P. 1
vaci de lapte

vaci de lapte

|Views: 733|Likes:
Published by Hotea David Mihai

More info:

Published by: Hotea David Mihai on Dec 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

Dezvoltarea rurala, are ca scop final ridicarea standardului de viata al locuitorilor satelor, avand ca suport principal modernizarea productiei

agricole prin introducerea in practica a cercetarii stiintifice. Obtinerea unor recolte sporite, de calitate superioara, cu costuri reduse reprezinta indicatorul activitatii exploatatiilor agricole privind profitabilitatea si competitivitatea acestora in economia de piata. In acest caz producatorul are nevoie pe langa mijloacele materiale si financiare si de cunostinte adecvate in vederea unui management tehnologic si economic. Progresul in agricultura se poate realiza numai prin valorificarea rezultatelor cercetarii in beneficiul producatorilor agricoli. Procesul de productie in agricultura se desfasoara in anumite conditii naturale care influenteaza asupra rezultatelor de productie. Intreaga activitate din agricultura are un caracter diferentiat datorita conditiilor pedoclimatice de pe intreg teritoriul tarii. Dezvoltarea continua a productiei de cereale si legumonoase boabe furajere, ca si suprafetele mari de pajisti face ca in Romania sa se creasca aproape toate speciile de animale de ferma. In zootehnie pe langa folosirea de biotehnologii avansate prin folosirea insamantarilor artificiale si transferul de embrioni, sunt necesare schimbari si in ceea ce priveste nutritia animalelor. In acest sens hrana rumegatoarelor trebuie sa se bazeze pe furaje de volum de buna calitate si cu suplimente strict necesare de nutreturi concentrate bine echilibrate. In nutritia animalelor se va tine cont de faptul ca hrana trebuie sa asigure in intregime cerintele fiziologice ale fiecarei categorii de animale cat si cele de sustinere a productiei asteptate. Eficienta maxima si realizarea unei productii de calitate nu se poate realiza fara asigurarea in ferme a unor echipamente, instalatii, masini si aparatura moderna. Asigurarea starii de sanatate a animalelor si de salubritate a produselor trebuie sa fie preocupari importante ale fermierului. In cazul vacilor cu lapte aceste probleme se pun intr-un mod specific. De la nastere si pana la sfarsitul vietii vaca trebuie sa aiba individualitatea ei, sa fie urmarita privind evolutia, comportamentul de reproductie, cantitatea si calitatea laptelui produs, nevoile de hrana, starea de sanatate. Fermierul trebuie sa aiba cunostinte profesionale temeinice si acces la informatie fara de care nu poate realiza o exploatare eficienta a vacilor de lapte. Pentru un succes deplin al functionarii unor exploatatii agricole este necesara organizarea prin libera optiune a producatorilor agricoli in asociatii profesionale pe produs, pe grupe de produse, pe specii si rase de animale. In continuare se poate trece la organizarea unor asociatii integratoare care sa cuprinda: producatori, procesatori si comercianti. Astfel in cadrul acestor formatiuni fiecare desfasoara activitatea pentru care este pregatit. epozitarea si conservarea furajelor de volum prin insilozare Avantajul soiurilor speciale de porumb pentru siloz este ca au masa vegetativa bogata si in momentul cand stiuletele ajunge la umiditatea ridicata pentru insilozare (60-650) % intrega tulpina este verde. Ideal este sa se insamanteza 80.000-60.000 plante/ha pentru ca asa tulpina porumbului este mai subtire. Daca densitatea de semanat este mai mica se obtine un porumb cu o tulpina groasa, care nu este agreata de animale, chiar daca se toaca la dimensiunea de cca. un centimetru.

Recoltarea porumbului pentru siloz trebuie sa se faca in momentul cand bobul este in faza de lapte-ceara iar pe bob este un punct negru. Intervalul optim de recoltare este cuprins intre sfarsitul fazei de lapte cand umiditatea plantei intregi este de 72-73 % (27-28 % SU). Dar si la mijlocul fazei de ceara plina a boabelor cand umiditatea plantei este de 6065% (30-35% SU) iar plantele sunt inca verzi, pasunile au culoare verde galbuie. Pentru a obtine un siloz de foarte buna calitate, este important ca porumbul sa fie tocat (max. 3 cm) cat mai marunt si intr-un timp cat mai scurt, sa fie foarte bine tasat pentru a se realiza evacuarea aerului, asigurandu-se astfel conditiile unei fermentatii lactice in mediul de anaerobioza. De asmenea, silozul trebuie inchis foarte bine ca sa nu ia contact cu aerul – se inchide cu o folie groasa dintr-o bucata care se aseza peste siloz si care se leaga la capete. Se recomanda ca peste folie sa se puna un strat de paie (ca sa o protejeze de factorii interni cat si externi). Pentru obtinerea unui siloz bun, de calitate (gustos, cu miros placut) este recomandata adaugarea de inoculati care este practic o insamantare a silozului cu bacterii lactice care determina inmultirea rapida a acestora astfel incat se obtine fermantatia lactica. In acest fel se evita fermentatia butirica nedorita (aceasta duce la deprecierea silozului). Pe de alta parte, prin introducerea unui inoculat silozul poate fi consumat la o luna si jumatate de cand a fost inchis, in timp ce fara adaugarea de inoculati se poate consuma dupa 2 luni. Silozul de porumb se poate face pe platforma betonata cat si pe alta suprafata de teren (cu o panta de 1-2 %). Un nutret murat de buna calitate nu pastreaza culoarea verde ci capata o nuanta galbuiverzuie-maslinie. Culoare galbena denota prezenta unei aciditati ridicate, aceasta se intampla atunci cand plantele sunt recoltate prea devreme, continutul in apa este de peste 80% - de exemplu, insilozarea porumbului recoltat cand boabele din stiuleti sunt in stadiul de lapte. Folosirea in hrana a unui asemenea nutret necesita adaugarea a 1,5-2 g carbonat de calciu pe un kilogram nutret murat. Alaturi de culoare mirosul este de asemenea un indicator de calitate. Astfel, nutretul murat fermentat la temperaturi de 3035 0 C are un miros placut aromat usor dulce acrisor asemanator celui de fructe uscate. In urma frecarii intre palme a unui nutret de calitate mirosul nu se schimba si nu are efect remanent mai mult de 20-30 minute de la indepartarea probei. Se introduce in hrana treptat incepand cu cantitati mici incat dupa 10-15 zile de obisnuire sa se ajunga la cantitatile indicate in ratii. Intre nutretul fibros si cel murat se va respecta un anumit raport si anume pentru 5-7 kg nutret murat se va administra 1 kg fan. Ordinea de administrare va fi dupa concentrate si fan. In suplimentul mineral se va calcula in plus cate 2 g de carbonat de calciu pentru fiecare kilogram. Se va introduce in grajdul vacilor lactante numai dupa muls, va fi exclus din hrana gestantelor cu 2-3 saptamani inainte de fatare. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati: - la vaci in lactatie 20-30 kg; - la taurine adulte supuse ingrasarii 30-40 kg; - la tineret in functie de varsta 10-20 kg. .

2. cheltuielile cu forta de munca manuala si cheltuielile materiale (samanta. Valoarea productiei este alcatuita din valoarea productiei principale la care se adauga valoarea productiei secundare.1 ELABORAREA DEVIZELOR TEHNOLOGICE Pentru fiecare din cele 6 culturi din structura stabilita pentru ferma vegetala de 50 ha se vor elibera devize tehnologice in baza carora se vor stabili cheltuielile cu lucrarile mecanice. In aceste bugete se evidentiaza cheltuielile totale alcatuite din cheltuieli variabile si fixe si valoarea productiei. pesticide). ingrasaminte. Prin raportarea cheltuielilor totale la productia principala se determina costul de productie. .2 ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI PE CULTURI Pe baza devizelor tehnologice pe culturi se vor intocmi bugete de venituri si cheltuieli pentru fiecare luna in parte si pe suprafata totala a exploatatiei.FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICA A TEHNOLOGIILOR DE PRODUCTIE LA CULTURILE DIN STRUCTURA 2.

european si american cu insusiri morfoproductive deosebite pentru lapte dar si pentru carne fiind cea mai importanta rasa pe plan mondial datorita insusirilor valoroase de productie si a capacitatii apreciabile de adaptare. FERMA ZOOTEHNICA Tinand seama de nevoile de acoperire a consumului de lapte si carne a populatiei si de crearea unor disponibilitati pentru export. 1. Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mica de raspandire in zona muntilor Apuseni. Rasa Aberdeen-Angus este o rasa acornata. rezistenta cu mare capacitate de adaptare utilizata in scopul cresterii pentru productia de carne. prin deplasarea in directia laptelui sau a carnii. Principalele caracteristici ale raselor de taurine din Romania RASA BALTATA ROMANEASCA . La noi a participat la formarea rasei Baltata cu Negru Romaneasca. CRESTEREA SI EXPLOATAREA TAURINELOR 1. foarte valoroasa. Rasa Baltata Romaneasca raspandita in Transilvania. cu mare rezistenta si mare capacitate de aclimatizare. prin acordare de fonduri. lapte-carne si carne-lapte. Acestea sunt rase mixte. Rasa Limousin formata in Franta. Se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea aptitudinilor pentru carne. raspandita in toata Europa apreciata pentru carne. Rase din import: a)Rase specializate pentru lapte Rasa Holstein-Friza prezinta doua tipuri. II.1 RASE DE TAURINE CE SE CRESC LA NOI IN TARA: Cele mai raspandite rase care se cresc in prezent in Romania sunt: Rasa Baltata cu Negru Romaneasca raspandita in special in zona de sud si sud-est a tarii. se creste in rasa curata sau se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea productiei de carne. b)Rase specializate pentru carne Rasa Charolaise originara din Franta.Diferenta dintre valoarea productiei si cheltuielile totale evidentiaza venituri impozabile la care prin adaugarea subventiilor se obtine produsul brut. rezistenta. cresterea animalelor ocupa o pozitie prioritara in strategia de dezvoltare a sectorului zootehnic. CAP. rustica. existand posibilitatea adaptatii productiilor la cerintele pietei. rustica. Prin raportarea venitului net plus subventii la cheltuielile totale pentru productia principala rezulta rata venitului impozabil. Diferenta dintre produsul brut si cheltuielile totale conduce la obtinerea venitului net plus subventii. Are culoare neagra uniforma pe tot corpul. Rasa Bruna de Maramures raspandita in zona Subcarpatica. rase care prezinta avantajul schimbarii directiei privind produsul obtinut intr-o etapa data. MADR sustine infiintarea exploatatiilor comerciale de crestere a taurinelor. Are culoare rosu deschis sau inchisa. respectiv rata venitului plus subventii. Prin Programul de Dezvoltare a Agriculturii. Se caracterizeaza prin culoare alb sau crem uniforma pe tot corpul. in partea de sud a Transilvaniei. Banat si Bucovina. valorifica foarte bine furajele pentru productia de carne.

500-4.culoare rosie cu dunga alba pe spinare 2.tip mixt lapte – carne. Asigurarea suprafetelor minime are o importanta deosebita pentru obtinerea de performante productive superioare.700 – 2.000 lit . pielea animalelor se mentine murdara.precocitate scazuta (prima fatare la 32-33 luni) .constitutie robusta .aptitudini deosebite pentru productia de carne foarte buna (randament 54-58%) RASA BRUNA DE MARAMURES . talie mai redusa fata de Simmental .tip mixt lapte – carne .in gospodarii 3.randament la taiere 54-55% RASA BALTATA CU NEGRU RAMANEASCA -omologata in 1987 .000 – 4.000 litri) .rezistenta la boli . Pe langa asigurarea desfasurarii normale a proceselor tehnologice in conditii .productie de lapte variabila in functie de zona (2.500 l) . Materialele folosite pentru construirea adaposturilor si in special pentru boxele si echipamentele cu care animalele pot intra in contact nu trebuie sa fie daunatoare pentru animale. In cazul suprapopularii apare disconfortul prin imposibilitatea pastrarii curateniei. permitand valorificarea potentialului productiv ale acestora prin dimensiunile elementelor de cazare. Aceste constructii trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii potentialului genetic al animalelor. munca . prin sisteme de legare. carne. compartimentari sau limitatoare.lapte 2.lapte.800 l in gospodarii (potential 4.CERINTE PRIVIND AMPLASAREA SI ORGANIZAREA FERMEI 2.precocitate medie – prima fatare la 33 luni .500 – 6.000-5.capacitate buna de valorificare a furajelor .se poate creste la altitudine . animalele obosesc fiind nevoite sa stea mai mult in picioare datorita asternutului necorespunzator si se reduce frontul de furajare. Tipuri de adaposturi Constructiile zootehnice trebuie sa raspunda necesitatilor fizice si fiziologice de confort ale animalelor.mai robusta.potential 5. Prin adapostirea rationala actiunea negativa a factorilor climatici nefavorabili este redusa sau inlaturata total. precoce .potential genetic ridicat pentru lapte (4..1CONSTRUCTII ZOOTEHNICE Adapostirea presupune existenta unor constructii realizate pe raza unor proiecte elaborate de specialisti in functie de necesitatile fiziologice ale efectivelor.conformatie tipica de lapte .valorifica furajele din zona de munte .700-2. sa poata fi curatate si dezinfectate riguros.800 litri in gospodariile populatiei) .000 l RASA PINZGAU DE TRANSILVANIA .

In adapostul cu stabulatie libera. Aleea de plimbare a vacilor dispusa pe perete cu o latime de 130 cm. muls mecanic. adapare automata.5 m2 in functie de varsta pentru tineretul aferent si un front de furajare de 0. In functie de sistemul de intretinere si categoria de varsta acestea pot fi: Adaposturi pentru vaci de lapte in stabulatie legata Intretinerea se face pe standuri. nu permite iesirea vacilor pe aleea de furajare.75-0. Fundul ieslei va fi ridicat cu 10 cm fata de stand pentru a oferi o pozitie corespunzatoare animalelor la furajare.80 ml/cap. Amenajarea interiorului trebuie sa permita asigurarea conditiilor optime de lucru pentru crescator si confort sporit pentru animale. Adapatoarea automata se instaleaza la 60-65 cm. Evacuarea dejectiilor se face cu racleti montati in rigola la suprafata sau in canale acoperite cu gratare metalice. cu rol de a mentine trenul posterior al vacii curat si de a preveni unele infectii ale aparatului genital. Atat zona de plimbare cat si suprafata padocului vor fi prevazute cu panta de 1% spre un sifon central de colectare a urinei. Bara limitatoare instalata la 30 cm intre iesle si la inaltimea de 90 cm. una pentru doua vaci si se asigura adaparea la discretie. Adaposturi pentru vaci de lapte in stabulatie libera Pentru crearea conditiilor optime de crestere si exploatare se va avea in vedere ca la calcularea spatiilor de cazare care se vor asigura in sistemul liber de exploatare sa se prevada o suprafata utila in adapost de 6-8 m2/vaca si de 1. paturi de odihna care au lungimea de 160-180 cm si latimea de 110-115 cm. . Mulsul se face mecanic la instalatii fixe sau mobile. atat zona de odihna a vacilor cat si a tineretului trebuie sa cuprinda cel putin 70% din suprafata totala si aceasta trebuie sa fie prevazuta cu asternut de paie.8-3. se foloseste pentru evacuarea animalelor in padoc sau la pasune. Evacuarea dejectiilor din zona de miscare se face cu tractorul cu lama. in cazul evacuarii dejectiilor cu racleti. Colectarea din canale se face in fose colectoare amplasate la capatul adapostului. Compartimentarea pentru 2 locuri montata la inaltimea de 107 cm si o lungime de 120 cm mentine pozitia vacii pe stand si il mentine curat. Standul va fi ridicat cu 10 cm fata de aleea de plimbare sau cota zero. Mulsul se face pe o platforma special amenajata prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet. In ceea ce priveste cazarea si exploatarea taurinelor constructiile zootehnice prezinta cea mai mare complexitate. fara cusete. preia dejectiile de pe stand. Rigola de evacuare a dejectiilor cu o latime de 44 de cm si o adancime de 15 cm. evacuarea dejectiilor prin rigola. Patul de odihna din caramida pe cant cu panta de 10%. compartimentate pentru doua locuri cu dispunerea cap la cap a animalelor. Zona va fi delimitata cu bordura din beton sau dulapi de lemn. Legarea se va face tip “grabner”.favorabile pentru personalul de deservire constructiile trebuie sa ofere un grad marit de universalitate putand fi adaptate la noi tehnologii.

Pentru administrarea furajelor grajdul este prevazut cu iesle care are o latime de 70 cm. Adaposturi pentru tineret mascul de reproductie. iar evacuarea dejectiilor se face intr-un bazin amenajat la capatul adapostului. Maternitatea care se dimensioneaza pentru 6-10% din efectiv. boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut. aleea de plimbare si penteu accesul la iesle este dimensionata la 350 cm. in boxe individuale pana la 60 de zile. urmata de a doua faza in boxe colective pe gratare. Intretinerea legata se completeaza cu miscarea libera in padocuri. semiintensiv). Solutiile de cazare adecvate tineretului femel de reproductie sunt: stabulatia libera nediferentiata pe gratare si cea diferentiata cu zona de odihna colectiva. indicandu-se cazarea tuturor categoriilor de varsta in acelasi adapost pentru echilibrarea bilantului termic in sezonul rece. Acest tip de grajd asigura un confort sporit pentru animale prin asigurarea unui microclimat corespunzator. Dupa 6 luni cresterea taurasilor este asociata cu cele doua perioade de testare astfel: in prima perioada (6-12 luni) se cazeaza legat pe standuri mijlocii sau liber in boxe individuale. Profilactoriul se alatura maternitatii si se compartimenteaza corespunzator maternitatii asigurandu-se numarul de boxe individuale pentru fatarile ce au loc in perioada de populare a unui compartiment. Prin divizarea in compartimente de 8-10 locuri. se asigura principiul popularii si depopularii totale. in boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut permanent. Cresa asigura cazarea viteilor de la 15 la 90 de zile. Furajele sunt introduse in grajd prin aleea de furajare care are o latime de 300 cm. Adaposturi pentru tauri reproducatori sunt concepute in stabulatie legata pe standuri lungi prevazute cu belciuge in bordura ieslei pentru legarea bilaterala. . Adaposturi pentru ingrasarea tineretului taurin indiferent de sistemul de ingrasare adoptat (intensiv. iar in a doua perioada(12-15 luni) se prevede intretinerea legata pe standuri lungi sau mijlocii.O alta varianta de intretinere in stabulatie libera este aceea in care odihna vacilor se face in cusete individuale care au o lungime de 210-220 cm si o latime de 110-115 cm. Dispunerea cusetelor se face la perete. Click pe atasament pentru a citi articolul in intregime Adaposturi pentru tineret femel de reproductie. prezinta caracteristici comune pentru toate fazele: stabulatia libera in colectivitati de 25-40 capete pe gratare in boxe nediferentiate. Dupa fiecare doua standuri se prevede culoar pentru protectia personalului iar pentru miscare se prevad caruseluri simple cu patru brate in cruce de care se leaga inelul nazal al taurilor. Pentru junicile gestante se recomanda stabulatia libera cu cusete individuale de odihna. In stabulatie libera: in boxe nediferentiate.

legumicultura. Nutreturile nu se vor depozita in podurile adaposturilor. fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale.terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila. . Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile. pomicultura. care sa se situeze cu cel putin 0. in amestec cu rumegus din lemn.sa existe surse suficiente de apa potabila. 2. pe vai inguste si neansorite. care are rolul de a micsora umiditatea in adapost. pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin aparitia mucegaiului.Adaposturi pentru ingrasarea(reconditionarea) taurinelor adulte se organizeaza pentru intretinerea legata pe standuri scurte completate cu gratare. Vara se vor face reparatii. acest amestec se va schimba ori de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. . igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi. pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins. . Ingrijirea adaposturilor Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare pentru animale decat daca este bine intretinut. Pe platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul murdar. In primul rand asternutul trebuie scos de 23 ori pe zi.sa nu fie situat la baza pantelor. neinundabil. in apropierea baltilor si a mlastinilor. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor. Asigura spatiul necesar pentru 2% din efectiv si se poate amenaja la un capat al maternitatii servind la izolarea si tratarea animalelor din ferma.5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice. iar saptamanal se va curata praful.2 Amplasarea adaposturilor In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de conditiile sanitar-veterinare astfel: . scaderea rezistentei la boli si sporuri scazute in greutate. Adaposturi sau compartimente de izolare.

a fermentarii sau uscarii dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile.amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.3 Orientarea adaposturilor Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante. Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia opusa vantului dominant Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului longitudinal dupa meridianul locului.amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice . 2.terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie anterioara . CERINTE DE MICROCLIMAT Ventilatia adaposturilor Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor. . pasuni si culturi furajere.pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta distantele fata de zonele de locuit. praf. Schimburile de aer . . canalizari. Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu acestea pe directia opusa vantului dominant. cai ferate. . Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in zona.acces la caile de comunicatie. .. Aceasta expunere evita pierderile mari de caldura iarna si supraancalzirea vara. respectandu-se zonele de protectie sanitara stabilite de catre Ministerul Sanatatii. gaze.prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele. conducte subterane.sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei. pulberi. linii de inalta tensiune. drumuri.zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum. . asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului. .

se exprima in m3/ora/animal. tauri. cubajul adapostului si coeficientul de schimb. cu dimensiuni de 25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0.5 m. bovine adulte la ingrasat Tineret bovin Vitei luni 14-18 10-12 8-10 0 . tineret in adaposturi inchise neancalzite Vitei pana la 4 luni.dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Specificare Bovine adulte in adaposturi inchise neancalzite Bovine. in adaposturi incalzite Volum minim (m3/h/animal) iarna vara 42 125 25 20 100 80 Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si inaltimea la care este amplasat tavanul. confectionate din doua randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie. Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta. Zone cu temperaturi sub: -100 C si cu 00 C si cu stabulatie stabulatie intre 5-7 luni 18-25 12-14 10-12 25-30 14-16 12-14 sub 5 luni 20 C si Specificare stabulatie de peste 7 Vaci in lactatie. Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent in adaposturi.

Din cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin transpiratie 7. minima 6 12 12 10 8 8 6 6 Temp. Iluminarea adaposturilor . Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsa intre 70-75%. jilav.5 grade si 5. Normele de temperatura in adaposturile de bovine sunt: Categoria Vaci Maternitate Vitei 0-15 zile Vitei 16-20 zile Vitei 21-90 zile Vitei 91-180 zile Tineret 6-12 luni Junici Temp. maxima 24 24 24 24 24 24 24 24 Temp. in adaposturi neancalzite de 85-90%. duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale. animalele au parul umed. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca sistemul de aerisire sa functioneze corect. optima 10-14 20 15-18 12-15 10-15 10-12 8-10 8-10 Umiditatea relativa a aerului in adapost Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea de boli. Practic orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din adapost peste limitele admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros greu. la pranz si seara. geamurile sunt aburite. Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata. iar pentru adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%.5 grade.Temperatura in adapost Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost. iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa iesirea de aburi.56 litri apa la o temperatura in adapost de 1.56 litri in cazul unei temperaturi de 4.

cresterea incidengtei pododermatitelor. UTILAJE SI MASINI PENTRU DOTAREA FERMELOR DE VACI Avand in vedere ca ferma familiala este cea mai viabila si eficienta pentru toate speciile de animale. Lipsa luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea excesiva a grasimii. este necesara dotarea . De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. evacuarea cu regularitate a dejectiilor. fluorescente sau mixt. toate activitatile fiind efectuate de fermier si de familia acestuia cu exceptia perioadelor de varf cand va apela la forta de munca suplimentara. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii cutanate. Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se recomanda folosirea asgternutului. Depasirea concentratiei de amoniac. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea lampilor incandescente. a bronhopneumoniilor si prin reducerea productiei de lapte. Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon – gaz incolor.usor acru.Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. solubil in apa. purinului si asternutului. Concentratia maxima admisa este de 3%. actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a cailor respiratorii. cat si o buna ventilatie. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului. Compozitia aerului din adaposturi Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care viata animalelor nu ar fi posibila. provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe ora si la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului. Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se asigura densitatea optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii animalelor. CHIPAMENTE. INSTALATII.

sisteme pentru alimentarea cu apa. sala de regrupare a loturilor dupa muls. pentru producerea furajelor de volum si pentru concentrate (tractor. Se va tine o evidenta scrisa asupra evenimentelor de reproductie (numarul matricol. Factorii de microclimat se vor asigura in limite normale daca adaposturile au fost dotate din constructie cu sistem corespunzator de ventilatie. pe platforma amenajata in spatii speciale de tip tandem. plug. Spatiile si amenajarile anexe salilor de muls se prevad pentru urmatoarele functiuni: camera masinilor pentru instalatia de vid si de frig. Animalele vor fi individualizate pentru a se putea tine evidenta efectivului pe categorii de varsta si stari fiziologice. constructii sanitar-veterinare. cu nivel constant sau cu membrana). .tractor si masini agricole pentru lucratul pamantului. REPRODUCTIA LA TAURINE Crescatorul trebuie sa procure material biologic cu valoare genetica ridicata si certificat de origine. . masina de adunat fanul in vrac. 3. pentru valorificarea. masina de semanat. .Instalatii pentru asigurarea factorilor de microclimat. .pentru stabulatia legata: sala de muls care asigura receptia. va decide asupra productiei pe care doreste sa o obtina si se va orienta pentru lapte sau carne. rotolactor).masini si utilaje pentru distribuirea furajelor in hrana animalelor (remorca tehnologica care preia furajele din depozit. standuri pentru insamantari si tratamente.Instalatii pentru muls (la bidon sau conducta. moara cu ciocanele. grebla macanica pentru intoarcerea si formarea brazdei. silozuri pentru furaje murate.6 CONSTRUCTII ANEXE . buncare pentru pastrarea materiilor prime). data ultimei fatari. masina de imprastiat ingrasaminte naturale si chimice). dependinte social-sanitare pentru mulgatori. . specializandu-se pe o anumita productie in functie de piata de desfacere.constructii auxiliare: pentru conditionarea si depozitarea furajelor (fanare. conservarea si prepararea furajelor de volum si concentrate (cositoare pentru taierea plantelor si lasarea in brazda. In maternitate si cresa pentru vitei. racirea si depozitarea laptelui. bradulet. data montei.Instalatii pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor (se folosesc adapatori cu cupa. grapa. depozite pentru radacinoase.pentru stabulatia libera: aleile de acces catre sala de muls. . constructii social-sanitare si pentru expedierea animalelor. productia zilnica de . anul nasterii. factorii de microclimat vor fi asigurati prin ventilatoare montate in tavan. . depozite pentru concentrate).cu masini si echipamente care sa asigure efectuarea tuturor lucrarilor din ferma incepand cu producerea furajelor pana la prelucrarea primara a productiei realizate: . le amesteca si le distribuie). sala de asteptare. presa de balotat fanul. pentru sacrificari de necesitate. intretinerea aparaturii de muls. distrugerea sau neutralizarea cadavrelor si a deseurilor animale. . pentru gospodarirea dejectiilor. sala de muls.masini si utilaje pentru recoltarea. masini pentru tocat si incarcat in mijloacele de transport. transportul. depozitarea rezervei de furaje pentru alimentarea posturilor de muls. 2.Echipamente pentru evacuarea dejectiilor din adapost: racleti si pluguri racloare. racirea si depozitarea laptelui.

impreuna cu viteii. productia la lactatia anterioara la vaci. . In cadrul fermelor cu efective mari de vaci este necesar sa se intocmeasca “Planul de monta si fatari” pe baza caruia se va desfasura intreaga activitate de reproductie. greutate corporala.monta-gestatie. FLUX TEHNOLOGIC Cuprinde urmatoarele sectoare: . 4. Sectorul cresa – are rolul de a prelua viteii intarcati de la maternitate si sa ii creasca pana la varsta de 90 de zile. si amestec de concentrate) se stabilesc culturile care vor asigura baza furajera si suprafetele necesare pentru fiecare cultura in parte.intretinerea si exploatarea efectivului matca si a tineretului de prasila . carne). . Programarea la reproductie se va face in corelatie cu starea fiziologica. In functie de sistemul de hranire adoptat (diferentiat sezonier: vara-masa verde si amestec de concentrate si iarna – fan de lucerna.lapte. etc) pentru toate femelele. pana la varsta de intarcare. Pentru insamantare sau monta se va folosi material seminal sau tauri autorizati din rase performante tinand cont de productia pe care vrem sa o imbunatatim (lapte. Sectorul maternitate – are sarcina de a prelua vacile gestante din sectorul de monta – gestatie. In functie de rasa vitelele vor fi introduse la reproductie astfel: cele din rase precoce la 1518 luni. stadiul lactatiei si gestatii. ratiile furajere vor fi intocmite separat pe categorii de animale. .formarea loturilor de vaci gestante si intretinerea lor pana la trecerea in maternitate.tineret pentru prasila Sectorul de monta-gestatie are sarcina de a asigura conditii optime pentru: . varsta. de a asigura fatarea si de a intretine in conditii corespunzatoare vacile care alapteaza. Se va avea in vedere si faptul ca tineretul este apt pentru monta sau insamantare artificiala atunci cand ralizeaza 65-70% din greutatea de adult a rasei din care face parte.maternitate. intr-un registru special sau pe tablite individuale (tablita tehnologica). porumb siloz.efectuarea montei sau a insamantarilor artificiale . Sectorul crestere tineret – are rolul de a prelua tineretul destinat pentru prasila.organizarea actiunilor tehnice pentru depistarea vacilor in calduri si inducerea caldurilor . iar cele din rase tardive la 20-24 luni. iar la vitele in functie de: rasa. porumb siloz si amestec de concentrate) sau hranire din stoc cu amestec unic (fan. Programele de furajare trebuie intocmite tinand cont de greutatea animalelor si potentialul genetic privind productia de lapte (productia de lapte pe care ar putea sa o dea si nu productia pe care o da). Monta se va efectua imediat dupa ce caldurile au fost observate si sa se repete la 10-12 ore. Se va intocmi o ratie de baza care va fi suplimentata in functie de cerintele fiziologice cu amestec de concentrate din care nu trebuie sa lipseasca concentratul proteino-vitaminomineral (PVM).crestere tineret .

Zona de odihna a vacilor si a tineretului trebuie sa ocupe cel putin 70% din suprafata totala si va fi prevazuta cu asternut de paie. porumbul siloz obtinut din plante recoltate in faza de lapte-ceara.Vara. Zona de odihna va fi delimitata cu o bordura de beton spre zona de miscare si accesul animalelor in padoc. Aleea de plimbare si acces la iesle are o latime de 350 cm. plimbarea si accesul la iesle se face pe alei interioare.Intretinerea vacilor se poate face in adaposturi amenajate pentru cresterea in stabulatie libera fara cusete unde exploatarea animalelor se face pe asternut permanent iar in adapost se creeaza doua zone: zona de odihna si zona de miscare si accesul animalelor la iesle si padoc. iar numarul de pulsatii pe minut sa fie cuprins intre 40-60. Aleea de furajare are o latime de 300 cm. asigurand frontul de adapare in sistem liber si la pasune. iar mulsul se considera inceput din momentul in care mulgatorul atinge ugerul vacii. o adapatoare la doua vaci in sistem legat si prin jgheab. Adaparea vacilor se va face prin adapatori cu nivel constant. drept-anterior. stang-anterior. In zona de miscare se amplaseaza adapatorile cu nivel constant. Mulsul se face de doua ori pe zi. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor in fosa de la capatul adapostului. nu se va administra plouata sau cu roua si nici dupa fertilizarea cu azot a acesteia. iar cele care sunt supuse regimului de intarcare numai o data pe zi. Se acorda atentie deosebita intensitatii vacuumului care trebuie sa fie de 0. Atat vara cat si iarna. EXPLOATAREA VACILOR DE LAPTE . ratia va contine si furaje grosiere. Vara sfarcurile vor fi protejate cu emoliente cu adaos de substante specifice.Intretinerea vacilor in grajduri inchise compartimentate in care odihna vacilor se face in cusete individuale cu lungimea de 210-250 cm si latimea de 110-130 cm. Intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. drept-posterior. Pentru mentinerea curateniei si pentru evitarea suprasolicitarii utilajelor de evacuare se intocmesc grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori/zi sau periodic. 5. Vacile se mulg intotdeauna in aceeasi ordine. Mulgatorul trebuie sa stie ca de la spalarea ugerului pana la aplicarea paharelor de muls sa nu treaca mai mult de 7 minute. Pentru perioada de stabulatie se recomanda fanul de lucerna de buna calitate obtinut din plante recoltate in faza de imbobocire. Hormonul principal care declanseaza evacuarea laptelui din uger este ocitocina si durata de secretie a acesteia este de cca. Evacuarea dejectiilor se face cu tractorul cu lama. Mulsul se face pe o platforma prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet. lucerna masa verde se va introduce treptat in ratie. Mulsul mecanic consta in aplicarea paharelor de muls in urmatoarea ordine: stangposterior. . . si amestecul de ferma cu (PVM). exceptie fac vacile cu productii mari (peste 25 litri) care se mulg de 3 ori pe zi. 7 minute.45 kgf/cap. Se va recolta in perioada de imbobocire cand continutul in substante nutritive este cel mai mare. Zona de plimbare si suprafata padocului vor fi prevazute cu o panta de 1% pentru scurgerea urinei spre un sifon central de colectare care face legatura cu fosa de la capatul adapostului.

tineret 6-12 luni. iesirile. mulsul se face mecanic folosindu-se instalatii fixe sau mobile. adaparea se face cu adapatori automate montate la inaltimea de 65 cm. porumbul pentru boabe si masa verde. Se va intocmi planul de monta si fatari si de aici se vor face devizele pentru fiecare categorie: vaci. pe care se pune asternut de paie. efectivul la sfarsitul lunii. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor. Baza ratiei va fi asigurata in ferma urmand ca tarata de grau si srotul de floarea soarelui care intra in compozitia amestecului de ferma sa fie cumparate de la alte unitati. Tineretul se creste liber in boxe comune delimitate in zona de odihna cu 20 cm mai ridicata fata de cota zero. a) Optimizarea procesului de crestere a tineretului se realizeaza prin elaborarea planului de crestere: Viteii se vor intarca la varsta de 3 luni la greutatea de 90 kg. efectivul mediu. -vitei 6-12 luni. spor.Intretinerea vacilor in sistem legat pe stand (pat de odihna) care poate avea o lungime variabila de 160-260 cm si o latime de 110-130 cm si care este despartit cu bare metalice pentru 2 vaci. numarul de zile furajate. Alaptarea viteilor se face artificial la biberon sau galeata. pe care se pune asternt de paie. Se vor intocmi ratii furajere pentru fiecare categorie in parte tinand cont de necesarul pentru intretinerea functiilor vitale si pentru productie. Planul de cultura se va face in concordanta cu specificul alimentatiei din structura de culturi nelipsind fanul de lucerna. CRESTEREA TINERETULUI DE PRASILA Fatarea vacilor trebuie sa aiba loc intr-un compartiment special amenajat. In timpul verii tineretul peste 6 luni se va creste pe pasuni sau liber in boxe comune delimitate. lapte. vitei 0-3 luni. Cresterea viteilor se face in cusete individuale pana la 45 zile dupa care sunt trecuti in boxe comune.Acest tip de adapost ofera un grad sporit de confort asigurand un microclimat corespunzator. zona de odihna cu 20 de cm mai ridicata fata de cota zero. . tineretul va fi intretinut in loturi pe categorii de varsta astfel: -vitei 3-6 luni. Conditia intarcarii o constituie consumul de furaje fibroase si concentrate care trebuie sa asigure necesarul pentru functiile vitale si un spor zilnic de 500 gr. evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor. liber pe asternut de paie. consumul zilnic pentru fiecare sortiment de . intrarile. Nu se recomanda ca viteii sa fie lasati sa suga la vaci pentru a se evita crearea reflexului conditionat si refuzul acestora de a se elibera laptele in absenta viteilor. care asigura adaparea la discretie a animalelor. Evacuarea dejectiilor se face prin rigole cu racleti. -tineret peste 18 luni. Dupa intarcare. CALCULUL ECONOMIC PENTRU FERMA DE VACI DE LAPTE Optimizarea ratiilor furajere si elaborarea planului de furajare presupune stabilirea listei cu furajele existente in ferma. Se intocmesc devize pentru fiecare din categoriile mentionatecare vor cuprinde urmatoarele date: efectivul la inceputul lunii. vitei 3-6 luni. -tineret 12-18 luni. porumbul siloz.

Cunoscand necesarul de furaje (fibroase.Productia de lapte marfa se calculeaza tinand cont de productia totala estimata a se obtine pe lactatie normala de 305 zile. cheltuielile cu consumul de apa si veniturile.Se vor calcula cheltuielile cu energia electrica si combustibili. sporul total in greutate. furajarea suplimentara.Cunoscand necesarul de furaje se calculeaza cheltuielile totale cu furajarea pentru un an de zile. ORGANIZAREA PASUNATULUI Incetarea pasunatului se va face cu doua saptamani inainte de primul inghet pentru ca plantele sa se poata reface.Tinand cont de efectivul mediu si de norma de deservire se calculeaza necesarul de forta de munca si cheltuielile aferente acestora. In perioadele de tranzitie (de trecere de la hranirea cu nutreturi conservate la hranirea cu nutreturi verzi) se va avea in vedere obisnuirea treptata cu furajul nou introdus. . . suculente. numarul de zile furajate. Se vor reduce treptat cantitatile de furaje care trebuie inlocuite si se vor mari in aceiasi masura cantitatile de furaje noi introduse in ratie. Pe baza ratiilor intocmite se va cunoaste consumul zilnic pe sortimente de furaje pentru fiecare categorie in parte. . productiile medii la hectar pe care le putem obtine in functie de zona si conditiile de irigat sau neirigat. aflam suprafata de care avem nevoie pentru asigurarea bazei furajere.Cunoscand cantitatea totala de furaje de care este nevoie.ferma va fi imprejmuita cu gard protector . In alcatuirea ratiilor se tine cont de cerintele nutritionale pe cap si zi (SU. planta intreaga sau tocata. Intretinerea pe pasune. UN. aflam cantitatea totala de furaje pe sortimente.Pe baza veniturilor si cheltuielilor din ferma zootehnica se calculeaza bugetul de venituri si cheltuieli pentru zootehnie. In lipsa pasunii pe timpul verii se va administra masa verde (lucerna) cosita si administrata la iesle.sporul mediu zilnic. . . pe bruma sau roua pentru a evita tulburarile digestive iar in zilele calduroase nu se va face la amiaza. la distante mari de ferma comporta dotarea cu tabere de vara menite sa asigure urmatoarele functiuni: adapostirea pe timpul noptii. . MASURI SANITAR-VETERINARE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR IN FERMELE DE BOVINE Fiecare unitate trebuie sa dispuna de urmatoarele dotari tehnico-materiale: . necesarul de furaje pentru fiecare categorie in parte pe sortimente. Pasunatul nu se va face dimineata.furaj. PBD) pentru fiecare categorie in parte. executarea mulsului sub acoperis. Din calculul acestor devize va reesi: efectivul mediu pentru fiecare categorie in parte. Se recomanda amestecarea nutreturilor verzi cu paie pentru a se evita meteorizatiile. . 10. Pasunatul nu trebuie facut pe timp prea umed pentru ca prin calcarea terenului se strica stratul de telina si se reduce productia de iarba. grosiere) pentru fiecare categorie in parte pe o perioada de un an.

Controlul periodic si de necesitate al calitatii furajelor si a apei .Controlul de necesitate pentru trichomonoza. .Stationarul veterinar se dezinfecteaza lunar sau ori de cate ori va fi nevoie . sifon de scurgere.Prevenirea introducerii bolilor transmisibile si a difuzarii acestora . paratuberculoza si mastite conform planului tehnic. grup sanitar cu spalatoare si dusuri. fascioloza . . leucoza enzootica.controlul pentru tuberculoza. carlige pentru scripete si dulap frigorific .filtru sanitar-veterinar cu urmatoarele incaperi: vestiar cu dulapuri individuale pentru haine de strada.va fi dotata cu dezinfector auto la intrarea in ferma destinat mentinerii unor solutii antiseptice pentru rotile vehiculelor . ingrijirea. capuse-vectori ai hemosporidiozelor si excluderea folosirii terenurile respective . Masuri de profilaxie specifica . vibrioza . bruceloza. depozitare si valorificare a produselor de origine animala.Introducerea numai a animalelor din unitati indeme de boli infectocontagioase (TBC.punct de insamantare artificiala .Controlul pajistilor naturale pentru biotopi si gasteropode (gazde intermediare pentru Fasciola hepatica). de catre personalul autorizat.punct de taiere de necesitate cu instalatie de apa. pe toate suprafetele. vestiar pentru echipamentul de protectie. ori de cate ori este nevoie. punct de dezinfectie a incaltamintei de lucru . . reproductia si exploatarea rationala a animalelor. In cursul anului se executa deratizari de intretinere . este o actiune obligatorie si se efectueaza de 2 ori pe an (primavara si toamna) inaintea dezinfectiilor profilactice. leptospiroza) si parazitare cu respectarea perioadei de carantina de minim 60 de zile. Masuri de depistare a bolilor infecto-contagioase si parazitare .Dezinfectia se face prin pulverizarea insecticidelor.In spatiile destinate fatarii si cresterii tineretului in primele 3-4 saptamani de viata se va respecta principiul “totul plin – totul gol” si dezinfectia dupa fiecare ciclu de fatari . Masuri de profilaxie generala: .. dictiocaulozei si hemosporidiozelor in sezoanele de evolutie a acestora . hipodermoza.Controlul prin sondaj si de necesitate pentru leptospiroza.aplicarea regulilor sanitar-veterinare si de zooigiena privind adaparea.Supravegherea nutritionala si metabolica a animalelor. LEB.Deratizarea este obligatorie si cade in sarcina proprietarilor.Supravegherea clinica si anatomopatologica in directia fasciolozei.Dezinfectia adaposturilor obligatorie de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie .Spatiul de crestere a tineretului de peste o luna se face trimestrial .Controlul medical periodic al personalului de deservire . hranirea.anexa pentru ecarisaj. .Respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare.

Clasarea pentru taiere a vitelelor cu tulburari de reproductie . septicemiei hemoragice.Rezolvarea la timp a complicatiilor de parturitie (distocii.Vaccinari contra carbunelui..Tratamentul cazurilor de infecunditate Prevenirea tulburarilor in perioada de gestatie . neviabilitatii si a imbolnavirilor la fatare .Miscarea zilnica.Furajarea diferentiata si intretinerea corespunzatoare a vacilor gestante si a junicilor .Aplicarea unui vaccin polibacterian si a unei medicatii antiinfectioase retard pentru prevenirea mamitelor Prevenirea tulburarilor de parturitie si a complicatiilor puerperale .Respectarea greutatii optime pentru insamantare in functie de rasa .Asistenta la fatare si prevenirea infectiilor ombilicale .Respectarea igienei alaptarii .Administrarea de promixuri proteino-vitamino-minerale . Masuri de combatere a bolilor parazitare Tratamentul de necesitate al fasciolozei. retentii placentare. trichomonozei. asigurarea repausului mamar .Furajarea diferentiata in ultimele 2 saptamani inainte de parturitie si asigurarea conditiilor de confort in spatiile de fatare . controlul sanatatii ugerului. leptospirozei.Diagnosticul precoce si tratamentul igieno-dietetic si medicamentos al afectiunilor respiratorii.Prin corectarea deficientelor tehnologice (pardoseala. Prevenirea si combaterea unor afectiuni frecvente Afectiuni podale: .Diagnosticul gestatiei la 2 luni de la ultima insamantare sau monta . prolaps).Furajarea si intretinerea rationala a tineretului pentru realizarea greutatii corporale si a maturitatii sexuale corespunzatoare varstei si rasei.Asigurarea conditiilor optime de zooigiena si microclimat . bronho-pneumoniei enzootice. Profilaxia si combaterea tulburarilor de reproductie . gratar) si de igiena a adaposturilor .Asistenta la fatare.Controlul ginecologic la 14-16 luni .Individualizarea in vederea depistarii manifestarilor sexuale . virozelor. dictiocaulozei. Prevenirea si tratamentul afectiunilor in perioada folosirii la reproductie -Examenul clinico-ginecologic -Tratamentul diferentiat al afectiunilor genitale si al starilor de infecunditate Prevenirea si tratamentul afectiunilor la viteii nou nascuti si tineret . scabiei. controlul involutiei uterine . tricofitiei si pediculozei.Aplicarea unor mijloace imunoprofilactice pentru prevenirea avorturilor.Evitarea schimbarii bruste a sortimentelor de furaje si a sistemului de furajare . . carbune emifizematos.

precum si a ingredientelor care nu sunt cuprinse in aceasta lista este interzisa. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc. . boabele de leguminoase) se produc pe cat posibil in ferma proprie si in cazul cand nu ajung sunt procurate din ferme cerealiere care produc in sistem ecologic fiind alaturi de sare singurele intrari din exterior. Furajele concentrate (grauntele de cereale.10.2 ani pentru pajisti si culturi furajere. .Introducerea magnetilor remanenti in retea . ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii. Metode si tehnici pentru agricultura ecologica: . respectiv cu Ordinele comune nr. .Curatirea de doua ori pe an a ongloanelor. pentru aprobarea regulilor specifice privind etichetarea produselor agro-alimentare ecologice. Alimentatiei si Padurilor si ale presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.2002 ale ministrului Agriculturii. 917/2001.6 luni pentru animale de lapte. Utilizarea in agricultura ecologica a ingrasamintelor.Evitarea ingerarii corpilor straini metalici prin aplicarea magnetilor la utilajele de macinare . .Corectarea deficientelor nutritionale metabolice . 110/7. ingrasaminte verzi si composturi.09. GRICULTURA ECOLOGICA In cresterea bovinelor trebuie sa fie aplicata cu prioritate in zonele montane unde mai greu se poate dezvolta un alt tip de agricultura. Practicarea agriculturii ecologice in domeniul cresterii bovinelor reclama folosirea exclusiva a gunoiului de grajd obtinut de la specia bovina.fertilizarea solului cu ingrasaminte organice (balegar. dezinfectii periodice . Durata perioadei de conversie in productia vegetala si animaliera este de: . . in conformitate cu regulile specifice privind etichetarea. pesticidelor. Lista substantelor permise sa fie utilizate in agricultura ecologica se regaseste in Anexa nr. tratamente simptomatice si chirurgicale Reticuloperitonite traumatice: .Corectarea ratiei. .3 ani pentru culturile perene si plantatii. 417/13.2 la HG nr.Aplicarea tratamentelor preventive si curative (trecerea animalelor prin bai antiseptice) Indigestii rumino-reticulare: .Interventii chirurgicale.acoperirea solului (se asigura astfel protectia impotriva uscarii lui). Produsele ecologice trebuie sa fie etichetate .12 luni pentru vite pentru carne..2002 si nr. Iarna vacile vor avea ca principal furaj fanul obtinut pe pajisti naturale bogate in leguminoase perene sau culturi de leguminoase si amestecuri de leguminoase cu graminee. ingrasamintele chimice solubile fiind interzise). Conform reglementarilor europene sunt admise maxim 2 UVM/ha de teren (echivalentul a doua vaci cu lapte astfel incat sa nu depaseasca 170 kg/ha azot provenit din dejectii). numita “perioada de conversie”.2 ani pentru culturile de camp anuale.

arderea cu flacara a buruienilor.  dovada sediului (in copie).  expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul subscris.  dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii). . praf de roca. Numarul de animale se stabileste in functie de suprafata disponibila. a plantelor cu radacini profunde sau folosirea ingrasamantului verde. PASI PENTRU REALIZAREA UNEI FERME MIXTE In primul rand este necesara infiintarea unei firme in baza Legii 31/90 privind societatile comerciale.dezburuienare mecanica. Utilizarea ingrasamintelor naturale de la aceste animale nu trebuie sa aiba efecte poluante asupra mediului.. Codul CAEN 0130 Activitati in ferme mixte (culturi vegetale combinate cu cresterea animalelor). .  certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele. nu vor fi considerate ca facand parte din productia ecologica.folosirea de ingrasaminte minerale naturale (fosfati. . manuala sau termica. . Fertilitatea terenurilor utilizate in agricultura ecologica trebuie mentinuta si imbunatatita prin introducerea in rotatia culturilor a plantelor leguminoase. in scopul evitarii pasunatului intensiv si eroziunii solului.  dovada disponibilitatilor firmei/emblemei (original).numarul de animale pe hectar sa corespunda incarcaturii maxime echivalente a 170 kg N/ha/an. daca animalele folosesc in comun aceeasi pasune cu animalele care nu sunt crescute in conformitate cu prevederile agriculturii ecologice.  declaratia pe propria raspundere – original  autorizatia emisa de primarie conform Decretului Lege 54/1990 (copie). Pentru pasunat se tine cont de: .inlaturarea parazitilor prin mijloace ecologice. lansare de pradatori.  actul constitutiv (original). fara rasturnarea brazdelor). calciu provenit din var. daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea urmatoarelor masuri: alegerea de specii si de varietati tolerante sau rezistente. care sa aiba ca obiect de activitate: “Activitati in ferme mixte” (cod CAEN 0130) sau asociatie familiala care isi desfasoara activitatea conform legii 300/2004. . procedee mecanice si fizice de combatere. . Dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina:  cerere de inregistrare si autorizare. protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile cum ar fi: garduri vii.  reproductia emblemei (4 exemplare). ingrasaminte din alge marine). .rotatia culturilor – in cicluri de 6 sau 12 ani (pentru a da sanse solului sa nu se deterioreze – monoculturile fiind interzise). locuri pentru cuibare.orice produs animalier provenit de la animalele care au fost crescute conform principiilor agriculturii ecologice.pamantul a fost tratat pe o perioada de cel putin 3 ani numai cu produse specifice agriculturii ecologice. un asolament corespunzator.araturi usoare si nu foarte adanci (15-18 cm. Bolile.

mentionate la atricolul 4 din lege. 4.  avize prealabile prevazute de lege. Pentru inceput se obtine certificatul de urbanism pentru terenul vizat.2004.  acte privind activitatea comerciala anterioara (copii).  cambia. ci doar face cunoscut regimul juridic. dovada intabularii bunurilor imobile.  specimenul de semnatura (original). contract de imprumut bancar.  certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei de catre administratori. Actul constitutiv poate fi realizat sub semnatura autentica. De asemenea. economic si tehnic al terenului. prevenirea si stingerea incendiilor. tinerilor. Sunt acceptate terenurile concesionate. sub semnatura privata). al protectiei muncii  diverse taxe si onorarii Deoarece programele de finantare aloca un procent mai mare de 50% din cheltuielile eligibile. acesta se poate obtine de orice persoana interesata printr-o cerere adresata autoritatilor competente. 5. Certificatul de urbanism nu permite inceperea constructiei. recomandam ca administratorul sau asociatul majoritar sa fie sub 40 de ani. 933/13.  declaratie cu privire la averea detinuta (original. acestea se pot face intre 2 persoane fizice. In cazul asocierilor. cat si cele cu capital strain. cu atat mai mult cu cat este necesar actul de proprietate pe care se va construi ferma. sanitar-veterinar.  certificat de bonitate (original). au acces la fonduri europene atat firmele cu capital autohton. Un alt pas important este realizarea constructiei necesare. Taxele de timbru necesare pot fi varsate in conturile aferente usurand astfel procedurile.  actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere: 1. se va face o cerere de prelungire a termenului pentru a evita pierderea terenului.  mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului. intre o persoana fizica si una juridica sau intre doua persoane juridice. Prin exprimarea intentiei de realizare a unei ferme de vaci. Daca nu este posibil. al protectiei mediului.10.  actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii).  acte de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) . dar constructia trebuie sa inceapa in decurs de un an de la obtinerea concesiunii. persoana juridica (original). primiti o lista cu avize si acorduri necesare pentru obtinerea autorizatiei de constructie. Avizele constructiei se elibereaza in baza Legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor plus modificarile ulterioare publicate in Monitorul Oficial nr. .  acte de identitate (cu CNP) in copie. 2. sanitar. contract civil. 3.  contractul de administrare (copii).  hotararea organului statuar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original).

 Fisa tehnica de mediu. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu. 91/2002 HG nr. modificata si completata de Ordonanta de Urgenta nr. constructia realizata nu poate fi folosita ca locuinta. modificata si completata de Ordonanta de Urgenta nr.  Se emite de Agentia de Protectie a Mediului in vederea obtinerii autorizatiei de functionare. Actele necesare obtinerii avizului/acordului de mediu:  Cerere (solicitare acord). 137/1995 republicata. Pentru constructie este necesara scoaterea din circuitul agricol al terenului si de asemenea incheierea unui acord cu cei care administreaza drumurile de acces. Autorizatia de mediu  Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului.Cadrul legal: Legea Protectiei Mediului nr.  Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris.Se emite in vederea obtinerii autorizatiei de construire .  Cadrul legal: Legea Protectiei Mediului nr. Ordin nr. .Dosarul necesar si planul constructiei este realizat de specialisti.  Certificat de urbanism (copie).  Dovada platii tarifului initial de avizare conform anexei 5 din Ordinul 860/2002. aferente activitatilor cu impact asupra mediului. Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator (Ordin nr. conform Ordin 1430/2005. din punct de vedere al protectiei mediului. 918/2002.  Plan de incadrare in zona (copie). 91/2002.Acordul de mediu:  Acord de mediu – decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. 137/1995 republicata. in vederea transportului de materiale.  Solicitarea autorizatiei de mediu pentru activitati se face la sediul Agentiei de Protectie a Mediului din judetul unde se amplaseaza ferma. 876/2004) specifica: . care se elibereaza odata cu certificatul de urbanism de catre comisiile de acorduri unice.1 sau I. prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului. care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. . Acorduri. datele necesare fiind exprimate prin articolul 9 al legii.  Plan de situatie anexa la certificatul de urbanism (copie).  Memoriu tehnic conform normativului de continut (anexa II.  Acte doveditoare ale dreptului de folosinta (copie).2 din Ordinul mentionat mai sus. Ordin 876/2004 – Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator. 2.Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private de investitii noi ori modificare a celor existente. prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau pentru punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu. Avand in vedere specificul activitatii.2) din Ordinul 860/2002 pentru proiectele care se incadreaza in Anexa I. privind procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului. autorizatii si avize de mediu 1.

in conformitate cu Ordinul nr. Investitorul trebuie sa demonstreze. Avizele necesare realizarii constructiei:  Aviz de amplasament. dupa caz. publicat in M. titularul activitatii este obligat sa depuna la Agentia Teritoriala pentru Protectia Mediului (ATPM) urmatoarele: . Avizele necesare functionarii  Aviz de la Directia Sanitara Veterinara. nr. Directiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene elibereaza aprobare sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii. 107 bis/2005. acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activitatii.  Aviz de la Compania de Pompieri.  Aviz pentru Protectia Mediului. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de confirmare existent.Fisa de prezentare si declaratia avand continutul cuprins in anexa nr.  Aviz de la Directia de Sanatate Publica. . 9 – (1) la solicitarea unei autorizatii de mediu sau cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente.Conform art.  Avize si acorduri pentru utilitati – apa. Aceste avize vor fi obtinute de investitor dupa finalizarea tuturor constructiilor si punerea in functie a fermei. 2. dupa parcurgerea etapelor prevazute la alin.Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu intocmit conform Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 2 si 3.  Aviz de la Inspectoratul pentru Sanatate Publica . (2) Nu se primesc solicitari care nu contin documentele prevazute la alin.Planul de situatie si planul de incadrare in zona a obiectivului. Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii. ca toate constructiile respecta normele si regulamentele specifice. 1 (3) ATPM verifica amplasamentul.  Aviz de la Comandamentul de Protectie Civila . in aceasta etapa. face publica decizia sa de emitere a autorizatiei de mediu prin afisare la sediul propriu si pe pagina proprie de internet. Actele necesare pentru eliberarea autorizatiei de construire: .Dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una dintre metodele de informare specificate in anexa nr. stabileste daca sunt necesare informatii. Aceste avize sunt inscrise in certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie sa il solicite de la administratia publica locala inainte de a incepe elaborarea proiectului. . iar instalatiile functioneaza la parametrii proiectati. . 139/2005.O. 3.Cererea pentru eliberarea autorizatiei de mediu. (4) Pentru activitati noi pentru care a fost emis acordul de mediu. gaze. Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate dupa un program care se afiseaza. 1. . ATPM. de la autoritatea publica locala. analizeaza documentele prezentate la alin. curent electric.

 Proiectul pentru autorizatia de construire (PAC). intocmit de un proiectant autorizat. care contine: . .piese scrise si piese desenate.  Certificatul de urbanism pentru imobilul in cauza (copie). in doua exemplare. .plan fundatii si planurile tuturor fundatiilor. Cerere tip completata. .alte piese scrise si desenate solicitate prin Certificatul de urbanism. .planul de situatie al imobilelor.  Dovada titlului de proprietate asupra terenului. .planul invelitorii si toate fatadele. .sectiuni (transversala si orizontala). .plan de incadrare in teritoriu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->