REFERAT

LA BIOLOGIE

ACORDAREA PRIMULUI
AJUTOR

1
 PRIMUL AJUTOR

Situatiile cele mai frecvente in care se impune acordarea primului ajutor

sunt determinate in general de accidente.
Cresterea in ritm intensiv a circulatiei rutiere, utilizarea din ce in ce
mai larga a energiei electrice in scopuri industriale si casnice,folosirea in
agricultura pentru combaterea daunatorilor a unor substante noi cu puetre
toxica deosebit de mare etc.,in conditiile unor neglijente si neatentii
deseori minime,constituie tot atitea riscuri de accidente grave ce se pot
solda cu pierderea de vieti omenesti.
Accidentul poate surveni la locul de munca,pe drumurile publice,la
domiciliusi in numeroase alte locuri ;se intelege astfel ca mediciinu pot fi
prezenti in toate cazurile de accident,de cele mai multe ori fiind solicitate
sa acorde primele ingrijiri,persoane care nu au cunostiinte sau calificare
medicala.Devine deci absolut necesar ca marele public sa cunoasca atit
teoretic,cit si practic,principiile de baza ale primului ajutor.
O categorie de populatie expusa in mod deosebit riscurilor accidentelor
o constituie copiii care,neavind experienta si fiind insuficient
supravegheati,cad deseori cu usurinta victime.
Trebuie mentionat ca sunt si cazuri in care motivul solicitarii primuli
ajutor nu este legat de producerea unui accident.Ne putem afla in fata
unei persoane care prezinta in mod brusc simptome grave de
imbolnavire.Si in acest caz,ca de altfel in orice situatie,se aplica
principiul de baza.

2
 MAI INTAI SA NU DAUNAM
In caz de accident este in primul rind necesar sa stim ce trebuie si ce nu
trebuie facut.Daca persoana care acorda primul ajutor nu are aceste
cunostinte se poate intimpla ca,in loc sa ajute,dimpotriva,sa accentueze
suferinta,putind chiar provoca aparitia unor complicatii care sa intirzie
vindecarea, prelungind durata incapacitatii de munca.Dar nu numai
atit;un ajutor incorect acordat poate duce si la pierderea
definitiva,partiala si chiar totala,a capacitatii de munca a acidentatului.
Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa dea dovada de calm si
stapinire de sine.Este necesar sa fie indepartate persoanele care stirnesc
panica si impiedica astfel acordarea masurilor adecvate de prim ajutor.
Daca cel care acorda prim ajutor nu afost de fata in momentul
accidentului,el trebuie sa se orienteze imediat asupra naturii
acestuia,cerind informatii fie de la persoanele din jur,fie in masura in
care este posibil chiar de la victima.Aceasta este deosebit de
importanta,fiindca indica masurile rapide care trebuie sa se adreseze
elementelor principale prezentate de accidentat.
In acordarea primului ajutor este recomandabil sa limitam pe cit
posibil orice manevre care accentueaza suferinta accidentatuli sau a
bolnavului,miscarile strict necesare trebuind sa fie bline,precise si
simple.De exemplu,transportul unui accidentat trebuie organizat cu
prudenta si indeminare,astfel incit sa nu zdruncine,sa nu agraveze
suferinta.In caz de traumatism(lovitura violenta,cadere,explozie etc)este
absolut contra indicat de amisca regiune traumatizata,de efectua tractiuni
sau alte manevre asupra ei.Nu sunt indicate nici incercarile de a repune
osul in pozitia normala in caz de fracturi sau luxatii.Acestea sunt
manevre dificile care necesita o pregatire speciala.Dar asupra greselilor
care trebuie evitate vom mai reveni.

3
 LUXATIILE
In luxatii se produce deplasarea anormala a extremitatiilor osoase
dintr-o articulatie.Luxatiile pot fi complete sau incomplete,dupa gradul
de deplasare a capetelor osoase.Ele pot fi determinate de traumatisme
sau de miscari exagerate si bruste.Luxatia primeste denumirea reginii in
care s-a produs:luxatie de sold,de umar etc.Accidentatul acuza o durere
violenta in regiunea respectiva,unde se constata de obicei o deformare
insotita de pozitia anormala a membrului.luxatia determina impotenta
finctionala a membrului respectiv.In caz de luxatie nu este bine sa
readucem oasele in pozitia lor normala,deoarece nu reusim decit sa
chinuim inutil bolnavul.Se face o imobilizare provizorie si se transporta
accidentatul la unitate medicala apropiata.

ENTORSELE
Entorsele sau scrintiturile constau in ruperea unor ligamente intr-o
articulatie,fara deplasarea extremitatilor osoase.se manifesta prin
durere,umflarea regiunii respective si impotenta functionala.Intrucit
entorsa se poate asocia cu o fractura,se face o imobilizare provizorie si se
transporta accidentatul la unitatea sanitara apropiata.

4
 RANILE
Ranile sunt leziuni traumatice,produse prin factori mecanici,termici sau
chimici.Ranile prin factori mecanici pot fi:taierea,cind agentul vulnerant
este un corp ascutit ;smulgerea sau sfisierea,cum se intimpla in
muscaturile de animale ;zdrobirea,cind agentul vulnerant actioneaza prin
lovire.Ranile superficiale intereseaza pielea si tesuturile imediat
apropiate ;ranile profunde intereseaza elemente situate mai
adinc,ca:muschii,oase,articulatii,vase mari de singe,nervi si chiar
organe.Ranile care intereseaza cavitatiile corpului (torace,abdomen)se
pot insoti de exteririzarea continutului acestor cavitati si se numesc
penetrante.
Primul ajutor ce trebuie acordat in cazuri de ranire variaza dupa
regiunea atinsa.O prima problema este calmarea durerii.Combaterea
durerii poate fi obtinuta pin administrarea de calmante obisnuite si
tratarea cu maxima blidete a accidentatului.
Daca avem la indemina putem da 1-2 tablete de Algocalmin.In
general,aplicarea unui pansament corect si imobilizarea regiunii ranite
duc la diminuarea durerii,astfel incit numai in cazuri exceptionale se va
recurge la alte mijloace.
Indiferent de dimensiunile si felul in care s-a produs ranirea,ea poate
fi insotita de complicatii,care constituie un pericol pentru bolnav daca nu
se acorda primul ajutor corect si la timp.dintre aceste complicatii mai
importante sunt hemoragia si infectare ranii.

HEMORAGIA
Prin hemoragie se intelege scurgerea singelui din artere ,vene si
capilare.
In hemoragia arteriala,singele este de culoare deschisa si tisneste
ritmic,ca impins de o pompa ;acest fel de hemoragie este in general
grava prin pierderea mare de singe pe care o determina.In hemoragia

5
venoasa,singele este de culoare rosie-inchisa si curge continuu.In
hemoragia capilara,singele musteste pe toata suprafata ranii.
Oprirea hemoragiei(hemostaza) este elementul de urgenta de care
depinde adesea viata ranitului.In hemoragiile arteriale se iau urmatoarele
masuri:
a) Comprimarea digitala a arterei se face in regiunea de deasupra
ranii.Pentru ranile fetei si capului,comprimarea se face sub
rana,datorita faptului ca singele circula de jos in sus de la inima la
cap.Comprimarea arterei este o manevra obositoare ;ea are un
caracter provizoriu pina la pregatirea si aplicarea garoului.In cazul
unei hemoragii deosebit de mari poate fi necesara chiar introducerea
degetului in rana pentru a comprima direct vasul care singereaza.
b) Aplicarea garoului.Garoul este un tub subtire de cauciuc de 1-1,5
m.In momentul aplicarii,tubul se intinde si se infasoara deasupra ranii
peste un strat de vata sau tifon. Se obtine astfel o comprimare a
arterei de mai lunga durata.Garoul este corect aplicat numai daca sub
nivelul sau nu se mai simte pulsul arterei.
In loc de garou se poate folosi o curea, o fringhie etc.Trebuie retinut
ca garoul nu poate fi lasat mai mult de o ora si jumatate,deoarece prin
oprirea circulatiei se produc modificari importante ale
tesuturilor.Aplicarea garoului urmareste oprirea hemoragiei pe timpul
transportuli accidentatului la o unitate sanitara.
c) Pansamentul compresiv constituie o alta metoda pentru oprirea
hemoragiei si se realizeaza astfel: pe rana care singereaza se aplica
citeva straturi de tifon,peste care se pune vata,apoi se stringe cu o
fasa
Daca pansamentul se imbiba cu singe inseamna ca compresiunea este
insuficienta si se aplica un alt pansament compresiv peste primul.Pe
ranile in care au patruns corpuri straine nu se aplica pansamente
compresive.Pentru oprirea hemoragiilor venoase este necesara aplicarea
unui pansament ceva mai strins,iar pentru cele capilare este deajuns un
pansament obisnuit.

6
 SOCUL TERMIC SI INSOLATIA
Organismul omului are proprietatea de a-si mentine constanta
temperatura,indiferent de variatia acesteia in mediul inconjurator.Acest
lucru se realizeaza printr-o serie de procese fiziologice,care in totalitate
realizeaza procesul de termoreglare.Daca temperatura mediului creste
insa peste anumite limite,mecanismele de termoreglare sunt depasite si
apar o serie de tulburari,cunoscute sub numele de soc termic.O forma a
socului termic este insolatia.In producerea sa conteaza in primul rind
expunerea prelungita si fara protectie a capului la radiatiile
solare.Accidentatul acuza dureri de cap,ameteli,ochii i se impaienjenesc,
fata se congestioneaza ,respiratia devine zgomotoasa ,pulsul slab si rapid
,uneori are varsaturi.Bolnavul este dus la umbra ,i se desfac hainele ,i se
aplica comprese reci pe cap si piept si i se da sa bea lichide reci.Daca
prezinta tulburari respiratorii I se face rapid respiratie artificiala.In cazuri
grave va fi transportat la cea mai apropiata unitate medico-sanitara.

ARSURILE
Arsurile pot fi produse prin caldura,agenti chimici si curent
electric.Caldura poate actiona sub forma de raze solare,flacari,lichide
fierbinti,gaze si vapori supraincalziti,coruri solide fierbinti.Dintre
substantele chimice pot provoca arsuri in special
acizii(sulfuric,clorhidric) si soda caustica.Curentul electric provoaca
arsuri prin transformarea lui in energie termica,datorita rezistentei opusa
de tesaturi.Gravitatea arsurii este in functie nu atit de profunzimea ei,cit
de intinderea suprafetei arse.In cazul cind cuprinde 30% din suprafata
pielii corpului,gravitatea arsurii este foarte mare,iar la 50% moartea este
aproape inevitabila.Exista trei grade de arsura:gradul I –pielea este rosie,
umflata si dureroasa ;

7
Gradul al II-lea apar basici,numite flictene;gradul al III-lea se produce
mortificarea sau chiar carbonizarea tesuturilor.Pe linga leziunile locale,
arsurile se insotesc de fenomene generale, uneori foarte grave, culminind
cu socul prin arsura.Acestea se datoresc durerii violente de la locul
arsurii si distrugerii pielii.Deasemenea, din tesutrile distruse prin arsura
se resorb produse toxice.Rezulta ca accidentatul este expus unui pericol
mare.Ca o prima masura,accidentatul va fi culcat intr-o camera
incalzita,I se va da sa bea lichide calde si dulci.Daca arsurile sunt intinse
va transportat de urgenta la cea mai apropiata unitate medico-sanitara.In
arsurile provocate de substante chimice,aceste substante vor fi
indepartate prin spalare cu apa care va contine bicarbonat in caz de arsuri
cu acizi, sau otet in caz de arsuri cu substante bazice(soda caustica).
Tratamentul local al arsurilor putin intinse se poate acorda si in
familie sau la locul de munca.In arsurile de gradul I se pot aplica
unguent sulfamidat jecolan sau alcool medicinal.In arsurile de gradul al
II-lea nu se vor sparge flictenele(basicile).Se aplica numai un pansament
steril.Daca flictenele sau spart totusi,se aplica un pansament steril cu
pulbere de sulfamida sau se tamponeaza de citeva ori cu acid tanic
solutie 2,5%.Se formeaza o crusta care impiedica resorbirea de
toxine,pierderea de proteine plasmatice si patrunderea microbilor.In
arsurile de gradul al III-lea se aplica un pansament steril si accidentatul
se transporta de urgent ala unitatea medico-sanitara.Este interzis a se
aplica pe suprafata arsa gheata,untdelemn sau alte substante

DEGERATURILE
Prin degeraturi se inteleg tulburarile locale si generale produse prin
actiunea frigului asupra tesuturilor.Frigul actioneaza prin doua
modalitati:prin modificari in protoplasma celulara si prin tulburaru in
circulatia singelui(constrictii vasculare), care se reflecta asupra
tesuturilor.Sub actiunea frigului se produc si tulburari ale sistemului

8
nervos, care explica somnolenta degeratului si uneori starea de soc.Prin
analogie cu arsurile,degeraturile sunt clasificate tot in trei grade:gradul I-
pielea se inroseste;gradul al II-lea apar vezicule ;gradul al III-lea apar
modificari pina la gangrena.Primul ajutor consta in incalzirea treptata a
degeratului.Incalzirea brusca poate determina o vasodilatatie intensa, cu
stare de colaps si moarte.Incalzirea treptata se face intr-o camera cu
temperatura putin peste zero grade sau intr-o baie rece generala, incalzita
treptat.Daca bolnavul poate sa bea I se vor da lichide reci, apoi dupa ce
isi recapata temperatura normala I se pot da lichide calde
Masuri locale.In degeraturile de gradul I se pot face frictii cu
zapada sau bai locale reci,incalzite treptat in degeraturile de gradul al II-
lea si al III-lea se va aplica un pansament steril si accidentatul va fi
transportat de urgenta la spital.

MUSCATURA DE SARPE

La noi in tara vipera este singurul sarpe veninos si se gaseste mai

frecvent in regiunile Banat si Oltenia.Acesta este unsarpe lung de 40-50
cm,care are pe spate un desen in zigzag.Actiunea veninului sau se
manifesta prin fenomene locale si generale.cele locale constau in durere
intensa, umflarea regiunii si a ganglionilor limfatici din teritoriul
respectiv.Tulburarile generale apar dupa o perioada de citeva ore si
constau in dureri mari de cap, temperatura ridicata, varsaturi, diaree,
tulburari la inghitit si tulburari de respiratie.Primul ajutor incepe prin
indepartarea veninului si impiedicarea absorbtiei sale.Se recomanda
sugerea locului muscaturii de catre o persoana care nu are rani pe buze si
in gura.Nu se recomanda arderea ranii cu fierul inrosit deoarece prin
coaja care se formeaza se impidica eliminarea veninului si a secretiilor
ranii.Pentru impiedicarea absorbtiei veninului se va aplica deasupra ranii
o legatura strinsa care se va mentine timp de 1 ora-1 ora si

9
jumatate.Accidentul trebuie transportat de urgenta la spital unde I se face
ser anti -viperin.

10