă răspunde corect creează un exerciţiu şi cere rezultatul altui coleg. la „Înmulţirea numerelor naturale".4 =. Jocurile organizate sub formă de concurs. De exemplu (12. cu toate că aceste activităţi solicită mult mai mult atenţia.ascuns“ în care sunt date numerele. Exemplific: „Jocul în lanţ". Membrii ei folosesc semnele operaţiilor învăţate şi calculează repede şi corect. cu care urmează să opereze elevii îl constituie problemele de perspicacitate. 12 : 4 =. La semnalul dat se începe. Prin jocurile . Elevii au avut ca sarcină să aleagă din figura dată. gen „Cine ştie. Echipa câştigătoare rezolvă corect cele mai multe exerciţii în timpul stabilit..La librărie“ elevii efectuează operaţii matematice subordonate unui scop practic. Oral: elevul numit de conducător. . cât mai ales prin felul .La magazin“. gândirea şi imaginaţia. Astfel de jocuri oferă şi posibilitatea exersării elevilor într-o atitudine civilizată..

mai ales... să analizeze. încurajând comunicarea şi s-a realizat un tip de învăţare prin care copiii învaţă unul de la altul... la stimularea încrederii în propriile forţe.Am observat că: în cadrul fiecărei echipe elevii au cooperat. reprezentărilor în imagini...... copilul învaţă să perceapă. b=3) 7+7+4→(a = b =7) 5+9+4→(a= 5.. Valoarea jocului didactic matematic este subliniată.. se realizează trecerea de la reproducerea imitativă la combinarea participarea şi a anihilat teama de eşec. s-a creat o atmosferă ce a stimulat cooperarea a stimulat interacţiunile din echipă.... Elevul deprinde tehnica unor răspunsuri prompte şi complete Prin joc. Folosind comutativitatea adunării pot găsi şi restul soluţiilor. să sintetizeze. b=8) 11+3+4→(a=11. să observe.. să compare. cooperarea ajută mai bine la conturarea unei imagini pozitive de cooperarea încurajează învăţarea mai mult decât competiţia...... Prin jocul „Găseşte soluţia!".......... favorizează dezvoltarea aptitudinilor imaginative. b=6) .. sub aspectul contribuţiei lui la dezvoltarea intelectuală (prin joc... b=9) 8+6+4→(a= 8.... socializarea... să denumească. activitatea matematică devine un mijloc de educaţie intelectuală pentru că: • • • se face trecerea de la acţiunea practică spre cea mintală........ b=4) 6+8+4→(a= 6... 66 ... în cadrul echipei. elevii observă valorile pe care le pot lua literele a + b + 4 = 18... 10+4+4→(a=10. să generalizeze). sine.

Schema grafică reprezintă o expresie abstractă care are un caracter intuitiv. Elevii au avut ca sarcină să completeze figurile. exerciţiul dat pentru consolidarea cunoştinţelor despre înmulţirea numerelor. Ce putem afla? Se pot formula întrebările: Câte creioane au cei doi copii? Cine are mai multe şi cu cât? Cine are mai puţine şi cu cât? Cu câte creioane rămâne Dan? Aceste întrebări. Formarea la elevi a priceperii de a opera cu schemele grafice în rezolvarea problemelor de matematică este suportul înţelegerii problemei. Prin formularea întrebării problemei. copilul are impresia că se joacă. 67 . De exemplu: Dan are 9 creioane. „Ce pot întreba?" Se porneşte de la cele mai simple probleme. Folosind schema grafică. a fost transformat în jocul didactic „Observă schema şi rezolvă problema!". Sunt situaţii când sarcina jocului cere rezolvarea unei aplicaţii practice pe baza cunoştinţelor pe care le posedă elevul: • calcularea restului („La cumpărături"). în manualul de matematică (Editura Petrion). întrebări parţiale. pot fi „paşi" ce conduc spre soluţia şi întrebarea finală a problemei. La clasa a III-a. elevii rezolvă sarcina didactică a jocurilor „Formuleazămi întrebarea!". îl atrage şi constituie un pas în pătrunderea în esenţa problemei. din care dă Anei 2.Compunerea de probleme duce la exersarea gândirii creatoare a elevilor. să compună probleme şi să le rezolve: Jocul didactic matematic redă caracterul practic-aplicativ al informaţiilor matematicii.

Fiecare joc.Cine a găsit mai multe pătrate. sume de bani.. figurine.. tu ce zici?"). 2. dirijate. dreptunghiuri. Cunoaşterea şi conştientizarea numeraţiei şi operaţiilor matematice. la şcolarul mic s-a realizat pornind de la operarea acţionară cu obiecte concrete. interiorizarea operaţiilor logice ca rezultat al acţiunilor obiectuale nemijlocite.. 68 . „Continuă" (elevii găsesc regula pentru a completa) Corectează" (elevii găsesc regula pentru a completa) VI – IV = IX R: VI + IV = X Valoarea formativă a jocului logic reiese din modul cum acţionează asupra capacităţii de învăţare a copiilor prin sarcinile didactice stabilite şi se poate concretiza în: • • • • • participarea activă şi conştientă a copilului în rezolvarea sarcinii. a masei unui corp prin „cântărire" în mână şi verificarea prin măsurători reale („Eu cred că are . În vederea optimizării însuşirii corecte şi conştiente a numeraţiei.. Elevii au utilizat truse individuale cu cifrele pe cartonaşe scrise pe o faţă. operarea cu structuri logice. triunghiuri?” 3. . „Reconstituiri" (elevii trebuie să asambleze diferite fragmente de forme geometrice pentru a obţine un pătrat). Elevii participă şi la jocurile cu conţinut geometric: 1.• aproximarea lungimii unor obiecte. iar pe cealaltă faţă. Pentru a verifica însuşirea corectă a corespondenţei dintre cantitate şi cardinalul numărului le cerem să ridice cartonaşul cu acţiune. implicate în stimularea intelectuală a copiilor. • operaţii cu obiecte concrete. distanţe parcurse etc. „din ochi". capacitatea unui vas. acţiunea copilului asupra obiectelor în lumina unor principii logice. poate fi considerat un util exerciţiu de gimnastică a minţii.

împărţire) conduc spre 24 : 4 + 40 : 2 • perfecţionarea deprinderii de calcul atunci când elevul dă răspunsul corect. Jocul didactic aduce varietate în exerciţiul matematic. Pe tablă sunt scrise perechile de numere: fără ezitare. iar sub fiecare cerc. „Învăţăm să numărăm". rapid. sub fiecare măr se desenează câte un cerc. 33. Se foloseşte numărătoarea cu bile pentru jumătatea lui 40 sau reprezentarea grafică pentru 24. se parcurg etapele formării unei deprinderi: • elevii sunt familiarizaţi cu conţinutul prin instrucţia verbala şi demonstrarea de către conducătorul jocului („Ce număr obţin dacă adun sfertul lui 24 cu jumătatea lui 40?"). câte o linie. „Jetoane aranjate". Învăţătorul aşează pe catedră 4 mere. şi voi". 45. în caiete.cifra corespunzătoare unui număr. Pentru consolidarea şi fixarea deprinderilor de numărat. Galperin). este deprins să înveţe matematica gândind. În vederea consolidării şi verificării deprinderilor de calcul se foloseşte şi jocul didactic matematic „Ce pereche este mai mare?". uşurând calea spre formarea deprinderilor. • • învăţarea analitică în unităţi mai mici (aflarea sfertului şi a jumătăţii) organizarea şi sistematizarea exerciţiilor rezultate (adunare. Elevii au rezolvat exerciţii de adunare şi de selectat suma cea mai mare. dezvoltarea spiritului de observaţie. tot atâtea mere câte mere sunt pe masă. 39. în acest sens copiii pot fi implicaţi în jocuri didactice ca: „Unu la unu". a memoriei vizuale se utilizează jocurile „Ce numere lipsesc?". cere elevilor să scoată din trusă tot atâtea figurine câte mere văd pe catedră. Drumul de la concret la abstract este parcurs prin jocul „Şi eu. sintetizare şi automatizare (scrierea în lanţ a operaţiilor): 29 şi 2 15 şi 30 17 şi 16 8 şi 31 0 şi 42 R: 49. tot atâtea cercuri. 65. Folosind jocul „Ce număr obţin?". apoi câte un punct. „De câte ori ai grupat?". 42 69 . I. Elevii descoperă că sunt 4 puncte pentru că au tot atâtea linii. Se desenează conturul a tot atâtea mere pe tablă. utilizând „Jocul numerelor". Punctul de plecare în formarea unor operaţii mintale la şcolarul mic îl constituie acţiunea externă cu obiecte concrete (după P.

autocontrolului. Aprecierea răspunsurilor se face cu participarea clasei. Răspunsurile scrise pe fişe sunt confruntate cu cele de pe tablă (au fost acoperite în timpul lucrului). bilete cu exerciţii ce conţin greşeli. În desfăşurarea acestui joc. afectivă şi practică. în perechi sau în echipă) ce indică sarcinile jocurilor matematice prezentate la panoul din clasă sub genericul „Prin jocuri didactice. fiecare copil este animat de dorinţa de a rezolva cât mai repede şi corect exerciţiile 70 . Exemplu: Elevii pot lucra (individual. implicând trei dimensiuni: cognitivă. învăţăm!"(Anexa 21) Jocurile didactice au o valoare formativă ce rezultă din faptul că în cadrul lor se exersează calităţile atenţiei. sociabilităţii. rezolvăm şi ne verificăm". gândirii. luând în calcul ceea ce au făcut. Elementul cognitiv se împleteşte cu cel distractiv şi emotiv. Iau ca exemplu jocul „Cine rezolvă mai repede?". în apreciere se acordă câte 1 punct pentru utilizarea unei operaţii. cu elementul de aşteptare şi de surpriză. precum şi a altor calităţi de voinţă şi trăsături de caracter. spiritului de independenţă.Ca material didactic se pot folosi trăistuţe cu scrisori. scriind numerele care lipsesc (Anexa 23) Elevii pot formula ei înşişi titlurile pentru joc. Deprinderea de a compune exerciţii folosind operaţiile învăţate şi rezultatul dat se poate exersa prin jocul „Cum se poate obţine?". subordonarea intereselor individuale celor colective. Aşa se explică alegerea titlului jocului prezentat „Noi gândim. Alternarea dintre solicitare şi recreare face ca jocul didactic matematic să devină un mijloc de deconectare pentru copil. Jocurile didactice matematice sunt un mijloc eficient pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine. Formativul se realizează prin intermediul informativului. voinţei. disciplinei conştiente. perseverenţei.Se stabileşte un timp de lucru. Utilizând conceptele specifice matematicii şcolarii clasei a III-a se angajează în aritmogrife.

copilul este nevoit să se stăpânească. Jocul „Haideţi la întrecere!". etc. îi învăţăm să capete încredere în forţele proprii. Pornind de la ideea că jocul este un prilej de cunoaştere a copilului. găsirea de soluţii inedite. Jocul didactic matematic este un prilej de depistarea şi dezvoltarea aptitudinilor speciale. constau în: perceperea corectă şi fără dificultate a datelor şi relaţiilor matematice. Pentru a nu fi depunctat. are ca scop dezvoltarea atenţiei şi a gândirii logice. să fie organizat şi disciplinat. În felul acesta fiecare copil învaţă să-şi autoregleze activitatea. prezint câteva repere urmărite studiind elevul B. formarea deprinderii de a rezolva corect exerciţii. înţelegerea şi utilizarea simbolurilor matematice cu uşurinţă. pe fişe. înlăturăm lacunele din pregătire. Prin jocurile didactico-matematice deprindem elevii să se autoaprecieze. Primii muguri ai aptitudinilor matematice. a creioanelor colorate pentru scrierea exerciţiilor la tablă. Cultivarea simţului estetic (a înclinaţiei spre frumos) este un obiectiv al educaţiei estetice care se realizează şi prin intermediul folosirii jocului didactic la şcolarii mici (prin folosirea cretei colorate. Sunt jocuri didactice care ajută la dezvoltarea spiritului de independenţă („Labirint matematic". „Rebus matematic" etc. îi ajutăm să se cunoască unii pe alţii. formarea si cultivarea simţului estetic. generalizări rapide a unor reguli. îi ajutăm să depăşească posibilele obstacole. Şi prin jocurile matematice cunoaştem capacităţile fiecărui elev.indicate. în caiete. să rezolve repede şi corect exerciţiile. „Lanţul". aranjarea diferitelor forme utilizate în joc. „Robotul socoteşte". să aprecieze pe coechipieri just.). Regula cere ca toţi copiii să-nceapă jocul în acelaşi timp şi să respecte indicaţiile date de conducător. scheme de acţiune matematică.).. rezolvarea cu uşurinţă şi-n timp record a sarcinilor. P. să se autocunoască. în compunerea de probleme. mobilitate în efectuarea operaţiilor matematice. din clasa a III-a: 71 .

creativitate: inventiv. Foarte bună X 3. priceperea de a sistematiza. Foarte sârguincios . de a stabili legături. neglijent. Vocabular bogat. Memoria. improvizează răspunsurile. exprimare greoaie Exprimare săracă. Procese intelectuale şi stilul de muncă: 1. Nivel de inteligenţă Foarte inteligent X 2. a) b) lucrează: sistematic inegal . incorectă 4. cu manifestări de creativitate. II.alternează cu perioade de delăsare. capacitate de înţelegere. Cum lucrează. Limbajul.I. . sârguinţa (hărnicia). Nivelul de inteligenţă al elevului: putere de judecată. de a desprinde esenţialul. exprimare frumoasă X Inteligent Mijlociu Mai scăzut Bună Suficient dezvoltată | Slabă Exprimare uşoară şi corectă Vocabular redus. Sârguincios Puţin sârguincios Deloc sârguincios X c) independenţă.nu manifestă deloc iniţiativă şi independenţă. . Conduita în timpul jocului 72  organizat.lucrează stereotip.ocazional are iniţiativă. stil de muncă. manifestă independenţă .

vioi. . 1.1. participă activ. IV. sociabil. . .manifestă interes inegal. b) .disciplinat numai în condiţiile de supraveghere directă. fluctuant.mai mult retras.  disciplinat. egoist.închis. reţinut.inactiv. rezervat.preocupat mai mult de sine. 1.liniştit.impulsiv. . este receptiv la observaţii şi îndreptări.se lasă greu antrenat. Activitatea şi conduita elevului în colectiv în timpul jocului. lent. autoritar. bun organizator şi animator al colectivului. energic. atrage şi pe alţii în abateri. .extravertit  deschis.lucrează numai din obligaţie. 73 . lucrează fără iniţiativă. Cum participă la viaţa colectivului: . nestăpânit. sensibil la problemele celorlalţi. Disciplina în timpul jocului. participă numai când este direct solicitat. .rezistenţă redusă la efort. individualizat. . numai observaţiile repetate îl aduc la ordine. 2.Firea şi temperamentul elevului: a) introvertit . nereceptiv la cerinţele jocului. Cum este privit de partenerii de joc: bun coleg. puţin sociabil. comunicativ. . uşor adaptabil. Interesul. izolat. 2. III. .indisciplinat.Trăsături de personalitate. participarea la joc. .

c) dispoziţia afectivă generală  vesel. uneori nepăsător. fără reacţii dezadaptative.modestie. Ca metodă activă de însuşire şi consolidare a cunoştinţelor.hiperemotiv.visător. Succesul obţinut de copil îi creează motivaţia necesară în activitatea de învăţare. Învăţătorul formulează sarcini care să răspundă particularităţilor individuale ale fiecărui elev din clasă. organizarea şi desfăşurarea activităţilor din ciclul primar. optimist. prin jocul matematic. . . emoţiile îi dezorganizează performanţele. 2. . Antrenarea fiecărui elev în rezolvarea sarcinii didactice a jocului matematic este asigurată numai atunci când învăţătorul îşi cunoaşte bine elevii pentru a-i încuraja pe fiecare. Prin antrenarea proceselor intelectuale ale fiecărui elev se imprimă. stimulând în acest mod dezvoltarea elevului. 3. excesiv de timid.onestitate. pentru proiectarea.Trăsături dominante de caracter a) pozitive: . . aflat în fază incipientă. calm. echilibrat. se respectă principiul individualizării.controlat. b) negative: .Echilibrul emotiv . uneori deprimat cu o umbră de melancolie. . . un pronunţat caracter activ şi formativ. înclinat spre meditaţie. jocul didactic matematic completează pregătirea elevilor şi sporeşte interesul acestora pentru studiu.mai mult trist. În condiţiile unei clase eterogene. acţiunii de învăţare.emotiv. după nevoi şi posibilităţi.opuse celor menţionate mai sus.hotărâre. singurătate. Fiecare elev va evolua potrivit ritmului şi posibilităţilor sale fizice şi psihice. spirit critic şi autocritic. Jocul matematic este un prilej de a-1 motiva intrinsec pe elevul care devine interesat de 74 . stăpânit.

caută regula pentru a putea continua. elevii descoperă regula de aflare a necunoscutei şi o scriu folosind simbolurile: S = T1 + T2 T 1 = S . în cazul în care nu reuşeşte. angajarea în rezolvarea sarcinilor didactice din revistele „Matematică aplicată Cangurul". Asociată cu explorarea este investigarea (manifestarea nevoii de studiere minuţioasă a unei anumite sarcini didactice pentru a descoperi ceva) în jocul matematic „Descoperă regula şi continuă". Elevii sunt solicitaţi să completeze tabelul. apoi să reprezinte grafic rezultatele: Calificativul Număr elevi I 1 S 2 B 7 FB 8 75 . şcolarul mic se angajează în explorare (manifestarea nevoii de căutare şi dobândire de noi cunoştinţe pentru a lămuri o situaţie problemă). Prin intermediul jocului matematic. dar în mică măsură pentru ca intensitatea investigării să nu scadă prea mult. intervine învăţătorul. Consider că activitatea de explorare nu trebuie făcută pe exerciţiu-joc de acelaşi tip cu precedentul deoarece scade valoarea formativă a acestuia. S-a observat că în ciclul primar se manifestă o explorare spontană (elevii foarte buni caută în multe direcţii. În jocul „Găseşte-1 pe al III-lea!" formularea poate fi de genul: 10 = x + 5 după ce s-a lucrat 2 + x = 7. manifestată prin acţiuni selectate şi orientate spre rezolvarea sarcinilor cu conţinut matematic de către ceilalţi elevi. sub forma unor jocuri matematice. După o evaluare la matematică.matematică.T2 T2 = S – T1 Explorarea este privită ca o metodă de învăţare ce asigură trăinicie cunoştinţelor. fiecare elev cu calificativul obţinut. s-au prezentat rezultatele elevilor într-un tabel nominal. din culegerile de jocuri publicate. prin manifestarea curiozităţii. elevul studiază cu atenţie numerele date. După astfel de căutări. prin încercări şi erori să găsească rezultatul) şi o explorare organizată.

în jocurile matematice „Compară-le!". a unei mărimi.. • exerciţiu-joc de estimare a rezultatului unei operaţii cu numere folosind rotunjiri la sute sau zeci ale numerelor date („Cred că rezultatul este . S-au făcut interpretări de genul: • • S.". şcolarii mici realizează acţiunea de comparare (stabilirea asemănărilor şi deosebirilor)."). împărţire („Este .. exerciţiu-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operaţiilor mentale de adunare.. • • jocuri de estimare a numărului obiectelor din mediul cotidian („Cred că are.. Ca activităţi de învăţare se folosesc: • exerciţii-joc de estimare a distanţelor cu ajutorul pasului „Sunt cam ... La clasele I . Din exemplele date reiese caracterul practic aplicativ al matematicii1 folosindu-se exerciţii-joc şi jocuri didactice cu valenţe formative deosebite...". înseamnă că realizează măsurarea acelei mărimi. elevul raportează o mărime la o unitate de măsură dată. a unor obiecte.IV. programa prevede noţiunea de estimare {evaluarea cu aproximaţie a unei mărimi. „Are cam ... înmulţire..Fiecare coloană dreptunghiulară reprezintă o mulţime de elevi care au acelaşi calificativ." În situaţia în care. exerciţii-joc de măsurare a capacităţii şi masei unor obiecte."). scădere. Pentru acest lucru se utilizează: • • • exerciţii-joc de măsurare cu unităţi nestandardizate şi standardizate... „Se deosebesc prin . exerciţii-joc de măsurare a duratei. „Se aseamănă prin .."). Aproximarea se caracterizează prin manifestarea nevoii de a stabili valoarea apropiată a unui număr. numărul elevilor cu FB este dublul celor cu B.". numărul elevilor cu B şi FB este semnificativ mai mare decât numărul celor cu I şi 76 . Cu mărimile de acelaşi fel. valori pe baza unor date incomplete).

• formulări de predicţii bazate pe experienţe. utilizarea expresiilor: cel mult. compararea duratelor unor activităţi. iar valoarea sa formativă răspunde cerinţelor actuale. generată de trebuinţe. • transpunerea unor enunţuri simple din limbaj matematic simbolic în limbaj cotidian şi invers. nu în situaţii diverse. a componentelor intelectuale. prin jocul matematic. etc. accentul cade pe formarea şi dezvoltarea capacităţilor mintale şi atitudinilor în baza unei cantităţi de informaţie mai redusă. completarea şi prelucrarea unor date culese din diverse domenii. sau. Rolul învăţătorului în pregătirea. Formarea competenţelor de bază este o ocazie de a-i pregăti pe elevi pentru a se descurca în împrejurări neprevăzute de manuale prin conexiuni şi structurări de informaţii. conducerea şi îndrumarea jocului didactic matematic „Dascălul adevărat este făclia care se stinge luminând” (Ion Drăgan) 77 . elevii sunt invitaţi să observe reprezentarea obţinută în urma sondajului făcut pentru a se stabili ce teme preferă pentru lectura suplimentară şi să completeze propoziţiile alăturate în jocul „De-a fracţia". Utilizarea jocurilor didactice matematice presupune o antrenare plenară a personalităţii elevilor.4. cel puţin. experienţa la clasă ne învaţă că jocul didactic satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului. • simularea efectuării unor operaţiuni bancare. constatărilor. La clasa a IV-a. dorinţe. 3. afective şi volitive. tendinţe specifice şcolarului mic. evenimente. Materialele de specialitate. Ca activităţi de învăţare.Abordarea interdisciplinară a matematicii conduce la diminuarea supraîncărcării elevilor. formularea de probleme folosind datele culese în urma măsurătorilor. în viziune interdisciplinară se folosesc: • • • • ordonarea cronologică a unor date. a operatorilor logici: şi.

de către învăţător cu răbdare. Reuşita jocului didactic este condiţionată de proiectarea. spirit inventiv. 78 . Instruirea în spiritul jocului este o orientare metodologică importantă. pregătirea. tact. conducerea şi îndrumarea pedagogică de calitate a acestuia. Jocul didactic poate fi implicat în elaborarea strategiilor instruirii organizate la şcolarul mic. jocurile didactice pot conduce la obţinerea unor bune rezultate în însuşirea noţiunilor la matematică.Jocul fiind o activitate importantă în evoluţia psihică a copilului. Practica demonstrează că în şcoala primară jocul nu poate fi în afara preocupărilor învăţătorului de a se perfecţiona sub aspect metodologic. indicaţii. ci ca o modalitate ingenioasă de stimulare a activităţii de învăţare. Sintagma „măiestrie pedagogică" încorporează în ea şi ceea ce înseamnă promovarea spiritului jocului în procesul instruirii. Eficienţa jocului didactic matematic depinde de felul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent. fără a stingheri spontaneitatea şi a frâna iniţiativa în acţiune a copilului. aprecieri. În utilizarea jocurilor didactice cu conţinut matematic se va ţine seama de particularităţile de vârstă ale elevilor. nu se va trece la un conţinut nou. Învăţătorului i se cere o bună pregătire psio-pedagogică. organizarea şi desfăşurarea lui metodică sub directa conducere şi îndrumare a învăţătorului. se impune ca sarcină de prim ordin. se activizează motivaţia intrinsecă. de cunoştinţele existente. interesul. în jurul căreia gravitează întreaga teorie a instruirii de tip şcolar. de priceperea şi de spiritul de creativitate reflectate în materialul didactic folosit. dacă vechiul conţinut nu este însuşit temeinic. Astfel. Dacă şcolarii mici sunt puşi în situaţia de a rezolva anumite sarcini didactice în spiritul jocului. Numai printr-o bună organizare. ştiinţifică şi metodică. explicaţii. Pentru o abordare cât mai completă şi cât mai convingătoare a instruirii şcolarilor mici în spiritul jocului se înţelege că acesta trebuie să-şi găsească aplicabilitate în lecţii. pentru a-1 ajuta să eficientizeze lecţia prin alegerea celor mai adecvate metode. plăcerea. de felul în care ştie să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebări şi răspunsuri. Cel mai important lucru este acela de a crea o atmosferă de joc pentru buna desfăşurare a demersului didactic în aşa măsură încât atunci când elevii aud clopoţelul să le pară rău că s-a terminat lecţia. jocul nu apare ca o joacă. prin dozarea efortului în funcţie de vârstă.

stabilirea modului în care se vor fructifica rezultatele. respectarea momentelor jocului didactic. identificarea obiectivelor (în ce scop voi face?) selectarea conţinuturilor (Ce voi face?) analiza resurselor (Cu ce voi face?) stabilirea sarcinilor de învăţare (Cum voi face?) stabilirea instrumentelor de evaluare (Cât s-a realizat?) variante de joc). alegerea unei strategii de conducere potrivită. 79 . atitudini etc. M. p. organizarea judicioasă a acestuia. pregătirea materialului didactic (confecţionarea sau procurarea lui). stimularea elevilor în vederea participării active la joc. introducerea altor controlul rezolvării sarcinilor şi evaluarea finală. 97. asigurarea unei atmosfere prielnice pentru joc. 5. 3. 1 Neagu.Se poate spune că o activitate matematică în care se foloseşte jocul didactic devine ca o situaţie problemă. aptitudini. C. cit. Resursele educaţionale se referă la: • • resurse materiale (material didactic. varietatea elementelor de joc (complicarea jocului. respectarea ritmului jocului.. potrivirea momentului când trebuie folosit. 2. pregătirea jocului didactic. iar rezolvarea ei se găseşte în pregătirea minuţioasă a activităţii: alegerea jocului didactic potrivit.). mijloace de învăţământ etc. Petrovici. Op. Pregătirea jocului didactic presupune: O bună proiectare a jocului trebuie să ţină seama de: Obiectivele operaţionale oferă posibilitatea alegerii corecte a conţinutului jocului şi solicitării precise a capacităţilor de învăţare necesare atingerii lor. a materialului corespunzător. a structurii sale. resurse psihologice (disponibilităţile elevului): capacităţi intelectuale. elaborarea proiectului jocului didactic. 4. Pentru buna desfăşurare a jocului se au în vedere cerinţele1: • • • • • • • • • • • 1. studierea atentă a conţinutului acestuia.

fie printr-o descriere deschisă cu efect motivator.). prezentarea conţinutului jocului (principiul succesiunii şi al curiozitatea copilului. O altă cerinţă pentru buna desfăşurare a jocului o constituie respectarea momentelor jocului didactic: 1. urmărite şi pe modul de mânuire corectă a acestuia . se desfăşoară într-un anumit ritm pentru că timpul este limitat. fixarea regulilor (când acţiunea este mai complexă sau când elevii au o executarea jocului începe la semnalul conducătorului jocului. 6. elevii cooperează (în grup. anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor (cât mai sintetic: Astăzi vom prezentarea materialului didactic (cât mai explicit. El constă în .. introducerea în joc (se face în funcţie de tema jocului.. să trezească interesul). asupra realizării cu succes a scopului propus şi necesită o serie de măsuri: • • • împărţirea elevilor în funcţie de acţiunea jocului. explicarea jocului . este stimulată iniţiativa.frumos colorat. povestire. capacitate mai redusă de înţelegere).Organizarea jocului didactic are o influenţă favorabilă asupra ritmului de desfăşurare a acestuia.. fie prin expunere.moment cheie în desfăşurarea ce vizează: înţelegerea sarcinii (sarcina să fie accesibilă. se menţine atmosfera de joc. • 5. 2. pereche) sau lucrează independent. reaşezarea mobilierului în vederea rezolvării optime a sarcinii. ghicitori cu privire la titlul jocului sau la materialul folosit. 3. 80 . distribuirea materialului necesar desfăşurării jocului (de regulă. echipă. cu elemente clare şi uşor de recunoscut). la începutul activităţii de joc pentru a facilita înţelegerea explicaţiilor învăţătorului referitoare la desfăşurarea jocului). atractivă. să incite precizarea regulilor jocului.. 4. inventivitatea elevilor. • • • gradării). evitându-se monotonia. • • • • precizarea sarcinilor conducătorului de joc. sau prin prezentarea materialului ori enunţând direct titlul jocului). axat pe obiectivele organiza jocul. atrăgător.

Ilustrez succesiunea momentelor şi modul de desfăşurare a jocului „Să adunăm": 1. 8. • se poartă discuţia: .să adunăm numere. 7.sarcina didactică: adunaţi numerele de aceeaşi culoare şi găsiţi suma lor printre numerele date.introducerea de noi variante sau a unor materiale noi. Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot interveni elemente noi de genul: • • • • • autoconducera jocului (ei organizează). desemnează câştigătorii). autocorectarea sau corectarea în grup. cum s-au executat sarcinile primite. încheierea jocului (învăţătorul formulează concluzii şi aprecieri cu privire la modul în care s-a desfăşurat jocul.• se urmăreşte comportarea elevilor. complicarea jocului . Învăţătorul trebuie să cunoască nivelul de pregătire al copiilor. 81 adunate. rezolvă sarcinile jocului. 4.Ce operaţii cunoaşteţi? .Care este semnul adunării? . Anunţarea titlului şi a activităţilor • Se scrie pe tablă titlul jocului şi se anunţă obiectivele: .cel care găseşte primul rezultatul corect este conducătorul jocului.să găsim suma potrivită 3.o planşă cu numerele ce trebuie Explicarea jocului . . Învăţătorul oferă libertate copiilor în timpul jocului pentru a spori rolul formativ pe care acesta îl deţine în diferitele moduri de desfăşurare a unei lecţii de matematică. ce comportament au avut copiii. se pot introduce materiale noi. . . Prezentarea materialului didactic . sarcina didactică este complicată. materialul didactic este schimbat între ei. să dea dovadă de capacitate empatică pentru a putea organiza şi desfăşura activităţi ludice cu succes.Ce operaţie se potriveşte sintagmei „cu atât mai mult"? 2. Introducere în joc. să ţină cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora. modul în care respectă regulile. în ce măsură s-au respectat regulile jocului. face recomandări individuale sau colective.

. Rolul învăţătorului este acela de a contribui la orientarea şi coordonarea jocului.5. Executarea .o îndrumare din exterior prin menţinerea relaţiei educator educat. sunt observaţi. este desemnat conducătorul după prima sumă corectă. corectaţi. la joc. Modalităţile de îndrumare a jocului pot fi clasificate în funcţie de poziţia învăţătorului faţă de joc: . de destindere. Jocul se poate complica prin rezolvarea sarcinii: scrie rezultatele obţinute în ordine descrescătoare: . evaluaţi. elevii lucrează independent. iar copilul asimilează sugestia adultului cu 15 22 40 4 27 74 31 35 2 12 35 11 3 0 40 99 82 .elevii lucrează în perechi. Încheierea jocului Sunt evidenţiaţi şi recompensaţi câştigătorii. dă semnalul noul conducător. îndrumaţi.începe la semnalul dat de învăţător. deoarece rezultatele adunărilor date spre efectuare pot fi găsite de mai mulţi elevi ai clasei.o îndrumare din interiorul jocului .învăţătorul este participant direct uşurinţă. când satisfac nevoile spirituale de cunoaştere. când sunt bine pregătite şi îndrumate sistematic. Se fac aprecieri asupra comportamentului elevilor în timpul lucrului şi se fac recomandări individuale şi colective. 6. Practica demonstrează că diferite forme de activitate educativă dobândesc eficienţa maximă atunci când corespund posibilităţilor reale ale copiilor. de a ajuta copiii să-şi clarifice scopul şi rolul urmărit. Pentru a antrena în joc cât mai mulţi elevi se va da suficient timp de gândire şi vor fi întrebaţi mereu alţi elevi.

În munca de îndrumare. „Stabileşte corespondenţa" 1. numărul corespunzător din coloana B. se pot verifica printr-o analiză de itemi dacă sunt corespunzătoare pentru elevi. dragostea şi exigenţa faţă de copil se împletesc organic cu respectul pentru tot ce face şi creează copilul. jocul didactic are un rol important şi în obţinerea feedback-ului cu privire la nivelul înţelegerii de către elevi a cunoştinţelor matematice. 1. 2 Găseşte pentru fiecare cerinţă din coloana A. A cel mai mare număr de două cifre cel mai mic număr de două cifre cel mai mare număr par de două cifre identice cel mai mic număr impar de două cifre identice B 99 11 88 12 10 89 B cincizeci şi opt douăzeci optzeci şi unu nouăzeci şi trei 3. scrierea. s-au folosit 5 jocuri didactice (sarcinile didactice sunt itemi tip pereche. Pentru învăţător." 83 . învăţătorul constituie un exemplu demn de urmat pentru copil. compararea. La clasa a III-a. Prin atitudinea şi comportarea sa.Intervenţia învăţătorului în jocul copilului determină transformarea jocului simplu în joc complex. Învăţătorului îi revine sarcina de a alege şi ai învăţa pe elevi jocuri cât mai utile. având liste inegale ca lungime). „Atenţie la semnificaţie" I. „Cred că este .. în evaluarea sumativă la citirea..1 Stabileşte corespondenţa între scrierea cu cifre şi cea cu litere. de a le conduce cu tact până când se vor forma conducători chiar dintre elevi. compunerea şi descompunerea numerelor mai mici ca 100. Sarcinile jocurilor didactice se pot adapta nivelului de pregătire al clasei. A 81 58 17 93 20 2.

. 84 . pentru fiecare item rezolvat corect se acordă un punct. „Aproximează" B 74+17 63+35 23+56 coloana B. 5." I. 5 Estimează suma şi diferenţa numerelor date în coloana B pentru calculele din colana A A 53+27 94-28 89-41 B 60 50 80 70 Itemii sunt dihotomici. 1.3 Uneşte cu o linie fiecare rezultat din coloana A cu operaţia corespunzătoare din A 53 79 91 98 4.1. iar pentru cel rezolvat incorect se acordă zero puncte. „Cred că rezultatul este .4 Uneşte cu o săgeată fiecare număr din coloana A cu un număr aproximat din A 23 48 86 55 B 50 90 20 coloana B..

Analiza itemilor: Subiectul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Total puncte Itemul 1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 13 Itemul 2 1 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 10 Itemul 3 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 16 Itemul 4 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 0 1 0 0 12 Itemul 5 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 9 Scor total 5 3 2 5 4 3 1 2 2 5 5 4 2 3 3 5 3 3 Calculează indicele de dificultate (pentru calitatea itemilor) după formula: 85 .

calculez indicele de discriminare (Di) după formula: Di = Pi+ . P2. Itemul 3 nu este bine ales pentru nivelul clasei. Cu 5 puncte sunt elevii care au obţinut scorul cel mai mare şi fac parte din grupul superior. P4 şi P5 este cuprinsă între 0. se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind cei mai slabi . 5 sunt bine aleşi (valoarea indicilor PI. iar cei care au obţinut scorul cel mai mic sunt elevii cei mai slabi 86 . Pentru a elimina factorul hazard.75). Subiecţii se împart după metoda Findley: se aleg cei 27% dintre subiecţi ca fiind foarte buni. valoarea lui P3 fiind mai mare decât 0. Este prea uşor. 2.Pi_ Subiecţii foarte buni sunt departajaţi de cei foarte slabi. 4.5 şi 0.75.calculez 27% din 18: => 5 elevi intră-n grupul celor mai buni (grupul superior) => 5 elevi intră-n grupul celor mai slabi (grupul inferior).Concluzii: Itemii 1.

şi fac parte din grupul inferior. Grupul superior este format din subiecţii: S1, S4, S10, S11, S16. Grupul inferior este format din subiecţii: S7, S3, S8, S9, S13. Indicele de discriminare se calculează după formula amintită Di = Pi+ - Pi- unde: Pi± sunt indicii de dificultate pentru cele două grupuri şi se calculează după formula:

Calculez Pi- pentru cei 5 subiecţi din grupul inferior cu 1,2 puncte:

87

Folosind formula Di=Pi+ - Pi- calculez indicii de discriminare: D1=P1+ - P1- = 1 – 0,2 = 0,8 ⇒ I1 are valoare foarte bună de discriminare (0,8>0,4) D2=P2+ -P2- = 1 – 0 = 1 ⇒ I2 are valoare foarte bună de discriminare (0,2>0,4) D3=P3+ -P3- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I3 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D4=P4+ -P4- = 1 – 0,8 = 0,2 ⇒ I4 are valoare scăzută de discriminare (0,2<0,4) D5=P5+ -P5- = 1 – 0 = 1 ⇒ I5 are valoare foarte bună de discriminare (1>0,4) Valoarea indicelui de discriminare poate fi cuprinsă între -1 şi +1. Concluzii: • Tot ceea ce s-a obţinut sub 0,4 nu discriminează; se elimină itemii 3 şi 4; • Tot ceea ce s-a obţinut peste 0,4 discriminează şi rămân valabili itemii 1, 2 şi 5 Cu cât valoarea indicelui de discriminare este mai mare, cu atât discriminează mai mult între subiecţii care au un scor total ridicat faţă de cei cu un scor total scăzut; • Valoarea itemilor 1, 2 şi 5 ilustrează nivelul capacităţii de rezolvare a elevilor clasei; • Valoarea 1 la D2 şi D5 indică o proporţie mai mare a rezolvării itemilor pentru subiecţii din grupul superior; • Nu toate sarcinile jocului matematic au fost rezolvate de elevi şi de aceea trebuie să înţelegem că organizarea muncii diferenţiate, individualizate se poate porni şi de la feedback-ul astfel obţinut;

88

• Folosind jocul didactic nu înseamnă că nu ne putem aştepta şi la eşecuri (pot fi anumite lacune la care nu ne-am gândit sau nu am ales sarcina didactică cu gradul de dificultate corespunzător nivelului clasei). • Rezultatele obţinute vizează atât elevul cât şi învăţătorul.

3.5. Strategii de realizare a jocului didactic matematic în ciclul primar

„Jocul are rezonanţe psihologice importante şi atrage atenţia copilului asupra strategiilor prin care a fost obţinut (V. Şchiopii, E. Verza) Folosirea jocului matematic cere strategii de lucru bine gândite pentru a se integra organic în mersul firesc al lecţiei. În lecţie, învăţătorul va ţine seama de caracteristicile jocului didactic pentru a asigura desfăşurarea optimă a activităţii de învăţare. Proiectarea lecţiei, „act de creaţie directivat de principii didactice"2 oferă libertatea învăţătorului să inventeze secvenţe instructive în care să includă jocul didactic. Căile de organizare şi dirijare a învăţării în vederea atingerii obiectivelor sunt metodele de învăţare specifice matematicii. Acestea pot deveni procedee în cadrul jocului didactic. Jocul utilizat ca procedeu se referă la concretizarea metodei prin situaţii particulare cu scopul menţinerii atenţiei copilului, pentru evitarea şablonării situaţiei de joc. Structura activităţilor cognitiv-operaţionale specifice matematicii sub forma jocului ca metodă, ca procedeu, ca formă de organizare a lecţiei se soldează cu performanţe mai bune, cu coeficienţi crescuţi de activism şi angajare în sarcina didactică. „Predarea şi învăţarea prin joc şi jocul ca activitate, nu se suprapun ca structură şi funcţii, îmbinarea lor aduce modificări de atitudine faţă de anumite sarcini didactice".3 Folosirea denumirii jocului didactic ca laitmotiv a constituit un element antrenant pentru elevi, având efecte pozitive în realizarea obiectivelor. Luând în calcul că eficienţa unei metode depinde de modul în care declanşează la copii actele de învăţare şi de gândire prin acţiune, de măsura în care determină şi
2

Cerghit, Ioan, 1983, „Proiectarea (design-ul) lecţiei", în „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 61. 3 Cerghit, I., 1983, „Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă", E.D.P., Bucureşti, p. 159.

89

a spiritului de observaţie. respectând ordinea numerelor: R: 1X2 + 34 + 56 + 7 – 8 + 9 12 + 3 – 4 + 5 + 67 + 8 + 9 (l + 2 + 3 + 4) x 5 + 67 – 8 – 9 Prin jocul de perspicacitate. .favorizează reprezentările specifice unei anumite etape de formare a noţiunii. Învăţătorul este cel care elaborează şi comunică situaţia-problemă. ca apoi să realizeze întărirea pozitivă sau negativă a rezultatelor obţinute.9. folosind o singură dată fiecare număr. x 8. + 68.7. îndrăzneala. x 9. de a le sintetiza într-o formă proprie şi eficientă. Dacă prin efort propriu nu poate să depăşească dificultatea este ajutat fie de colegi. fie de învăţător. Am observat că elevii întâmpină dificultăţi mai mari în identificarea întrebărilorproblemă decât în rezolvarea situaţiei-problemă. Prin problematizarea folosită în jocul matematic se provoacă în mintea elevului o situaţie conflictuală între necesitatea rezolvării unei probleme.: 1. răbdarea. De aceea. .9. am ales pe cele care răspund curiozităţii şi interesului elevilor. Iau ca exemplu jocul „Caută o posibilitate şi continuă calculul!" cu sarcina: scrieţi şi efectuaţi exerciţiul obţinut din numerele şi semnele operaţiilor corespunzătoare: a) b) 36. în vederea formulării răspunsului.7. 90 . a rapidităţii în gândire. rolul învăţătorului este de a îndruma căutările. Elevul este pus în situaţia de a-şi reorganiza cunoştinţele şi deprinderile însuşite.li se dau numere de la 1 la 9 şi li se cere să efectueze 3 operaţii cunoscute pentru a obţine 100. elevul dobândeşte abilităţi noi prin propriul efort intelectual. iniţiativa.: 11 În jocul „Şirul numerelor". Strategiile jocului sunt strategii euristice în care elevii îşi manifestă isteţimea. de a selecta pe acelea de care are nevoie.: 3 40. + 27. În cadrul jocului matematic a fost necesar ca îmbinarea lor să se facă pe un fond de problematizare şi să asigure o învăţare activă prin descoperire. a găsirii răspunsului şi caracterul nesatisfăcător al cunoştinţelor şi tehnicilor de lucru pe care le posedă în acel moment.: 3. Sarcina didactică este formulată în aşa fel încât să-i orienteze pe elevi în selecţionarea cunoştinţelor însuşite anterior şi să le ofere puncte de reper pentru generalizarea lor. iar elevul cel care o recepţionează pentru a-şi pune întrebări-problemă ca să rezolve sarcina didactică. Valoarea lui este determinată de contribuţia polivalentă în dezvoltarea capacităţii de găsire a soluţiilor. . .

verificarea soluţiilor găsite. (R: 99 + ──). „Ce poate 37?" (efectuează înmulţirile date.independenţă. adună cifrele produsului obţinut şi spune ce ai descoperit) 3 x 37 =111 1 + 1 + 1=3 6 x 37 = 222 : 9 x 37 = 333 : 12 x 37 = 444 : 15 x 37 = 555 : 18 x 37 = 666 : 21 x 37 = 777 : 24 x 37 = 888 : 27 x 37 = 999 3. 99 2. a atenţiei voluntare.selectarea ipotezelor plauzibile..înţelegerea sarcinii jocului. Prin efort personal. . 9 fără coadă şi 8 pe jumătate. micul şcolar gustă bucuria descoperirii de cunoştinţe sau de strategii operaţionale în jocurile didactice: 1.formularea ipotezelor de soluţionare a problemei. (R: 0).Combinaţii cu cifre" (i se cere să folosească în mod repetat o cifră dată pentru a obţine rezultatul indicat) • adunaţi 6 cifre de 1 astfel încât suma lor să fie 33. copilul descoperă relaţii matematice între diferiţi termeni ca în exemplele: Un pescar întors de la pescuit. . dacă fiecare pisică vede câte 3 pisici? (R: 4). . iniţiativă. care se aşează în colţurile camerei. . în felul următor: 6 fără cap. . Prin acest tip de joc. „Cifre magice" • Fiecare copil va scrie pe o fişă numărul 12 345 679 91 9 + 9 + 9 = 27 . (R: 11 + 11 + 11). Folosirea învăţării prin descoperire presupune: . Câte pisici au intrat în cameră.stabilirea materialului necesar efectuării de exerciţii ce pot conduce spre descoperirea răspunsului. anunţă câţi peşti are. Într-o cameră goală intră mai multe pisici. 99 • folosiţi cifra 9 de 6 ori ca să obţineţi 100.

În 92 . „Să corectăm!") În jocul matematic algoritmul este construit pe baza unor înlănţuiri de raţionamente ce exprimă sintetic structura logică internă a rezolvării sarcinii didactice. Pe calea algoritmului. 12 345 679 x 36 = 444 444 444). + 18 + 20 = 6„Unde ai ajuns?" Scrie un număr de trei cifre Scrie la dreapta lui acelaşi număr Împarte numărul obţinut la 11 Împarte câtul la 13 Împarte noul cât la 7 La ce număr ai ajuns? (165) (165) (165.. aplicând proprietăţile operaţiilor învăţate. În cursul activităţii de învăţare prin joc matematic se folosesc algoritmii: .de lucru (în „Rezolva după model!"). luaţi 2 triunghiuri şi spuneţi ce-aţi descoperit) 5„Cine calculează mai repede?" Se urmăreşte ca elevii să descopere procedee de calcul rapid. elevul este condus la cunoaşterea şi stăpânirea algoritmului. 165) (R: (2+18)+(4+16)+(6+14)+(8+12)+20+10=5x20+10 b)l+2+3+4+5+15+16+17+18+19=(l+19)+(2+18)+(3+17)+(4+16)+(5+15)=5x20 În ciclul primar este specifică învăţarea de tip algoritmic. 4 repetat de 9 ori 4 „Reconstituire" (din 6 triunghiuri dreptunghice formaţi un paralelogram. Prin jocul didactic. .de control (în „Verifică-mă!". Găseşte în algoritmi un sprijin.• • • Îl analizează şi descoperă şirul 1 = 9 fără 8 Li se cere să-şi aleagă o cifră din numărul scris şi s-o înmulţească cu 9 Înmulţesc numărul scris iniţial cu cel obţinut şi se analizează produsul (exemplu: aleg 4. prin simpla parcurgere a unei căi deja stabilite. a) 2 + 4 + 6 + .de identificare (în „Găseşte-l pe-al treilea!") .. elevul îşi însuşeşte cunoştinţele. 4 x 9 = 36. tehnicile de lucru.

frontale (generală sau de ansamblu: . Printr-o succesiune logică a întrebărilor. pe verticală şi pe orizontală. întrebările trebuie să fie precise din punct de vedere al conţinutului.. elevul se foloseşte de algoritmii însuşiţi pentru a înlocui literele cu cifrele de la 0 la 9 pentru ca suma să fie corect calculată: A+ BBBB BBBB BBBB ABBBB R: 2 + 9999 9999 9999 29999 Elevii fac dovada înţelegerii tehnicii de calcul în jocul „Completează şi rezolvă!" a) 135 + 423 = (100 + 30 + 5) + 400 + 20 + 3 = ( .?).. este număr par?).. + ... Conducătorul jocului îndeamnă „la efectuarea investigaţiei în sfera informaţiilor existente deja pentru a descoperi noi date"... 263 Ionescu. + .. „Strategii de predare-învăţare"...... primită de conducător de la unul dintre participanţi de releu şi de completare (un participant o adresează conducătorului. + . exprimate corect şi simplu... 132 93 . E.. x 5) + ( .. În jocul matematic. b) 343 x 5 = (300 + 40 + 3) x 5 = ( . gândirea elevilor este orientată spre scopul urmărit. de tipul:5 ...... + 3) = .De ce .. cit.?) acesta o adresează unui alt participant nedirijată.. ordonate pe linia ascendentă a efortului şi a capacităţii de înţelegere a elevilor..p.Ce te face să spui. + . Op. Istrate.4 În timpul jocului matematic se pot folosi întrebări ce antrenează elevii la dialog. ) = . ) + ( ... Ştiinţifică. concise ca formă. 1992. primită de conducător de la unul dintre 4 5 Jinga. iar Ce se întâmplă dacă.. x 5) + (3 x . directe (adresată unui anume participant: .Ed. inversate (nedirijată. Bucureşti. .. În organizarea şi desfăşurarea jocurilor matematice se foloseşte conversaţia.. + 400) + (30+ .jocul „Cifrele. prietenele literelor".. Miron. Conversaţia catehetică din cadrul jocului „Puţină matematică în vorbire" este înlocuită cu conversaţia euristică în jocul „Combinaţii cu cifre". p. I. pentru a-i stimula în participarea activă..

îl puteţi lămuri pe colegul 6 Cucoş. concepte matematice. Prin exerciţii-joc.de opinie (Cum este suma a două numere pare?) Se pot folosi întrebări convergente (îndeamnă la analiză. dintre concret şi abstract se utilizează demonstraţia cu ajutorul reprezentărilor grafice: scheme..la baza exerciţiului să stea idei clare.exerciţiile să fie gradate progresiv. . Consider pertinentă indicaţia „exersarea însoţită de corectură .?) În jocul „Ciorchinele". Pentru ca elevii să găsească un model de raţionament matematic. folosind exerciţiul se ţine cont de aspecte ca: ..să sporească interesul şi motivaţia pentru învăţare. în măsura în care elevul stăpâneşte acţiunea"61. Ed. de autocorectură. În desfăşurarea jocului didactic. vostru în . desene.factuale condiţia restului?) . precisă. descriere (Care este de revenire (conducătorul o formulează ţinând cont de părerea emisă anterior de unul dintre participanţi într-un moment nepotrivit: . Polirom.să faciliteze situaţii de învăţare. . Se pot explica procedee de lucru.de justificare (De ce este posibil să efectuăm scăderea?) . 157 94 . În vederea respectării principiului didactic unitate dialectică dintre senzorial şi raţional. .. p.de comparare (Cum sunt cele două numere?) . întrebări de evaluare (solicită elevilor judecăţi proprii). întrebări divergente (exersează gândirea pe căi originale). C. iar participanţii la joc pot explica modul în care au găsit soluţia.. Este regula care reiese din însăşi teoria formării de identificare. variate pentru a nu interveni monotonia. elevii îşi formează deprinderi de muncă intelectuală.Nu credeţi că . pentru rezolvarea sarcinii se folosesc întrebările: . Iaşi.. planşe se rezolvă sarcinile jocului matematic „Micul cosmonaut" în unitatea de învăţare Unităţi de măsură. concisă).. 1998 „Psihopedagogie".de definire (Ce este scăzătorul?) ..participanţi sau răspunsul este dat prin completare de alţi participanţi . modul de folosire a materialului didactic indicat de către conducătorul jocului..? Ce părere aveţi de rezultatele obţinute?). necesar în înţelegerea sarcinii didactice a unui joc s-a folosit explicaţia (accesibilă. reconstituire. corectă. comparare).

„Pedagogie". exerciţii de creaţie în „Găseşte soluţii". Conduita de cooperare vizează dorinţa realizării unei activităţi comune bazată pe ajutor reciproc. P. 4. I. 2. P. ordinea efectuării operaţiilor de adunare. În timpul jocului matematic se folosesc ca strategii de învăţare cooperarea în grup sau în echipe şi competiţia ca „formă motivaţională a afirmării de sine în care individul rivalizează cu ceilalţi"7. 176. Se folosesc exerciţii de numărare în „Numără mai departe". altruism). de a se acomoda (conducător-condus. ordonare-ascultare). Prin jocul didactic matematic se ajunge la o conduită cooperant-participativă ce presupune formarea unor deprinderi şi obişnuinţe de convieţuire în colectiv. a unor trăsături pozitive de caracter. 3. Bontaş. „Învăţarea în şcoală". p. Fiecare sub-temă am transformat-o în sarcină didactică. scădere şi înmulţire. Am observat că şcolarul mic are disponibilitatea de a lega uşor relaţii cu colegii.1981. p.. În cadrul jocului matematic „Rezolvă!" am utilizat metoda grupurilor interdependente Jigsaw (mozaic) ca pe o practică a învăţării . scădere şi împărţire. 7 8 Ausubel. acceptând ideea „îmbinării inteligenţei şi eforturilor individuale cu inteligenţele şi eforturile grupurilor"8. exerciţii de calcul mintal în „Rezolvă exerciţiul meu/". Bucureşti. Ed.. Elevii lucrează în echipe într-o manieră structurată şi interactivă. G. 2001. Bucureşti. E. 95 . de a fi operativ în îndeplinirea sarcinilor. Robinson.la tema „Ordinea operaţiilor cu numere naturale". ordinea efectuării celor patru operaţii. D..unul de la altul .deprinderilor. 491. de a adopta o conduită disciplinată ceea ce facilitează formarea şi stabilizarea unor trăsături de voinţă şi caracter (sinceritate. ordinea efectuării operaţiilor când sunt date şi paranteze. F. Accentul a căzut pe cooperare. principialitate. Tema a fost împărţită în sub-teme. autodepăşire. D. Competiţia ca factor motivaţional devine un impuls pentru procesul de autoeducare. de tipul: 1. AH.. ordinea efectuării operaţiilor de adunare. consecvenţă.

reţinând la rândul lor explicaţiile colegilor. Pentru a se obţine randamentul maxim din partea fiecărui elev se diferenţiază procedeele de lucru astfel: 1. Totul se realizează sub îndrumarea directă a învăţătorului care proiectează activitatea de realizat. Fiecare elev face parte din grupa care i se potriveşte cel mai bine (sub aspectul cooperării în învăţare). diferenţierea verificării pregătirii elevilor (oral şi în scris) Se realizează o dispoziţie tonifiantă şi optimistă la elevi. înlocuieşte emulaţia între elevi cu colaborarea. o conduce şi o evaluează. După ce au rezolvat sarcina „experţii" se întorc în cadrul grupului „mamă" şi le explica şi celorlalţi. 96 . Dificultăţile trebuie să apară gradat pentru că altfel scade interesul elevului pentru matematică. Fiecare elev îşi aduce contribuţia pentru a realiza sarcina.În grupurile de experţi sunt elevi cu abilităţi relativ omogene. Lucrul pe grupe nu înseamnă muncă în grupe de nivel. atunci itemii corespunzători jocurilor matematice sunt formulaţi în aşa fel încât fiecare elev să lucreze cât îi permite pregătirea sa. dacă în verificare se începe cu ascultarea fiecărui elev de la nivelul său. Dacă verificarea se face în scris.

materialele ilustrative (planşele. formelor de grupare a elevilor. .mediul psihologic. desene. sublinierile. îndeaproape de învăţător. procedeelor. Ceilalţi sunt îndrumaţi. Necesitatea individualizării în activitatea din timpul jocului matematic se datorează existenţei deosebirilor dintre elevi sub raportul dezvoltării psihice. ca mijloc de sprijinire a muncii independente. prin angajare în descoperire). asigurarea trăiniciei cunoştinţelor. schemele. prin strategia motivării prin mărirea valenţelor afective ale activităţilor ludice (prin implicarea elevului în mai mare măsură.conţinutul ştiinţific.trecerea de la un joc pentru toţi la un joc pentru fiecare. 4. 3. grafice colorate. la ritmul şi la stilul de învăţare al elevului. apelând la învăţător doar când au nevoie. săgeţile. expozitive (prin receptare: ascultă. . . reproduce). algoritmice (prin dirijare detaliată). 97 comunicarea verbală. . fişe de lucru pentru completare. euristice (prin semidirijare. scheme. priveşte.adaptarea sarcinii jocului la posibilităţile fiecărui elev. folosite în captarea.metode folosite. demonstraţie (bazate pe explicaţii). Un rol important în realizarea jocului matematic îl au: contrastante).standarde de performanţă. . deductive (prin trecerea de la noţiuni la exemple). sensibilizarea elevilor la învăţarea progresiv eficientă). personalizarea în timpul jocului matematic . Personalizarea prin jocul matematic vizează. învăţarea diferenţiată prin jocul matematic. Alegerea metodelor. mijloacelor didactice. prin strategia motivării prin performanţe şcolare (prin ridicarea nivelului de aspiraţie privind angajarea elevilor în rezolvarea unui număr mai mare de situaţii problemă). Se realizează mai uşor unitatea dintre concret şi abstract. individualizarea . la nivelul intereselor cognitive. culorile orientarea şi controlul atenţiei.2. pot folosi şi materialul didactic. combinarea optimă dintre ele asigură eficienţa în munca şcolară. Elevii care înţeleg repede ce au de făcut lucrează singuri. inductive (prin trecerea de la particular la general). comunicarea nonverbală. dintre elementele teoretice şi cele practice prin strategii imitative (bazate pe model). Sarcina didactică este adaptată la posibilităţile aptitudinale.

1.fişele dezvoltare). folosind mijloacele audio-vizuale. de surpriză. . de consolidare. elevii realizează obiectivele stabilite.. .distribuirea echilibrată a sarcinilor şi diferenţierea acestora (fiecare elev să se simtă util şi responsabil de ce face potrivit ritmului propriu de lucru şi posibilului volum de muncă). de uşurare a 98 . Ipoteza şi obiectivele cercetării Ipoteza pe care mi-am propus să o verific în planul practic al realităţii şcolare este: dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare. . Dacă folosim jocul ca activitate didactică în clasele I-IV atunci copiii se vor bucura de continuitate între şcoală şi grădiniţă.alternanţa momentelor care solicită un efort maxim cu cele relaxante.prezentarea conţinutului în maniera în care cuprinde elemente de noutate. Folosindu-se strategiile de realizare a jocului didactic matematic cele mai adecvate. de muncă independentă (de recuperare. de Capitolul IV. între ciclul primar şi cel gimnazial. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND STIMULAREA ELEVILOR DIN CICLULU PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC 4.

vor observa numerele care lipsesc. mărimilor. vecinii numerelor cu un efort mai mic în aparenţă. În concluzie. vor manifesta nevoia de a se informa mai mult. utilizând jocul didactic: • • • • • • cunoaşterea nivelului de pregătire intelectuală a elevilor şi stabilirea performanţei individuale. elaborarea şi implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic pentru creşterea performanţelor în învăţare. cunoaşterea şi evidenţierea valenţelor formativ-educative ale jocului didactic. În învăţarea tablei înmulţirii. Dacă folosim jocul matematic în probele de evaluare a cunoştinţelor atunci elevii vor fi mai captivaţi şi mai interesaţi să rezolve exerciţiile prezentate sub formă de joc. în condiţiile unor satisfacţii evidente. dacă pe parcursul orei de matematică este folosit cu regularitate jocul matematic atunci elevii îşi vor însuşi noile cunoştinţe cu facilitate. socializarea elevilor prin utilizarea metodei lucrului în echipă. ca exerciţii ale minţii. culorilor. atunci elevii vor fi mai atenţi. Metoda experimentală şi particularităţile folosirii ei 99 . Introducerea jocului în însăşi structura lecţiilor constituie şi un mijloc de prevenire precum şi de înlăturare a oboselii. Folosind jocul didactic matematic în activitatea de învăţare a figurilor geometrice. 4. cunoscută fiind capacitatea redusă de efort a micilor şcolari. dezvoltarea limbajului matematic.procesului adaptării la specificul muncii de învăţare şcolară. dezvoltarea gândirii divergente şi convergente. teste. Obiectivele majore pe care mi-am propus să le urmăresc vor fi reflectate şi în activităţi desfăşurate. dacă folosim jocul didactic matematic atunci elevii vor învăţa mai uşor şi într-un mod atractiv să efectueze operaţii de înmulţire prin adunare repetată şi să scadă pentru a obţine câtul unei împărţiri. tablei împărţirii. de a construi ei înşişi jocuri noi. proiecte.2. mai receptivi şi vor recunoaşte cu uşurinţă aceste elemente.

Împărţirea numerelor naturale 0-100”.a) Află câtul numerelor din interiorul triunghiului! 100 . Evaluare predictiva 1. la unitatea de învăţare .investigaţie. Pe tot parcursul experimentului voi urmări modul în care elevii prezintă judecăţile. iar la grupul de control alte metode didactice. elaborează soluţii originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. un program intensiv de lucru cu elevii celor două grupe (echivalente ) de câte 18 elevi fiecare (experimental. sumativă). Testele mă vor ajuta să cunosc şi să pot delimita mai în amănunt cum influenţează jocul didactic obţinerea performanţei şcolare şi să surprind destul de obiectiv evoluţia şi stadiul atins de fiecare individ în parte. dacă finalizează sarcina de lucru. am întreprins o mini ..Calculează suma dintre jumătatea şi sfertul lui 20! 4. atitudinea pe care o au în timpul jocului didactic dar şi a altor activităţi. de control). La grupul experimental sa utilizat jocul didactic. pentru însuşirea algoritmilor. Subiectele evaluărilor sunt de nivel identic.Cauta perechea! 2. Obiectivul investigaţiei l-a constituit proiectare şi experimentarea (parţială) a câtorva jocuri didactice matematice la clasa a III-a. în cadrul procesului instructiv educativ. În aprecierea elevilor am avut în vedere descriptori de performanţă. accesibilă şi plăcută de învăţare.Calculează câturile şi descoperă greşeala! 24 : 4= 36 : 6 72 : 8= 64 : 8 12 : 2 : 2= 15 : 5 30 : 5 : 3= 20 : 10 3.Observând efectul jocului didactic asupra motivaţiei elevilor şi eficienţa sa ca modalitate activă. formarea priceperilor şi deprinderilor de lucru. Realizat pe durata acestui capitol experimentul cuprinde evaluări (predictivă.

calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului. – calculează un exerciţiu. . calculează trei exerciţii. S-a urmărit: . FB – găseşte toate perechile. calculează toate exerciţiile şi descoperă greşeala. Calificativele au fost acordate astfel: S – găseşte două perechi. folosind exerciţiul.verificarea tablei împărţirii. 101 . sfertul şi suma dintre ele. .măsura în care stăpânesc limbajul matematic.b)Compune o problemă care să se rezolve prin operaţia efectuată . află jumătatea şi sfertul. află jumătatea. – află jumătatea. calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului şi B – găseşte patru perechi. compune o problemă.capacitatea de a crea o problemă simplă. – – – – – – – calculează câtul numerelor din interiorul triunghiului.

Pentru grupul experimental: 1... Efectuează respectând ordinea operaţiilor: 4x5:2x4:8= 3. Pentru grupul de control: 1.De vorbă cu matematica” Sunt scrise patru cuvinte din limbajul matematic care te-ar putea orienta în calcul. . . după ce vorbeşti cu ele! Din suma numerelor 18 si 32 ia câtul dintre triplul lui 6 si jumătatea lui 4..Suflă vântul semnele” – joc didactic cu sarcina didactică: Găseşte semnul suflat de vânt după ce rezolvi! 36 : 3 □ 24 : 2 2. II. Descoperă-le şi scrie ce obţii.Te rog verifică-mă!” – joc didactic cu sarcina didactică: Ajută-l pe Ionel să găsească eroarea! 66 : 2 = 32 98 : 3 = 32 42 = 82 : 2 4.Continuă dacă poţi!” – joc didactic cu sarcina didactică: Calculează! 3x6:2x4:4= 3. Află necunoscutele: a x 5 = 85 b x 3 = 96 2 x c = 74 5.. iar tu poţi afla numărul lor de fiecare dată! a x 4 = 84 5 x b = 125 396 = c x 3 5. Calculează şi verifică: 77 : 7 = 4.Evaluare sumativă I. . . Calculează folosind semnificaţia terminologiei matematice: 89 : 8 = 75 : 5 = 102 . . Calculează şi compară câturile obţinute: 42 : 2 □ 93 : 3 2..Cât a ronţăit veveriţa?” O veveriţă a ronţăit multe alune.

Descriptori de performanţă: S – calculează un cât la prima cerinţă – respectă ordinea a două operaţii pe care le efectuează – găseşte eroarea la un exerciţiu (prin probă) – află o necunoscută – rezolvă o parte din problemă B – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a trei operaţii şi calculează – găseşte eroarea la două exerciţii (prin probă) – află două necunoscute – rezolvă problema FB – calculează câturile şi compară – respectă ordinea a patru operaţii şi calculează – găseşte eroarea la trei exerciţii (prin probă) – află trei necunoscute – rezolvă problema şi o scrie sub formă de exerciţiu 4. O5 – să rezolve problema. Obiective operaţionale: O1 – să calculeze şi să compare.la evaluarea predictivă 103 .3.Din diferenţa numerelor 91 şi 17 ia câtul dintre dublul lui 9 şi jumătatea lui 12. Analiza şi interpretarea rezultatelor S-au obţinut rezultatele: . O2 – să calculeze respectând ordinea efectuării operaţiilor. O4 – să afle factorul necunoscut. O3 – să efectueze proba împărţirii.

88 B 8 44. Luând în considerare gradul de realizare al obiectivelor propuse în evaluarea predictivă. .88 Am constatat că ambele clase au în componenţa lor elevi care sunt dezvoltaţi normal din punct de vedere intelectual.44 FB 6 33.la evaluarea sumativă 104 .11 B 7 38. am constatat că diferenţele sunt nesemnificative.33 FB 7 38.11 I 1 5.55 S 3 16.Grup de control Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) Grup experimental Categorii Frecvenţă (fa) % (fr procente) I 2 11.66 S 2 11.

în favoarea grupului experimental.5) 1(0.44 %) Diferenţa între rezultate este vizibilă. Realizez un plan experimental de tipul 2 x 4 utilizateVI Metode Jocul didactic Alte metode didactice I 0(0.5) 1 VI2 Performanta scolara S B FB 1(1.5) 7(7) 10(9) 2(1.5) 3 7(7) 14 8(9) 18 Total 18 18 36 Sunt date calificative şi pot realiza histograme cu bare şi diagrame circulare (grafice tip Plăcintă) 105 .Analizând rezultatele constat că: din grupul experimental 10 elevi au FB (55. ceea ce reiese că jocul didactic are rol benefic în sporirea eficienţei lecţiei de matematică.55 %) din grupul de control 8 elevi au FB (44.

106 .

55 107 . o tehnică de comparaţie între cele două grupuri pentru a evidenţia diferenţele semnificative între ceea ce observăm în realitate (distribuţia reală) .Având date neparametrice pot folosi tehnica lui X². (o ipoteză statistică. ce urmează să fie admisă sau respinsă. Nu există o legătură între metodele utilizate în orele de matematică şi performanţa şcolară a elevilor.l) x (2 . Introduc ipoteza de nul (Ho).şi ceea ce aşteptăm din punct de vedere teoretic (distribuţia teoretică) .Fo .l) = 3 x l = 3 x2 = 7.Fa. pe bază de calcule). • Calculez pe X² după formula: Fa se calculează prin regula de trei simplă: Calculez gradul de libertate: (numărul de coloane -1) x (numărul de rânduri -1) (4 . Ipoteza de la care am plecat a fost:Dacă în învăţământul primar se concepe şi utilizează un program special de jocuri didactice atunci se va determina o creştere a performanţei şcolare.

apoi calculează. Cei care au obţinut B şi FB rezolvă sarcinile din fişele de dezvoltare de tipul: • Află necunoscuta din paranteze sau dintr-un şir de calcule. o accept şi resping Ho (ipoteza de nul).. exerciţii-joc şi exerciţii pe fişe de aprofundare cu sarcini de genul: • Calculează câtul numerelor date. 108 . • Observ că valoarea lui X este mai mare decât valoarea lui 3 (în tabel) – decât pragul de semnificaţie din tabelul dat. • Exprimă rezolvarea într-un singur exerciţiu. • Compară câturile obţinute folosind unul din simbolurile: <. care au obţinut I şi S sunt antrenaţi în jocuri didactice.• Urmăresc nivelul de semnificaţie pentru testul HI PĂTRAT. învăţătorului revenindu-i sarcina de a explica şi îndruma acolo unde este cazul. =. • Completează enunţurile . • Găseşte două modalităţi de rezolvare a problemei. Fişele exerciţiu cuprind exerciţii gradate şi adaptate pentru toţi elevii făcând referire la cunoştinţele de bază.. • Stabileşte ordinea operaţiilor. Elevii din grupul experimental şi cei din grupul de control. Am arătat că se poate demonstra eficienţa unei metode didactice în vederea utilizării ei la clasă pentru creşterea performanţei şcolare. Rezultă că există o legătură între utilizarea jocurilor în învăţământul primar şi performanţa şcolară a elevilor (în urma calculului de probabilitate. în funcţie de disponibilităţile fiecăruia şi de lacunele existente. am dreptate cu privire la ipoteza formulată la început (ipoteza de cercetare). ! • Află factorul necunoscut: • Compune o problemă după expresiile date. • Compune probleme după expresia dată. • Calculează şi verifică prin probă. Fişele de muncă independentă pot fi individuale pentru a permite evoluţia copilului în ritm propriu. • Schimbă întrebarea problemei şi o rezolvă. X² este semnificativ. >. fără a mai redacta planul de rezolvare. ipoteza de cercetare este confirmată).

Altfel spus. . jocul pregăteşte condiţiile pentru învăţarea activă şi pentru conduita efortului.asigurarea succesului fiecărui elev. . potrivit ritmului si disponibilităţilor sale. Folosind jocul didactic se asigură: . jocul poartă în sine germenii propriei depăşiri şi angajări pe alte planuri de acţiune. satisfacţie. jocul determinând un continuu fond emoţional stenic. În învăţământul primar. potrivit posibilităţilor intelectuale în jocuri didactice cu sarcini accesibile fiecăruia.motivaţia pentru învăţare prin succesele ce se înregistrează. . învăţarea este activitatea centrală ce solicită întreg potenţialul psihic şi fizic al copilului.accesibilitatea noţiunilor fundamentale matematice pentru toţi elevii. atât al celor care întâmpină dificultăţi la învăţătură. Concluzii şi propuneri Ideea de bază ce m-a condus la abordarea prezentei teme a fost aceea a necesităţii asigurării succesului şcolar al tuturor elevilor.4. formarea personalităţii lor. . angajându-i în realizarea sarcinilor didactice diferite ca grad de dificultate. . . Rezultatele obţinute depind şi de alegerea şi folosirea metodelor de lucru.formarea unor deprinderi de muncă intelectuală.4.participarea activă a copiilor la propria formare.stimularea încrederii în sine. În special în clasele mici. Cunoscând bine elevii clasei pe care o conduc. de plăcere. cât şi obţinerea de performanţe cu cei care dovedesc posibilităţi deosebite.rezolvarea conflictelor între ceea ce se doreşte şi ceea ce se poate.verificarea şi retroinformaţia asupra nivelului de însuşire a unor cunoştinţe şi deprinderi (jocul didactic îndeplinind astfel funcţia diagnostică şi prognostică asupra pregătirii elevilor). . 109 . .exersarea efortului voluntar.pregătirea elevilor pentru autoinstruire şi autoeducaţie prin influenţa decisivă a jocului în conducerea şi luarea în stăpânire a propriului comportament. am posibilitatea să-i antrenez. dar care să-i solicite progresiv. . Prin folosirea jocului didactic în lecţii se realizează sarcini ale procesului formativ.dezvoltarea psihică a copiilor. adaptarea la cerinţele mereu crescânde ale şcolii. .

Utilizarea unei game variate de jocuri alese cu discernământ. Şcoala reprezintă mai mult decât jocul. să discernem: cât. Eficienţa dovedită a jocului didactic nu înseamnă că această metodă exclude folosirea celorlalte metode specifice activităţilor de învăţare. cadrelor didactice. Jocul este o permanenţă a vieţii copilului. Jocul. reguli. dar fără echilibrul adus de joc ea nu are eficienţă. Folosirea metodelor şi procedeelor active în desfăşurarea jocurilor didactice a demonstrat că elevii sunt determinaţi să înţeleagă în mod conştient şi să aplice corect cunoştinţele în rezolvarea sarcinii didactice. înainte de orice. apare plictiseala. să fie educaţi. apariţia unor dispute. ne ajută să-i cunoaştem natura şi năzuinţele mai bine decât orice altă activitate. proprii actului învăţării. unde. 110 . Consider că numai atunci jocul îşi va dobândi întrutotul legitimitatea pe care o merită pe deplin în actul învăţării. al ajustării propriului comportament cu al celorlalţi. Elevii ciclului primar au nevoie. în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărui colectiv de elevi. Jocul poate constitui o manifestare a forţelor în acţiune la copil.Din experienţa acumulată prin practicarea jocului didactic în activitatea instructiveducativă. În cazul în care se reia acelaşi joc de prea multe ori. originale. îndrumate de învăţător. se poate realiza expansiunea acestora prin adăugarea de elemente creatoare. sarcină didactică. jocul este conceput ca mijloc de instruire şi educare a copiilor şi ca procedeu didactic de realizare a obiectivelor operaţionale specifice conţinuturilor . Ne rămâne. activitatea specifică copilăriei. a reuşitei şi a atitudinii în faţa eşecului. în jocul didactic trebuie să se urmărească permanent menţinerea unei unităţi strânse între laturile sale componente (conţinut. nerespectarea regulilor. nouă. În cadrul procesului de învăţământ. Cerând elevilor să creeze şi ei variante de joc. când şi cum să-1 integrăm în practica predăriiînvăţării. Se pot semnala uneori o serie de consecinţe nedorite privind folosirea jocului. legate de comportarea nesatisfăcătoare a elevilor: prea zgomotoasă. duce cu certitudine la formarea unor deprinderi trainice. În scopul realizării obiectivelor prevăzute în programele şcolare. acceptarea cu greu a înfrângerilor. elemente de joc şi material didactic). am desprins ideea că acesta reprezintă un veritabil antrenament de integrare socio-morală punând problema competiţiei. a vieţii umane în general. Virtuţile sale formative pe tărâmul educaţiei reprezintă o certitudine.

stimulează interesul cognitiv al şcolarului mic. prilejul învăţătorilor să fixeze cunoştinţele şi deprinderile corespunzătoare şi în acelaşi timp. În scopul îmbunătăţirii şi perfecţionării procesului predării şi învăţării cunoştinţelor la obiectele de învăţământ. să realizeze feedback-ul imediat. şcolarului mic. consolidează şi dezvoltă deprinderi de muncă organizată. . sunt valorizate elementele pozitive ale fiecărui elev. dând astfel. deoarece prin acestea comunicarea încurajează pe cei timizi. • valorificarea jocurilor didactice la maximum. stimulează puterea de investigaţie şi cointeresare continuă (prin 111 . M-am orientat spre jocuri ce solicită procesele psihice şi însuşiri ale personalităţii dezvoltă spiritul de întrajutorare. revenind pe traseul didactic cu ajustările necesare în pregătirea elevilor.asigură participarea creatoare a elevilor în rezolvarea sarcinii didactice. prin intermediul jocului didactic. formează. antrenează pe cei pasivi în activitatea intelectuală. Consider mai eficiente jocurile didactice orale.mobilizează resursele psihice ale copiilor. .angajează afectiv şi atitudinal elevii. propun: • ca manualele şcolare să conţină jocuri didactice specifice fiecărui capitol din programă. Consider că este necesar să acordăm jocului didactic un spaţiu larg în ansamblul metodelor destinate învăţării şcolare din considerente ca: • Jocul didactic este calea spre apariţia motivaţiei intrinseci în învăţare pentru că: . • Jocul didactic este un mijloc eficient de activizare a întregii clase prin conţinutul său şi modul de desfăşurare pentru că: elementele de joc). . de echipă. pe cei cu o gândire lentă. elevii se familiarizează cu generalizări în contexte cât mai variate.Abordarea interdisciplinară a jocului didactic permite transferul şi rezolvarea de noi probleme ivite în jocurile didactice. în formă individuală sau de grup trebuie să se realizeze în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale şcolarilor mici.

disponibilităţile spirituale în etapa actuală. „Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă că acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa. oameni de ştiinţă. aceea de a descoperi.avem de înfăptuit o sarcină importantă. experimenta şi promova cele mai potrivite structuri.Analizând şi comparând rezultatele pe care le obţin elevii de la o etapă la alta. cercetători . racordarea permanentă a preocupărilor la cerinţele învăţământului actual. ne edificăm asupra evoluţiei şi ritmului în care progresează însuşirea cunoştinţelor matematice pe baza jocului didactic. alături de pasiune şi răspundere profesională. Împreună . nu trebuie să se facă educator“ (C. am urmărit să pledez pentru necesitatea valorificării maximale a resurselor intelectuale şi moral-comportamentale ale acestei forme de activitate la clasele I – IV. Convinsă personal de valenţele formative ale jocului didactic cu conţinut matematic.cadre didactice. Salzmann) 112 . Pentru aceasta se impune din partea tuturor învăţătorilor. pentru a face din şcoala românească o instituţie care să valorifice în cel mai înalt grad.G. să asigure o temeinică pregătire pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. formule şi soluţii.

partea I.Revista de pedagogie” nr. Ed.P.. Crişan. Joiţa. Cerghit. 7. 8... învăţământul primar Editura Gheorghe Alexandru. Didactica aplicată. Dăncilă.Tribuna învăţământului”.Învăţământul în antecamera reformei”. Caba. Bucureşti. 1991. Ionescu. S. ”Psihopedagogie ”Ed. 2002. Bucureşti. ERCPres. E.. C. O introducere în psihogia pedagogică. Editura Porto-Franco. AH.. nr... Dinuţă. E.. Bucureşti. Bunescu. Strategii de predare-învăţare. 10. Proiectarea – rigoare. Învăţarea în şcoală. I. Pedagogie generală. 1992. N. şi Robinson. Planurile de învăţământ în . Universităţii din Piteşti. Editura Didactică şi Pedagogică. 113 . în . Programele şcolare în contextul reformei. Ghid de pregătire a examenului de definitivat la matematică. Pedagogie. Cucoş. S. E. creativitate şi spontaneitate în condiţiile unui proces didactic formativ.. V. Ausubel. Galaţi . Ştiinţifică. Bucureşti.D. 5. 2003. Iaşi 1998. 9. Bucureşti. 3. Al. 6. 1996. I. 4. învăţători/institutori. – Matematică pentru bunul învăţător. U.12 / 1988.Bibliografie 1. P. în .. I. Ed. Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă. 11. 1994. 1982... Dăncilă. Edit. Bontaş. Editura Didactică şi Pedagogică. 2001. Ed. Asaftei. 2004. Cristea.11/1994. Cristea. – Metodica predării matematice la clasele I-IV. Craiova. 1983.1-2/ 1993 şi nr. M.. Bucureşti.. F. 12. Bucureşti.Polirom. 13. G. 2.

1997. 1985. atribuţii.lea. Necesitate. Craiova. Curriculum. G. 15... Concepţii şi strategii. ***M.N. 16. Georgescu. 1999. gradul I şi studenţi. Bucureşti. 114 . Vlăsceanu. M. L. Planuri – cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar coord. 22.E. Pedagogie pentru definitivat. Buletinul informativ.Metodica predării matematicii la clasele I-IV.. MEN. 23. Stoica. Bucureşti. gradul al II. ***M.. Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ Editura Litera.N.E. 20. Stoica.. Preoteasa Editura Corint. şi Stoica. 19. D. M. Neacşu. 1994.E..P. Radu. Stoica. 1982. M. 18. Cerchez. D.N.. Decizie şi inovaţie în învăţămân. Consiliul Naţional pentru Curriculum. 24. Muster. – Cum rezolvăm probleme de aritmetică Editura Transpres . Programe şcolare. A . Evaluare. Editura Scrisul Românesc. ***M. 21. . D.14. 1979. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1988.. Singer. E. Învăţământul diferenţiat. Jurca. Editura Didactică şi Pedagogică. M.D. Bucureşti 1988.T. L. 17. Editura Gheorghe Alexandru. I.. M . activitate SNEE. Programul de formare al profesorilor. I. Bucureşti. Psihopedagogie şcolară. Craiova.

care are pe partea se sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare. Materialul didactic: Figuri geometrice decupate din carton sau material plastic colorat. Pe fiecare „căsuţă” se aşează un lacăt mare pe care este desenată o figură geometrică colorată.ANEXA 1 Jocul „Caută-ţi căsuţa!” Scop: verificarea cunoştinţelor privind denumirile formelor şi culorilor predate. Apoi cere fiecărui elev să denumească forma şi culoarea pe care o au figurile lipite pe cheia şi lacătul său. Jocul: „Ce formă ai primit?” Scopul: Fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice: (cerc. elevii îşi caută căsuţa care trebuie să aibă desenată pe lacăt aceeaşi figură. Se împart copiilor cheile de carton. În sala de clasă vor fi aşezate la loc vizibil imagini ale unor obiecte asemănătoare cu figurile geometrice: Cerc – cerc 115 . La confecţionarea cheilor. fie ajutat de clopoţel. După ce şi-au găsit locul. cu ceea pe care o are cheia lui. Câte un exemplu mai mare din fiecare figură pentru învăţător. cu figura geometrică în sus. La un semnal dat de învăţător. Câştigătorii jocului vor fi cei care îşi găsesc în mod corect căsuţa şi care indică corect forma şi culoarea figurii respective. formarea priceperii de a compara după criteriul formei şi al culorii Material didactic: pentru fiecare copil câte o cutie confecţionată din carton. de aceeaşi culoare. învăţătorul va avea grijă ca aceeaşi formă şi culoare să nu aibă mai mult de doi elevi. dezvoltarea atenţiei şi formarea unei atitudini disciplinate în joc. fie verbal. lacăte mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite. În timpul desfăşurării jocului. dreptunghi. Desfăşurarea jocului: Fiecare bancă reprezintă o căsuţă. Învăţătorul trece printre bănci şi verifică dacă împerecherea cheie lacăt s-a făcut corect. verificarea cunoştinţelor despre culori. cheile se pot schimba de mai multe ori. pătrat. astfel încât fiecare elev să lucreze cu figuri şi culori diferite. triunghi). copiii se aşează pe banca respectivă şi pun cheia alături de lacăt.

Variantă: Obiectul poate fi arătat cu un beţişor. După ce figurile au fost schimbate între toţi elevii. 116 . astfel încât schimbul să se facă rapid. Pot fi folosite ambele variante. dar o dă mai departe de a lui (vecinului său). La o bătaie din palme a învăţătorului. Jocul se poate desfăşura în continuare. La schimbarea scaunelor între elevi. Elevii care au figura geometrică asemănătoare (pătratul) trebuie să ridice mâna sus (figura). Astfel. de exemplu. care rămăsese fără figură. Hai să zicem doi Să se facă trei Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are. Două mâini copilul are. apoi fiecare dintre aceştia va spune ce culoare are figura sa. Acesta o primeşte. În timpul jocului (ambele variante) figurile se pot schimba. batista. învăţătorul va lua figura de la primul elev şi o va da vecinului. Una este Luna. învăţătorul va acorda atenţie bunei organizări. Una este Luna. Apoi va indica numele unuia dintre obiectele afişate în clasă.Batistă – pătrat Carte – dreptunghi Cravată – triunghi Desfăşurarea jocului: învăţătorul împarte elevilor figuri geometrice desenate în aşa fel ca fiecare să primească câte o figură. fără dezordine. ANEXA 2 Una este luna Hai să zicem unu Una este luna Hai să zicem unu Să se facă doi. ultimul elev va da figura lui ultimului elev. elevii care au o figură asemănătoare cu obiectul indicat se vor aşeza în dreptul lui.

ANEXA 3 Chipul cifrelor 1. Hai să zicem patru Să se facă cinci Cinci sunt degete la mână. scaun ar părea Cu spătarul în podea 117 . folosind degetele. Desfăşurarea jocului: Copiii caută şi fac mişcările adecvate textului. vezi îi cam aşa Cum îl are lebăda. Patru roate carul are. parcă e un băţ Şugubăţ Poartă chipiu tras Cu cozorocul pe nas. se-ndoaie uşor Pe picior Gâtul. Una este Luna. Trei crai vin din depărtare. Trei crai vin din depărtare Două mâini copilul are Una este Luna. 2. 3. Să se facă patru Patru roate carul are. a fost un ineluş Pe deget învârtecuş Meşterul l-a rupt în două Să-i dea folosinţă nouă 4.Hai să zicem trei.

Şi picioarele în sus Cine oare aşa l-a pus Ş. până când elevii învaţă să numere bine. Elevii. Cel din mijloc se adresează unui copil din cerc (la alegere) „Numără mai departe!”. lângă el. Variantă: Învăţătorul aruncă mingea unui copil din cerc rostind un număr. Jocul se reia de la început. ANEXA 4 Jocul: „Numără mai departe!” Scop: Formarea deprinderilor de a număra în concentrul 0-10.m. ţinând seama de numărul indicat pe cartonaş. Jocul: „Caută vecinii” Scop: Formarea deprinderii de număra conştient de la 0 la 10.4.7.5.9. De exemplu. iar elevii trebuie să găsească cartonaşele cu numerele corespunzătoare. şapte. un singur elev nu va primi cartonaş. 20 sau 30. dezvoltarea atenţiei. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul spune un număr. locul meu îl va lua”. pun deasupra lui cartonaşele cu cifra 5 şi sub el cel cu cifra 7. Copiii. şase.1.8. opt. se spune 6. Cel care prinde mingea trebuie să numere mai departe până la 10. Se indică de învăţător regulile de desfăşurare a jocului care constau în a număra mai departe. ia locul celui din mijloc. numerele vecine. vor rosti: „Dacă ştie număra. Dacă numără corect.6. etc. Acesta va trebui să iasă din cerc şi să numere mai departe începând cu numărul imediat următor celui indicat pe cartonaşul său. Numerele vor fi aşezate în ordine crescătoare şi descrescătoare 5. dacă are numărul 5 pe cartonaşul său. însemnând acestuia cartonaşul său. Acesta va trece în mijlocul cercului. Materialul didactic: cartonaşe pe care sunt scrise cifrele de la 0 la 9 Desfăşurarea jocului: Elevii primesc câte un cartonaş. să-l aşeze pe bancă şi.2. va număra mai departe numerele de pe cartonaşele copiilor aflaţi în dreapta lui. 118 . apoi se opresc. 6. De pildă. după ce găsesc cartonaşul cu cifra 6. Ei sunt scoşi în faţa clasei şi aşezaţi în cerc după ordinea numerelor indicate pe cartonaşe: 0.d. 7 şi invers şi se precizează vecinii numărului prezent la început (6). Materialul didactic: cartonaşe cu numerele 0-10. învârtindu-se în joc.3.a.

ANEXA 5 Jocul: „Vântul a luat semnele” Subiectul: Adunări şi scăderi în concentrul 0-10. Clasa I Desfăşurarea jocului: Pe tablă se află desenate mai multe pătrate, într-o configuraţie precum cea din pagina următoare. Pătratul mai mare din mijloc va constitui punctul de plecare al jocului. În aceste pătrate sunt scrise mai multe cifre între ele nu se găsesc semnele plus sau minus, fiindcă au fost luate de vânt şi împrăştiate. Acest joc se poate folosi şi pentru alte concentre numerice, utilizând toate semnele operaţiilor aritmetice. Când elevii stăpânesc bine operaţiile aritmetice, sunt lăsaţi să stabilească singuri semnele aritmetice, fără a fi sprijiniţi cu sugestii. Li se indică doar că rezultatul final trebuie să fie egal cu cel de la care a pornit jocul.

Pentru a-i ajuta să le găsească locul, când am folosit la clasă acest joc, le-am relatat copiilor o mică întâmplare: Într-un autobuz s-au urcat la capăt de linie 5 călători. La prima staţie au mai urcat 3, iar la următoarea au coborât 2 şi aşa mai departe, până ce se ajunge la ultimul număr din ultimul pătrat, urmărindu-se direcţia indicată de săgeţi. 119

Elevii vor scrie semnele în dreptul numărului respectiv. Se orientează atenţia copiilor spre faptul că rezultatul final este egal cu numărul de la care s-a pornit jocul. Independent elevii vor scrie pe caiet coloanele de exerciţii care rezultă. Jocul: „Aşează-mă la culoarea mea!” (construire de submulţimi având drept criteriu culoarea) Scopul: sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la separarea pieselor după criteriul culorii; Materialul didactic: piese albastre, galbene şi roşii din trusa LOGI I Desfăşurarea jocului: Pentru a da coloratură jocului se pot introduce unele elemente specifice, ca de pildă chemarea copilului care va exercita sarcina stabilită de către ursuleţ sau de către piticul Barbă - Cot, etc. Pe bănci sunt trasate trei cerculeţe de culori diferite, de preferinţă cele care corespund culorilor pieselor. Învăţătorul solicită copiii să observe că „jucăriile” lor au culori diferite şi fiecare trebuie să-şi caute căsuţa ei: cele roşii la căsuţa roşie, cele galbene la căsuţa galbenă, etc. Copiii aleg piesele roşii şi le aşează în cercul roşu. Se observă că piesele rămase pe masă au două culori diferite: unele galbene şi altele albastre. După ce toate piesele galbene au fost şi ele aşezate în cercul galben, pieselor rămase le revine ultimul cerc. Se recunosc mulţimile formate şi se denumesc cu termenul corespunzător. Se cere copiilor să închidă ochii şi se schimbă între ele cele două cercuri. Copiii sunt puşi să recunoască schimbarea făcută şi jocul se repetă. La reluarea jocului, se schimbă ordinea de separare a pieselor. Copiii vor observa că, deşi piesele au aceeaşi culoare, ele diferă prin formă, mărime şi grosime. Echipele de copii trec succesiv pe la fiecare mulţime de piese pentru aşi întregii observaţiile. ANEXA 6 Jocul: „Trenul – cu o diferenţă” Scopul: sesizarea cu ajutorul conjuncţiei şi negaţiei deosebirile dintre caracteristicile a două piese între care există o singură diferenţă şi numai una (negaţia unui singur atribut); Mijloace didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, modelarea. 120

Învăţătorul anunţă jocul şi se implică în desfăşurarea lui. Se formează un tren din piesele trusei (vagoane), care trebuie să se deosebească între ele printr-o singură caracteristică. Se alege o piesă ca locomotivă, un şef de tren (conducătorul jocului), la propunerea învăţătorului se alege „locomotiva” – piesă în formă de dreptunghi – mare, gros şi albastru şi se aşează pe bancă; se explică apoi modul de lucru. Locomotivei îi vor fi ataşate vagoane; primul vagon se va deosebi de locomotivă printr-o singură caracteristică (ex. culoarea). Deci, după locomotivă se aşează piese în formă de dreptunghi, mare, gros şi roşu. Se desfăşoară apoi jocul, copiii plasează rând pe rând vagoanele, vagonul următor fiind piese în formă de pătrat, mare gros şi roşu (deosebirea: forma). Următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, gros, roşu (diferenţa de mărime)m următorul poate fi piesa în formă de pătrat mic, subţire şi roşu (diferenţa de grosime ş.a.m.d.). Vagoanele pot fi aşezate de o parte şi de alta a locomotivei pentru că locomotiva poate duce trenul în două părţi, înainte şi înapoi. De fiecare dată copiii subliniază acţiunea stabilind deosebirea faţă de piesa precedentă. Dacă se aşează piesa în formă de pătrat mic şi roşu după piesa în formă de pătrat mic, gros şi roşu se va motiva astfel: vagonul nu are aceeaşi grosime (negaţia), dar are aceeaşi formă, mărime şi culoare. Trenul format poate arăta astfel:

Se întâmplă la un moment dat trenul să nu mai poată fi format deoarece vagoanele existente nu pot fi ataşate la nici unul dintre capetele trenului, pentru că nu îndeplinesc condiţia cerută, în acest caz se efectuează „manevra” care are ca scop plasarea cât mai multor vagoane. După plasarea tuturor vagoanelor şeful de tren, după o ultimă „revizie” dă cale liberă trenului. În altă variantă, jocul poate fi desfăşurat între echipe, având caracter de întrecere, folosind trusa LOGI I sau trusa LOGI II. Jocul: „Găseşte jocul potrivit”. Scopul: Familiarizarea copiilor cu procedeul de a forma grupe pe baza unei însuşiri (proprietăţi caracteristice) precum şi intuirea operaţiilor cu două mulţimi (grupe care au şi

121

fiind intersectate. explicaţia. problematizarea. Mijloacele didactice: piese subţiri din trusa LOGI I. Vor motiva. exerciţiul. Astfel copiii învaţă să recunoască intervenţia. succesiunea.obiecte comune). „aşez această piesă aici (4) pentru că este piesă în formă de triunghi nici piesă mică (complementara reuniunii) în (4)”. de culoare roşie în intersecţie motivând aşezarea lui acolo: „pentru că este o piesă în formă de triunghi. Pe bancă se aşează cele două cercuri. diferenţa şi complementara reuniunii a două grupuri. se execută joc de probă. mic. după caz în felul următor: „Aşez aici (1) această piesă pentru că este piesă în formă de triunghi şi piesă mică-intersecţia”. învăţătorul explicând şi demonstrând în acelaşi timp procedeul de lucru. avem următorul model: 122 . modelarea. fiind îndrumaţi cu mult tact de învăţător. demonstraţia. realizând astfel intersecţia. „aşez această piesă aici pentru că este mică dar nu este piesă în formă de triunghi (diferenţa în 2 )”. Strategia didactică: conversaţia. face parte din cercul roşu fiindcă este mic şi face parte din cercul verde” (1) Deci. piesa este în formă de triunghi şi piesă mică (1). Copiii vor aşeza pe rând piesele găsind locul potrivit. După ce toate piesele sunt la locul potrivit. Problemele sunt în aşa fel formulate încât nu rămâne nici un sector vid. Se anunţă tema: „Aşează toate piesele în formă de triunghi în cercul roşu şi toate piesele mici în cercul verde!”. Se repetă problema de către copii până se reţin datele ei. Se aşează o piesă în formă de triunghi. două cercuri din sârmă colorată roşu şi verde. Se trece la instruirea materialului – se constată că toate piesele au aceeaşi grosime (sunt subţiri).

Exerciţiu – joc: „Învăţăm să socotim!” Scopul: Consolidarea deprinderilor pentru formarea mulţimilor. Iată acum florile culese de Irina : (Aşează alături un grup de trei flori). bile. a)Adunarea – poate fi intuită pornind de la o problemă.3) îndeplineşte condiţia de a fi piesă în formă de triunghi sau piesă mică (reuniunea). Cu ajutorul întrebărilor învăţătorul îi va ajuta pe copii în conectarea greşelilor: „sunt tot atâtea şi numai piese în formă de triunghi în cercul roşu?”. Învăţătorul prezintă copiilor o situaţie practică. jucării. iniţierea copiilor în folosirea unor procedee operatorii care să-i conducă la intuirea adunării şi scăderii (fără a folosi numerele). alune.Orice piesă care ocupă unul dintre sectoarele incluse (1. Piesele pot avea simultan ambele caracteristici: exemplu sectorul 1 (intersecţia). verificându-se prin prezentarea unuia dintre cercuri. Problemă: doi fraţi. Ei se gândesc să pună la un loc florile şi să formeze astfel un buchet pe care să-l dăruiască mamei. ghinde.2. Ovidiu şi Irina au plecat la cules de flori. Material didactic: flori. „Sunt toate piesele mici în cercul verde?”. Vreţi să formaţi şi voi câte un buchet care să aibă tot atâtea flori? 123 . Iată florile culese de Ovidiu (Aranjează pe masă un grup de patru flori).

în continuare. efectuarea adunării este un pas firesc. b)Scăderea – poate fi intuită cu ajutorul unor probleme similare.) obiectele mulţimii ce se obţine ca rezultat al operaţiei. prin astfel de obiecte: buline.. al căror sens corect nu este încă bine cunoscut copiilor. schematic. copiii (de clasa I) trebuie să ajungă să reprezinte grafic. apoi individual. cu material propriu. fără dificultăţi. prin simboluri (cerculeţe. În iniţierea şi desfăşurarea acestui exerciţiu – joc învăţătorul trebuie să manifeste mult tact şi multă răbdare. obţinând astfel „buchetul” de flori pentru mama. arătând mulţimile respective şi accentuând expresiile caracteristice „la un loc”. Ei vor forma o mulţime cu tot atâtea flori ca a lui Ovidiu şi. În acelaşi mod se va proceda folosind mulţimile de ghinde. Dacă este cazul. ovale. În final. o mulţime de flori egală cu cea a Irinei. „egal” etc. învăţătorul repetă enunţul problemei din ce în ce mai simplificat. sau „împreună” şi „tot atâtea”. mai târziu. în acelaşi fel. pătrate. alune. să nu anticipeze acţiunile copiilor.Nu se mai dau alte explicaţii. să nu folosească expresii neadecvate sau inaccesibile copiilor. etc. Se va remarca faptul aceasta are „tot atâtea” câte au cules împreună cei doi. etc. 124 . Trebuie să evite folosirea unor termeni ca „adunarea”. Prin astfel de operaţii se pregăteşte înţelegerea sensului adunării numerice chiar din stadiul în care copiilor nu le sunt cunoscute numerele. Copiii vor lucra în perechi. Dacă acest proces este bine însuşit de către copii. cerculeţe. rezultatul operaţiei fiind exprimat prin mulţimea formată din obiecte de acelaşi fel (cu cele date) şi. etc..

c)Înmulţirea – la clasa a III-a poate fi înţeleasă prin variate exerciţii – joc din care se poate desprinde ideea că aceasta este o adunare repetată. Problemă: Dănuţ are tot atâtea nuci câte are Vlăduţ şi care Iulian. una din mulţimi este inclusă în cealaltă. cu imagini. apoi cu obiecte reprezentative şi. Cine vrea să aducă acest grup? Textul problemei sugerează şi modul de rezolvare: Se stabileşte mai întâi o corespondenţă între mulţimea băieţilor şi mulţimea fetiţelor. trebuie să mai aducem un grup de băieţi de la clasa vecină. Se înţelege astfel faptul că scăderea este operaţia opusă adunării. Se stabileşte apoi în acelaşi fel o corespondenţă între această mulţime de fete şi o mulţime de băieţi aduşi de la clasa vecină. Florin are atâtea nuci câte au aceşti copii împreună. d)Împărţirea – Similar pot fi concepute probleme de „împărţire prin cuprindere”. Găsiţi de câte măsuţe aveţi nevoie?” Rezolvarea problemei constă în stabilirea corespondenţei biunivoce între mulţimi de câte 4 copii şi mulţimea măsuţelor. „Formaţi mulţimea ca a lui Florin!”. în final. În toate cazurile. Exerciţiul – joc trebuie să continue cu obiecte uzuale. 125 . cea de-a doua componentă a operaţiei fiind inclusă în prima. pentru a forma un joc cu perechi. iar operaţia corespunzătoare este diferenţa dintre o mulţime şi cealaltă. Problemă: „Copiii din clasa voastră trebuie aşezaţi la măsuţe. În cazul scăderii. Copiii mai mari pot descoperi că mulţimea vidă este diferenţa a două mulţimi echipotente. Corespunzătoare înţelesului ce se dă în aritmetică scăderii numerelor naturale este diferenţa a două mulţimi. aflându-se astfel echivalenţa mulţimii diferenţă. învăţătorul trebuie să-i îndrume pe copii spre formarea unor mulţimi echipotente. care depăşeşte nivelul lor de înţelegere pentru început. Împărţirea în părţi egale se rezolvă ca o scădere repetată : Problemă: Să se împartă bomboanele din pungă în mod egal pentru fiecare copil din clasă! Fiecărui copil i se atribuie iniţial câte o bomboană şi operaţia se repetă până când şi ultima bomboană a fost distribuită. câte unul de fiecare latură. Din această operaţie va rezulta o mulţime de fetiţe care nu au corespondent în mulţimea băieţilor. În astfel de situaţii trebuie evitată împărţirea cu rest.Problemă: La noi în clasa I sunt mai puţini băieţi decât fetiţe.

etc. De exemplu: să recite.ANEXA 7 Jocul cifrei 1 Scopul: Consolidarea noţiunilor referitoare la cifra 1. Jocul numărului 10 Scopul: Aprofundarea cunoştinţelor referitoare la numărul 10. dezvoltarea imaginaţiei. Materialul didactic: 6 beţişoare Desfăşurarea jocului: Din cele 6 beţişoare. să spună ghicitori. iar ultimul primeşte o „pedeapsă” din partea clasei. copiii vor forma pe bănci numărul. Din aceste beţişoare el formează cifra 1. Cel care termină primul este câştigătorul jocului. Material didactic: 10 beţişoare pentru fiecare elev didactic Desfăşurarea jocului: Fiecare elev are pe bancă 10 beţişoare. Jocul: „Câte … sunt?” 126 .

ANEXA 8 Exerciţiu – joc scris cu ajutorul figurilor geometrice: Jocul: „Cât a rezultat. 127 . fixarea noţiunii de număr: exersarea scrierii numerelor.Scop: formarea deprinderii de a stabili corespondenţa între cantităţi şi numere. Aceste exerciţii sunt foarte folositoare pentru formarea noţiunii de număr. Materialul didactic: buline. elevii numără pătrăţelele şi arată cifra 6: Exerciţiul de mai sus se poate desfăşura şi cu ilustrate decupate care reprezintă animale sau fructe. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul prezintă 3 buline şi cere elevilor să ridice cartonaşul cu cifra corespunzătoare numărului de buline: Învăţătorul arată cifra 5 şi cere ca elevii să arate numărul de beţişoare corespunzător cifrei: Învăţătorul aşează pe flanelograf 6 pătrăţele. pătrăţele. beţişoare. cât a rămas?” Scop: Exersarea adunării şi scăderii numerelor în concentrul de învăţat. cartonaşe de la 1 la 10. flanelograf. triunghiuri din carton.

128 . iar pentru numărul celora care nu mai continuă excursia. Materialul didactic: cartonaşe tip domine şi cu numere sau exerciţii. iar cifra din aceasta reprezintă numărul excursioniştilor care se opresc sau se duc mai departe). Desfăşurarea jocului: Învăţătorul pregăteşte pe tablă pătrăţele cu numere conform figurii următoare: Pătrăţelul cel mare (figura care poartă numărul 6 constituie punctul de plecare. obişnuirea elevilor cu munca independentă.Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii. Pentru a se da exerciţiuluijoc o mai mare notă distractivă. La primul popas s-au alăturat încă 3 elevi. După aceasta. elevii desenează figura de pe tablă iar apoi cu creionul în mână urmăresc cu atenţie textul rostit de învăţător: 6 elevi au plecat în excursie. Pe foile pregătite din timp. trebuie să se reîntoarcă din nou la acelaşi număr (6). fiecare elev. formarea deprinderii de a raporta cantitatea la număr. Jocul: „Un fel de domino” Scop: exersarea adunării şi scăderii. semnul minus) deoarece pe parcursul jocului numărul care urmează se adaugă sau se scade din numărul anterior. urmărind direcţia săgeţilor. Rezultatul final al jocului este numărul de la care s-a plecat. la popasul următor au rămas din ei 2 şi aşa se continuă până se ajunge la ultima căsuţă din figură. în mod individual. trece sub desen şi rezolvarea exerciţiului: 6+3= 9 9–2= 7 7 + 3 = 10 10 – 7 = 3 3+4=7 7+1=8 8–2=6 Jocul se poate efectua şi într-un concentru mai mare. învăţătorul anunţă că pătrăţelele sunt popasuri. Concomitent cu expunerea învăţătorului elevii notează cu creion colorat semnele potrivite (semnul plus pentru numărul celora care se alătură.

Material didactic: foi din caietul de matematică pentru toţi elevii pe care este desenată o rachetă ca în modelul următor: 129 . dezvoltarea gândirii logice. ca o parte din elevi să aibă acelaşi fel de exerciţii. iar pe cealaltă parte o operaţie de adunare sau scădere. În felul acesta comparaţia şi controlarea rezultatelor merge mai departe. Elevii vor combina aceste cartonaşe potrivit numerelor şi exerciţiilor trecute pe ele în aşa fel încât numărul să fie plasat deasupra sau dedesubtul operaţiei al cărei rezultat îl reprezintă.Desfăşurarea jocului: Învăţătorul dă într-un plic fiecărui elev un număr egal de cartonaşe cu numere în aşa fel. Fiecare variantă se joacă în scopuri şi în ocazii diferite. Varianta I O variantă a acestui joc cere raportarea cantităţilor la numere. respectarea ordinii efectuării operaţiilor. Varianta a II-a O variantă mai abstractă este jocul domino cu „exerciţii de calcul”. Cartonaşele tip domino cu „puncte” sunt puse pe bancă. Jocul: „Racheta cu mai multe trepte” Scopul: exersarea celor patru operaţii în concentrul învăţat. La acest joc pe o parte a cartonaşelor se află un număr. Jocul are diferite variante şi pentru fiecare variantă se distribuie alte plicuri care conţin exerciţii potrivite variantei respective. iar sub fiecare din ele elevul aşează cartonaşele cu numere. Elevii care stau în aceeaşi bancă nu trebuie să primească exerciţii asemănătoare.

pe baza căruia elevul va trebui să compună o problemă. Trecerea peste treapta a II-a îi aduce elevului satisfacţia de a fi considerat pilot de cursă internă. elevul va efectua un exerciţiu combinat. Ultima treaptă şi cea mai dificilă va fi un exerciţiu combinat. va putea fi numit „pilot de cursă lungă”. Acest joc poate fi aplicat la orice clasă şi la orice temă într-o diversitate de variante. scădere. primesc drept recompensă numele de pilot cosmonaut şi imagini cu diferite rachete şi cosmonauţi.În treapta întâi elevul are de rezolvat calcule simple de adunare. Aceasta îi va da satisfacţia de a fi numit pilot de încercare. Continuă apoi calculele din treapta a II-a. trecând cu bine peste toate treptele. unde sunt date spre rezolvare exerciţii combinate. 130 . În treapta a patra. În treapta a III-a se cere rezolvarea unor exerciţii combinate. înmulţire. Sarcinile acestui joc sunt rezolvate alternativ cu sarcini de lucru frontale la tablă. Dacă va reuşi să lucreze corect şi acest exerciţiu. Abia acum el va avea satisfacţia de a deveni pilot cunoscut. elevul având obligaţia de a respecta ordinea efectuării operaţiilor. devine „pilot de elicopter”. Elevii care au rezolvat corect toate sarcinile jocului. Dacă rezolvă corect ce i se cere. cu paranteze mici. împărţire.

După ce se anunţă faptul că tema va fi un joc. Sarcina didactică: găsirea unor perechi de numere în limitele 1 – 100 care prin repetarea în anumite condiţii să dea acelaşi rezultat. 2. Material didactic: caietele cu pătrăţele pe care vor desena pătrate pe care le vor împărţi în nouă căsuţe. 6.ANEXA 9 Jocul „Câte soluţii ai găsit? ” Sarcina didactică: efectuarea unor operaţii de adunare în limitele 1 – 20. etc. pe verticală sau pe diagonală. Acesta le va arăta elevilor că vor avea de desenat trei pătrate cu latura de 6 cm. vor reuşi să completeze fiecare căsuţă cu numere care. 1. 14. Dacă le vor folosi cu atenţie. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. la care le care să găsească cât mai multe soluţii de formare a lor din trei valori. 9. 17. 7. 131 .. 5. 8. Pentru a obţine rezultate bune la această temă învăţătorul este bine să facă cu elevii unele exerciţii pregătitoare indicând anumite numere. de exemplu: 12. Jocul începe în clasă cu numerele 1 şi 2 date de învăţător (care va linia la tablă două pătrate împărţite în câte 9 căsuţe). 3. 6. 8. Condiţia care se pune este ca fiecare număr să fie folosit de acelaşi număr de ori. vor da suma 15. Material didactic: caietele de matematică pe care vor desena trei pătrate cu latura de 6 cm. 3. 5. Învăţătorul cere elevilor să găsească în ce aranjament vor putea fi folosite numerele date pentru a obţine pe verticală şi orizontală acelaşi rezultat. învăţătorul le va expune regulile. care le vor împărţi în nouă căsuţe şi sub ele vor scrie cifrele: 0. Iată câteva variante pentru completarea căsuţelor: „Găseşte cât mai multe soluţii!” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul şi dezvoltarea capacităţii de a opera cu numere în schema dată. Vor fi evidenţiaţi elevii care au găsit mai multe posibilităţi de rezolvare a sarcinii. 2. 4. 1. 7. 16. 9. adunate pe orizontală. 4.

se vor gândi şi apoi vor completa căsuţele cu numerele date conform regulilor stabilite.La semnalul dat de învăţător. iar elevii care au găsit cele mai multe variante vor fi evidenţiaţi. Cele două variante posibile sunt: Se cere copiilor ca acasă să găsească şi alte numere care. elevii vor copia desenul de pe tablă. să dea pe verticală acelaşi rezultat ca pe orizontală. repetate de acelaşi număr de ori şi în acelaşi aranjament în pătrate asemănătoare. Verificarea se va face la tablă. Câteva variante posibile sunt: ANEXA 10 Elevii vor lega prin linii dreptunghiurile care au aceeaşi valoare: 132 .

Aprecierea se va face cu participarea clasei. Jocul poate fi folosit după ce elevii au învăţat înmulţirea şi împărţirea. Jocul se desfăşoară pe echipe. folosind numere în limitele 20 – 100 şi operaţiile învăţate. La tablă se scriu exerciţii de tipul: 18 + 18 = 36 30 + 6 = 36 40 – 4 = 36 6 x 6 = 36 9 x 4 = 36 6 x 5 + 6 = 36 133 . Exemplu: Conducătorul de joc a indicat numărul 36. Sarcină didactică: compunerea de exerciţii având un rezultat dat. Fiecare concurent va compune cât mai multe exerciţii al căror rezultat va fi numărul precizat. indicându-le câte un număr (diferit). Pentru fiecare exerciţiu corect se va acorda un punct şi un plus de două puncte fiecărui concurent care a folosit în exemplele date toate operaţiile. Întrecerea va fi câştigată de echipa care a obţinut cel mai mare punctaj.Elevii vor aranja în ordinea crescătoare a valorii următoarele numere: Jocul: „Cum se poate obţine?” Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul oral şi scris. Învăţătorul va pregăti din timp câteva exemple de numere care vor putea fi obţinute folosind toate operaţiile învăţate. Conducătorul de joc cheamă la tablă câte un reprezentant din fiecare echipă.

Aprecierea se face cu participarea echipei adverse. Câştigă cel care a terminat primul. executând corect figurile. câte un reprezentant din fiecare grupă vine în faţa clasei şi se face schimb de bileţele. Înainte de începerea jocului propriu-zis. Se împarte clasa în două echipe. Desfăşurarea jocului: Copiii au în faţă 20 de beţişoare. În cazul în care se constată că rezultatul exerciţiului depăşeşte 20. citeşte cu voce tare exerciţiul scris şi îl rezolvă. reprezentantul unei echipe desface hârtia primită de la adversarul lui. La semnalul conducătorului de joc. iar pentru cele incorecte un minus. după care va împărţi hârtia şi o va păstra în mână. toţi elevii trebuie să combine beţişoarele în aşa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de ei. ANEXA 11 134 . dezvoltarea atenţiei. acordându-se pentru răspunsurile corecte un plus. după care. în limitele 0 – 20. Material didactic: foi de hârtie şi creion pentru fiecare elev. dreptunghiuri. de exemplu: pătrate.20 + 30 – 14 = 36 Jocul: „Rezolva exerciţiul meu!” 20 : 2 + 26 = 36 Scopul: consolidarea deprinderilor de calcul mintal rapid Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare sau de scădere. La îndemnul învăţătorului. Va câştiga echipa care va totaliza cele mai multe semne plus. Jocul: „Joc cu beţişoare” Scopul: fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice. triunghiuri. cel care l-a scris va fi penalizat cu un minus. fiecare elev va scrie pe foaia lui de hârtie câte un exerciţiu de adunare sau de scădere în limitele 0 – 20. Material didactic: 20 de beţişoare pentru fiecare elev.

Se împarte şi tabla în două părţi. folosirea corectă a denumirii acestora. fuge şi se ascunde în stânga sub una din figuri. Material didactic: figuri geometrice diferit colorate (pătrat.) Pătratul are culoarea roşie. Iepuraşul. triunghi). dreptunghi).Jocul: „Jocul figurilor geometrice” Scop: formarea deprinderii de a desena figuri geometrice cu creta pe tablă. cerc. Jocul: „Ghiceşte unde s-a ascuns iepuraşul!” Scopul: cunoaşterea figurilor geometrice. etc. Grupa care are cele mai reuşite cercuri este câştigătoare. în linie orizontală sau împrăştiate (având spaţiu suficient printre ele) la mijlocul flanelografului. Elevii sunt numiţi vânători. recunoaşterea culorilor. iar iepuraşul într-un colţ al flanelografului. indicaţi de învăţător şi aleşi astfel încât să fie întrebaţi cât mai mulţi elevi. Variantă: Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs. dreptunghi. oval. triunghi. Desfăşurarea jocului: Figurile geometrice vor fi aşezate pe flanelograf în coloană una sub alta. un iepuraş decupat. La comanda învăţătorului. Desfăşurarea jocului: Se împart elevii pe două grupe. În partea dreaptă a coloanei stă un iepuraş. iar răspunsurile vor fi date de copii diferiţi. Conducătorul jocului întreabă: Unde s-a ascuns iepuraşul? Elevul trebuie să răspundă: Iepuraşul s-a ascuns după pătrat (dreptunghi. Observaţie: În acest fel se pot desena şi alte figuri geometrice cunoscute de elevi (pătrat. câte un elev din fiecare grupă trece la tablă şi desenează câte un cerc. Pentru aceasta se va adresa fiecărui rând un număr egal de întrebări cu cel pus celorlalte rânduri. Se va evita ca unul sau doi copii să răspundă mereu. Figurile pot fi aşezate şi într-un rând orizontal. Un elev care a dat un răspuns corect va avea dreptul să mai răspundă numai atunci când unul din 135 . fiind câştigător rândul care denumeşte corect cele mai multe ascunzători ale iepuraşului. mânuit de conducător se fereşte de vânători.

Jocul: „Tic – Tac!” Scop: dezvoltarea percepţiei auditive şi formarea deprinderii de a stabili raportul corect între cifră şi cantitate. d exemplu 3 + 3. în aşa fel încât fiecărui copil dintr-un rând să-i corespundă un altul în celălalt rând. Câştigătoarea jocului estre echipa în care elevii nu au întrerupt lanţul sau aceea în care au lucrat corect mai mulţi elevi. 6 – 4 cât fac? Acesta trebuie să continue jocul adresându-se vecinului. numără în gând. Unul dintre elevi pune prima întrebare celui din faţa sa. ANEXA 12 136 . de exemplu 2 + 7 cât fac? În felul acesta jocul se desfăşoară până când unul din cei întrebaţi spune un rezultat greşit ceea ce atrage după sine ruperea lanţului. Desfăşurarea jocului: Învăţătorul determină concentrul în cadrul căruia elevii trebuie să socotească. ca de pildă. cu acele din material plastic colorate diferit. Învăţătorul bate de câteva ori cu creionul în mână şi spune „roşu”. Se bate din nou şi se spune „verde”. Membrii unei echipe sunt aşezaţi pe două rânduri faţă în faţă.colegii lui din acelaşi rând cu el n-a ştiut să răspundă sau a răspuns greşit la solicitarea profesorului. De fiecare dată învăţătorul controlează corectitudinea aşezării bilelor sau bulinelor. Elevii sunt împărţiţi în echipe cu număr egal de elevi. acul mare de culoare roşie şi cel mic de culoare verde. Elevii fixează acul ceasornicului verde în dreptul numărului corespunzător numărului de bătăi. Jocul: „În lanţ” Scopul: formarea deprinderii de a opera adunări şi scăderi. Material didactic: case confecţionate din carton. Acest joc se poate folosi pentru orice concentru numeric. De exemplu. celălalt pune celui din stânga o întrebare cuprinzând un exerciţiu format cu rezultatul corespunzător întrebării ce i-a fost pusă. iar apoi aşează acul indicator roşu la numărul care corespunde numărului de bătăi cu creionul în mână. Elevii ascultă atenţi. Desfăşurarea jocului: Elevii au în faţă câte un ceas confecţionat din carton. formarea capacităţii de a face calcul mintal corect. Acest răspuns însă nu va fi luat în considerare la calculul rezultatelor. (Se poate juca şi cu numărătoarea mică atunci când toţi elevii au o astfel de numărătoare sau cu buline confecţionate din material plastic sau carton).

demonstraţia. după modelul de mai jos: În completarea jocului ursuleţul Martinică va schimba locul a două căsuţe între ele.Jocul: „Vreau în căsuţa mea!” Prin acest joc se constituie submulţimi după criteriul formei. astfel: piesele în formă de cerc în căsuţa în formă de cerc. O căsuţă în formă de cerc. alta în formă de pătrat. care a găsit un săculeţ din care se auzeau mai multe voci ce se plângeau că şi-au pierdut căsuţa. (piese în formă de figuri geometrice) să-şi găsească căsuţa. alcătuindu-se astfel cele trei grupe de obiecte (mulţimi). piesele în formă de dreptunghi în căsuţa în formă de dreptunghi. Ca mijloace de realizare am folosit trei forme pentru delimitarea căsuţelor confecţionate din carton. piesele vor fi aşezate în cele trei căsuţe. conversaţia. Introducerea în activitate am realizat-o printr-o povestire scurtă cu ajutorul ursuleţului Martinică. În ultima parte copiii vin la cele trei căsuţe şi vor efectua diferite construcţii fie chiar şi în felul următor: 137 . iar cele în formă de triunghi în căsuţa în formă de triunghi. explicaţia. urmate de efectuarea exerciţiilor propuse toate piesele îşi vor găsi căsuţa. copiii vor fi puşi cu mâinile la ochi şi apoi li se cere să observe modificările şi să le cerceteze. exerciţiul şi observaţia. Metodele folosite au fost: povestirea. apoi demonstraţia îmbinată cu explicaţia. sistematizând cunoştinţele copiilor cu privire la gruparea figurilor geometrice după formă. Utilizând metoda povestirii. Ursuleţul roagă copiii să ajute vocile din săculeţ. alta în formă de triunghi. La propunerea ursuleţului.

după consultarea clasei câte un punct echipei adverse celei din care a făcut parte verificatorul. Pentru fiecare răspuns bun s-a acordat echipei respective un punct. Aceştia s-au străduit să scrie la tablă cât mai multe exerciţii de compunere a numărului 6. Sarcina didactică a fost formularea şi rezolvarea unor exerciţii de compunere a numerelor în limitele 0 – 10. După 4 minute s-a dat semnalul de încetare şi s-au făcut aprecieri. Reprezentanţii grupei A au lucrat în jumătatea stângă a tablei. citirea şi scrierea lor. Pentru a menţine trează atenţia elevilor. Pentru fiecare greşeală a celui care a verificat s-a acordat. de a dezvolta deprinderi de calcul oral şi scris. Am format grupe de câte doi elevi care au venit pe rând la joc. aprecierea rezultatelor a fost făcută de elevii echipei adverse.ANEXA 13 Jocul:”Cine ştie. iar cei ai grupei B în jumătatea dreaptă. scrie!” L-am folosit cu scopul de a verifica şi consolida cunoştinţele aritmetice. iar conducătorul de joc le-a indicat un număr şi le-a cerut să formuleze în scris diferite exerciţii de adunare al căror rezultat să fie egal cu numărul dat. Prima pereche de elevi a venit la tablă. De pildă: 138 . Exemplu: conducătorul de joc a indicat ambilor concurenţi numărul 6. A fost declarată câştigătoare echipa care a totalizat cel mai mare număr de puncte.

După ce am distribuit fişele şi am stabilit sarcina didactică şi regulile jocului le-am explicat că dacă vor lucra corect vor obţine un desen pe care-l vor colora frumos. 6 etc. am anunţat elevii că se va acorda echipei câte un punct în plus. Acest joc poate fi folosit şi în activităţile interdisciplinare. ANEXA 15 Jocul: “Uneşte şi colorează” Sarcina didactică: să ordoneze crescător numerele 0 – 20. 139 . 9. după care se vor întoarce şi vor număra de data aceasta înapoi: 10. etc. 7. Acest procedeu l-am folosit şi pentru a exersa numeraţia din 2 în 2.40 m pe care l-am împărţit pe lungime în 10 părţi egale. În ultima căsuţă vor spune 10. Material didactic: fişe de muncă independente. 8. iar ceilalţi au repetat jocul şi nu au primit nici un punct dacă nu s-au corectat.1+5=6 3+3=6 4+2=6 2+2+2=6 3+1+2=6 1+1+4=6 1+2+3=6 2+1+3=6 3+2+1=6 La repetarea jocului. Cei care n-au primit nici un punct au fost notaţi şi au făcut mai târziu muncă individuală. Elevii care nu au făcut nici o greşeală au primit două puncte. ANEXA 14 Jocul:”Învăţăm să numărăm!” Am desenat în faţa băncilor. Jocul a fost efectuat individual şi am cerut elevilor ca păşind din căsuţă în căsuţă să numere 1 pentru prima. 2 pentru a doua. pentru a spori gradul de solicitare. pe podea. pentru fiecare elev care a dat cele mai multe răspunsuri bune. un dreptunghi cu dimensiunile de 2/0.

Fiecare echipă şi-a numit un reprezentant care după ce a privit 10 secunde cartonaşul prezentat a scris la tablă rezultatul: 4 A. Am sugerat elevilor că fiecare literă are valoarea 1. Material didactic am folosit cartonaşe pe care am scris diferite litere conform figurii următoare: Pentru buna desfăşurare a jocului am pregătit clasa prezentând diferite grupe de obiecte. 140 . Jocul a fost desfăşurat pe echipe. 5 x. L = 5 etc. Pentru a mări gradul de dificultate am redus timpul de observare şi cel pentru răspuns. 9 m. Elevii au calculat valoarea tuturor semnelor înscrise pe cartonaş şi au dat rezultatul numeric. Variantă: Am folosit acelaşi material. litere simboluri şi le-am cerut să scrie sau să spună numărul lor. dar am atribuit o anumită valoare literelor: x = 10. A = 2. Am totalizat separat punctele pentru fiecare echipă notând cu un punct fiecare răspuns corect.ANEXA 16 Sarcina didactică a fost de a efectua operaţii de adunare cu termini convenţionali.

Într-o astfel de situaţie un elev a rezolvat în loc de „1 din 5. Material didactic: un disc cu diametrul de 50 cm colorat în galben. În interior are lipite la distanţe egale 8 discuri mai mici.ANEXA 17 Jocul: „Socoteşte cu atenţie!” Sarcina didactică: scăderea numerelor naturale în limitele 1 – 20. A formulat şi a scris exerciţiul de forma 4 din 8 = 4 sau 8 – 4 = 4. săgeată mobilă. Au fost evidenţiaţi toţi elevii care au formulat scris şi rezolvat corect exerciţiile. Le-am precizat elevilor că nu sunt permise intervenţiile din bancă şi că. Am indicat numărul „4”. 5 din 1” = 4 ceea ce constituie o greşeală. Pentru buna desfăşurare le-am explicat elevilor că vor scădea numărul de buline aflat în dreptul săgeţii din numărul de buline de pe discul opus. Au fost situaţii când coada săgeţii s-a îndreptat spre un număr mai mic decât cel din vârf. Jocul a fost antrenant şi l-am desfăşurat individual. iar în centrul discului mare. În interiorul fiecăruia sunt lipite 8 buline maro. Dacă s-au ivit astfel de situaţii elevii au avut recomandarea să împrumute o zece adică să spună „nu 5 din 1” ci „5 din 11” = 6. coada săgeţii este 8. a îndreptat săgeata cu vârful spre el şi a observat că. în caz contrar vor fi penalizaţi cu un punct. 141 . Elevul a căutat discul cu 4 buline. cu diametrul de 18 cm. colorate în verde.

a rezolvat mintal exerciţiul de pe scara grupei lui şi a scris rezultatul. Răspunsul corect este încercuit cu cretă şi el dă dreptul următorului elev să vină să rezolve mai departe. S-a început jocul cu prima treaptă. Problemă: Dănuţ are 8 creioane din care dă Anei 3. Echipa cu cele mai bune rezultate ajunge în vârf şi ia premiul. Numărul treptelor a fost în funcţie de numărul copiilor din grupă. Prima pereche a venit la tablă. Material didactic: Am desenat pe tablă două scări pe treptele cărora au fost scrise exerciţii fie de adunare. Pe ultima treaptă a fost fixat un steguleţ. fie de scădere. Ce se poate întreba? Câte creioane i-au rămas lui Dănuţ? Cu câte creioane are Dănuţ mai mult decât Ana? Cu câte creioane are Ana mai puţin decât Dănuţ? În ce numere putem descompune numărul 8? 142 . am dat semnalul de începere a jocului. Dacă răspunsul a fost greşit îl obligă pe jucător să rezolve exerciţiul corect şi numai apoi trece mai departe. ANEXA 19 Am enunţat o problemă fără a pune întrebarea la care elevii să răspundă. A câştigat jocul acel elev care a reuşit să pună cele mai multe întrebări în legătură cu problema enunţată. După ce-am stabilit grupele şi ordinea în care elevii vin la tablă. uneori un timbru sau alt premiu.ANEXA 18 Jocul: “Cine urcă scara mai repede” Sarcina didactică: efectuarea unor exerciţii de adunare şi scădere.

Observaţi şi completaţi: În ziua de 10 mai au fost…………vizitatori. ANEXA 21 Pentru jocul „Completează! 1) Şcoala „ Gabriel Drăgan" din Nicoreşti a organizat o expoziţie la muzeul de istorie în perioada 5 – 14 mai 2008. În zilele de………. Sarcina didactică: verificarea cunoştinţelor despre descompunerea unui număr întro sumă de 2 termeni. Au apărut următoarele soluţii: Pentru fiecare soluţie corectă s-a acordat un punct. Câte creioane albastre şi câte galbene pot fi printre cele luate?”. au fost mai mult de 40 de vizitatori. creatoare a elevilor. Scopul: consolidarea cunoştinţelor privind adunarea numerelor.Câte creioane au avut în total? Anexa 20 Problemă: „Pe o bancă sunt 14 creioane albastre şi 16 creioane galbene. Din toate acestea Ioana a luat 17 creioane.. iar eu am strâns foile după un timp dinainte stabilit. Elemente de joc: întrecerea individuală. Regula jocului: elevii au scris soluţiile posibile pe o foaie de hârtie. dezvoltarea gândirii probabilistice. Cei mai mulţi vizitatori au fost……………… 143 .

apoi completează fiecare grup de note: 2 4 doi timpi 3 4 trei timpi c 4c c 4 patru timpi ANEXA 22 Introducerea în joc se realizează prin versuri ca: Să gândiţi. să socotiţi Şi jocul să-1 isprăviţi. Calculaţi şi vertical 144 + 7 = + 2 = 1 = = 5 + = = . încât pe orizontală Să fie adevărat Cum Sandu le-a calculat.2) Găseşte numerele lipsă: 3) Compară. Completaţi.

……………………………………………………………….Nu numai orizontal! Eu. Ce-ar vrea să vă găsească Mai cuminţi şi mai isteţi. Dau exemplu: Pune un 10 La 15 Eu tac. care are drept început şi sfârşit versuri ca Am venit la voi copii Cu o traistă fermecată Tu să încerci să scoţi din ea O problemă minunată Ce-o rezolvi cât poţi de-ndată Pentru azi atât a fost În curând veni-voi iarăşi Cu-a mea traistă cu poveşti. Jocul didactic „Unde este greşeala?" are ca scop: dezvoltarea gândirii convergente. apoi rezolvă". iar ca sarcină didactică: sesizarea şi corectarea greşelilor. iar tu spune cât fac? Şi 50 La 20 ANEXA 23 Orizontal: 145 . feciorul lui Păcală. a capacităţii de sesizare a greşelilor. Învăţătorul arată că Păcălici a trimis copiilor bilete cu exerciţii în care a strecurat greşeli pentru a-i păcăli. Trăistuţa cu scrisori-problemă antrenează elevii în jocul didactic „Citeşte. Ce-1 cunoaşte-ntreaga ţară Că tot râd şi tot glumesc Şi pe mulţi îi păcălesc Vă trimit prin Moş Arici În trăistuţa cu arnici. Ghicitorile-matematice sunt aşteptate în lecţie de copii. Câteva scrisorele Cu mici păcăleli Căci de ce s-o ocolesc? Aş vrea să vă păcălesc Şi mă iscălesc aici Şugubăţul Păcălici. antrenarea atenţiei şi a spiritului de observaţie.

. 1 1 2 3 4 5 2 3 4 5 Vertical 1. 3. 4. Succesorul lui 3.1. Nici o unitate. Dublul lui 121. Cel mai mic număr natural. 2. acestea reprezentând . O Cel mai mic număr scris cu cifrele 9. 5. având cifrele: 4.. Dublul lui 10. 2. ANEXA 24 Jocul: „De-a fracţia” • • Lecturile preferate ale elevilor sunt . □ Predecesorul lui 8.. continuaţi clasificarea completând: elevi chestionaţi. 3x10. 3. 6 şi 4. (7 x 10 ) + 9. 6x (2 x 5). din numărul total de Urmărind legenda. □ Zero.. folosind cifra 3.. 8 şi 2. □ Număr format din zeci şi unităţi. 3x100. Cel mai mare număr scris cu cifrele distincte 8. 4. 5. 146 . 0 şi 9. □ O sută de 9 ori.

reprezintă. ………. … … . Basmele reprezintă. certific 147 . DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE Subsemnatul(a) POPA ADRIANA SORINA________________ . … Pe baza datelor completate pot formula probleme. reprezintă … . 2.1. specializarea ________INSTITUTOR________________. ………. prin prezenta. … 3. seria _2008-2011___.înscris(ă) la examenul pentru obţinerea Gradului didactic I. ………. … . reprezintă 4.

DR. În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică. UNIV. iar preluările din diferitele surse. CĂBULEA LUCIA___________ este rezultatul propriilor mele activităţi de investigare teoretică şi aplicativă şi prezintă rezultatele personale obţinute în activitatea mea didactică. Data: __29. inclusiv din alte lucrări personale. au fost citate în lucrare.că lucrarea metodico-ştiinţifică cu titlul: _____STIMULAREA CRATIVITĂŢII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN JOC DIDACTIC MATEMATIC____________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ conducător ştiinţific ___CONF.07 2010___ Semnătura: ________________________ 148 . Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau concursuri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful