Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga ) Basmul particularizeaza categoria fantasticului sub forma fabulosului si a mirac ulosului.

Aceasta presupune ca personajul si lectorul accepta existenta unor alt e legi ale naturii dect cele ale lumii reale, obiective, prin care supranaturalul poate fi explicat. Supranaturalul nu provoaca reactii de uimire sau teama. Fabu losul si miraculosul propune o lume care si afla explicatiile n ea nsasi. n Povestea lui Harap Alb , basm cult apartinnd lui Ion Creanga, protagonistul trece p rintr-o serie de ntmplari miraculoase. Tema basmului este lupta binelui mpotriva ra ului, dar si drumul initiatic al eroului, lucru ce-i da operei caracterul de bil dungsroman. Actiunea basmului este simpla, se desfasoara liniar, prin nlantuire si respecta m odelul structural stereotip: o situatie initiala de echilibru (expozitiunea), un eveniment sau o secventa de eveniment care deregleaza situatia initiala (intrig a), trecerea probelor (desfasurarea actiunii), actiunea reparatorie (punctul cul minant) si rasplata eroului (deznodamntul). Timpul si spatiul sunt nedeterminate; din punct de vedere spatial, actiunea debu teaza ntr-un capat de lume si se sfrseste n alt capat. Actiunea este relatata de un narator omniscient, uneori subiectiv, care alterneaza naratiunea la persoana a III-a cu dialogul. Eroul este construit dupa schema narativa a initierii. Aceasta presupune un tras eu al devenirii prin sine si se realizeaza prin actualizarea unor trasaturi uman e si supraumane, prin confruntarea cu un factor pertubator. Traseul devenirii co incide cu modificarea statului social al eroului. Eroul nsumeaza o serie de calitati umane exceptionale, nsa nu are calitati supraum ane, e construit mai degraba pe o schema realista. Are nsa un cal nazdravan care vorbeste si poate zbura, este sprijinit de ajutoare, personaje fabuloase si grot esti. Lupta cu fortele raului, n final este ucis, dar este renviat cu ajutorul uno r obiecte magicei si descntece. Personajul basmului parcurge un drum al initierii, la finalul caruia trebuie sa treaca ntr-un plan superior al existentei. Statutul initial al personajului este cel de neinitiat. El traieste ntr-un orizon t al inocentei, justificata prin tineretea sa: lipsit de experienta vietiii. Des i are calitati umane deosebite, aceastea nu sunt actualizate de la nceput, ci si le descopera prin intermediul probelor la care este supus. El apare n scena dupa ce fratii sai mai mari esueaza n ncercarea de a-si asuma un destin de exceptie. Ni ciunul nu este destul de vrednic pentru a ndeplini destinul de conducere propus d e mparatul Verde, unchiul lor. Tristetea si rusinea tatalui provoaca autoanaliza celui mic. Secventa contine o caracterizare directa realizata de catre narator: nc epe a plnge n inima sa lovit fiind n adncul sufletului de apasatoarele cuvinte ale t atalui sau [...] sta el pe gnduri si nu se dumerea ce sa faca pentru a scapa de r usine . Prin caracterizare indirecta se realizeaza apoi portretul spiritual al fiului nca neinitiat. Acesta nu se grabeste sa si revendice drepturile, ci cauta n sine rasp unsul la problema destoiniciei proprii. Ajutorul nazdravan apare sub forma unei batrne care cere milostenie. Aceasta face parte din categoria personajelor confid ente si are rol important n initierea eroului. Replica fiului, mijloc de caracterizarea indirecta, demonstreaza egoism si conce ntrare asupra sinelui: acum am altele pe capul meu . Insistentelor batrnei tnarul i raspunde cu opacitate, mniat, dovedind lipsa de cunoa stere umana, pripeala. Fiul nu vede nca dincolo de aparente tocmai de la una ca dumneata ti-ai gasit sa a stept eu ajutor? , nu stie ca nu n nfatisare se converteste cunoasterea si ntelepciun ea. Dupa insistentele batrnei el i da bani: tine matusa, de la mine mai putin si de la Dumnezeu mult . Din aceste vorbe mijloc de caracterizare indirecta rezulta acu m chibzuinta, fiul ntelegnd ca este o fiinta limitata. Dovada bunatatii va fi rasplatita. Pentru a-si desavrsi destinul, trebuie sa trea ca proba bunatatii. Celelalte nsusiri se pot dobndi, nsa bunatatea este nnascuta. Dr umul initierii fiului este o calatorie n sinele sau. Batrna si ia n primire rolul de mentor si i fixeaza fiului de crai traseul existential. i atrage atentia ca a fac

e uz de valorile umanului nseamna a-ti deschide portile devenirii ca sa vezi ct poa te sa-ti ajute milostenia . Limita proiectului existential propus este pus sub sem nul excelentei: ai sa ajungi mparat, care n-a mai stat altul pe fata pamntului, asa de iubit, de slavit si de puternic . A conduce sub semnul iubirii, al gloriei si al cinstirii, a fi puternic prin milostenie este ceea ce l asteapta pe erou. Inocenta, lipsa de experienta n a vedea dincolo de aparente, se manifesta la aleg erea calului. Personaj nazdravan, cu calitati supranaturale, calul acumuleaza fu nctiile de initiator si de adjutant. Aparitia sa respecta un anumit tipar: la nceput este cel mai urt, jigarit si rapci ugos, apoi, dupa ce mannca jar, se transforma ntr-un cal aratos, cu puteri suprana turale zboara, vorbeste, detine cunostinte inaccesibile eroului. n descoperirea c alului de catre erou se poate vedea o proba pregatitoare, caci initial, feciorul l trateaza cu dispret si cu violenta. Rasplata ia forma unei lectii de viata. Du pa ce se transforma ntr-un cal mndru, acesta l ia pe erou si zboara cu el pna la lun a si soare, nct pe acesta l trec toate grozile mortii . E o lectie pe care i-o da calu l, anume ca nimic n viata nu ramne nerasplatit, binele cu binele, raul cu raul, vor ba ceea: una pentru alta . n drumul sau eroul se ntlneste de trei ori cu omul spn, care ntruchipeaza imaginea ra ului. Prima data feciorul tine cont de sfaturile tatalui sau si i refuza oferta d e a-i fi calauza. A doua oara, Spnul are alta nfatisare, nu-l recunoaste, dar l ref uza iarasi. A treia oara, aflat ntr-un moment de cumpana fiul de crai accepta aju torul Spnului. Spnul nsusi are un rol foarte important n initierea protagonistului, el fiind considerat raul necesar. Ceea ce i lipseste nca fiului si ceea ce nu poate capata dect prin experienta este cunoasterea de oameni, capacitatea de a vedea dincolo de aparente. Inocenta si c redulitatea nu sunt defecte, ci doar caracteristici, de pe urma carora va avea d e suferit. Naiv, acesta cade n capcana spnului si i devine sluga (scena fntnii). Aceasta l numes e pe fiul craiului Harap-Alb, ce nseamna sluga de origine nobila . Din acest moment, el duce un traseu al umilintei, n urma caruia va putea culege roadele. Pus n situatia de a aduce salata din gradina ursului, Harap-Alb se ntristeaza. Est e descurajat si se autocompatimeste, nsa calul l ajuta sa treaca peste acest momen t mbarbatndu-l. Primeste, de asemenea ajutorul Sfintei Duminici care s-a dovedit a fi batrna pe care se milostivise mai demult. Proba aducerii capului cerbului l pune din nou pe erou fata n fata cu Sfnta Duminic a. Harap-Alb accepta acum ca si binele si raul sunt date spre desavrsirea sinelui . Batrna ndrumatoare l nvata ca suferinta e data pentru a putea ntelege suferinta alt ora. Un conducator nu poate fi iubit si slavit fara a cunoaste suferinta supusil or sai cnd vei ajunge si tu odata mare si tare, i cauta sa judeci lucrurile de-a fi r-a-par si vei crede celor asupriti si necajiti, pentru ca stii ce e necazul. Ultima proba, aceea a aducerii fetei mparatului Ros presupune un sir de ncercari, pe care eroul l depaseste ajutat de diverse personaje cu puteri supranaturale: cr aiasa furnicilor, craiasa albinelor, Setila, Ochila, Flamnzila, Pasari-Lati-Lungi la si Gerila. n ciuda ajutorului, esenta eroului o constituie calitatile sale. Faptul este evid entiat de Sfnta Duminica, prin caracterizare directa. Important este, nu ajutorul propriu-zis, ci deschiderea ochilor catre sine nsusi pe care i-o faciliteaza: fii ncredintat ca nu eu, ci puterea milosteniei si inima ta cea buna te ajuta HarapAlb. n final, Harap-Alb se ntoarce cu fata de mparat. Acum ncep sa cada mastile si se ins taureaza ordinea. Fata divulga identitatea lui Harap-Alb, care este recunoscut c a erou. Spnul i taie capul, dar si el la rndul lui este ucis de calul nazdravan. Ha rap-Alb este renviat cu ajutorul unor obiecte magice si se trezeste ca dintr-un s omn lung. Este o nviere la o alta identitate, aceea de mparat iubit. Rasplata erou lui consta n casatoria cu fata de mparat si regatul unchiului sau. Spre deosebire de basmul popular, unde personajele au puteri supranaturale, Hara p-Alb nu dispune de asemenea calitati. El trece probele datorita personajelor ad juvante. Calitatea sa esentiala este bunatatea. n basm, supranaturalul este o modalitate de a face naturalul mai uman. Harap-Alb este un erou care exceleaza prin puterile lui umane ci nu cele suprana

turale. El este asemenea oamenilor, fara dimensiuni fabuloase, misterul nefacnd p arte din structura sa psihologica. Scriitorul doreste ilustratea unor valori eti ce, prin intermediul unui fantastic umanizat.