Sunteți pe pagina 1din 2

Romanul Morometii continua traditia romanului realist de inspiratie rurala repreze ntata n literatura noastra de capodopere precum Baltagul

de M. Sadoveanu, Ion si Rasc ala de Liviu Rebreanu. Romanul este o specie a geniului epic, n proza, de mari dimensiuni, cu actiune co mplexa, intriga complicata, personaje numeroase. Romanul este o specie relativ n oua, aparnd acum aproape 200 de ani, odata cu fundamentarea constiintei istorice. Exista diverse criterii de clasificare a romanului. Astfel, dupa gen, romanul e ste istoric, de dragoste, de aventuri, politist. Dupa curentul literar, exista r omane romantice ( Tainele inimii de Mihail Kogalniceanu), realiste (Ion de L. Rebre anu), moderniste ( Patul lui Procust de Camil Petrescu), postmoderniste ( Orbitor de M ircea Cartarescu). n studiul Arca lui Noe eseu despre romanul romnesc, Nicolae Manolescu clasifica roma nele n doric, ionic, corintic. Romanul doric este romanul de tip traditional si obiectiv n care naratorul omnipr ezent si omniscient nareaza la persoana a III-a. Obiectivitatea naratorului cree aza iluzia vietii, actiunea este lineara, iar personajul are valoare de tip lite rar, fiind un caracter. Compozitia este circulara si n cadrul discursului narativ un rol important l au scenele simbolice si anticipative. Perspectiva narativa es te auctoriala. Romanul Morometii de Marin Preda poate fi interpretat ca o saga (cronica de fami lie), romanul unei colectivitati sanctionate de istorie, meditatie asupra unui d estin, roman realist, obiectiv, doric, rural. Compozitional, romanul are doua volume aparute la distanta mare n timp (1955 si 1 967), primul volum fiind constituit din trei parti, iar al doilea din cinci, fie care parte ncepnd cu o prezentare de ansamblu. Pentru volumul I, scenele colective sunt imaginea familiei asezate la masa dupa ntoarcerea de la cmp, secerisul, imag inea familiei dupa fuga feciorilor cei mari. Ca si la Rebreanu, compozitia este circulara, faptele sugereaza repetabilitatea existentei, trecerea din real n fictiune si invers. Volumul I ncepe si sfrseste cu o consideratie despre timp. n incipit n Cmpia Dunarii, cu ctiva ani nainte de cel del Doilea Razboi Mondial, timpul avea cu oamenii nesfrsita rabdare . n final timpul nu mai avea rabdare . Cele doua consideratii sunt pline de substanta si ilustreaza o anumita viziune asupra vietii. Actiunea principala are n centru familia Morometilor alcatuita din: Ilie tatal, C atrina cea de-a doua sotie, Nila, Achim, Paraschiv, copiii lui Moromete din prim a casatorie, Tita, Ilinca si Niculae copiii facuti cu Catrina,Guica (Maria) sora lui Moromete. Ilie Moromete este un personaj principal, realist, rotund si exponential ntruchipn d o lume pentru care pamntul reprezenta o valoare n sine si n care viata se desfasu ra ritualic. Caracterizarea directa realizata de narator este succinta. Eroul a facut razboiu l n contingentul 911 si avea aceea vrsta ntre tinerete si batrnete cnd numai nenoroc sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva . Unele personaje si spun parerea des pre Moromete. Astfel Catrina l cearta ca nu merge la biserica si ca nu se gndeste la viata de apoi. Baietii cei mai i reproseaza dezinteresul pentru bani. Autocaracterizarea evidentiaza libertatea interioara n ciuda constrngerilor istori ei domnule, eu ntotdeauna am dus o viata independenta (vol. II). Caracterizarea indirecta se desprinde din faptele, gesturile, vorbele si gndurile personajului si din relatiile cu celelalte personaje. Naratorul obiectiv consem neaza comportamentul, vorbirea, gestica si mimica personajului dar si gndurile, z buciumul interior. Spirit superior, ironic si interogativ, Moromete traieste pe rnd drama paternitat ii ranite, a inadaptarii, o drama de natura existentiala si drama contemplativit atii. La Preda, drama paternitatii e izvorta din nfruntarea dintre vechi si nou, dintre tata si fii. Astfel Achim, Nila si Paraschiv l au ca model pe vecinul Balosu pent ru ca stie sa faca bani. Si Niculae se razvrateste pentru ca tatal sau nu-i da b ani sa mearga la scoala. Moromete se face vinovat pentru ca ntr-o epoca extrem de agitata, el se ncapatneaza sa ignore timpul istoric si sa-si apere cu nversunare mica proprietate. Spre deo

sebire de fiii sai si de majoritatea consatenilor, traieste viata calitativ, la nivelul spiritului. Vinovati sunt si fiii cei mari, pentru ca nesocotesc modelul tatalui, valorile morale si se lasa dusi de patima si instincte. Vinovat este s i timpul nerabdator pentru ca navaleste cu violenta n viata oamenilor. Moromete nu se poate adapta nici situatiei din familie si nici schimbarilor soci al-politice. Inadaptarea l provoaca sa se ntrebe cnd si unde a gresit. El se izolea za si intra ntr-o stare de mutenie. Eroul cunoaste lucrurile spiritului, iar problemele materiale le rezolva fie cu umor si ironie (plata fonciirii), fie cu moralitate (vinde porumbul mai ieftin p entru ca i este mila de cumparatori). Moromete poseda darul de a vedea fata nevazuta a lucrurilor (Eugen Simion). La ace asta se mai adauga placerea contemplatiei: priveste apusurile si rasariturile, nt inderile de pamnt si se leagana n iluzia ca nimic nu se va schimba. O alta nsusire a eroului este nclinatia spre anecdota. Gustul pentru anecdota este evident n discutiile cu vecinul Balosu sau n poiana lui Iocan. ntlnirile din Poiana lui Iocan desavrsesc portretul eroului. Din discutiile n care comenteaza politica reies anumite trasaturi, adevarate voluptati ale unui intelectual: placere de a vorbi, inteligenta, spiritul critic, arta disimularii, exploateaza naivitatea s i prostia celorlalti. Drama lui Moromete este reprezentata si n plan simbolic, prin taierea salcmului. A stfel salcmul este dublul vegetal al lui Moromete (Eugen Simion), dar si simbol al paternitatii autoritare, simbol solar, arhetip al puterii, axa a lumii ce leaga pamntul de cer. Scena taierii salcmului are valoarea unui amar simbolic. Moromete taie salcmul si-l vinde lui Balosu pentru a face rost de bani. Momentul taierii e ste acela de dinaintea rasaritului, vreme a umbrelor si a faradelegilor. Nila, c el mai blnd si mai supus dintre fii lui Moromete, este ales pentru a-si ajuta tat al. Tnarul este uimit, nu ntelege hotarrea parintelui si ncerca sa-l opreasca spunndu -i ca salcmul este al matusii Maria. Scena este realizata stilistic prin jocul im aginilor auditive si prin functiile personificarii. Momentul este nsotit de tot f elul de zgomote: izbituri n trunchi, bocetul unei femei n cimitir, glasurile cocos ilor ca o alarma nesfrsita . Prin personificare copacul pare un om. O vreme sta drep t si linistit, apoi se mpotriveste ca si cum nu ar vrea sa paraseasca cerul, n cele din urma se prabuseste cu un zgomot asurzitor. Dramatismul ntmplarii este atenuat de ironie. Cnd Nila l ntreaba pe tatal sau de ce trebuie sa taie salcmul, acesta i ra spunde ca sa se mire prostii . n volumul al doilea, Moromete intra ntr-un con de umbra. Parasit de copii si sotie , Moromete intra ntr-o stare de mutenie . Vechii prieteni au murit sau l-au parasit. Un moment de intens lirism l constituie evocarea povestii de dragoste dintre Mor omete si prima sa sotie, Radita. Cnd Niculae se ntoarce n sat ca activist de partid, tatal ncearca sa-i recstige bunav ointa, simtindu-se vinovat ca nu l-a sustinut cu bani pentru scoala. Dar fiul l r espinge si de nenumarate ori cei doi se nfrunta din cauza ideilor diferite n care cred si pe care le sustin. Fiul este apostolul ideilor socialiste , iar tatal a cre zut toata viata n ideile liberale. Degradarea lui Moromete este iremediabila si socanta. Decrepit, ajunge sa fie pu rtat cu roaba prin sat, ntr-o lume pe care nu o mai ntelege si recunoaste. Moare s ingur, trist, nentelegnd ce s-a ntmplat cu ceilalti si cu mersul istoriei. Critica literara a impus termenul de morometianism pentru a defini o dispozitie e spirit, un tip uman si o atitudine de viata. Morometianismul presupune o atitudi ne fata de pamnt, mirajul politicii, spiritul ironic si demnitate. Nicolae Manole scu l numeste cel din urma taran . Moromete se deosebeste de alti tarani din literat ura romna prin inteligenta, ironie si spirit de contemplatie .